COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 6.11.2017

COM(2017) 642 final

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

care însoțește evaluarea la jumătatea perioadei a Programului LIFE

{SWD(2017) 355 final}
{SWD(2017) 356 final}

1.    Introducere

Programul LIFE 2014-2020 este instrumentul de finanțare al UE pentru mediu și politici climatice. Obiectivul general al LIFE este să contribuie la punerea în aplicare și la dezvoltarea legislației și a politicilor de mediu și climatice ale UE, prin cofinanțarea de proiecte cu valoare adăugată europeană.

Conform orientărilor privind o mai bună legiferare 1 , această evaluare la jumătatea perioadei se concentrează asupra relevanței și a valorii adăugate pentru UE a programului LIFE. Aceasta examinează măsura în care programul este în continuare relevant pentru soluționarea problemelor abordate și creează valoare suplimentară față de ceea ce ar fi obținut statele membre acționând individual. Evaluarea analizează, de asemenea, dacă LIFE atinge acest obiectiv în mod eficace și eficient și dacă dispozițiile sale sunt compatibile cu alte programe.

Prezentul raport sintetizează principalele constatări ale evaluării, formulează concluzii și propune recomandări pentru acțiunile ulterioare. Acesta este însoțit de un document de lucru al serviciilor Comisiei, care prezintă în detaliu rezultatele evaluării.

2.    Context

Lansat în 1992, programul LIFE a fost evaluat de mai multe ori pe parcursul celor 25 de ani de existență. Programul actual (2014-2020) este rezultatul acestor evaluări și al experienței acumulate în urma punerii în aplicare a programelor anterioare.

Actualul Regulamentul LIFE [Regulamentul (UE) nr. 1293/2013] instituie instrumentul financiar al UE de sprijinire a proiectelor din domeniul mediului, al conservării naturii și al politicilor climatice derulate în întreaga UE.

Obiectivele generale ale acestuia sunt următoarele:

1.să contribuie la tranziția către o economie eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, cu emisii scăzute de dioxid de carbon și rezistentă la schimbările climatice, să amelioreze calitatea mediului, să oprească și să inverseze declinul biodiversității;

2.să îmbunătățească elaborarea, punerea în aplicare și respectarea politicii și a legislației UE din domeniul mediului și al climei și să acționeze drept catalizator și promotor al integrării obiectivelor de mediu și climatice în alte politici și practici;

3.să susțină o guvernanță mai bună în domeniul mediului și al climei la toate nivelurile, inclusiv o implicare mai activă a societății civile, a organizațiilor neguvernamentale și a actorilor locali;

4.să sprijine punerea în aplicare a celui de al 7-lea Program de acțiune pentru mediu.

Bugetul actualului program LIFE este de 3,4 miliarde EUR.

Având în vedere dimensiunea sa, programul LIFE nu are obiectivul de a soluționa problemele de mediu și de climă, ci de a acționa drept catalizator pentru accelerarea schimbărilor.

3.    Metodologie

Evaluarea la jumătatea perioadei acoperă primii doi ani ai programului (2014-2015) și se bazează, în mare parte, pe studiul extern efectuat de un consultant independent (studiu impus de Regulamentul LIFE), în perioada martie 2016 - ianuarie 2017. Acesta s-a sprijinit pe o vastă cercetare documentară, precum și pe date și indicatori din bazele de date cu proiecte, concepute special pentru gestionarea propunerilor și a proiectelor LIFE.

Au fost organizate, de asemenea, o consultare a principalelor grupuri de părți interesate 2 , care a inclus cinci sondaje complementare și peste 120 de interviuri, și o consultare publică.

Evaluarea la jumătatea perioadei analizează noile caracteristici ale programului LIFE, examinând modul în care acestea sunt acceptate de către părțile interesate ale LIFE, precum și rezultatele preliminare în comparație cu așteptările inițiale.

4.    Punerea în aplicare - situația actuală

După cum se arată în figura de mai jos, activitățile care consumă cea mai mare parte a bugetului sunt proiectele tradiționale și integrate, urmate de achizițiile publice/sprijinul administrativ și de instrumentele financiare.

Sumele din buget respectă plafonul prevăzut în regulament, conform căruia cel puțin 81 % din finanțare trebuie să fie dedicată proiectelor sprijinite prin granturi pentru acțiuni și, dacă este cazul, operațiunilor aferente instrumentelor financiare.

Figura 1 — LIFE 2014-2015 — Repartizarea fondurilor

a.Granturi

Cererea de finanțare a proiectelor tradiționale pare a fi extrem de ridicată. Raportul mediu dintre propunerile prezentate și proiectele atribuite este de 9 la 1, acesta variind între 12 la 1 pentru domeniul prioritar Guvernanță și informare în domeniul mediului și 5 la 1 pentru Atenuarea schimbărilor climatice.

Granturile sunt acordate unei game largi de organizații: de la întreprinderi mari și mici (44 % în total, din care 33 % sunt întreprinderi mici și mijlocii) până la organizații private non-profit (24 %) și organisme publice (32 %).

Proiectele integrate 3 au fost incluse pentru prima dată în programul actual. Încă de la început, cererea de proiecte integrate a depășit resursele disponibile în toate etapele procesului de atribuire. Din cele 66 de note de concept prezentate, 15 proiecte au primit finanțare în perioada 2014-2015.

Propunerile de proiecte integrate primite pentru 2014 și 2015 reprezintă o cerere de cofinanțare din programul LIFE și din afara acestuia în valoare totală de 283 milioane EUR. Această cofinanțare ar trebui să faciliteze utilizarea coordonată a aproximativ 3,6 miliarde EUR în total.

Au fost derulate paisprezece proiecte de consolidare a capacității pentru a sprijini activitățile care ajută statele membre să-și dezvolte capacitatea de a participa într-un mod mai eficace la programul LIFE. Toate statele membre eligibile au prezentat o propunere, cu excepția unuia.

Noutățile introduse în gestionarea granturilor:

­în 2014, Agenția Executivă pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii (EASME) a fost însărcinată cu gestionarea granturilor de funcționare, a granturilor tradiționale și a proiectelor de consolidare a capacității din cadrul celor două subprograme, precum și a proiectelor integrate și de asistență tehnică din cadrul subprogramului pentru politici climatice.

­pentru a monitoriza rezultatele și impactul proiectelor, în programul de lucru multianual al programului LIFE pentru perioada 2014-2017 a fost inclus un set cuprinzător de indicatori calitativi și cantitativi. Valorile acestor indicatori sunt colectate la nivel de proiect și se utilizează pentru a estima impactul preconizat al proiectului asupra mediului și a climei în faza de atribuire, precum și pentru a monitoriza și evalua rezultatele obținute pe măsură ce proiectul este pus în aplicare. De asemenea, acestea pot fi agregate pentru a evalua performanța programului.

b.Instrumente financiare

Pentru a testa unele abordări inovatoare, în actualul program au fost introduse două instrumente financiare pilot – Facilitatea de finanțare a capitalului natural (NCFF) și Finanțarea privată pentru eficiența energetică (PF4EE).

PF4EE sprijină investițiile pentru punerea în aplicare prin intermediari financiari a planurilor de acțiune ale statelor membre în domeniul eficienței energetice.

Până în prezent 4 , au fost semnate în temeiul PF4EE șase acorduri cu bănci intermediare locale. La început, pentru PF4EE se preconizau investiții în proiecte de eficiență energetică în valoare totală de 540 milioane EUR. Având în vedere însă aceste rezultate și alte acorduri în curs de examinare, Banca Europeană de Investiții (BEI) estimează în prezent că investițiile vor ajunge la 1 miliard EUR (430 milioane EUR de la BEI și 570 milioane EUR de la intermediarii financiari). În consecință, este de așteptat ca finanțarea inițială de 80 milioane EUR din programul LIFE să conducă la un efect de levier de 12,5.

Facilitatea de finanțare a capitalului natural are scopul de a demonstra că proiectele de capital natural pot genera venituri sau pot reduce costurile. Aceasta își propune să instituie o serie de operațiuni reproductibile și finanțabile, care vor servi drept „validări de concept” și vor demonstra investitorilor potențiali atractivitatea unor astfel de operațiuni care vizează în mod direct obiectivele de biodiversitate și de adaptare la schimbările climatice.

De la lansarea instrumentelor în februarie 2015, BEI a examinat un număr semnificativ de operațiuni potențiale. Prima operațiune a fost semnată în aprilie 2017 și se preconizează că alte două sau trei vor fi semnate până la sfârșitul anului 2017.

Unele dintre operațiunile potențiale examinate nu s-au materializat, în special din cauza dificultăților de a elabora argumentele economice. Acest lucru confirmă provocările identificate în evaluarea ex-ante.

Pentru ca numărul de operațiuni finanțate să crească, se recurge mai des la NCFF și sunt puse în aplicare activități promoționale mai bine direcționate și alte activități de sprijin.

5.     Evaluarea

Această secțiune cuprinde un rezumat al evaluării. Mai multe detalii sunt disponibile în documentul de lucru aferent al serviciilor Comisiei 5 .

a.Eficacitatea

Rezultatele nu sunt disponibile în această etapă timpurie a punerii în aplicare a programului. Cu toate acestea, există dovezi care arată că rezultatele anticipate ale proiectelor și activităților puse în aplicare răspund tuturor obiectivelor programului.

Potrivit rezultatelor studiului extern, este de așteptat ca proiectele în curs de desfășurare să contribuie la „eficacitate” în mai multe moduri, inclusiv prin:

­îmbunătățirea stadiului de conservare a habitatelor, speciilor și siturilor Natura 2000;

­reducerea efectelor negative ale produselor chimice asupra sănătății și a mediului pentru aproximativ 1,6 milioane de persoane pe o perioadă de 5 ani;

­reducerea consumului de energie (aproximativ 600 000 MWh pe an) pe baza soluțiilor întemeiate pe cele mai bune practici; și

­creșterea producției de energie din surse regenerabile (aproximativ 500 000 MWh pe an din diferite surse).

Dintr-o analiză preliminară a proiectelor aflate în derulare în 2014 și 2015, reiese că acestea ating deja 70 % din obiectivele intermediare propuse pentru 2017, indicate în primul program de lucru multianual. Aceste rezultate anticipate oferă garanția că programul LIFE 2014-2020 se apropie semnificativ de îndeplinirea rezultatelor generale.

Primele constatări ale evaluării și unele dovezi din programul LIFE + anterior confirmă faptul că actualul program LIFE își îndeplinește cu succes rolul. Acesta acționează ca un catalizator pentru finanțare, susținând schimbul de bune practici și acțiunile care ameliorează și accelerează schimbările.

Programul susține Strategia Europa 2020 prin finanțarea de proiecte care urmăresc să contribuie la utilizarea eficientă a resurselor și la o creștere durabilă și să promoveze inovarea. De asemenea, acesta finanțează proiecte care urmăresc să contribuie la ocuparea forței de muncă, ceea ce reprezintă un beneficiu suplimentar important față de obiectivele principale ale programului LIFE.

Este de așteptat ca unele dintre cele mai recente evoluții de politică, pentru care activitățile pregătitoare au fost finanțate prin programul LIFE, și anume pachetul privind economia circulară, adoptat în 2015, cadrul privind clima și energia pentru 2030, adoptat în 2014, punerea în aplicare a Acordului de la Paris ratificat în 2016 și strategia de adaptare a UE, să contribuie la modelarea economiei europene în deceniile următoare.

Principalele caracteristici ale programului care au o influență pozitivă asupra atingerii obiectivelor pot fi rezumate după cum urmează:

­programul este flexibil și capabil să reacționeze rapid la noile necesități și priorități;

­are o gamă largă de părți interesate care apreciază programul pentru relevanța și calitatea acțiunilor sale care răspund în mod concret nevoilor locale; și

­combinația de acțiuni este deosebit de eficientă. Combinația de activități se bazează pe experiența acumulată în 25 de ani, cum ar fi proiectele tradiționale, și pe acțiuni noi, cum ar fi proiectele integrate, de consolidare a capacității și de asistență tehnică și instrumentele financiare, care urmăresc creșterea eficacității.

Cei doi factori care îngreunează atingerea obiectivelor sunt:

­nevoia de a face față unui număr mare de priorități și noilor provocări deosebit de importante - cum ar fi economia circulară, realizarea obiectivelor cadrului privind clima și energia pentru 2030 care impune un nivel substanțial de inovare, punerea în aplicare a Acordului de la Paris, posibila revizuire a strategiei UE privind adaptarea, necesitatea punerii în aplicare a directivelor privind păsările și habitatele 6 , punerea în aplicare a agendei și a obiectivelor de dezvoltare durabilă pentru 2030 7 - în limitele resurselor financiare disponibile, ceea ce înseamnă că este posibil ca nu toate obiectivele și domeniile prioritare să fie acoperite de proiecte adecvate; și

­nevoia de a depăși obstacolele - cum ar fi lipsa resurselor financiare ale beneficiarilor și/sau lipsa de capacitate/resurse umane pentru planificarea unei investiții, care limitează reproductibilitatea și transferabilitatea rezultatelor proiectului - prin introducerea unor măsuri de însoțire personalizate sau ad-hoc.

b.Eficiența

Studiul extern a luat în considerare rezultatele anticipate ale unor proiecte selectate în urma cererilor de propuneri din 2014 și a estimat că acestea ar contribui la beneficii pentru societate în valoare de 1,7 miliarde EUR. Această sumă este de patru ori mai mare decât bugetul total al programului LIFE pentru 2014.

În ceea ce privește gestionarea programului LIFE, studiul extern a concluzionat că aceasta pare să coste mai puțin decât gestionarea altor programe finanțate de UE. Resursele financiare alocate EASME au fost luate în considerare ca procent din fondurile externalizate prin diferitele programe.

S-a estimat inițial că transferul gestiunii de la Comisie la EASME („externalizarea”) va conduce la un câștig de eficiență de 8,2 milioane EUR în perioada 2014-2020, în comparație cu un scenariu în care gestionarea granturilor ar fi rămas în competența Comisiei. Cele mai recente cifre bazate pe costurile efective suportate de EASME în primii trei ani de punere în aplicare a programului arată că acest câștig ar trebui să crească ușor.

Toate părțile interesate consideră că activitatea EASME este valoroasă.

Studiul extern a identificat necesitatea de a simplifica procedurile LIFE referitoare la granturi. Acesta a prevăzut o serie de măsuri pentru a reduce formalitățile de depunere a propunerilor, cerințele de raportare și indicatorii. Acest aspect va fi explorat în următorul program de lucru multianual. De asemenea, studiul a identificat domenii în care punctele naționale de contact și-ar putea îmbunătăți performanța, asigurând standarde minime de asistență în toate statele membre și adoptând o abordare mai proactivă. Strategia de comunicare a programului LIFE ar trebui, de asemenea, să fie mai bine direcționată către publicul vizat și să transmită mesaje­cheie specifice obiectivelor și scopurilor, asigurând o coordonare mai structurată între actori.

c.Coerența

Rezultatele preliminare arată că structura internă a programului LIFE este coerentă cu politicile și prioritățile UE și a permis abordarea provocărilor actuale și a unor provocări noi.

Studiul extern a constatat că proiectele în curs de desfășurare contribuie adesea la mai multe domenii prioritare și, prin urmare, au un efect combinat, creând sinergii. De exemplu, proiectele de atenuare a schimbărilor climatice contribuie deseori la adaptarea la schimbările climatice, la protecția naturii și la conservarea biodiversității, la ameliorarea calității aerului și la utilizarea eficientă a resurselor.

LIFE este conceput astfel încât să fie complementar cu alte programe de finanțare ale UE.

Spre deosebire de alte programe de finanțare ale UE, LIFE este singurul program ale cărui acțiuni vizează în mod direct mediul și clima; atunci când alte programe abordează aspecte legate de mediu și/sau climă, acțiunile acestora răspund altor obiective generale (cum ar fi cercetarea sau dezvoltarea rurală). Acest lucru limitează potențialele suprapuneri.

Rezultatele evaluării au confirmat faptul că LIFE și Orizont 2020 contribuie la obiective comune în moduri diferite și, în unele cazuri, complementare. În acești primi ani de punere în aplicare, cele două programe s-au consolidat reciproc.

LIFE dispune de un mecanism care încurajează proiectele sale să utilizeze rezultatele cercetării și inovării în materie de mediu și climă, obținute ca urmare a programului Orizont 2020 și a programelor-cadru anterioare. În acest mod, cunoștințele și soluțiile elaborate, testate și instalate prin activități de cercetare finanțate de UE pot fi puse în aplicare și dezvoltate pe scară mai largă.

În cazul fondurilor structurale și de investiții europene (fondurile ESI), complementaritatea cu programul LIFE este recunoscută în Regulamentul privind dispozițiile comune și verificată în mod sistematic în toate documentele de programare (precum acorduri de parteneriat și programe operaționale).

Deși este dificil să se evalueze dacă și în ce măsură acest lucru este valabil în actuala etapă timpurie a punerii în aplicare a programelor:

­este de așteptat ca proiectele integrate să atragă finanțare de aproximativ 1,98 miliarde EUR de la alte programe ale UE (FEADR, FEDR, INTERREG, FSE, FEPAM, Orizont 2020) în urma unei investiții de 153 milioane EUR pentru LIFE. Aceasta înseamnă că LIFE a stabilit cu succes o legătură între mai multe surse de finanțare ale UE, în cele zece state membre care au optat pentru proiecte integrate privind aspecte de mediu legate de natură, aer, apă, deșeuri și pentru proiecte din domeniul combaterii schimbărilor climatice, care vizează aspecte legate de utilizarea terenurilor și de adaptare.

­unele dovezi sugerează că acest tip de mecanism a funcționat în trecut pentru proiectele de dezvoltare rurală și INTERREG a căror fază pilot a fost derulată în cadrul programelor LIFE anterioare.

d.Relevanța

Dovezile sugerează că programul LIFE este eficace și eficient în abordarea priorităților-cheie și în contribuția la definirea căii de urmat pentru noile provocări care se conturează, cum ar fi strategia UE în domeniul biodiversității, cadrul privind clima și energia pentru 2030 care impune un nivel substanțial de inovare, punerea în aplicare a Acordului de la Paris, posibila revizuire a strategiei UE privind adaptarea și economia circulară.

După cum a reieșit din rezultatele studiului extern, programul LIFE răspunde nevoilor unei game largi de beneficiari care prezintă o propunere pentru finanțare prin programul LIFE, chiar dacă oferă o cofinanțare mai redusă decât alte programe. În fapt, programul LIFE permite abordarea unor chestiuni și probleme care nu sunt acoperite prin alte programe.

Conform rezultatelor consultării părților interesate, foarte puține dintre realizările proiectelor LIFE ar fi fost inițiate sau finalizate fără sprijinul programului. Acest lucru este valabil în special pentru protecția naturii și conservarea biodiversității; cu excepția plăților directe către agricultori în cadrul Natura 2000 8 , care au o sferă și o structură de finanțare diferită, nu există alte surse de finanțare dedicate în afara LIFE, după cum au subliniat beneficiarii proiectelor în cursul interviurilor.

Conform părților interesate, întreruperea programului LIFE:

­ar reduce capacitatea și, în unele cazuri, angajamentul statelor membre de a urmări obiectivele UE pentru protecția mediului și acțiuni climatice, ceea ce ar afecta în mod negativ și ocuparea forței de muncă și creșterea economică.

­ar conduce la o reducere a sprijinului pentru soluții inovatoare în domeniul mediului 9 .

e.Valoarea adăugată pentru UE

Având în vedere rezultatele studiului extern, este de așteptat ca programul LIFE să aibă o valoare adăugată semnificativă la nivelul UE, deoarece:

­asigură coerența dintre legislația și politicile UE în domeniul mediului și al climei, contribuind la aplicarea și asigurarea respectării acestora;

­promovează un schimb mai eficace de cunoștințe întrucât este o platformă pentru schimbul de bune practici și de cunoștințe privind punerea în aplicare a legislației și a politicilor UE. LIFE permite actorilor din întreaga UE să învețe din experiența reciprocă, pentru a aborda într-un mod mai eficace și mai eficient problemele specifice legate de mediu și de climă;

­permite un grad bun de solidaritate și de repartizare a responsabilităților, dat fiind că activele de mediu, care sunt bunuri publice, sunt distribuite inegal pe teritoriul UE;

­asigură un răspuns mai bun la provocările transfrontaliere pe care este puțin probabil ca un stat membru să le poată aborda singur; și

­are un efect de pârghie și de catalizator, eliminând barierele inițiale din calea punerii în aplicare a politicilor de mediu și climatice ale UE și testând noi abordări pentru dezvoltarea lor viitoare la scară mai mare.

Deși rezultatele finale nu sunt încă disponibile:

­sunt instituite instrumentele menite să selecteze proiectele cu cea mai relevantă valoare adăugată la nivelul UE și să le verifice în toate fazele ciclului lor de viață;

­valoarea adăugată a programului la nivelul UE este confirmată de rezultatele evaluărilor anterioare și recunoscută de majoritatea covârșitoare a respondenților la consultarea publică.

f.Sustenabilitatea, impactul și/sau reproductibilitatea proiectelor până în prezent

Procedurile de punere în aplicare ale programului abordează îndeaproape potențialul de sustenabilitate/reproductibilitate al proiectelor pe parcursul întregului lor ciclu de viață.

Un raport recent 10 arată că, în medie, 83 % din proiecte sunt sustenabile din punct de vedere financiar 11 după încheierea finanțării LIFE. Această analiză se bazează pe proiectele LIFE + și nu ia în considerare îmbunătățirile aduse de actualul program LIFE. De asemenea, răspunsurile colectate în cursul sondajului arată că potențialul demonstrativ și de transfer al rezultatelor proiectelor LIFE este bun sau foarte bun pentru majoritatea proiectelor (78 %).

Respondenții la consultarea publică au fost, de asemenea, întrebați dacă proiectele programului LIFE au condus la efecte pozitive pe termen lung. Peste 80 % dintre respondenți au fost de părere că proiectele au avut efecte de nivel mediu sau înalt pe termen lung.

Cu toate acestea, consultările au arătat că obstacolele din calea continuării unui proiect după încetarea finanțării din partea UE provin din faptul că beneficiarii nu dispun de resurse financiare și de capacitate/resurse umane pentru planificarea unei investiții (inclusiv, de exemplu, eventuale împrumuturi). Se constată, de asemenea, o lipsă de inițiativă a părților implicate și o lipsă de informare și de comunicare în cadrul programului.

Deși impunerea existenței unor planuri „post-LIFE” la sfârșitul proiectului este considerată o îmbunătățire, o monitorizare sistematică a tuturor proiectelor pentru a identifica cele mai bune practici și măsuri de reducere a costurilor, precum și un amplu sprijin personalizat pentru proiectele cele mai promițătoare ar putea permite materializarea în continuare a potențialului de reproductibilitate/sustenabilitate.

6.    Concluzii

Prezenta evaluare este efectuată într-un stadiu timpuriu al punerii în aplicare a programului: majoritatea proiectelor nu au demarat încă și puține proiecte s-au încheiat, întrucât durata medie a unui proiect LIFE este cuprinsă între 4 și 5 ani. Primele rezultate concrete sunt așteptate în perioada 2019-2020.

Acesta este motivul pentru care evaluarea s-a axat în principal pe următoarele elemente: procesele instituite în vederea îndeplinirii obiectivelor, activitățile în curs de desfășurare (cum ar fi contractele/proiectele deja finanțate) și, după caz, rezultatele anticipate.

În pofida acestor limitări, evaluarea externă independentă oferă o garanție rezonabilă că punerea în aplicare a programului progresează în direcția bună.

Dovezile colectate până în prezent arată că programul LIFE este:

­singurul program care vizează în mod explicit mediul și politicile climatice; alte programe abordează aspecte legate de mediu și/sau de climă în timp ce răspund altor obiective generale;

­un instrument flexibil, care finanțează proiecte de dimensiuni diferite și atrage întreprinderi mici, mijlocii și mari, universități, centre de cercetare, autorități naționale și locale, societatea civilă, precum și diferite ONG-uri. Astfel cum s-a demonstrat în cazul Corpului european de solidaritate 12 , care prevede o linie de acțiune specifică pentru mediu și climă finanțată prin intermediul LIFE, LIFE poate reacționa foarte rapid la nevoile politice și societale în schimbare;

­răspunde nevoilor existente și își îmbunătățește eficacitatea. Noile caracteristici introduse de actualul Regulament LIFE și, în special, subprogramul consacrat politicilor climatice (care, în cererea sa anuală de propuneri, permite finanțarea priorităților nou apărute) și proiectele integrate și de consolidare a capacității au suscitat un viu interes în rândul părților interesate, după cum arată și numărul ridicat de propuneri depuse. În plus, resursele financiare complementare mobilizate de proiectele integrate sunt extrem de ridicate, ceea ce dovedește că programul își îndeplinește cu succes rolul de catalizator.

­cunoscut pentru relevanța și calitatea activităților sale, care răspund nevoilor locale și sunt vizibile și apreciate în întreaga UE de către părțile interesate și publicul larg;

­capabil să ofere un bun raport costuri-beneficii și, până în prezent, demonstrează un impact direct și măsurabil, de exemplu în ceea ce privește reducerea emisiilor și a consumului de energie sau protejarea biodiversității prin îmbunătățirea stării de conservare a speciilor;

­extrem de apreciat pentru valoarea adăugată creată la nivelul UE, deoarece asigură aplicarea în mod coerent în întreaga UE a legislației și a politicilor UE în domeniul mediului și al climei. De asemenea, acesta răspunde provocărilor transnaționale și transfrontaliere pe care un stat membru nu le poate aborda singur. Programul a permis o mai bună repartizare a responsabilităților și a promovat solidaritatea în gestionarea/conservarea activelor de mediu ale UE. Acesta reprezintă o platformă la nivelul UE pentru schimbul de bune practici și activități demonstrative;

­bine poziționat pentru a contribui la dezvoltarea economiei prin:

­stimularea industriei UE pentru ca aceasta să dezvolte în continuare capacități tehnologice verzi care reprezintă unul dintre avantajele competitive ale UE;

­furnizarea de rezultate mai apropiate de piață decât alte fonduri; demonstrarea de soluții pentru natură care pot fi aplicate la scară mai largă pe piață sau prin intermediul altor fonduri, stimulând astfel crearea de locuri de muncă verzi; și

­susținerea viabilității și a stabilității economice pe termen lung, prin promovarea dezvoltării durabile.

Unele dintre evoluțiile de politică recente, inițiate în paralel cu programul, cum ar fi pachetul privind economia circulară, cadrul privind clima și energia pentru 2030, punerea în aplicare a Acordului de la Paris și posibila revizuire a strategiei UE de adaptare, vor modela economia UE în deceniile următoare;

­bine gestionat, după cum arată rata foarte scăzută de erori. Aceasta înseamnă că fondurile sunt utilizate în conformitate cu normele financiare, generând rezultate măsurabile, cu un impact substanțial pe teren. Acest lucru este asigurat de sistemul de monitorizare, care permite adoptarea unor decizii de gestionare în timp util.

7.    Recomandări

Evaluarea evidențiază și o serie de recomandări pentru îmbunătățire:

­necesitatea concentrării asupra priorităților existente și a celor noi: economia circulară, punerea în aplicare a cadrului pentru 2030 privind clima și energia, în special prin încurajarea inovării, punerea în aplicare a Acordului de la Paris, posibila revizuire a strategiei UE de adaptare, atingerea obiectivelor directivelor privind natura, punerea în aplicare a Agendei 2030 și a ODD, în limitele resurselor financiare disponibile. Aceste priorități vor fi abordate prin ajustarea finanțării pentru fiecare domeniu prioritar.

­întrucât nu toate măsurile de simplificare propuse inițial au fost introduse în actualul regulament, se mențin în continuare sfera și cererea de simplificare a procedurilor LIFE pentru granturi, în special în ceea ce privește depunerea propunerilor și raportarea.

­strategia de comunicare are nevoie de o abordare mai activă și mai receptivă pentru o mai bună direcționare către publicul vizat și pentru transmiterea unor mesaje-cheie specifice fiecărui obiectiv și fiecărei ținte. Aceasta ar trebui să asigure o coordonare mai structurată între actori.

­ar trebui să existe posibilitatea de a crește reproductibilitatea și transferabilitatea proiectelor, prin abordarea obstacolelor care împiedică derularea activităților și după încheierea proiectelor (cum ar fi lipsa de resurse financiare și de capacitate/resurse umane pentru planificarea investițiilor), dezvoltând astfel o serie de proiecte deschise investițiilor din alte surse ale Uniunii și din surse private;

­punctele de contact naționale au nevoie de un rol mai puternic, pentru a asigura un nivel minim de servicii în statele membre și o abordare mai proactivă.

Aceste rezultate ale evaluării la jumătatea perioadei a programului LIFE vor contribui la pregătirea următorului program de lucru multianual pentru perioada 2018-2020 și a CFM pentru perioada de după 2020.

(1)

   SWD(2015) 111 final, Document de lucru al serviciilor Comisiei, Orientări privind o mai bună legiferare.

(2)

     Beneficiari ai proiectelor, experți din echipa de monitorizare, solicitanți respinși, puncte de contact naționale (PCN) și puncte focale naționale (PFN), funcționari ai Comisiei, ai EASME și ai BEI.

(3)

     Acestea sunt proiecte care pun în aplicare, la scară teritorială mare, strategiile de mediu sau climatice impuse de legislația Uniunii.

(4)

     Ianuarie 2017

(5)

     SWD(2017)XXX.

(6)

   Dovezile colectate cu ocazia evaluării recent finalizate a Directivei privind păsările și a Directivei privind habitatele (verificarea adecvării) au confirmat relevanța ridicată a acestor acte și rolul strategic îndeplinit de programul LIFE în susținerea punerii lor în aplicare, precum și necesitatea de a îmbunătăți considerabil această punere în aplicare.

(7)

   A se vedea COM(2016)739 final.

(8)

   Finanțate din FEADR, aceste plăți sunt destinate „să compenseze fermierii pentru dezavantajele și restricțiile impuse în zonele Natura 2000 desemnate”. A se vedea Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului.

(9)

   Potrivit beneficiarilor proiectelor LIFE, vor exista „proiecte pilot sau proiecte tehnice demonstrative mai puțin inovatoare, activități de inovare cu o relevanță mai mică pentru mediul înconjurător, în special la nivelul IMM-urilor” și „ar dispărea sprijinul pentru soluțiile de pretestare/precomercializare (partajarea riscurilor) a proiectelor inovatoare din domeniul mediului”.

(10)

   Raport privind contribuția trecută, prezentă și viitoare a LIFE la ocuparea forței de muncă și la creșterea economică: eficacitatea și reproductibilitatea programului LIFE, NEEMO 2016.

(11)

   Sustenabilitatea este percepută ca fiind capacitatea de a continua sau de a urmări activitățile efectuate pe durata proiectului, adică viabilitatea proiectului după încheierea finanțării LIFE — continuarea sau urmărirea este asigurată de către beneficiarul însuși, de către partenerul sau de către succesorul său.

(12)

    A se vedea COM(2016)942 final. LIFE contribuie la crearea de oportunități pentru ca tinerii să se implice în activități de voluntariat în domeniul mediului și al acțiunilor climatice, cum ar fi protecția biodiversității în cadrul siturilor Natura 2000, prevenirea despăduririlor și a incendiilor forestiere etc.