52018AE2955

EUR-Lex

Access to European Union law

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

EUROPA
EUR-Lex home
EUR-Lex - 52018AE2955 - EN

Help

Search tips

Need more search options? Use the Advanced search

Document 52018AE2955

Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre [COM(2018) 324 final – 2018/0136 (COD)]

EESC 2018/02955

JO C 62, 15.2.2019, p. 173–177 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

Date of document:: 17/10/2018; data votului
Date of vote:: 17/10/2018
Date lodged:: 18/06/2018

Author:: Comitetul Economic şi Social European
Responsible body:: EESC_SOC
Form:: Aviz
Term of office:: 2015-2020
Internal reference:: AVIS-SECTION 2018/2955 FIN, SOC/598
Session:: 538

Procedure number:

Link

European Parliament - Legislative observatory

Treaty:

Tratat privind funcţionarea Uniunii Europene

Legal basis:

12016E304

Link

Select all documents mentioning this document

Earlier related instruments:

52018PC0324 ESC Opinion

Instruments cited:

Link

EUROVOC descriptor:

Subject matter:

Directory code:

01.10.00.00 Probleme generale, financiare şi instituţionale / Principiile, obiectivele şi misiunea tratatelor
01.60.00.00 Probleme generale, financiare şi instituţionale / Dispoziţii financiare şi bugetare

HTML

PDF

Official Journal

15.2.2019

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 62/173

[COM(2018) 324 final – 2018/0136 (COD)]

(2019/C 62/28)

Raportor:

Jukka AHTELA

Sesizare	Comisia Europeană, 18.6.2018
Temei juridic	Articolul 304 din TFUE

Secțiunea competentă	Secțiunea pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și cetățenie
Data adoptării în secțiune	26.9.2018
Data adoptării în sesiunea plenară	17.10.2018
Sesiunea plenară nr.	538
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)	156/2/7

1. Concluzii și recomandări

1.1.

CESE salută propunerea Comisiei privind un regulament de instituire a unui nou instrument ce permite adoptarea unor măsuri economice corective la adresa statelor membre care încalcă în mod grav și persistent valorile enumerate la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE). CESE observă că Comisia dispune deja de competențe corective similare pentru a încuraja respectarea normelor privind buna guvernanță economică (1) și salută prezenta propunere, prin care se urmărește adoptarea unor măsuri corective menite să protejeze statul de drept. În acest sens, CESE salută faptul că actele de punere în aplicare propuse de Comisie în cadrul acestui regulament ar urma să fie adoptate de Consiliu prin vot cu majoritate calificată inversă.

1.2.

CESE subliniază importanța statului de drept pentru cetățeni, precum și pentru inițiativele de afaceri, pentru inovare și investiții. Cu toate acestea, CESE recomandă ca propunerea să fie modificată în sensul includerii unei noțiuni mai ample a statului de drept, care să cuprindă protejarea drepturilor fundamentale și să garanteze protejarea democrației pluraliste. Statul de drept este doar una dintre valorile pe care se întemeiază Uniunea Europeană, astfel cum stabilește articolul 2 din TUE. Statul de drept se află într-o relație tripartită interdependentă și inseparabilă cu drepturile fundamentale și democrația. Exercitarea abuzivă a puterii statului nu poate fi împiedicată decât prin garantarea conjugată a acestor trei valori.

1.3.

CESE este de acord că respectarea efectivă a statului de drept este o condiție prealabilă pentru ca populația să aibă încredere că fondurile cheltuite de UE în statele membre vor beneficia de o protecție suficientă. CESE salută faptul că propunerea va consolida și mai mult protecția intereselor financiare ale Uniunii. Cu toate acestea, CESE subliniază insistent că mecanismul propus de Comisie ar trebui să fie activat în mod automat în cazul în care o deficiență generalizată în ceea ce privește statul de drept riscă să afecteze interesele financiare ale Uniunii.

1.4.

În plus, CESE consideră că obiectivul principal al propunerii ar trebui să fie protejarea valorilor consacrate la articolul 2, prin protejarea finanțelor UE. Prin urmare, CESE recomandă ca propunerea să fie modificată, astfel încât să permită Comisiei să propună un act de punere în aplicare a regulamentului în cazurile în care există o amenințare gravă, persistentă și sistemică la adresa statului de drept, a drepturilor fundamentale sau a standardelor care garantează democrația pluralistă, întrucât astfel de situații, prin însăși natura lor, pot reprezenta un risc direct pentru interesele financiare ale Uniunii.

1.5.

Cu titlu de măsură preventivă, CESE încurajează Comisia să dezvolte în continuare canalele de dezbatere politică din statele membre pe marginea valorilor consacrate la articolul 2. Prin urmare, CESE îndeamnă Comisia să propună instituirea unui sistem de monitorizare regulată și independentă a punerii în practică a acestor valori în statele membre, în conformitate cu orientările sugerate anterior de CESE și de Parlamentul European.

1.6.

CESE recomandă să fie inclus printre organismele pe care Comisia le va informa în mod sistematic cu privire la măsurile propuse sau adoptate în temeiul acestei legislații, și să fie menționat în mod specific printre sursele de informare relevante în vederea stabilirii de către Comisie a existenței unei deficiențe grave în ceea ce privește statul de drept. Astfel, CESE ar putea aduce o contribuție semnificativă și eficace la protejarea valorilor consacrate la articolul 2 și ar putea garanta că vocea societății civile organizate este reprezentată.

2. Introducere și prezentare generală a propunerii

2.1.

Prezenta propunere a Comisiei are ca obiectiv protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre. Pentru a-și justifica propunerea, Comisia menționează necesitatea de a proteja finanțele Uniunii prin impunerea obligației statelor membre de a aplica garanții suficient de robuste în ceea ce privește modul în care sunt gestionate și utilizate fondurile UE. Statele membre au deja obligația de a demonstra că dispun de garanțiile instituționale și procedurale adecvate pentru a asigura utilizarea eficace și legală a fondurilor UE. Funcționarea corectă a acestor mecanisme naționale de verificare nu poate, totuși, să fie garantată fără supravegherea din partea unui sistem judiciar independent și a parchetelor și organelor de anchetă care investighează cazurile de fraudă și de corupție.

2.2.

Propunerea Comisiei ar permite suspendarea sau corectarea plăților, interzicerea încheierii de noi angajamente juridice, reducerea angajamentelor sau întreruperea termenelor de plată ca răspuns la depistarea unei deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept. Acest lucru ar urma să se aplice tuturor fondurilor UE. Comisia poate să constate că a survenit o deficiență generalizată în ceea ce privește statul de drept în special în următoarele circumstanțe: este periclitată independența sistemului judiciar; comportamentul abuziv sau ilegal al autorităților publice nu este împiedicat, remediat sau sancționat; nu se alocă resurse autorităților publice, ceea ce perturbă funcționarea acestora; nu se iau măsuri pentru evitarea conflictelor de interese între autoritățile publice; statul restrânge disponibilitatea și eficacitatea căilor de atac.

2.3.

Potrivit propunerii, deficiențele menționate anterior ar duce la aplicarea unor măsuri corective în cazul în care riscă să afecteze buna gestionare financiară sau protejarea intereselor financiare ale Uniunii prin împiedicarea următoarelor activități: execuția bugetului UE de către autoritățile naționale; investigarea sau urmărirea penală a fraudei și a corupției; controlul jurisdicțional efectiv asupra autorităților naționale; prevenirea fraudei și a corupției și impunerea de sancțiuni eficace și disuasive; recuperarea fondurilor alocate necuvenit; cooperarea în cadrul anchetelor și urmăririlor penale desfășurate de OLAF și de EPPO.

3. Observații generale

3.1.

UE se întemeiază pe valorile comune ale statelor sale membre, printre care se numără și statul de drept, astfel cum se stabilește la articolul 2 din TUE. Respectarea statului de drept asigură la rândul său certitudine juridică și un mediu echitabil pentru inițiativele de afaceri, inovare și investiții, precum și condiții de concurență loială pe piața internă, în beneficiul consumatorilor și al cetățenilor. Aceasta este o condiție prealabilă pentru asigurarea relației de încredere reciprocă necesare pentru buna funcționare a UE. Nerespectarea statului de drept împiedică dezvoltarea economică și socială echilibrată și conformă cu obiectivele de dezvoltare durabilă, care constituie motorul ce permite UE și guvernelor statelor membre să urmărească scopul general al Uniunii „de a promova pacea, valorile și bunăstarea popoarelor sale”, astfel cum se prevede la articolul 3 din TUE.

3.2.

CESE regretă că tratatele UE nu prevăd în mod expres că statele membre trebuie să continue să îndeplinească criteriile de la Copenhaga și după aderare (2). CESE observă că instituțiile UE nu dispun în prezent de instrumente suficient de robuste și de bine ajustate capabile să asigure protecția în fața actualelor amenințări la adresa statului de drept, a drepturilor fundamentale și a democrației pluraliste în statele membre.

3.3.

Statul de drept se află într-o relație interdependentă și indisolubilă cu garanțiile care protejează democrația pluralistă și respectarea drepturilor fundamentale. Statul de drept asigură respectarea de către guverne a standardelor în materie de drepturi fundamentale, iar democrația pluralistă garantează că guvernele pun în aplicare politici care cresc bunăstarea întregii populații. Respectarea statului de drept nu garantează, în sine, că legislația respectă drepturile fundamentale, nici că este adoptată printr-un proces legitim și favorabil incluziunii, bazat pe dezbatere și participare publică bine informate, pluraliste și echilibrate. Pentru a evita o simplă „aplicare a legii”, este necesar să se respecte, pe lângă statul de drept, drepturile fundamentale și standardele democrației pluraliste.

3.4.

Comisia caracterizează regulamentul propus drept un instrument de protejare a bugetului UE, care protejează totodată statul de drept. CESE este de acord că respectarea efectivă a statului de drept este o condiție prealabilă pentru ca populația să aibă încredere că fondurile cheltuite de UE în statele membre beneficiază de o protecție suficientă. Cu toate acestea, CESE consideră propunerea mai degrabă un instrument care are potențialul de a proteja toate valorile consacrate la articolul 2 prin intermediul bugetului UE.

3.5.

CESE subliniază că este foarte important ca cetățenilor europeni să li se demonstreze că fondurile UE sunt administrate fără corupție, în conformitate cu legislația UE. De asemenea, este important ca UE să protejeze valorile pe care a fost întemeiată, acestea fiind consacrate în beneficiul cetățenilor ei. Comisia ar trebui să fie împuternicită să acționeze în temeiul acestui regulament ori de câte ori valorile consacrate la articolul 2 sunt amenințate în mod grav, sistemic și persistent, întrucât această amenințare poate constitui, prin însăși natura sa, un risc direct pentru finanțele UE.

3.6.

Astfel cum s-a observat în recentele rezoluții ale Parlamentului European și declarații ale Comisiei Europene și ale Președinției Consiliului, statul de drept, drepturile fundamentale și standardele democrației pluraliste se confruntă cu amenințări tot mai mari în UE. Deși situația din anumite state membre prezintă provocări majore, autoritarismul populist – care atacă valorile fondatoare ale UE și, adesea, însăși Uniunea – devine tot mai puternic în toate statele membre.

3.7.

CESE constată că instrumentele de care dispun instituțiile UE la ora actuală pentru protejarea valorilor consacrate la articolul 2 prezintă o serie de deficiențe. Procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor se axează, în general, pe aspecte juridice specializate prea restrânse pentru a putea preveni sau remedia atacurile concertate la adresa statului de drept. Deși articolul 7 din TUE permite Consiliului să abordeze, în manieră holistică, măsurile de subminare a statului de drept, s-a dovedit extrem de dificilă mobilizarea unei voințe politice suficiente pentru a activa procedura.

3.8.

În ceea ce privește Cadrul UE pentru consolidarea statului de drept, deși mai ușor de activat decât articolul 7, este o procedură fără caracter obligatoriu, a cărei eficiență este discutabilă în cazul unor guverne care nu sunt dispuse să coopereze cu Comisia cu bună-credință. În plus, pragurile necesare pentru activarea Cadrului UE pentru consolidarea statului de drept și a articolului 7 sunt atât de ridicate, încât, până se ajunge să fie utilizate aceste instrumente, deficiențele în punerea în aplicare a valorilor consacrate la articolul 2 se agravează extrem de mult și, astfel, devin mult mai dificil de soluționat.

3.9.

Având în vedere provocările tot mai mari și lipsa unor instrumente adecvate și eficace, CESE îndeamnă Comisia Europeană să continue urgent dezbaterea politică pe tema modului în care UE ar putea proteja mai eficient valorile consacrate la articolul 2 și să creeze instrumente suplimentare de protejare a statului de drept, a drepturilor fundamentale și a garanțiilor pluralismului democratic.

3.10.

CESE reamintește avizul său referitor la Mecanismul european de control al respectării statului de drept și a drepturilor fundamentale, care sprijină instituirea la nivelul UE a unui mecanism de monitorizare a respectării statului de drept și a drepturilor fundamentale prin intermediul monitorizării și dialogului regulate și independente între statele membre și instituțiile UE (3).

3.11.

CESE își menține poziția potrivit căreia instituirea unui astfel de mecanism preventiv, așa cum a propus Parlamentul European, ar completa instrumentele existente ale UE de protejare a valorilor consacrate la articolul 2 (4). Instituirea unui mecanism preventiv ar identifica deficiențele în punerea în aplicare a acestor valori pe măsură ce ele se manifestă la nivel național și ar permite soluționarea acestora într-o etapă timpurie.

3.12.

Ca măsură suplimentară, CESE propune crearea unei platforme a societății civile sau a unui forum anual la nivel european, cu implicarea CESE, în primul rând pentru a le permite factorilor de decizie de la nivelul UE să primească de la organizațiile aflate în contact cu cetățenii alerte timpurii privind pericolele emergente de încălcare a valorilor consacrate de articolul 2 din TUE și, în al doilea rând, pentru a facilita învățarea reciprocă și colaborarea transnațională între organizațiile societății civile care activează cu precădere la nivel național.

3.13.

Este important ca UE să aibă în vedere modalități de sprijinire a organizațiilor societății civile și a instituțiilor media care monitorizează și raportează pericolele emergente de încălcare a articolului 2. CESE consideră că un instrument de finanțare a organizațiilor societății civile care promovează valorile consacrate la articolul 2 în statele membre ar constitui o completare importantă a prezentei propuneri, prin consolidarea susținerii directe a acestor valori de către cetățeni. În acest sens, CESE face trimitere la avizul său conex referitor la propunerile de instituire a unui nou fond pentru justiție, drepturi și valori (5) și solicită Consiliului și Parlamentului European ca în cadrul deciziei lor privind cadrul financiar multianual (CFM) post-2020 să crească substanțial resursele destinate acestui fond.

4. Observații specifice

4.1.

CESE consideră că disponibilitatea controlului jurisdicțional efectiv exercitat de instanțe independente asupra acțiunilor și omisiunilor autorităților publice este esențială, dar nu numai pentru a garanta utilizarea eficace a fondurilor UE în conformitate cu legislația Uniunii. Ea constituie, în același timp, singurul mijloc de garantare a unei protecții efective a drepturilor tuturor cetățenilor UE derivate din legislația Uniunii, precum și a interpretării uniforme a dreptului UE în toate statele membre, aspect de care depind piața comună și spațiul de libertate, securitate și justiție.

4.2.

CESE aprobă utilizarea în Consiliu a votului cu majoritate calificată inversă ca instrument de adoptare a actului de punere în aplicare a măsurilor adecvate care se preconizează. Acest tip de vot va permite ca decizia privind măsurile să fie luată în mod obiectiv atunci când Comisia consideră că un stat membru suferă de o deficiență generalizată și va reduce la minimum riscul de inacțiune sau selectivitate politică care poate rezulta din procedura de vot în Consiliu.

4.3.

CESE înțelege dificultatea definirii unor criterii mai detaliate pentru stabilirea existenței unei deficiențe generalizate. Cu toate acestea, CESE își exprimă îndoielile cu privire la măsura în care propunerea ar putea fi consolidată prin includerea unor astfel de criterii detaliate. Existența criteriilor mai detaliate ar putea contribui la asigurarea faptului că legitimitatea deciziei Comisiei nu este subminată de acuzații de părtinire sau de lipsă de obiectivitate. Aceste criterii ar putea fi incluse sub formă de orientări redactate de Comisie în urma adoptării propunerii și s-ar putea inspira din criteriile proprii ale Comisiei din Cadrul UE pentru consolidarea statului de drept, precum și din lista de verificare privind statul de drept a Comisiei pentru democrație prin drept (Comisia de la Veneția).

4.4.

După cum a subliniat CESE, statul de drept, democrația și drepturile fundamentale sunt interdependente, astfel cum se precizează la articolul 2 din propunerea Comisiei. Pe lângă criteriile mai detaliate privind statul de drept, propunerea ar trebui să includă, de asemenea, criterii care să permită Comisiei să stabilească existența unei amenințări grave, sistemice și persistente la adresa respectării drepturilor fundamentale sau a garanțiilor democrației pluraliste. În cazul în care situația dintr-un stat membru întrunește aceste criterii, Comisia ar trebui, de asemenea, să aibă dreptul să adopte măsuri corective în temeiul acestui regulament.

4.5.

CESE observă că Comisia poate lua în considerare toate informațiile relevante, inclusiv hotărârile Curții de Justiție, rapoartele Curții de Conturi, precum și concluziile și recomandările organizațiilor internaționale relevante. Anumite organisme de supraveghere ale Consiliului Europei, precum Comisia de la Veneția și Grupul de state împotriva corupției (GRECO), joacă un rol important în monitorizarea statului de drept în statele membre. Comisia de la Veneția a emis mai multe avize privind situația statului de drept într-o serie de state membre ale UE, iar GRECO emite periodic recomandări adresate statelor membre. În mod similar, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), instituțiile naționale ale Avocatului Poporului și asociațiile de magistrați și rețelele judiciare prezintă frecvent rapoarte privind sănătatea mecanismelor naționale din domeniul juridic și al combaterii corupției și fraudei.

4.6.

Și alte organisme internaționale monitorizează și evaluează periodic punerea în aplicare a standardelor în materie de drepturi fundamentale și a garanțiilor democrației pluraliste în statele membre, printre acestea numărându-se Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, Comisarul pentru drepturile omului din cadrul Consiliului Europei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Consiliul pentru Drepturile Omului al ONU și organismele ONU pentru apărarea drepturilor omului. În plus, organizațiile independente ale societății civile reprezintă adesea o sursă fiabilă de informații și de analiză. Menționarea explicită a respectivelor entități în propunere ar reflecta rolul special pe care îl joacă acestea în protejarea valorilor enumerate la articolul 2 din TUE.

4.7.

De asemenea, CESE consideră că, în calitate de instituție care reprezintă societatea civilă în UE, propriile sale analize și observații sunt deosebit de relevante în cadrul procesului prin care Comisia stabilește existența unor deficiențe grave în ceea ce privește statul de drept într-un anumit stat membru, atât în temeiul acestui regulament, cât și al altor instrumente. În acest sens, CESE atrage atenția Comisiei asupra înființării grupului de lucru al CESE pentru drepturile fundamentale și statul de drept, care va pune accentul în mod deosebit pe protejarea valorilor consacrate la articolul 2.

4.8.

Includerea CESE printre organismele pe care Comisia le va informa cu privire la măsurile propuse sau adoptate în temeiul acestui act legislativ și printre sursele relevante de informații utilizate în vederea stabilirii de către Comisie a existenței unei deficiențe grave în ceea ce privește statul de drept ar permite CESE să aducă o contribuție semnificativă și eficace la protejarea valorilor consacrate la articolul 2 și să garanteze că vocea societății civile organizate este reprezentată.

4.9.

CESE este întru totul de acord cu afirmația Comisiei potrivit căreia consecințele declanșării mecanismului propus ar trebui să fie suportate de cei responsabili pentru deficiențe, și nu de beneficiarii individuali ai fondurilor UE, cum ar fi studenții Erasmus, cercetătorii sau organizațiile societății civile (6).

4.10.

CESE observă că, potrivit propunerii, în eventualitatea adoptării măsurilor menționate, statul membru rămâne responsabil pentru distribuirea fondurilor în cauză. CESE consideră că, deși această dispoziție este corectă din punct de vedere legal, nu are prea multe posibilități de a împiedica, la nivel practic, un stat membru să refuze distribuirea fondurilor în cauză și să dea vina pe Comisie pentru a câștiga capital politic. Întrucât este probabil ca populația să nu perceapă mecanismele mai fine ale legislației UE, statele membre ar putea să acuze o legătură directă între reducerea fondurilor și decizia Comisiei. Acest fapt ar crea o situație în care Comisia poate fi descurajată să adopte măsuri împotriva unui stat membru din cauza posibilei reacții a opiniei publice. O astfel de reacție constituie un risc deosebit în acele state membre în care guvernul deține controlul sau influențează opinia publică și instituțiile media private, ceea ce tinde să fie cazul în statele membre care suferă de deficiențe grave în ceea ce privește statul de drept.

4.11.

CESE încurajează Comisia să aibă în vedere modalități de atenuare a riscului ca beneficiarii individuali să fie afectați negativ și ca măsurile adoptate în temeiul acestui regulament să fie deturnate în scopul câștigului politic de către guvernele care încalcă valorile consacrate la articolul 2. Comisia poate lua în considerare soluții alternative prin care să se asigure că fondurile UE ajung la beneficiarii lor preconizați. O posibilitate în acest sens ar fi înființarea unei agenții executive care să preia gestionarea directă a fondurilor în cauză.

4.12.

În procesul de soluționare a unei deficiențe generalizate, cu obiectivul ridicării oricăror măsuri adoptate în temeiul regulamentului care face obiectul examinării, CESE subliniază importanța unui dialog deschis între statul membru în cauză și instituțiile UE, așa cum se sugerează în propunere. Instituțiile și statele membre ar trebui să ia în considerare punctele de vedere ale organizațiilor societății civile cu privire la situația din statul membru în cauză, caracterul adecvat al măsurilor luate pentru a pune capăt deficienței generalizate și caracterul adecvat al măsurilor adoptate pentru a preveni repetarea lor în viitor.

Bruxelles, 18 octombrie 2018.

Președintele Comitetului Economic și Social European

Luca JAHIER

(1) JO L 347, 20.12.2013, p. 320, articolul 23.

(2) Stabilite de Consiliul European de la Copenhaga, în 1993.

(3) JO C 34, 2.2.2017, p. 8.

(4) 2015/2254(INL).

(5) SOC/599 (a se vedea p. 178 din prezentul Jurnal Oficial), privind COM(2018) 383 final și COM(2018) 384 final.

(6) COM(2018) 98 final, p. 16.

Top