COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 24.2.2017

COM(2017) 97 final

2017/0043(COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI

de stabilire a unui plan multianual pentru stocurile de pești pelagici mici din Marea Adriatică și pentru activitățile de pescuit care exploatează aceste stocuri

{SWD(2017) 63 final}
{SWD(2017) 64 final}

EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

Motivele și obiectivele propunerii

Marea Adriatică (subzonele geografice 17 și 18 ale Comisiei Generale pentru Pescuit în Marea Mediterană) 1 este o subzonă importantă în cadrul Mării Mediterane, care reprezintă aproximativ o treime din valoarea totală a debarcărilor 2 . Speciile de pești pelagici mici (care înoată aproape de suprafață) sunt o componentă importantă a pescuitului în Marea Adriatică, constituind un venit economic ridicat pentru sectorul pescuitului în bazinul marin respectiv. Cele mai valoroase și căutate specii de pești pelagici mici în Marea Adriatică sunt hamsia și sardina.

Hamsia și sardina reprezintă aproape toate capturile rezultate în urma activităților de pescuit de specii pelagice mici, 3 hamsia fiind cea mai valoroasă dintre cele două specii și cea care impulsionează pescuitul. Marea majoritate sunt capturate de Italia și Croația, în partea nordică a Mării Adriatice. Singurele alte state membre implicate în aceste activități de pescuit sunt Slovenia, care reprezintă mai puțin de 1 % din capturile totale, precum și Albania și Muntenegru, care au o fracțiune la fel de mică de capturi.3

În prezent, activitățile de pescuit de specii pelagice mici din Marea Adriatică sunt reglementate de mai multe cadre legale, la nivel național, la nivelul UE și la nivel internațional. Croația, Italia și Slovenia au adoptat toate planuri naționale de gestionare în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1967/2006 al Consiliului din 21 decembrie 2006 privind măsurile de gestionare pentru exploatarea durabilă a resurselor halieutice în Marea Mediterană, de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 2847/93 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1626/94 (Regulamentul privind Marea Mediterană) 4 , care vizează navele de pescuit cu plasă-pungă și traulele pelagice, acestea reprezentând uneltele implicate în activitățile de pescuit de specii pelagice mici. La nivelul UE, este permisă aruncarea înapoi în mare a unei cantități limitate de capturi, în temeiul unui plan privind aruncarea capturilor înapoi în mare pe o perioadă de trei ani 5 . Un plan de gestionare 6 și măsuri de urgență succesive 7 au fost adoptate la nivel internațional de către Comisia Generală pentru Pescuit în Marea Mediterană (CGPM).

În pofida acestor măsuri de gestionare, cele mai recente avize științifice indică faptul că hamsiile și sardinele din Marea Adriatică sunt în continuare supraexploatate și stocurile sunt susceptibile să scadă în continuare. Situația se înrăutățește pe măsură ce ne îndepărtăm de nivelurile durabile de pescuit și suntem departe de obiectivul de a exploata stocurile în vederea obținerii unei producții maxime durabile (MSY) până în 2020 cel mai târziu, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind politica comună în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1954/2003 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2371/2002 și (CE) nr. 639/2004 ale Consiliului și a Deciziei 2004/585/CE a Consiliului 8 („regulamentul de bază”). Conform celor mai recente avize științifice, capturile trebuie să descrească considerabil pentru ambele specii pentru a atinge niveluri durabile de pescuit 9 .

Cadrul de gestionare existent se bazează, în primul rând, pe limitarea efortului și a capacității de pescuit, asociată cu o serie de măsuri suplimentare, de exemplu închiderile spațio-temporale și dimensiunile minime de debarcare. Cu toate acestea, măsurile exacte variază din punct de vedere geografic (între cele trei state membre și în ape internaționale) și au fost schimbate de mai multe ori în ultimii ani. De exemplu, perioadele închise (când pescuitul este interzis) diferă între cele trei state membre care au ieșire la Marea Adriatică și, de asemenea, au fost schimbate anual în ultimii cinci ani. Acest cadru de gestionare complex, care evoluează în permanență, face mai dificil ca industria pescuitului să aibă cunoștință de normele în vigoare și, prin urmare, să le pună în aplicare. Faptul că un singur stoc este gestionat în temeiul unor norme diferite în părți diferite ale arealului său este, de asemenea, mai puțin eficace. De exemplu, închiderea unei zone pentru pescuit în temeiul normelor naționale ale unui stat membru ar putea conduce la deplasarea efortului de pescuit în altă parte a Mării Adriatice și a stocului, unde pescuitul este permis la acel moment.

Evaluările cadrului de gestionare existent au concluzionat că acesta este ineficace și insuficient pentru a garanta că stocurile vor fi pescuite în mod durabil până în 2020. Comitetul științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP) al UE 10 a recomandat ca administratorii să ia în considerare utilizarea restricțiilor privind capturile (sau debarcările) ca un instrument de gestionare mai eficace pentru peștii pelagici mici 11 12 . Pentru stocurile de pești pelagici mici, care formează bancuri (apar în agregări dense), gestionarea pe baza efortului este considerată a fi mai riscantă. De exemplu, chiar dacă efortul este redus cu 20 %, acest lucru nu înseamnă neapărat o reducere de 20 % a capturilor sau a mortalității prin pescuit. Dacă o navă întâlnește un banc de pești pelagici mici, aceasta poate pescui o cantitate mare într-un timp scurt. Pe de altă parte, reducerea capturilor se traduce direct printr-o reducere echivalentă a mortalității prin pescuit.

Un plan multianual ar include ratele-țintă ale mortalității prin pescuit, exprimate sub formă de intervale pentru fiecare stoc, în cazul în care sunt disponibile, care ar constitui baza pentru stabilirea limitelor de capturi anuale pentru stocurile respective. În plus, planul multianual ar include măsuri de salvgardare în scopul de a oferi un cadru pentru refacerea stocurilor în cazul în care acestea scad sub limitele biologice sigure.

Planul multianual se va aplica tuturor navelor de pescuit din UE, indiferent de participarea lor globală la pescuitul în Marea Adriatică (în ape UE și ape internaționale). Aceasta este în conformitate cu normele politicii comune în domeniul pescuitului (PCP) și este în concordanță cu efectul navelor asupra stocurilor de pești vizate.

Următoarele dispoziții din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 („regulamentul de bază”) sunt relevante pentru planul multianual:

Articolele 9 și 10 din regulamentul de bază conțin dispoziții referitoare la obiectivele și conținutul planurilor multianuale. În conformitate cu articolul 10 din regulamentul de bază, planurile multianuale ar trebui să conțină ținte cuantificabile. Țintele respective ar trebui să fie completate cu dispoziții de salvgardare legate de un nivel de referință pentru conservare cu rol declanșator.

În temeiul articolului 15 din regulamentul de bază, obligația de debarcare se aplică activităților de pescuit de specii pelagice mici (și anume pescuitul de macrou, hering, stavrid negru, putasu, speciile de caproide, hamsie, argentină, sardine, șprot), oriunde în apele UE, începând cu 1 ianuarie 2015. În conformitate cu articolul 15 alineatul (5) din regulamentul de bază, detaliile punerii în aplicare a obligației de debarcare trebuie să fie specificate în planurile multianuale, inclusiv:

(a)dispoziții specifice privind activitățile de pescuit sau speciile care fac obiectul obligației de debarcare;

(b)precizarea excepțiilor de la obligația de debarcare;

(c)dispoziții pentru excepțiile de minimis de până la 5 % din capturile totale anuale din toate speciile care fac obiectul unei obligații de debarcare, pentru a evita costurile disproporționate de manipulare a capturilor nedorite.

În conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, statele membre cu un interes direct de gestionare pot prezenta recomandări comune pentru anumite măsuri care trebuie adoptate, în cazul în care Comisiei i-a fost conferită competența de a adopta acte delegate sau de punere în aplicare care vizează realizarea obiectivelor prevăzute în cadrul planului multianual.

Planul multianual conține, de asemenea, dispoziții de control specifice, destinate adaptării la contextul specific al pescuitului de specii pelagice mici în Marea Adriatică a măsurilor generale de control stabilite în Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului din 20 noiembrie 2009 de stabilire a unui sistem comunitar de control pentru asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 847/96, (CE) nr. 2371/2002, (CE) nr. 811/2004, (CE) nr. 768/2005, (CE) nr. 2115/2005, (CE) nr. 2166/2005, (CE) nr. 388/2006, (CE) nr. 509/2007, (CE) nr. 676/2007, (CE) nr. 1098/2007, (CE) nr. 1300/2008, (CE) nr. 1342/2008 și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 2847/93, (CE) nr. 1627/94 și (CE) nr. 1966/2006, 13 care prevede cadrul legislativ de control, inspecție și asigurare a respectării normelor pentru a garanta conformitatea cu normele politicii comune în domeniul pescuitului (PCP). Dispozițiile relevante ale Regulamentului (CE) nr. 1224/2009 sunt următoarele:

În conformitate cu articolul 9, o navă de pescuit cu o lungime de cel puțin 12 metri trebuie să aibă instalat la bord un dispozitiv complet operațional, care permite navei să fie localizată și identificată automat prin sistemul de monitorizare prin satelit a navelor de pescuit, prin transmiterea de date referitoare la poziție la intervale regulate. Acesta trebuie să permită, de asemenea, centrului de monitorizare a pescuitului din statul membru de pavilion să identifice nava de pescuit.

În conformitate cu articolul 15, comandanții navelor de pescuit din UE cu o lungime de cel puțin 12 metri trebuie să utilizeze jurnale electronice și trebuie să le transmită prin mijloace electronice autorității competente din statul membru de pavilion cel puțin o dată pe zi.

În conformitate cu articolul 17, comandanții navelor de pescuit din UE cu o lungime totală de cel puțin 12 metri, implicate în activități de pescuit privind stocuri care fac obiectul unui plan multianual și obligate să înregistreze electronic datele din jurnalul de pescuit trebuie să notifice autorităților competente din statul membru de pavilion o serie de informații referitoare la navă și la capturi cu cel puțin patru ore înainte de ora estimată de sosire în port.

S-ar putea dovedi oportună adaptarea acestor dispoziții la natura specifică a unei anumite activități de pescuit prin intermediul unui plan multianual.

În conformitate cu articolul 43, planurile multianuale pot să prevadă pragurile deasupra cărora capturile de stocuri trebuie debarcate în porturi desemnate.

O imagine de ansamblu asupra dispozițiilor specifice ale planului multianual este prezentată în secțiunea 5.

Coerența cu dispozițiile existente în domeniul de politică

Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului stabilește cadrul general pentru politica comună în domeniul pescuitului și identifică situațiile în care Consiliul și Parlamentul European trebuie să adopte planuri multianuale.

Prezenta propunere a unui plan multianual pentru peștii pelagici mici din Marea Adriatică urmează aceeași abordare pentru a stabili obiectivele, țintele și garanțiile planului multianual și pentru punerea în aplicare a obligației de debarcare precum recent adoptatul Regulament (UE) nr. 2016/1139 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 iulie 2016 de stabilire a unui plan multianual pentru stocurile de cod, hering și șprot din Marea Baltică și pentru activitățile de pescuit care exploatează stocurile respective, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2187/2005 al Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1098/2007 al Consiliului 14 .

Regulamentul (CE) nr. 850/98 al Consiliului din 30 martie 1998 pentru conservarea resurselor de pescuit prin măsuri tehnice de protecție a puietului de organisme marine 15  evidențiază măsuri tehnice de conservare, și anume norme privind compoziția capturilor, dimensiunea minimă a ochiurilor de plasă, dimensiunile minime de debarcare, zonele și sezoanele închise pentru anumite activități de pescuit. Acesta este actualmente în curs de revizuire și va fi înlocuit dacă propunerea Comisiei de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind conservarea resurselor piscicole și protecția ecosistemelor marine prin măsuri tehnice 16 va fi adoptată. Această propunere ar permite statelor membre să modifice măsuri tehnice prin intermediul procesului de regionalizare.

Coerența cu alte politici ale Uniunii

Prezenta propunere și obiectivele sale sunt coerente cu politicile Uniunii Europene, în special politicile de mediu precum Directiva-cadru „Strategia pentru mediul marin” (MSFD) 17 și obiectivele sale de atingere a unei stări ecologice bune a apelor marine ale UE până în 2020.

2.TEMEIUL JURIDIC, SUBSIDIARITATEA ȘI PROPORȚIONALITATEA

Temei juridic

Temeiul juridic al prezentei propuneri îl constituie articolul 43 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

Principiul subsidiarității

Propunerea conține dispoziții care se referă la conservarea resurselor biologice marine, măsuri care intră în domeniul de competență exclusivă a Uniunii. Prezenta propunere respectă principiul subsidiarității și îndeplinește cerințele acestuia. Atât stocurile de hamsie și sardină, cât și navele de pescuit vizate se deplasează liber peste frontierele internaționale, astfel încât este puțin probabil ca măsurile exclusiv la nivel de stat membru să fie eficace în îndeplinirea obiectivelor. Pentru ca măsurile să fie eficace, acestea ar trebui să fie luate într-un mod coordonat și să devină aplicabile întregii zone de distribuire a stocului și tuturor flotelor vizate.

Principiul proporționalității

Măsurile propuse respectă principiul proporționalității deoarece sunt adecvate, necesare și nu sunt disponibile alte măsuri mai puțin restrictive pentru atingerea obiectivelor de politică dorite. Există un consens general în rândul părților interesate consultate asupra faptului că actualul cadrul legislativ, constând în legislație națională, un plan UE privind aruncarea capturilor înapoi în mare și măsuri adoptate de către Comisia Generală pentru Pescuit în Marea Mediterană, nu este suficient pentru atingerea obiectivelor de durabilitate ale politicii comune în domeniul pescuitului.

Alegerea instrumentului

Instrumentul propus este un regulament al Parlamentului European și al Consiliului.

3.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR IMPACTULUI

În pregătirea prezentei propuneri și a evaluării de impact care o însoțește, au avut loc consultări la diferite niveluri, inclusiv: părți interesate, oameni de știință, cetățeni, administrații publice și departamente relevante ale Comisiei.

Consultările cu părțile interesate

Părțile interesate au fost consultate într-un mod direcționat și în special prin consultarea Consiliului Consultativ pentru Marea Mediterană (MEDAC), 18 care este cea mai reprezentativă organizație a părților interesate în domeniul pescuitului în Marea Mediterană. MEDAC reprezintă toate părțile vizate de prezenta propunere. Acestea includ sectorul pescuitului, inclusiv pescuitul la scară mică, sectorul de prelucrare, sindicatele și alte grupuri de interes precum organizații de mediu, grupuri de consumatori și asociații de pescuit sportiv/recreativ care operează în zona mediteraneană în cadrul politicii comune în domeniul pescuitului.

Începând cu 2014, MEDAC a înființat un grup de lucru dedicat în mod special elaborării planului multianual pentru peștii pelagici mici din Marea Adriatică. Grupul de lucru a organizat șase reuniuni la care au participat reprezentanți ai Direcției Generale „Pescuit” (DG MARE) a Comisiei, ai Agenției Europene pentru Controlul Pescuitului, ai comunității de cercetare științifică, ai industriei, precum și ai administrațiilor statelor membre din domeniul pescuitului 19 . În martie 2016, MEDAC a adoptat un aviz privind planul multianual pentru peștii pelagici mici din nordul Mării Adriatice 20 . Unele dintre măsurile recomandate de MEDAC au fost incluse în prezenta propunere, și anume: extinderea utilizării jurnalelor electronice și a sistemelor electronice pentru a monitoriza poziția unei nave și includerea măsurilor necesare pentru punerea în aplicare a obligației de debarcare.

La 18 septembrie 2015, Comisia a organizat, de asemenea, un seminar științific și tehnic privind pescuitul de specii pelagice mici în Marea Adriatică, care a reunit oameni de știință, MEDAC și administrațiile statelor membre din domeniul pescuitului. A existat un acord general asupra faptului că hamsiile și sardinele sunt supraexploatate și că este momentul să se acționeze.

Acesta a fost urmat, în perioada 21-25 septembrie 2015, de un atelier privind punerea în aplicare a producției maxime durabile (MSY) în diferitele studii de caz, incluzând stocurile de pești pelagici mici din Marea Adriatică. Atelierul a fost organizat în cadrul unui proiectat finanțat de Comisie referitor la scenarii de gestionare pentru pregătirea unor planuri de gestionare multianuale pentru Marea Mediterană și pentru Marea Neagră. Această reuniune le-a permis diferiților actori (Comisia, MEDAC, experți independenți, consultanți care desfășurau proiectul) să discute și să convină asupra diferitelor posibilități de gestionare, criterii și scenarii planificate pentru a obține FMSY în contextul acestui proiect.

De asemenea, consultarea părților interesate implicate în pescuitul în Marea Mediterană (inclusiv autorități din opt state membre, institute de cercetare din opt state membre, cinci ONG-uri, reprezentanți ai industriei din opt state membre, MEDAC, CSTEP) a avut loc în contextul Studiului de evaluare retrospectivă a Regulamentului privind Marea Mediterană, 21 care include un studiu de caz specific privind peștii pelagici mici din Marea Adriatică. Acesta a furnizat informații relevante cu privire la definiția problemei și la eficacitatea cadrului actual. Părțile interesate au fost de acord, într-o proporție covârșitoare, că stocurile de pești din Marea Mediterană au fost sever supraexploatate, iar majoritatea respondenților din toate categoriile de părți interesate au afirmat că nu s-a înregistrat nicio îmbunătățire a stării stocului până la acel moment. Un alt aspect critic identificat a inclus preocupări cu privire la durabilitatea socio-economică a pescuitului în Marea Mediterană.

În plus, în perioada 22 mai 2015 – 11 septembrie 2015 a avut loc o largă consultare publică, prin internet, cu privire la pescuitul de specii pelagice mici în Marea Adriatică 22 . S-au primit în total 15 contribuții detaliate de la statele membre, MEDAC, reprezentanți ai industriei, ONG-uri și cetățeni. Principalele concluzii au fost următoarele:

Majoritatea contribuitorilor au căzut de acord asupra necesității unui plan UE multianual, întrucât cadrul juridic actual nu ia în considerare specificitățile pescuitului în regiune și nu pune pe deplin în aplicare politica comună în domeniul pescuitului, în special principiul regionalizării.

Cadrul actual este considerat a fi prea complex.

Intervenția UE ar trebui să fie limitată la orientarea și stabilirea obiectivelor.

Interacțiunile între activitățile de pescuit și factorii de mediu ar trebui să fie luate în considerare.

Măsurile ar trebui să vizeze doar speciile-țintă.

Măsurile tehnice, precum și măsurile suplimentare privind obligația de debarcare ar trebui să fie adoptate prin intermediul regionalizării și nu stabilite în planul multianual.

Măsurile tehnice ar trebui să se axeze mai degrabă pe închiderile spațio-temporale decât pe creșterile în selectivitate pe baza dimensiunii ochiurilor de plasă.

Planul multianual ar trebui să aibă o abordare adaptivă și să fie proporțional cu ponderea capturilor realizate de diferitele flote vizate.

Obținerea și utilizarea expertizei

Pe lângă activitatea de consultare publică descrisă mai sus și studiul de evaluare retrospectivă descris în secțiunea următoare, mai multe studii-cheie au susținut prezenta propunere.

În 2014, Comisia a contractat un studiu intitulat „O mai bună cunoaștere a principalelor aspecte socio-economice legate de cele mai importante activități de pescuit în Marea Adriatică”. Studiul își propune să identifice principalele activități de pescuit în Marea Adriatică, să descrie evaluarea stării stocurilor și avizele științifice pentru stocurile relevante și să furnizeze informații socio-economice referitoare la diferitele activități de pescuit efectuate de țările de coastă în Marea Adriatică. Studiul a fost finalizat în 2015 23 .

Un alt studiu a fost lansat de către DG MARE în 2014, în vederea evaluării unor scenarii specifice de gestionare pentru planurile multianuale în conformitate cu obiectivele politicii comune în domeniul pescuitului 24 . Studiul a prevăzut patru studii de caz, dintre care unul a vizat pescuitul de specii pelagice mici în Marea Adriatică. Studiul a utilizat în continuare modelarea bioeconomică pentru a evalua impacturile sociale, economice și de mediu ale diferitelor scenarii asupra unor segmente de flotă diferite.

Evaluări ex post/verificări ale adecvării legislației existente

Un studiu cu privire la evaluarea retrospectivă a Regulamentului privind Marea Mediterană21 a constatat că, în pofida faptului că multe dintre măsurile prevăzute de acest regulament au fost puse în aplicare, Regulamentul privind Marea Mediterană pare să eșueze în atingerea majorității obiectivelor sale în regiunea de nord a Mării Adriatice sau rezultatele privind eficacitatea sunt neconcludente din cauza dovezilor justificative limitate. De exemplu, toate autoritățile naționale care au fost consultate în contextul acestui studiu au sesizat impacturi reduse sau lipsa de impact asupra reducerii efortului de pescuit în regiunea de nord a Mării Adriatice, iar Regulamentul privind Marea Mediterană a avut un impact limitat asupra numărului de nave și asupra ocupării forței de muncă în Italia și Croația.

Planurile naționale de gestionare adoptate de statele membre în temeiul Regulamentului privind Marea Mediterană au fost analizate de către CSTEP 25  pe baza unui studiu dedicat 26 . CSTEP a concluzionat că, în cadrul planurilor naționale de gestionare existente, reducerile capturilor sunt insuficiente pentru a atinge niveluri durabile de pescuit până în 2020. Prin urmare, CSTEP consideră că, în cazul în care nu se efectuează modificări ale planurilor naționale de gestionare, este foarte puțin probabil ca obiectivele politicii comune în domeniul pescuitului să fie atinse.

În ceea ce privește măsurile internaționale puse în aplicare în cadrul Comisiei Generale pentru Pescuit în Marea Mediterană (CGPM), o evaluare bioeconomică a măsurilor de gestionare pentru pescuitul de hamsii și sardine în Marea Adriatică a fost efectuată de către CGPM în 2015 27 . Simulările arată că rata actuală de mortalitate prin pescuit 28 este prea mare, inclusiv în urma măsurilor de urgență adoptate de CGPM. Dacă această situație persistă, stocurile de hamsii și sardine se vor situa în afara limitelor biologice sigure sau chiar se vor epuiza între 2020 și 2030.

Evaluarea impactului

Evaluarea impactului pentru un plan multianual pentru peștii pelagici mici din Marea Adriatică a avut loc în contextul noii politici comune în domeniul pescuitului și al reformulării regulamentelor privind măsurile tehnice. Următoarele evaluări ale impactului sunt, prin urmare, relevante pentru prezenta propunere:

Reforma politicii comune în domeniul pescuitului 29 .

Impacturile introducerii obligației de debarcare 30 , 31 .

Dimensiunile socio-economice ale politicii comune în domeniul pescuitului 32 .

Elaborarea unui nou regulament privind măsurile tehnice 33 .

În plus, a fost efectuată o evaluare a impactului prezentei propuneri legislative de a stabili un plan multianual pentru stocurile de pești pelagici mici și pescuitul acestora în Marea Adriatică.

Opțiunile de politică luate în considerare în evaluarea impactului au fost următoarele:

Opțiunea 0: Utilizarea instrumentelor nelegislative sau a „instrumentelor juridice neobligatorii” (respinsă foarte devreme);

Opțiunea 1: Statu-quo-ul (scenariul de referință cu care au fost comparate alte opțiuni);

Opțiunea 2: Elaborarea unui regulament UE pentru gestionarea pescuitului de pești pelagici mici, cu obiectivul de a avea stocuri pescuite în mod durabil până în 2018 sau până în 2020 (două sub-opțiuni). În cadrul opțiunii 2, este propus un nou mecanism de gestionare, care se axează pe rezultatul pescuitului, prin stabilirea de limite de capturi. Această abordare a fost testată cu succes în alte ape UE, având drept rezultat îmbunătățirea stării stocurilor;

Opțiunea 3: Încercarea de a modifica cadrul de gestionare actual (legislația națională și internațională), care ar putea conduce la cel mai optimist scenariu sau la cel mai pesimist scenariu, în funcție de reușita sau eșecul încercărilor.

Opțiunea preferată a fost opțiunea 2 – un regulament UE pentru gestionarea pescuitului de specii pelagice mici – care reprezintă singura opțiune demonstrată a contribui la atingerea tuturor obiectivelor. În sens larg, rezultatul preconizat al opțiunii 2 va fi o stare de conservare îmbunătățită a hamsiilor și sardinelor, care va avea ca rezultat în cele din urmă un sector al pescuitului care depinde de această resursă mai sănătos și mai durabil, cu remunerații mai bune pentru pescarii individuali și o profitabilitate generală mai mare în comparație cu statu-quo-ul.

Tranziția către această stare mai durabilă a pescuitului este posibil să impună o reducere a sectorului pescuitului, inclusiv a nivelului de ocupare a forței de muncă și a venitului global al sectorului. Pe măsură ce capturile scad, prețurile la prima vânzare sunt susceptibile să crească, ceea ce ar putea să compenseze într-o anumită măsură veniturile reduse ale sectorului pescuitului din cauza scăderii capturilor. Sectorul prelucrării (în special în Croația și Italia) ar putea fi nevoit să crească importurile din alte țări. Există instrumente și măsuri financiare specifice disponibile pentru a asista sectoarele vizate în cursul acestei tranziții.

În cadrul opțiunii 2, data-țintă a anului 2020 pentru atingerea obiectivului de durabilitate a pescuitului este preferabilă în locul celei a anului 2018 din punct de vedere al acceptabilității de către părțile interesate, care și-au exprimat în mod covârșitor preferința pentru 2020. De asemenea, aceasta este mai realistă luând în considerare data probabilă a intrării în vigoare a planului multianual UE.

Niciuna dintre părțile interesate consultate nu a considerat instrumentele juridice neobligatorii (opțiunea 0) ca fiind o opțiune realizabilă. În timpul consultării publice, o singură parte interesată a răspuns că actualul cadru (opțiunea 1) este suficient. Toți respondenții, cu excepția unuia, au considerat că modificarea cadrului actual ar fi insuficientă (opțiunea 3). MEDAC (alcătuit din reprezentanți ai industriei și ai societății civile), ONG-uri, autorități publice, institute științifice, precum și Croația, Italia și Slovenia au susținut dezvoltarea unui plan multianual (opțiunea 2), cu o preferință puternică pentru subopțiunea „2020”.

Adecvarea reglementărilor și simplificarea acestora

Prezenta propunere nu este o inițiativă în cadrul Programului privind o reglementare adecvată și funcțională. Cu toate acestea, propunerea ar contribui la simplificarea legislației aplicabile a Uniunii Europene. Planul multianual ar furniza un instrument unic care ar conține toate dispozițiile referitoare la gestionarea acestor activități de pescuit la nivelul UE, în timp ce sistemul actual constă din dispozițiile a trei planuri naționale de gestionare existente care sunt adoptate prin trei regulamente naționale diferite, în plus față de un plan UE privind aruncarea capturilor înapoi în mare.

Cadrul de gestionare actual este complex și se află, de asemenea, în schimbare permanentă. Prin urmare, simplificarea, stabilitatea și transparența sporită ar îmbunătăți în mod semnificativ situația actuală.

Planul multianual ar furniza, de asemenea, un sistem de gestionare mai simplu și mai transparent decât sistemul actual în ceea ce privește transpunerea avizelor științifice în măsuri de gestionare. Oamenii de știință ar furniza avizele lor științifice anual, precizând inclusiv limitele de capturi pentru fiecare stoc care sunt necesare pentru a se asigura niveluri de pescuit durabil. Cu un sistem de control al producției, reducerea impusă a ratei de mortalitate prin pescuit se traduce direct în reduceri ale capturilor, ceea ce nu este valabil în cazul controlului factorilor de producție (de exemplu, pe baza gestionării eforturilor sau a capacității). Planul multianual ar crește, de asemenea, stabilitatea și predictibilitatea disponibilității resurselor pentru sectorul pescuitului de specii pelagice mici.

Politica comună în domeniul pescuitului este o politică direcționată în mod specific pentru a aborda întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), care reprezintă mai degrabă regula decât excepția în cadrul sectorului pescuitului. În domeniul pescuitului de specii pelagice mici în Marea Adriatică, aproape toate întreprinderile din domeniul pescuitului și marea majoritate a societăților din sectorul de prelucrare sunt microîntreprinderi sau IMM-uri. Prin urmare, nu există niciun motiv pentru a le exclude din domeniul de aplicare al prezentei propuneri pe baza mărimii lor, deoarece în acest caz marea majoritate a sectorului ar fi exclusă, făcând prezenta propunere inutilă. Planul multianual al UE s-ar aplica, prin urmare, tuturor întreprinderilor, inclusiv IMM-urilor și microîntreprinderilor. Toate impacturile descrise mai sus sunt susceptibile, în consecință, să se aplice tuturor întreprinderilor, într-o măsură diferită care depinde de modul în care statele membre vor decide să aloce reducerile necesare ale activității de pescuit între diferitele segmente ale flotei.

Drepturi fundamentale

Prezenta propunere este în deplină concordanță cu Carta drepturilor fundamentale a UE 34 , în special cu articolul 37 din cartă, care prevede că un nivel ridicat de protecție a mediului și îmbunătățirea calității mediului trebuie să fie integrate în politicile Uniunii Europene și garantate în conformitate cu principiul dezvoltării durabile.

4.IMPLICAȚII BUGETARE

Nu există implicații bugetare.

5.ALTE ELEMENTE

Planuri de punere în aplicare și măsuri de monitorizare, evaluare și raportare

Monitorizarea unora dintre efectele măsurilor de gestionare este realizată ca parte a activității de rutină asociate cu punerea în aplicare a politicii comune în domeniul pescuitului. Datele necesare pentru monitorizarea impacturilor socio-economice și de mediu ale planului multianual sunt deja colectate de către statele membre în temeiul legislației UE privind colectarea de date 35 . CSTEP desfășoară, de asemenea, o evaluare regulată a stării stocurilor de hamsie și de sardine și a performanței socio-economice a sectorului pescuitului și a sectorului prelucrării. Impacturile planului multianual asupra piețelor vor fi monitorizate o dată la doi ani prin intermediul Observatorului Pieței Europene pentru produse provenite din pescuit și din acvacultură (EUMOFA) 36 . Prin urmare, datele de referință sunt disponibile și există un proces de monitorizare a obiectivelor operaționale menționate mai sus, precum și a impacturilor socio-economice ale planului multianual.

Planul multianual prevede realizarea unei evaluări periodice a impactului acestuia asupra stocurilor în cauză pe baza unor avize științifice. Este extrem de important să se identifice o perioadă corespunzătoare pentru o astfel de evaluare: și anume, o perioadă care permite ca măsurile regionalizate să fie adoptate, puse în aplicare și să producă efecte asupra stocurilor și activității de pescuit. Momentul evaluării ar trebui, de asemenea, să țină cont de decalajul existent între colectarea datelor biologice și socio-economice și metoda de lucru a organismelor științifice care evaluează respectivele date. CSTEP a recomandat să se utilizeze datele pe trei ani cu privire la impacturi în vederea evaluării planurilor multianuale. CSTEP a sugerat, de asemenea, că obținerea de date disponibile pe trei ani necesită o perioadă de cinci ani de la punerea în aplicare a planului 37 . În consecință, planul multianual ar trebui să fie evaluat la fiecare cinci ani.

Explicarea detaliată a dispozițiilor specifice ale propunerii

În conformitate cu obiectivul global al politicii comune în domeniul pescuitului cu privire la conservarea resurselor piscicole și având în vedere dispozițiile articolelor 9 și 10 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, care prevede principiile, obiectivele și conținuturile planurilor multianuale, principalele elemente ale planului sunt următoarele:

Domeniul de aplicare al planului multianual vizează stocurile de pești pelagici mici, mai precis, hamsia, sardina, macroul și stavridul negru, precum și activitățile de pescuit prin care se exploatează aceste stocuri în Marea Adriatică.

Obiectivele planului multianual sunt să contribuie la obiectivele politicii comune în domeniul pescuitului și, în special, să obțină și să mențină producția maximă durabilă (MSY) pentru stocurile vizate, obținând un sector al pescuitului durabil și oferind un cadru de gestionare eficace. Planul multianual contribuie, de asemenea, la facilitarea punerii în aplicare a obligației de debarcare.

Țintele propuse sunt exprimate sub formă de intervale ale ratei de mortalitate prin pescuit în jurul FMSY, conform recomandărilor CSTEP, termenul-limită de atingere a acestora fiind 2020 cel mai târziu. Aceste intervale din jurul FMSY permit o gestionare bazată pe producția maximă durabilă pentru stocurile vizate și oferă un nivel ridicat de previzibilitate pentru sector. Au fost incluse rate-țintă pentru hamsie și sardină, iar intervalele au fost recomandate de CSTEP9. Aceste intervale permit o gestionare bazată pe producția maximă durabilă pentru stocurile respective și par a permite adaptări în cazul modificării avizelor științifice, păstrând în același timp un înalt nivel de previzibilitate. În cazul în care sunt disponibile date pentru stocurile de pește, aceste niveluri de referință sunt exprimate sub formă de biomasă a stocului de reproducere.

Nivelurile de referință pentru conservare, exprimate în tone de biomasă a stocului de reproducere sau abundență a stocurilor, incluse în planul multianual, sunt stabilite de către CSTEP.

Măsurile de conservare specifice și de salvgardare sunt legate de nivelurile de referință pentru conservare. Atunci când avizele științifice indică faptul că oricare dintre stocurile în cauză se situează sub nivelul de referință, capturile permise pentru stocul respectiv ar trebui să fie reduse. Această măsură poate fi completată, atunci când este necesar, de măsuri precum măsuri tehnice sau măsuri de urgență adoptate de Comisie sau de un stat membru. Unele dintre aceste măsuri pot fi adoptate prin intermediul regionalizării.

Dispozițiile legate de obligația de debarcare care urmează a fi adoptate în contextul regionalizării sunt necesare pentru a prelungi (și/sau a modifica) excepții de la obligația de debarcare pentru speciile în cazul cărora dovezile științifice demonstrează o rată de supraviețuire ridicată, precum și excepții de minimis în conformitate cu evoluția avizelor științifice. În prezent, astfel de excepții, adoptate în temeiul Planului privind aruncarea capturilor înapoi în mare pentru Marea Mediterană5, sunt valabile trei ani.

Planul multianual stabilește o cooperare regională între statele membre în vederea adoptării dispozițiilor referitoare la obligația de debarcare și a măsurilor specifice de conservare, incluzând măsuri tehnice, pentru unele stocuri.

Sunt prevăzute dispoziții de control cu privire la sistemul de monitorizare prin satelit a navelor de pescuit, notificarea prealabilă, jurnalele electronice și porturile desemnate. Cu privire la notificarea prealabilă, este necesar să se adapteze normele generale prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului la particularitățile Mării Adriatice și la pescuitul de specii pelagice mici. În ceea ce privește jurnalele electronice și sistemul de monitorizare prin satelit a navelor de pescuit, dispozițiile incluse în Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului sunt extinse în vederea includerii tuturor navelor cu o lungime mai mare de opt metri, pentru a îmbunătăți controlul activităților de pescuit care fac obiectul planului multianual. Referitor la porturile desemnate, prezenta propunere prevede un prag peste care hamsia și sardina ar trebui să fie debarcate doar în porturi în care se efectuează controale sporite.

Evaluarea periodică a planului multianual pe baza avizelor științifice: planul ar trebui să fie evaluat din cinci în cinci ani. Această perioadă permite, inițial, punerea integrală în aplicare a obligației de debarcare, adoptarea și punerea în aplicare a unor măsuri regionalizate, precum și producerea efectelor acestora asupra stocurilor și asupra activității de pescuit. Aceasta reprezintă, de asemenea, o perioadă minimă impusă de organismele științifice37.

2017/0043 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI

de stabilire a unui plan multianual pentru stocurile de pești pelagici mici din Marea Adriatică și pentru activitățile de pescuit care exploatează aceste stocuri

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 43 alineatul (2),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European 38 ,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară 39 ,

întrucât:

(1)Politica comună în domeniul pescuitului (PCP) ar trebui să contribuie la protecția mediului marin, la gestionarea durabilă a tuturor speciilor exploatate în scop comercial și, în special, la atingerea unei stări ecologice bune a mediului marin până în 2020, în conformitate cu articolul 1 alineatul (1) din Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului 40 .

(2)Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului 41 stabilește normele politicii comune în domeniul pescuitului în conformitate cu obligațiile internaționale ale Uniunii. Obiectivele politicii comune în domeniul pescuitului sunt, printre altele, să garanteze că activitățile de pescuit și de acvacultură sunt durabile din punct de vedere ecologic pe termen lung, să aplice abordarea precaută a gestionării pescuitului și să pună în aplicare abordarea ecosistemică a gestionării pescuitului.

(3)Avizele științifice din partea Comitetului științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP) și din partea Comitetului științific consultativ al Comisiei Generale pentru Pescuit în Marea Mediterană (CSC – CGPM) au indicat că exploatarea stocurilor de hamsie și sardină din Marea Adriatică depășește nivelurile impuse pentru obținerea producției maxime durabile (MSY).

(4)În pofida faptului că sunt gestionate atât în temeiul unui plan de gestionare internațional sub egida CGPM, cât și în temeiul unor planuri naționale de gestionare adoptate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1967/2006 al Consiliului 42 , stocurile de hamsie și sardină din Marea Adriatică sunt în continuare supraexploatate, iar măsurile actuale de gestionare sunt considerate insuficiente pentru a atinge producția maximă durabilă până în 2020. Statele membre și părțile interesate și-au exprimat sprijinul pentru dezvoltarea și punerea în aplicare a unor planuri de gestionare pentru cele două stocuri la nivelul UE.

(5)Măsurile actuale de gestionare pentru peștii pelagici mici din Marea Adriatică vizează accesul la ape, controlul efortului de pescuit și măsurile tehnice de reglementare a utilizării uneltelor de pescuit. Avizele științifice au indicat faptul că cel mai adecvat mijloc de adaptare a mortalității prin pescuit constă în controlul capturilor și că acesta ar reprezenta un instrument mai eficace de gestionare pentru peștii pelagici mici 43 .

(6)În vederea realizării obiectivelor politicii comune în domeniul pescuitului, trebuie să fie adoptate o serie de măsuri de conservare adecvate, în orice combinație a acestora, cum ar fi planuri multianuale, măsuri tehnice, precum și stabilirea și alocarea posibilităților de pescuit.

(7)În conformitate cu articolele 9 și 10 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, planurile multianuale trebuie să se bazeze pe avize științifice, tehnice și economice și să conțină obiective, ținte cuantificabile cu calendare clare, niveluri de referință pentru conservare și garanții.

(8)Planul multianual ar trebui să își propună să contribuie la îndeplinirea obiectivelor politicii comune în domeniul pescuitului, în special la obținerea și menținerea producției maxime durabile (MSY) pentru stocurile în cauză, să conducă la un sector al pescuitului durabil și să creeze un cadru eficace de gestionare.

(9)În plus, articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 a introdus obligația de debarcare, inclusiv pentru toate capturile de specii care fac obiectul unor norme privind dimensiunile minime, astfel cum sunt definite în anexa III la Regulamentul (CE) nr. 1967/2006. Prin derogare de la articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, Regulamentul delegat (UE) nr. 1392/2014 al Comisiei 44 a stabilit un plan privind aruncarea capturilor înapoi în mare pe o perioadă de trei ani prevăzând o excepție de minimis de la obligația de debarcare pentru hamsia, sardina, macroul și stavridul negru din Marea Adriatică. În vederea punerii în aplicare a obligației de debarcare, este adecvat să se extindă validitatea măsurilor prevăzute în Regulamentul delegat (UE) nr. 1392/2014 al Comisiei prin includerea dispozițiilor respective în planul multianual.

(10)În concordanță cu abordarea ecosistemică și în completarea descriptorului legat de pescuit din Directiva 2008/56/CE, descriptorii calitativi 1, 4 și 6 incluși în anexa I la directivă trebuie să fie luați în considerare în cadrul gestionării pescuitului.

(11)Articolul 16 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 prevede că posibilitățile de pescuit se stabilesc în conformitate cu țintele stabilite în planurile multianuale.

(12)Este adecvat să se stabilească rata-țintă de mortalitate prin pescuit (F) care corespunde obiectivului realizării și menținerii MSY sub formă de intervale ale valorilor compatibile cu atingerea producției maxime durabile (FMSY). Aceste intervale, bazate pe avize științifice, sunt necesare în scopul de a asigura flexibilitatea pentru a ține cont de evoluția avizelor științifice, pentru a contribui la punerea în aplicare a obligației de debarcare și pentru a ține seama de caracteristicile pescuitului mixt. Intervalele FMSY au fost calculate de către Comitetul științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP) și sunt stabilite astfel încât să nu antreneze o reducere mai mare de 5 % a producției pe termen lung în comparație cu MSY 45 . În plus, limita superioară a intervalului este plafonată, astfel încât probabilitatea ca stocul să scadă sub limita nivelului biomasei (Blim) să nu depășească 5 %.

(13)În scopul stabilirii posibilităților de pescuit, ar trebui să existe un prag pentru intervalele FMSY în utilizare normală și, cu condiția ca stocul în cauză să fie considerat a fi într-o stare bună, o limită superioară pentru anumite cazuri. Ar trebui să fie posibil să se stabilească posibilități de pescuit până la limita superioară numai dacă, pe baza avizelor sau a dovezilor științifice, acest lucru este necesar pentru realizarea obiectivelor prevăzute în prezentul regulament în pescuitul mixt sau este necesar pentru a evita efectele negative asupra unui stoc cauzate de dinamica intra- sau inter-specii a stocurilor sau cu scopul de a limita variațiile de la an la an ale posibilităților de pescuit.

(14)În cazurile în care țintele legate de producția maximă durabilă (MSY) nu sunt disponibile, ar trebui aplicată abordarea precaută.

(15)Pentru stocurile pentru care acestea sunt disponibile și în scopul aplicării măsurilor de salvgardare, este necesar să se stabilească niveluri de referință pentru conservare exprimate ca MSY Btrigger și Blim pentru stocurile de hamsie și sardină. În cazul în care stocurile scad sub MSY Btrigger, rata de mortalitate prin pescuit ar trebui să fie redusă sub FMSY.

(16)Ar trebui puse în aplicare măsuri de salvgardare suplimentare în cazul în care dimensiunea stocului scade sub nivelul de referință Blim. Măsurile de salvgardare ar trebui să includă reducerea posibilităților de pescuit și măsuri specifice de conservare atunci când avizele științifice indică faptul că un stoc se află sub amenințare. Aceste măsuri ar trebui să fie completate de alte măsuri, după caz, cum ar fi măsurile Comisiei în conformitate cu articolul 12 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 sau măsuri ale statelor membre în conformitate cu articolul 13 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.

(17)Pentru stocurile pentru care nu sunt disponibile niveluri de referință, ar trebui să se aplice principiul precauției. În cazul specific al stocurilor capturate accidental, în lipsa unor avize științifice privind nivelul minim al biomasei de reproducere a acestor stocuri, ar trebui adoptate măsuri specifice de conservare atunci când avizele științifice indică faptul că sunt necesare măsuri corective.

(18)Pentru a permite punerea în aplicare a obligației de debarcare stabilite prin articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, planul ar trebui să prevadă măsuri de gestionare suplimentare. Astfel de măsuri ar trebui stabilite prin intermediul unor acte delegate.

(19)Data-limită pentru transmiterea recomandărilor comune ale statelor membre care au un interes direct de gestionare ar trebui stabilită, astfel cum este prevăzut în Regulamentul (UE) nr. 1380/2013.

(20)De asemenea, planul ar trebui să prevadă adoptarea unor măsuri tehnice de sprijin, prin intermediul unor acte delegate, pentru a contribui la îndeplinirea obiectivelor planului, în special în ceea ce privește protecția puietului de pește sau pentru a îmbunătăți selectivitatea.

(21)Pentru a asigura respectarea integrală a măsurilor prevăzute în prezentul regulament, este necesar să se adopte măsuri de control specifice, în completarea celor prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului 46 .

(22)Ținând cont de faptul că, în Marea Adriatică, navele care pescuiesc pești pelagici mici au tendința de a efectua campanii de pescuit de scurtă durată, utilizarea notificării prealabile, astfel cum este prevăzută la articolul 17 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009, ar trebui adaptată astfel încât notificările prealabile să fie prezentate cu cel puțin o oră și jumătate înainte de ora estimată de sosire în port. Cu toate acestea, având în vedere efectul limitat al campaniilor de pescuit care implică cantități foarte mici de pește asupra stocurilor vizate, este adecvat să se stabilească un prag pentru astfel de notificări prealabile, atunci când navele păstrează la bord cel puțin 1 tonă de hamsii sau sardine.

(23)Ținând cont de faptul că instrumentele electronice de control asigură un control mai bun și mai precis al pescuitului, în special al distribuției spațiale a activităților de pescuit și al exploatării stocurilor, utilizarea sistemului de monitorizare prin satelit a navelor de pescuit și a jurnalului electronic, astfel cum este prevăzută la articolele 9 și, respectiv, 15 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009, ar trebui extinsă la toate navele de pescuit cu o lungime totală de opt metri.

(24)Ar trebui să se stabilească anumite praguri pentru capturile de hamsie și sardină, peste care o navă de pescuit are obligația de a debarca într-un port desemnat sau într-un loc apropiat de țărm, în conformitate cu articolul 43 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009. În plus, atunci când desemnează astfel de porturi sau locuri apropiate de țărm, statele membre ar trebui să aplice criteriile prevăzute la articolul 43 alineatul (5) din regulamentul menționat, astfel încât să se asigure un control eficace.

(25)În vederea adaptării la progresele tehnice și științifice în timp util și în mod proporțional, precum și pentru a garanta flexibilitatea și a permite evoluția anumitor măsuri, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui să fie delegată Comisiei în vederea completării prezentului regulament în ceea ce privește măsurile corective pentru conservarea macroului și a stavridului negru, punerea în aplicare a obligației de debarcare și a măsurilor tehnice. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces în mod sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

(26)În conformitate cu articolul 10 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, este necesar să se prevadă dispoziții referitoare la evaluarea periodică de către Comisie a caracterului adecvat și a eficacității aplicării prezentului regulament. O astfel de evaluare ar trebui să respecte și să se bazeze pe o evaluare periodică a planului care se bazează pe avize științifice. Planul ar trebui să fie evaluat din cinci în cinci ani. Această perioadă permite punerea integrală în aplicare a obligației de debarcare, adoptarea și punerea în aplicare a măsurilor regionalizate și materializarea efectelor acestora asupra stocurilor și asupra activității de pescuit. Aceasta reprezintă, de asemenea, o perioadă minimă solicitată de organismele științifice.

(27)În conformitate cu articolul 9 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, înainte de redactarea planului, a fost evaluat posibilul impact economic și social al acestuia 47 .

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I
DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Obiect și domeniu de aplicare

1.Prezentul regulament stabilește un plan multianual pentru stocurile de pești pelagici mici din Marea Adriatică.

2.Prezentul regulament se aplică stocurilor de hamsie (Engraulis encrasicolus) și sardină (Sardina pilchardus) din Marea Adriatică („stocurile vizate”) și activităților de pescuit care exploatează aceste stocuri. Regulamentul se aplică, de asemenea, capturilor accidentale de macrou (Scomber spp.) și stavrid negru (Trachurus spp.) din Marea Adriatică capturate în timpul pescuitului unuia sau ambelor stocuri vizate.

Articolul 2

Definiții

1.În scopul prezentului regulament, se aplică definițiile stabilite la articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, la articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului și la articolul 2 din Regulamentul (CE) nr. 1967/2006 al Consiliului.

2.În plus, se aplică următoarele definiții:

(a)„Marea Adriatică” înseamnă subzonele geografice CGPM 17 și 18;

(b)„subzonă geografică CGPM” înseamnă subzona geografică a Comisiei Generale pentru Pescuit în Marea Mediterană (CGPM), astfel cum este definită în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1343/2011 al Parlamentului European și al Consiliului 48 ;

(c)„stocuri de pești pelagici mici” înseamnă stocurile enumerate la articolul 1 alineatul (2) din prezentul regulament sau orice combinație a acestora;

(d)„interval FMSY” înseamnă un interval de valori în care toate nivelurile de mortalitate prin pescuit în limitele indicate în mod științific ale respectivului interval, în situații de pescuit mixt și în conformitate cu avizele științifice, au ca rezultat producția maximă durabilă (MSY) pe termen lung în condiții de mediu existente în medie, fără a afecta în mod semnificativ procesul de reproducere pentru stocurile vizate;

(e)„MSY Btrigger” înseamnă nivelul de referință al biomasei stocului de reproducere sub care urmează să fie luate măsuri de gestionare specifice și adecvate pentru a garanta că ratele de exploatare în combinație cu variațiile naturale refac stocurile deasupra nivelurilor capabile să asigure MSY pe termen lung;

(f)„posibilitate de pescuit” înseamnă un drept legal de a pescui, cuantificat, exprimat în capturi și/sau efort de pescuit.

Articolul 3

Obiective

1.Planul multianual contribuie la îndeplinirea obiectivelor politicii comune în domeniul pescuitului prevăzute la articolul 2 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, în special prin aplicarea abordării precaute în gestionarea pescuitului, și urmărește să asigure faptul că exploatarea resurselor biologice marine vii reface și menține populațiile de specii exploatate peste nivelurile care pot să asigure MSY.

2.Planul multianual furnizează un cadru de gestionare eficace, simplu și stabil pentru exploatarea stocurilor de pești pelagici mici din Marea Adriatică.

3.Planul multianual contribuie la eliminarea aruncării capturilor înapoi în mare, evitând și reducând pe cât posibil capturile nedorite, precum și la punerea în aplicare a obligației de debarcare prevăzute la articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 pentru speciile care fac obiectul acestei obligații și cărora li se aplică prezentul regulament.

4.Planul multianual pune în aplicare abordarea ecosistemică a gestionării pescuitului pentru a garanta că impactul negativ al activităților de pescuit asupra ecosistemului marin este redus la minimum. Planul este compatibil cu legislația Uniunii în domeniul mediului, în special cu obiectivul de a atinge o stare ecologică bună până în 2020, astfel cum este prevăzut la articolul 1 alineatul (1) din Directiva 2008/56/CE.

5.În special, planul multianual urmărește:

(a)să asigure faptul că sunt îndeplinite condițiile descrise în descriptorul 3 prevăzut în anexa I la Directiva 2008/56/CE; și

(b)să contribuie la realizarea altor descriptori relevanți prevăzuți în anexa I la Directiva 2008/56/CE proporțional cu rolul jucat de activitățile de pescuit în realizarea acestora.

CAPITOLUL II
ȚINTE, GARANȚII ȘI MĂSURI SPECIFICE

Articolul 4

Ținte pentru hamsie și sardină

1.Ratele-țintă de mortalitate prin pescuit trebuie atinse cât mai curând posibil și în mod progresiv și gradual până în 2020 pentru stocurile în cauză și trebuie menținute ulterior în intervalele stabilite în anexa I și în conformitate cu obiectivele prevăzute la articolul 3 alineatul (1).

2.Posibilitățile de pescuit respectă intervalele ratei-țintă de mortalitate prin pescuit stabilite în coloana A din anexa I la prezentul regulament.

3.În pofida alineatelor (1) și (2), posibilitățile de pescuit pot fi stabilite la niveluri corespunzătoare unor niveluri mai scăzute de mortalitate prin pescuit decât cele prevăzute în coloana A din anexa I.

4.În pofida alineatelor (2) și (3), posibilitățile de pescuit pentru un stoc pot fi stabilite în conformitate cu intervalele ratei-țintă de mortalitate prin pescuit prevăzute în coloana B din anexa I, cu condiția ca stocul în cauză să fie deasupra nivelului de referință minim al biomasei de reproducere prevăzut în coloana A din anexa II:

(a)dacă, pe baza avizelor sau dovezilor științifice, acest lucru este necesar pentru îndeplinirea obiectivelor prevăzute la articolul 3 în cazul pescuitului mixt;

(b)dacă, pe baza avizelor sau dovezilor științifice, acest lucru este necesar pentru a evita daunele grave asupra stocului cauzate de dinamica intra- sau inter-specii a stocurilor; sau

(c)pentru a limita variațiile posibilităților de pescuit între ani consecutivi la maximum 20 %.

Articolul 5

Garanții

1.Nivelurile de referință pentru conservare exprimate ca niveluri minime și limită ale biomasei stocului de reproducere care trebuie aplicate pentru salvgardarea capacității de reproducere depline a stocurilor în cauză sunt prevăzute în anexa II.

2.Atunci când avizele științifice indică faptul că biomasa stocului de reproducere a oricăruia dintre stocurile în cauză se află sub nivelul minim de referință al biomasei stocului de reproducere prevăzut în coloana A din anexa II la prezentul regulament, se adoptă toate măsurile corective adecvate pentru a asigura revenirea rapidă a stocurilor în cauză la niveluri deasupra celor capabile să obțină producția maximă durabilă. În special, prin derogare de la articolul 4 alineatele (2) și (4) din prezentul regulament, posibilitățile de pescuit pentru stocurile vizate sunt stabilite la un nivel care corespunde unei rate de mortalitate prin pescuit care este redusă sub intervalul prevăzut în coloana A din anexa I la prezentul regulament, ținând cont de scăderea biomasei stocului respectiv.

3.Atunci când avizele științifice indică faptul că biomasa stocului de reproducere a oricăruia dintre stocurile vizate este sub limita nivelului de referință al biomasei stocului de reproducere (Blim) prevăzut în coloana B din anexa II la prezentul regulament, se adoptă măsuri corective suplimentare pentru a asigura revenirea rapidă a stocurilor vizate la niveluri deasupra nivelului capabil să obțină producția maximă durabilă. În special, astfel de măsuri corective pot include, prin derogare de la articolul 4 alineatele (2) și (4), suspendarea activităților de pescuit specifice vizând stocul în cauză și reducerea corespunzătoare a posibilităților de pescuit.

Articolul 6

Măsuri specifice de conservare

Atunci când avizele științifice indică faptul că sunt necesare măsuri corective pentru conservarea stocurilor de pești pelagici mici menționate la articolul 1 alineatul (2) din prezentul regulament, sau, în cazul hamsiei și al sardinei, când biomasa stocului de reproducere a oricăruia dintre aceste stocuri pentru un anumit an se află sub nivelurile de referință pentru conservare prevăzute în coloana A din anexa II la prezentul regulament, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 16 din prezentul regulament și cu articolul 18 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, cu privire la:

(a)caracteristicile uneltelor de pescuit, în special dimensiunea ochiurilor de plasă, construcția uneltelor, dimensiunea uneltelor sau utilizarea dispozitivelor de selectivitate pentru a asigura sau a îmbunătăți selectivitatea;

(b)utilizarea uneltelor de pescuit și adâncimea de desfășurare a uneltelor de pescuit, pentru a asigura sau a îmbunătăți selectivitatea;

(c)interzicerea sau limitarea pescuitului în zone specifice pentru a proteja peștele aflat în perioada de reproducere și puietul de pește sau peștii cu o dimensiune inferioară dimensiunii minime de referință pentru conservare sau peștii din specii nevizate;

(d)interzicerea sau limitarea pescuitului sau utilizarea anumitor tipuri de unelte de pescuit în anumite perioade specifice, pentru a proteja peștele aflat în perioada de reproducere sau peștii cu o dimensiune inferioară dimensiunii minime de referință pentru conservare sau peștii din specii nevizate;

(e)dimensiunile minime de referință pentru conservare, cu scopul de a asigura protecția puietului de organisme marine;

(f)alte caracteristici legate de selectivitate.

CAPITOLUL III
DISPOZIȚII LEGATE DE OBLIGAȚIA DE DEBARCARE

Articolul 7

Dispoziții legate de obligația de debarcare pentru peștii pelagici mici capturați în Marea Adriatică

Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 15 din prezentul regulament și articolul 18 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, cu privire la:

(a)derogări de la aplicarea obligației de debarcare pentru speciile în cazul cărora dovezile științifice demonstrează o rată de supraviețuire ridicată, ținând cont de caracteristicile uneltelor, de practicile de pescuit și de ecosistem, pentru a facilita punerea în aplicare a obligației de debarcare; și

(b)derogări de minimis pentru a facilita punerea în aplicare a obligației de debarcare; astfel de derogări de minimis sunt prevăzute pentru cazurile menționate la articolul 15 alineatul (5) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 și conform condițiilor prevăzute de acesta;

(c)dispozițiile specifice privind documentația referitoare la capturi, în special în scopul monitorizării punerii în aplicare a obligației de debarcare; și

(d)stabilirea dimensiunilor minime de referință pentru conservare, cu scopul de a asigura protecția puietului de organisme marine.

CAPITOLUL IV
REGIONALIZARE

Articolul 8

Cooperarea regională

1.Articolul 18 alineatele (1)-(6) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 se aplică măsurilor menționate la articolele 6 și 7 din prezentul regulament.

2.În sensul alineatului (1) din prezentul articol, statele membre care au un interes direct de gestionare pot prezenta recomandări comune în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 pentru prima dată nu mai târziu de douăsprezece luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament și, ulterior, la douăsprezece luni de la fiecare transmitere a evaluării planului multianual în conformitate cu articolul 14 din prezentul regulament. De asemenea, acestea pot prezenta astfel de recomandări atunci când consideră necesar, în special în cazul unei modificări subite a situației pentru oricare dintre stocurile vizate de prezentul regulament. Recomandările comune privind măsuri referitoare la un anumit an calendaristic se prezintă nu mai târziu de data de 1 iunie a anului anterior.

3.Competențele acordate în temeiul articolelor 6 și 7 din prezentul regulament nu aduc atingere competențelor conferite Comisiei în temeiul altor dispoziții ale legislației Uniunii, inclusiv în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1380/2013.

CAPITOLUL V
CONTROLUL ȘI ASIGURAREA PUNERII ÎN APLICARE

Articolul 9

Raportul cu Regulamentul (CE) nr. 1224/2009

Măsurile de control prevăzute în prezentul capitol se aplică în completarea celor prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1224/2009, cu excepția cazului în care prezentul capitol prevede altfel.

Articolul 10

Notificare prealabilă

1.Prin derogare de la articolul 17 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009, notificarea prealabilă menționată la articolul respectiv este efectuată cu cel puțin o oră și jumătate înainte de momentul estimat al sosirii în port. Autoritățile competente ale statelor membre de coastă pot, de la caz la caz, să acorde permisiunea de a intra mai devreme în port.

2.Obligația de notificare prealabilă se aplică tuturor comandanților navelor de pescuit din Uniune care au la bordul navei cel puțin o tonă de hamsii sau cel puțin o tonă de sardine.

Articolul 11

Sistemul de monitorizare prin satelit a navelor de pescuit

1.În scopul prezentului regulament, aplicarea dispozițiilor prevăzute la articolul 9 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 se va extinde navelor de pescuit cu o lungime totală de cel puțin opt metri, implicate în activități de pescuit care vizează pești pelagici mici în Marea Adriatică.

2.Derogarea prevăzută la articolul 9 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 nu se aplică navelor implicate în activități de pescuit care vizează pești pelagici mici în Marea Adriatică în conformitate cu prezentul regulament, indiferent de lungimea navelor.

Articolul 12
Completarea și transmiterea pe cale electronică a jurnalelor de pescuit

1.În scopul prezentului regulament, obligația de a ține un jurnal de pescuit electronic și de a-l transmite prin mijloace electronice cel puțin o dată pe zi către autoritatea competentă din statul membru de pavilion, prevăzută la articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009, se extinde la comandanții navelor de pescuit din Uniune cu o lungime totală de cel puțin opt metri, implicate în activități de pescuit care vizează hamsii sau sardine.

2.Derogarea prevăzută la articolul 15 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 nu se aplică comandanților navelor implicate în activități de pescuit care vizează hamsii sau sardine, indiferent de lungimea navelor.

Articolul 13

Porturile desemnate

Pragul aplicabil greutății în viu a speciilor din stocul respectiv care face obiectul planului multianual, a cărui depășire antrenează obligația navei de pescuit de a-și debarca capturile într-un port desemnat sau într-un loc apropiat de țărm, astfel cum se prevede la articolul 43 din Regulamentul (CE) nr. 1224/2009, este următorul:

(a)2 000 kg de hamsii;

(b)2 000 kg de sardine.

CAPITOLUL VI
REVIZUIRE

Articolul 14

Evaluarea planului multianual

La cinci ani după intrarea în vigoare a prezentului regulament și, ulterior, din cinci în cinci ani, Comisia asigură o evaluare a impactului planului multianual asupra stocurilor cărora li se aplică prezentul regulament și asupra activităților de pescuit care exploatează stocurile respective. Comisia transmite rezultatele acestei evaluări Parlamentului European și Consiliului.

CAPITOLUL VII
DISPOZIȚII PROCEDURALE

Articolul 15

Exercitarea delegării de competențe

1.Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile stabilite în prezentul articol.

2.Competența de a adopta actele delegate menționate la articolele 6 și 7 este conferită Comisiei pentru o perioadă de cinci ani de la data intrării în vigoare a prezentului regulament. Comisia întocmește un raport privind delegarea de competențe cel târziu cu nouă luni înainte de sfârșitul perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opune prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.

3.Delegarea competențelor menționată la articolele 6 și 7 poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. Decizia de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în respectiva decizie. Decizia produce efecte din ziua următoare datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară specificată în aceasta. Decizia nu aduce atingere valabilității actelor delegate aflate deja în vigoare.

4.Înainte de a adopta un act delegat, Comisia consultă experți desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.

5.De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

6.Un act delegat adoptat în temeiul articolelor 6 și 7 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu, sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Termenul respectiv se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

CAPITOLUL VIII
DISPOZIȚII FINALE

Articolul 16

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

(1) http://www.fao.org/3/a-ax817e.pdf .

(2) CGPM (2016) The State of Mediterranean and Black Sea Fisheries (Starea pescuitului în Marea Mediterană și Marea Neagră) .

(3) Statisticile FAO privind producția de capturi, date descărcate la 10 mai 2016.

(4) Regulamentul (CE) nr. 1967/2006 al Consiliului din 21 decembrie 2006 privind măsurile de gestionare pentru exploatarea durabilă a resurselor halieutice în Marea Mediterană, de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 2847/93 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1626/94 (JO L 36, 8.2.2007, p. 6).

(5) Regulamentul delegat (UE) nr. 1392/2014 al Comisiei din 20 octombrie 2014 de stabilire a unui plan privind aruncarea capturilor înapoi în mare pentru anumite activități de pescuit de specii pelagice mici în Marea Mediterană (JO L 370, 30.12.2014, p. 21).

(6) Recomandarea CGPM 37/2013/1 cu privire la un plan multianual de gestionare a activităților prin care se exploatează stocuri de pești pelagici mici din subzona geografică CGPM 17 (nordul Mării Adriatice) și la măsurile tranzitorii de conservare pentru activitățile prin care se exploatează stocuri de pești pelagici mici din subzona geografică 18 (sudul Mării Adriatice).

(7) Recomandarea CGPM/38/2014/1 de modificare a Recomandării CGPM/37/2013/1 și referitoare la măsuri preventive și de urgență pentru anul 2015 pentru stocurile de pești pelagici mici din subzona geografică CGPM 17; Recomandarea CGPM/39/2015/1 de stabilire a unor măsuri preventive și de urgență suplimentare în 2016 pentru stocurile de pești pelagici mici în Marea Adriatică (subzonele geografice 17 și 18) și Recomandarea CGPM/40/2016/3 de stabilire a unor măsuri de urgență suplimentare în 2017 și 2018 pentru stocurile de pești pelagici mici în Marea Adriatică (subzonele geografice 17 și 18). Aceste recomandări pot fi consultate la: http://www.fao.org/gfcm/decisions/en/.

(8) JO L 354, 28.12.2013, p. 22.

(9) CSTEP (2015) – Small pelagic stocks in the Adriatic Sea. Mediterranean assessments („Stocurile de pești pelagici mici din Marea Adriatică. Evaluări privind Marea Mediterană”), partea 1 (CSTEP-15-14). Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, Luxemburg, EUR 27492 EN, JRC 97707, 52 p.

(10) Decizia Comisiei din 26 august 2005 de instituire a unui Comitet științific, tehnic și economic pentru pescuit (2005/629/CE).

(11) Comitetul științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP), Assessment of Mediterranean Sea stocks („Evaluarea stocurilor din Marea Mediterană”) – partea a 2-a (CSTEP-11-14) .

(12) Rapoarte ale Comitetului științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP) – Raportul celei de a 51-a reuniuni plenare (PLEN-16-01). 2016. Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, Luxemburg, EUR 27917 EN, JRC 101442, 95 p.

(13)

    Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului din 20 noiembrie 2009 de stabilire a unui sistem comunitar de control pentru asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 847/96, (CE) nr. 2371/2002, (CE) nr. 811/2004, (CE) nr. 768/2005, (CE) nr. 2115/2005, (CE) nr. 2166/2005, (CE) nr. 388/2006, (CE) nr. 509/2007, (CE) nr. 676/2007, (CE) nr. 1098/2007, (CE) nr. 1300/2008, (CE) nr. 1342/2008 și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 2847/93, (CE) nr. 1627/94 și (CE) nr. 1966/2006 (JO L 343, 22.12.2009, p. 1).

(14) Regulamentul (UE) 2016/1139 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 iulie 2016 de stabilire a unui plan multianual pentru stocurile de cod, hering și șprot din Marea Baltică și pentru activitățile de pescuit care exploatează stocurile respective, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2187/2005 al Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1098/2007 al Consiliului (JO L 191, 15.7.2016, p. 1).

(15)

   Regulamentul (CE) nr. 850/98 al Consiliului din 30 martie 1998 pentru conservarea resurselor de pescuit prin măsuri tehnice de protecție a puietului de organisme marine (JO L 125, 27.4.1998, p. 1).

(16) COM/2016/0134 final - 2016/074 (COD).

(17) Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 iunie 2008 de instituire a unui cadru de acțiune comunitară în domeniul politicii privind mediul marin (Directiva-cadru „Strategia pentru mediul marin”) (JO L 164, 25.6.2008, p. 19).

(18) http://www.med-ac.eu/ .

(19) 8 octombrie 2014, Split (Croația); 20 noiembrie 2014, Roma (Italia); 11 martie 2015, Roma (Italia); 23 aprilie 2015, Marsilia (Franța); 11 iunie 2015, Madrid (Spania); 17 februarie 2016, Roma (Italia).

(20) MEDAC (2016), Avizul MEDAC privind planul de gestionare pe termen lung (PGTL) pentru peștii pelagici mici din subzona geografică 17 (nordul Mării Adriatice) din 11 martie 2016 (Prot. 94/2016).

(21) Wakeford et al. (2016), Retrospective evaluation study of the Mediterranean Sea Regulation („Studiu de evaluare retrospectivă a Regulamentului privind Marea Mediterană”). Raport final (iulie 2016). http://ec.europa.eu/fisheries/documentation/studies/index_en.htm

(22)

    http://ec.europa.eu/dgs/maritimeaffairs_fisheries/consultations/northern-adriatic- multiannual/index_en.htm – Domeniul de aplicare al consultării publice a vizat doar nordul Mării Adriatice, întrucât în această zonă are loc cea mai mare parte a activității de pescuit de pești pelagici mici, iar Comisia a luat în considerare inițial să prezinte o propunere pentru un plan multianual pentru nordul Mării Adriatice, înainte de a decide să extindă ușor domeniul de aplicare pentru a acoperi Marea Adriatică în totalitate. Extinderea domeniului de aplicare a fost hotărâtă pentru a acoperi întregul areal în care apare stocul și pentru a evita costul disproporționat al elaborării pe viitor a unui plan multianual separat doar pentru sudul Mării Adriatice, având în vedere ponderea minimă acestui pescuit [6 % din capturile de hamsii și sardine din Marea Adriatică (2013) sunt debarcate în sudul Mării Adriatice, iar multe dintre aceste capturi sunt realizate de fapt în nordul Mării Adriatice. Ponderea debarcărilor în sudul Mării Adriatice a scăzut constant începând cu 2008.]

(23) Lembo et al. (2015), Improved knowledge of the main socio-economic aspects related to the most important fisheries in the Adriatic Sea (SEDAF) („O mai bună cunoaștere a principalelor aspecte socio-economice legate de cele mai importante activități de pescuit în Marea Adriatică – SEDAF”). Contractul specific nr. 10 conform contractului-cadru MAREA. http://ec.europa.eu/fisheries/documentation/studies/index_en.htm .

(24) Spedicato et al. (2016), Study on the evaluation of specific management scenarios for the preparation of multi-annual management plans in the Mediterranean and the Black Sea („Studiu privind evaluarea scenariilor specifice de gestionare pentru pregătirea planurilor multianuale de gestionare în Marea Mediterană și Marea Neagră”) – CERERE DE PROPUNERI MARE/2014/27. http://ec.europa.eu/fisheries/documentation/studies/index_en.htm .

(25) Comitetul științific, tehnic și economic pentru pescuit – Raportul privind a 49-a reuniune plenară (PLEN-15-02), 6-10 iulie 2015, Varese.

(26) „Evaluare și avize privind resursele halieutice ale Mării Mediterane” – contract specific nr. 9 în temeiul contractului-cadru MAREA, sarcina 4 – Avize științifice ad hoc în sprijinul punerii în aplicare a politicii comune în domeniul pescuitului, „Avize științifice privind conformitatea planurilor de gestionare cu cerințele politicii comune în domeniul pescuitului în Marea Mediterană” – Raport revizuit 8.8.2014.

(27) CGPM (2016), Raportul atelierului privind evaluarea bioeconomică a măsurilor de gestionare (WKMSE), 1-3 februarie 2016 .

(28) Calculată luând în considerare rata medie de mortalitate prin pescuit pentru anii 2012, 2013 și 2014.

(29) http://ec.europa.eu/fisheries/reform/impact_assessments_en.htm .

(30) Raportul privind a 45-a reuniune plenară a Comitetului științific, tehnic și economic pentru pescuit (PLEN-14-01).

(31) http://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/STUD/2015/540360/IPOL_STU(2015)540360_EN.pdf .

(32) http://ec.europa.eu/fisheries/documentation/studies/socio_economic_dimension/index_en.htm .

(33) Document de lucru al serviciilor Comisiei, Evaluare a impactului care însoțește documentul „Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind conservarea resurselor piscicole și protecția ecosistemelor marine prin măsuri tehnice , de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1967/2006, (CE) nr. 1098/2007, (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și a Regulamentelor (UE) nr. 1343/2011 și (UE) nr. 1380/2013 ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 894/97, (CE) nr. 850/98, (CE) nr. 2549/2000, (CE) nr. 254/2002, (CE) nr. 812/2004 și (CE) nr. 2187/2005 ale Consiliului”, SWD/2016/057 final - 2016/074 (COD).

(34) Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (2012/C 326/02) (JO C 326, 26.10.2012, p. 391).

(35) Regulamentul (CE) nr. 199/2008 al Consiliului din 25 februarie 2008 privind instituirea unui cadru comunitar pentru colectarea, gestionarea și utilizarea datelor din sectorul pescuitului și sprijinirea consultanței științifice cu privire la politica comună în domeniul pescuitului (JO L 60, 5.3.2008, p. 1).

(36) http://ec.europa.eu/fisheries/cfp/market/market_observatory/index_ro.htm .

(37) Raportul grupului de studiu CSTEP privind evaluarea planurilor multianuale în domeniul pescuitului (SGMOS 09-02) .

(38)

   JO C […], […], p. […].

(39) Poziția Parlamentului European din ... (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) și Decizia Consiliului din ... (nepublicată încă în Jurnalul Oficial).

(40) Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 iunie 2008 de instituire a unui cadru de acțiune comunitară în domeniul politicii privind mediul marin (Directiva-cadru „Strategia pentru mediul marin”) (JO L 164, 25.6.2008, p. 19).

(41) Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind politica comună în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1954/2003 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2371/2002 și (CE) nr. 639/2004 ale Consiliului și a Deciziei 2004/585/CE a Consiliului (JO L 354, 28.12.2013, p. 22).

(42) Regulamentul (CE) nr. 1967/2006 al Consiliului din 21 decembrie 2006 privind măsurile de gestionare pentru exploatarea durabilă a resurselor halieutice în Marea Mediterană, de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 2847/93 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1626/94 (Regulamentul privind Marea Mediterană) (JO L 36, 8.2.2007, p. 6).

(43) Comitetul științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP), Assessment of Mediterranean Sea stocks („Evaluarea stocurilor din Marea Mediterană”) – partea a 2-a (CSTEP-11-14) .

(44) Regulamentul delegat (UE) nr. 1392/2014 al Comisiei din 20 octombrie 2014 de stabilire a unui plan privind aruncarea capturilor înapoi în mare pentru anumite activități de pescuit de specii pelagice mici în Marea Mediterană (JO L 370, 30.12.2014, p. 21).

(45) Comitetul științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP) – Small pelagic stocks in the Adriatic Sea. Mediterranean assessments („Stocurile de pești pelagici mici din Marea Adriatică. Evaluări privind Marea Mediterană”), partea 1 (CSTEP-15-14) . 2015. [Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, Luxemburg, EUR 27492 EN, JRC 97707, 52 p.] [A doua parte a acestei referințe pare să fie greșită. OPOCE, vă rugăm să verificați.]

(46) Regulamentul (CE) nr. 1224/2009 al Consiliului din 20 noiembrie 2009 de stabilire a unui sistem comunitar de control pentru asigurarea respectării normelor politicii comune în domeniul pescuitului, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 847/96, (CE) nr. 2371/2002, (CE) nr. 811/2004, (CE) nr. 768/2005, (CE) nr. 2115/2005, (CE) nr. 2166/2005, (CE) nr. 388/2006, (CE) nr. 509/2007, (CE) nr. 676/2007, (CE) nr. 1098/2007, (CE) nr. 1300/2008, (CE) nr. 1342/2008 și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 2847/93, (CE) nr. 1627/94 și (CE) nr. 1966/2006 (JO L 343, 22.12.2009, p. 1).

(47) Evaluarea impactului... [se include referința după publicare].

(48) Regulamentul (UE) nr. 1343/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 decembrie 2011 privind unele dispoziții referitoare la pescuitul în zona Acordului CGPM (Comisia Generală pentru Pescuit în Marea Mediterană) și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1967/2006 al Consiliului privind măsurile de gestionare pentru exploatarea durabilă a resurselor halieutice în Marea Mediterană (JO L 347, 30.12.2011, p. 44).

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 24.2.2017

COM(2017) 97 final

ANEXE

la

Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului

de stabilire a unui plan multianual pentru stocurile de pești pelagici mici din Marea Adriatică și pentru activitățile de pescuit care exploatează aceste stocuri

{SWD(2017) 63 final}
{SWD(2017) 64 final}

ANEXA I

Rata-țintă de mortalitate prin pescuit

(astfel cum se prevede la articolul 4)

ANEXA II

Niveluri de referință pentru conservare

(astfel cum se prevede la articolul 5)