COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 25.4.2016

JOIN(2016) 10 final

RAPORT COMUN CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

REGIUNEA ADMINISTRATIVĂ SPECIALĂ HONG KONG: RAPORT ANUAL PENTRU 2015

RAPORT COMUN CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

Regiunea Administrativă Specială Hong Kong: Raport anual pentru 2015

Sinteză

De la retrocedarea regiunii Hong Kong către Republica Populară Chineză (RPC), în 1997, Uniunea Europeană (UE) și statele membre ale acesteia au urmărit îndeaproape evoluțiile politice și economice din Regiunea Administrativă Specială (RAS) Hong Kong, ținând seama de principiul „o țară, două sisteme”. În conformitate cu angajamentul asumat în 1997 față de Parlamentul European, în fiecare an se publică un raport privind evoluția situației din Hong Kong. Prezentul raport, care se referă la evoluțiile din 2015, este cel de al 18-lea raport de acest tip. UE respectă politica „o Chină unică” și sprijină principiul „o țară, două sisteme”, precum și punerea acestuia în aplicare.

2015 a fost un an dificil din punct de vedere politic pentru RAS Hong Kong și pentru funcționarea principiului „o țară, două sisteme”. La 18 iunie Consiliul legislativ a respins propunerea guvernului privind introducerea votului universal pentru alegerea șefului executivului începând cu anul 2017. Votul negativ a survenit în urma unui proces de reformă electorală care a durat aproximativ 18 luni și care s-a caracterizat prin dezbateri polarizate și, la sfârșitul anului 2014, prin demonstrații masive în favoarea unui sistem de vot mai democratic decât cel care fusese autorizat prin decizia din august 2014 a Comitetului permanent al Congresului Popular Național.

UE regretă faptul că principalii actori ai procesului de reformă electorală nu au reușit să ajungă la un compromis privind reforma. UE are un rol de jucat în viitorul regiunii Hong Kong și, în conformitate cu Legea fundamentală, încurajează RAS Hong Kong și autoritățile guvernamentale centrale, prin discuții constructive, să reia reforma electorală și să ajungă la un acord cu privire la un sistem electoral democratic, echitabil, deschis și transparent. Votul universal ar oferi guvernului un sprijin mai puternic din partea populației și legitimitatea necesară pentru atingerea obiectivelor economice ale regiunii Hong Kong și pentru abordarea provocărilor de natură socială, precum discrepanțele socio-economice și generaționale cu care se confruntă societatea din Hong Kong.

La sfârșitul anului 2015 au dispărut cinci persoane (dintre care două sunt cetățeni ai UE) asociate cu o editură și o librărie din Hong Kong cunoscute pentru publicarea și vânzarea de materiale critice la adresa administrației centrale. Dispariția acestora a ridicat îndoieli serioase cu privire la funcționarea principiului „o țară, două sisteme”. Împrejurările dispariției acestor persoane sunt suspecte; a cincea persoană, care a dispărut de pe teritoriul RAS Hong Kong, pare să fi fost răpită.

UE consideră că dispariția celor cinci editori este cea mai serioasă provocare la adresa Legii fundamentale a Hong Kong-ului și a principiului „o țară, două sisteme”, de la retrocedarea Hong Kong-ului către RPC în 1997. Acest caz ridică îndoieli serioase cu privire la respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și cu privire la aplicarea dreptului penal al RPC unor acte care nu sunt pasibile de sancțiuni în temeiul legislației din Hong Kong. Cazul poate avea implicații pe termen lung în ceea ce privește statul de drept în Hong Kong și ar putea afecta statutul de centru de afaceri internațional pe care Hong Kong-ul îl deține. UE face apel la guvernul central să respecte pe deplin prevederile constituționale referitoare la RAS Hong Kong în cadrul RPC și să restabilească încrederea locuitorilor Hong Kong-ului și a comunității internaționale în Legea fundamentală și în principiul „o țară, două sisteme”.

Alte aspecte privind principiul „o țară, două sisteme” au continuat să funcționeze bine în Hong Kong, în cursul anului 2015. Sistemul judiciar a continuat să își demonstreze caracterul independent și respectarea consecventă a garanțiilor procedurale. Statul de drept a rămas principiul călăuzitor pentru guvern, actorii economici și populație în general. Acțiunile de combatere a corupției au ocupat în continuare un loc important, fapt demonstrat de respectarea garanțiilor procedurale în cadrul urmăririi penale a fostului șef al executivului și de indicatorii pozitivi în materie de bună guvernanță. Libertatea de exprimare și libertatea de informare sunt, în general, respectate. Cu toate acestea, ca urmare a adoptării unei atitudini de prudență și a autocenzurii în raportarea cu privire la evoluțiile politicii interne și ale politicii externe ale RPC, se poate observa o tendință negativă în ceea ce privește libertatea și pluralitatea presei. Se așteaptă ca dispariția celor cinci persoane sus-menționate să accentueze și mai mult această tendință. Libertatea academică continuă să fie, în mare măsură, respectată; cu toate acestea, autonomia instituțională a universităților este periclitată de numirea, în consiliile de administrație ale universităților, a unor persoane favorabile guvernului.

Sistemul economiei de piață a continuat să funcționeze în mod eficient și Hong Kong-ul a rămas un centru de afaceri internațional competitiv și, totodată, cea mai importantă platformă din lume în ceea ce privește schimburile comerciale cu China continentală. Statul de drept, cadrul de reglementare transparent, nivelurile foarte scăzute ale corupției și ale ratei criminalității, coroborate cu o administrație publică eficientă și un sistem judiciar independent au contribuit la menținerea și încurajarea unui climat propice investițiilor care stă la baza succesului regiunii Hong Kong. Menținerea acestor elemente, precum și adoptarea unei noi legislații privind drepturile de autor, schimbul automat de informații fiscale și punerea în aplicare a Ordonanței privind concurența sunt esențiale pentru competitivitatea regiunii Hong Kong. Politicile climatice trebuie să fie consolidate, în vederea atingerii obiectivelor referitoare la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, în conformitate cu rezultatul celei de a 21-a sesiuni a Conferinței părților la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (COP 21).

Evoluții politice

Reforma procedurii electorale pentru alegerea șefului executivului, lansată de guvernul RAS Hong Kong în 2014, s-a încheiat în iunie 2015. Aceasta a a inclus două consultări publice și adoptarea unei decizii-cadru a Comitetului permanent al Congresului Național Popular, fiind marcată de proteste de stradă masive în cadrul mișcării Occupy, care au durat 79 de zile. În conformitate cu cadrul stabilit de Comitetul permanent al Congresului Național Popular, guvernul RAS Hong Kong a prezentat Consiliului legislativ o propunere privind un sistem electoral prin sufragiu universal pentru maximum trei candidați selectați de un comitet de numire.

Grupurile pro-democrație au respins propunerea, argumentând că aceasta oferă „o falsă democrație”, în special deoarece comitetul de numire, ai cărui membri sunt, în mare parte, susținători ai guvernului, ar exclude posibilitatea participării la alegeri a unui candidat din tabăra pan-democratică. Rezultatele sondajelor de opinie au fost variate, fără să indice un puternic curent de opinie favorabil în rândul publicului larg. Încercările guvernului de a obține susținerea propunerii de către numărul necesar de membri pro-democrație ai Consiliului Legislativ au eșuat. Prin urmare, în urma unui vot tumultos, care a avut loc la 18 iunie, pachetul de reforme electorale al guvernului a fost respins de către o minoritate de blocare a membrilor pro-democrație.

UE regretă faptul că principalii actori ai procesului de reformă electorală nu au reușit să ajungă la un compromis privind reforma metodei de alegere a șefului executivului în 2017. În calitate de parte interesată în viitorul regiunii Hong Kong și în conformitate cu Legea fundamentală, UE speră că, prin discuții constructive, RAS Hong Kong va fi în măsură să reia reforma electorală și să ajungă la un acord cu privire la un sistem electoral democratic, echitabil, deschis și transparent. Votul universal ar oferi guvernului un sprijin mai puternic din partea populației și legitimitatea necesară în eforturile sale de a atinge obiectivele economice ale regiunii Hong Kong și de a aborda provocările de natură socială, precum discrepanțele socio-economice și generaționale cu care se confruntă societatea din Hong Kong.

Climatul politic din Hong Kong a rămas extrem de polarizat între tabăra pro-guvernamentală și tabăra pro-democrație. Relațiile dintre executiv și legislativ au continuat să fie tensionate în 2015, în contextul în care legiuitorii din opoziție au organizat o campanie de necooperare și au recurs la tactici de obstrucționare parlamentară în scopul de a întârzia inițiativele guvernamentale. Obținerea aprobării pentru înființarea noului Birou de inovare a durat trei ani și adoptarea unui proiect de modificare a Legii privind drepturile de autor a fost amânată până în 2016, soldându-se, în final, cu un eșec. Tacticile de obstrucționare au afectat în mod grav eficacitatea procesului decizional al Consiliului legislativ și guvernanța Hong Kong-ului în general. Pentru a aborda acest aspect, ar fi oportună o revizuire a Regulamentului de procedură al Consiliului legislativ.

Alegerile pentru consiliile districtuale, care au avut loc în luna noiembrie, nu au produs o schimbare importantă în preferințele alegătorilor. Acestea au permis, totuși, apariția mai multor grupuri politice noi și se pare că alegătorii au preferat candidații noi și tineri candidaților tradiționali. Un partid nou, Partidul Neodemocraților, a câștigat 15 din cele 16 locuri pe care le-a disputat. Prezența la vot a atins nivelul record de 47 %. Alegerile pentru consiliile districtuale s-au desfășurat într-un mod profesionist și echitabil. Ambele părți au formulat o serie de acuzații privind cumpărarea de voturi, însă Comisia electorală a hotărât că aceste acuzații erau nefondate.

Relațiile dintre Hong Kong și China continentală

Ca urmare a mișcării Occupy și a eșecului reformei electorale, relațiile dintre Hong Kong și China continentală traversează o etapă dificilă. O parte semnificativă a societății din Hong Kong este profund îngrijorată de erodarea treptată a „gradului ridicat de autonomie” a Hong Kong-ului în cadrul RPC și de scăderea respectului pentru valorile și modul de viață al Hong Kong-ului în conformitate cu principiul „o țară, două sisteme”. Adoptarea, la 1 iulie, a noii legi chineze privind securitatea națională a provocat îngrijorare, întrucât legea face referire în mod specific la Hong Kong, sporind riscul ca aceasta să fie utilizată pentru a sancționa acte comise de locuitorii Hong Kong-ului pe teritoriul acestuia, chiar dacă aceste acte nu sunt pasibile de sancțiuni în temeiul legislației Hong Kong-ului.

Dispariția, la sfârșitul anului 2015, a cinci persoane (dintre care două sunt cetățeni ai UE) asociate cu o editură și o librărie din Hong Kong care vindeau publicații critice la adresa administrației centrale a ridicat îndoieli serioase cu privire la funcționarea principiului „o țară, două sisteme”. În timp ce patru dintre aceste persoane au fost văzute ultima dată în China continentală sau, în cazul unei persoane, în Thailanda, cea de a cincea persoană a dispărut din Hong Kong și pare să fi fost răpită. Toate cele cinci persoane au reapărut, ulterior, în China continentală și au declarat că acceptaseră să coopereze, în mod voluntar, la o anchetă oficială. În ciuda cererilor repetate de informații și explicații adresate de funcționari de rang înalt din RAS Hong Kong, precum și de UE și de alți membri ai comunității internaționale, autoritățile din RPC nu au oferit nicio explicație credibilă.

Acest caz implică o încălcare gravă a drepturilor omului și a libertăților fundamentale și ridică preocupări serioase cu privire la statul de drept în cadrul principiului „o țară, două sisteme” și la aplicarea, de către autoritățile din China continentală, a legislației RPC în cazul actelor comise de rezidenți ai Hong Kong-ului pe teritoriul acestuia. UE face apel la guvernul central să respecte pe deplin prevederile constituționale referitoare la RAS Hong Kong în cadrul RPC și să restabilească încrederea locuitorilor Hong Kong-ului și a comunității internaționale în Legea fundamentală și în principiul „o țară, două sisteme”.

Tensiunile dintre Hong Kong și China continentală au reapărut, de asemenea, la nivel societal. Au existat proteste și manifestații violente împotriva comercianților paraleli și a vizitatorilor chinezi în zonele de nord ale Hong Kong-ului, în apropierea graniței cu China continentală, în care comerțul paralel a cauzat deficituri de bunuri de strictă necesitate și a exercitat presiuni asupra infrastructurii și a transporturilor publice. Grupurile susținătoare ale valorilor autohtone („localist”) au pledat în favoarea unor opțiuni politice și economice care să se concentreze mai degrabă pe interesele locale din Hong Kong decât pe interesele întreprinderilor.

Statul de drept și sistemul judiciar

În afară de preocupările cauzate de incidentul legat de dispariția celor cinci persoane menționate anterior, statul de drept a fost respectat, iar standardele ridicate ale sistemului judiciar s-au menținut în 2015. Conform Indicelui competitivității globale 2015-2016, calculat de Forumul Economic Mondial, independența sistemului judiciar din Hong Kong s-a clasat pe locul al 4-lea în lume, cu un punctaj de 6,3 din 7. În conformitate cu Indicatorii de guvernanță la nivel mondial, elaborați de Banca Mondială, Hong Kong-ul a obținut, în 2014, un punctaj de 93,8 % în ceea ce privește „statul de drept”; începând din 2003, Hong Kong-ul s-a situat printre primele 10 % din țările din acest clasament.

Un număr mic de protestatari arestați în urma manifestațiilor mișcării Occupy din 2014 au fost judecați și condamnați. Liderii mișcării care au fost, de asemenea, arestați, au fost inculpați și eliberați pe cauțiune. Șapte ofițeri de poliție au fost inculpați pentru maltratarea unui manifestant; procesul este în curs de desfășurare. Manifestantul maltratat a fost, el însuși, inculpat pentru agresarea unui ofițer de poliție și opunerea de rezistență la acțiunile acestuia, fapt care a demonstrat preocuparea procurorului de a da dovadă de imparțialitate. Ritmul procedurilor judiciare a fost criticat de anumite grupuri. Prin urmare, este vital ca procedurile judiciare legate de mișcarea Occupy să continue, pentru a se respecta pe deplin principiile statului de drept și garanțiile procedurale.

Pentru a se garanta că sistemul judiciar continuă să funcționeze în mod eficace, trebuie să fie soluționate dificultățile cu privire la recrutarea judecătorilor, penuria de personal administrativ cu care se confruntă instanțele judecătorești și nivelul scăzut al onorariilor plătite avocaților în cazuri de asistență judiciară, în special în cauzele penale. Menținerea independenței judiciare și respectarea deplină a statului de drept sunt vitale pentru menținerea credibilității democratice a Hong Kong-ului, a statutului său de centru de afaceri internațional și a rolului său tot mai important de centru internațional de arbitraj și mediere.

Combaterea corupției

Corupția a fost considerată a fi sub control și sistemul de combatere a corupției a rămas solid și rezilient, în pofida faptului că numărul plângerilor cu privire la acte de corupție depuse la Comisia independentă pentru combaterea corupției (ICAC) a crescut, ajungând la nivelul record de 2 800 în 2015, ceea ce reprezintă o creștere de 18 % față de 2014. Este dificil să se formuleze o concluzie pe baza acestei creșteri, deoarece aceasta poate fi cauzată atât de o multiplicare a activităților anticorupție, cât și de o mai mare sensibilizare a cetățenilor și de dorința lor de a depune plângeri.

La 5 octombrie, fostul șef al executivului, domnul Donald Tsang, a fost inculpat pe baza a două capete de acuzare pentru neglijență în serviciu, acesta fiind, până în prezent, funcționarul cu gradul cel mai înalt din RAS Hong Kong urmărit penal. Acesta este un caz de referință pentru capacitatea ICAC și a sistemului judiciar de a investiga și de a judeca, în mod independent, imparțial și fără a ține cont de considerente politice, cazurile de corupție la nivel înalt. Au fost efectuate cercetări cu privire la acuzații de nedeclarare a unor interese financiare împotriva actualului șef al executivului. Acuzațiile i-au determinat pe unii legiuitori să prezinte o propunere de modificare a Ordonanței privind prevenirea dării de mită în scopul de a acoperi perioada mandatului șefului executivului; totuși, Consiliul legislativ a respins această propunere. Cu toate acestea, concluzia generală este că Hong Kong-ul se mândrește cu standarde foarte ridicate în materie de transparență și de combatere a corupției. Autoritățile, liderii politici și conducătorii de întreprinderi recunosc că reducerea gradului de transparență ar avea un impact negativ asupra atuului pe care îl deține Hong Kong-ul ca centru de afaceri internațional, inclusiv asupra întreprinderilor din China continentală.

Egalitatea de șanse, drepturile și libertățile

Mijloacele de informare în masă, inclusiv cele digitale, au continuat să fie independente, în mare parte, și să exprime o varietate de opinii. Cu toate acestea, astfel cum a evidențiat raportul anual al Asociației jurnaliștilor din Hong Kong (HKJA), a existat sentimentul tot mai acut că atât mijloacele de informare în masă tipărite, cât și cele electronice au recurs la autocenzură, în special atunci când se refereau la aspecte privind China continentală. În plus, HKJA a subliniat că unele mijloace de informare în masă electronice erau în permanență excluse de la conferințele de presă ale guvernului pe motivul că nu au o ediție tipărită, pe lângă faptul că guvernul a manifestat tot mai mult o tendință de a înlocui conferințele de presă cu formate de comunicare unilaterale. Pe baza tendințelor din 2014, Hong Kong-ul a coborât nouă trepte în clasamentul libertății presei pe 2015, întocmit de organizația Reporteri fără Frontiere, situându-se astfel pe locul 70; printre factorii citați au fost autocenzura și influența tot mai puternică exercitată de Biroul de legătură al administrației centrale. S-a raportat că întreprinderi care au legături puternice cu China continentală și-au retras anunțurile publicitare din mijloacele de informare care au o atitudine critică față de autoritățile de la Beijing.

În urma scurgerii în presă a înregistrărilor audio ale ședințelor sale cu ușile închise, având ca obiect aspecte legate de numiri controversate (a se vedea mai jos), Universitatea din Hong Kong a obținut un ordin judecătoresc care interzicea publicarea în mass-media a rapoartelor detaliate ale discuțiilor confidențiale din cadrul Consiliului de administrație al universității. Ordinul a ridicat preocupări în legătură cu libertatea presei, întrucât mijloacele de informare și-au retras relatările în urma hotărârii judecătorești în cauză.

În decembrie 2015, Alibaba Group, gigantul chinez al comerțului electronic, a cumpărat South China Morning Post (SCMP), ziarul centenar în limba engleză. Asociațiile de jurnaliști și-au exprimat îngrijorarea în legătură cu posibila compromitere a independenței editoriale a SCMP, în urma afirmației grupului potrivit căreia acesta va urmări să ofere informații imparțiale și „echitabile” cu privire la China.

Dispariția, în condiții suspecte, a cinci persoane asociate cu o editură din Hong Kong care publica lucrări critice la adresa autorităților din China continentală a dat naștere unor preocupări foarte serioase cu privire la îngrădirea libertății de exprimare. S-a constatat că, ulterior, unele librării au retras din vânzare publicațiile critice.

Libertatea de exprimare, libertatea presei și libertatea de informare reprezintă valori fundamentale ale Hong Kong-ului în cadrul principiului „o țară, două sisteme” și reprezintă o componentă esențială a atuului pe care îl are Hong Kong-ul ca centru de afaceri mondial. UE face apel la toate părțile implicate să mențină aceste valori.

Libertatea academică și administrarea independentă a instituțiilor de învățământ superior au făcut obiectul unei controverse importante în 2015. Aceasta a fost determinată de decizia Consiliului de administrație al Universității din Hong Kong de a respinge candidatul propus pentru postul de prorector din cauza legăturilor acestuia cu grupuri din opoziție. Decizia a fost considerată drept imixtiune politică la cererea implicită a guvernului RAS Hong Kong și a stârnit proteste împotriva tendinței guvernului RAS Hong Kong de a numi candidați pro-guvernamentali în consiliile de administrație ale universităților. Această practică amenință administrarea independentă a universităților și ar putea afecta, pe termen lung, libertatea academică în Hong Kong. Controversa a suscitat cereri de revocare a șefului executivului din funcția de rector ex officio al tuturor universităților din Hong Kong.

Hong Kong-ul nu are, până în prezent, o legislație cuprinzătoare în materie de combatere a discriminării. În urma lansării, de către Comisia pentru egalitatea de șanse (CES), a unei consultări publice privind modalitățile de remediere a acestei situații, au fost primite 100 000 de contribuții. CES va întocmi un raport care include recomandări privind promovarea egalității de șanse pentru persoanele lesbiene, gay, bisexuale, transgen și intersexuale (LGBTI), prin intermediul legislației, precum și prin măsuri practice. Legislația Hong Kong-ului privind căsătoria persoanelor de același sex și căsătoria persoanelor transgen este în curs de revizuire. Cazurile de discriminare pe motive de orientare sexuală sunt recurente.

În Hong Kong există aproximativ 300 000 de lucrători casnici străini; aceștia au continuat să fie afectați de lipsa unor condiții de muncă și a unei protecții sociale adecvate. Două legi existente privind lucrătorii casnici străini provoacă o îngrijorare deosebită, și anume cerința ca aceștia să locuiască în locuința angajatorului și regula de „două săptămâni”, conform căreia lucrătorii casnici străini trebuie să își găsească un loc de muncă în termen de două săptămâni de la expirarea contractului lor, în caz contrar urmând să fie expulzați. În decembrie 2015, Comitetul contra torturii al Națiunilor Unite a recomandat cu insistență guvernului să elimine regula de „două săptămâni” și să prevadă măsuri care să le permită lucrătorilor casnici străini să locuiască în altă locuință decât cea a angajatorului. Organizațiile societății civile solicită o măsură mai cuprinzătoare care să conțină o prevedere legală privind programul de lucru zilnic și/sau orele suplimentare. Guvernul Hong Kong-ului a introdus câteva reglementări, inclusiv un salariu minim obligatoriu (care a fost majorat în 2015), o zi liberă pe săptămână și plafonarea taxei de recrutare, însă continuă să existe întrebări cu privire la punerea în aplicare a acestor reglementări.

Traficul de persoane rămâne un motiv de îngrijorare, în special în absența unui cadru legislativ și politic unic. Guvernul RAS Hong Kong a instituit un grup operativ care să se ocupe de această chestiune și colaborează cu UE și alți membri ai comunității internaționale.

Evoluția situației economice

În 2015, Hong Kong-ul a continuat să obțină punctaje foarte bune într-o serie de anchete economice la nivel mondial. Conform Conferinței Organizației Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD) 1 , Hong Kong-ul s-a situat pe locul al doilea în ceea ce privește fluxurile mondiale de investiții străine directe (ISD), înregistrând, în 2014, intrări de ISD în valoare de 103 miliarde USD, ceea ce reprezintă o creștere de 39 % față de anul precedent. Hong Kong-ul s-a situat pe locul al doilea, după China continentală, și a fost urmat de SUA, Regatul Unit și Singapore. De asemenea, Hong Kong-ul s-a situat pe locul al doilea în ceea ce privește ieșirile de lichidități (143 de miliarde USD), după SUA, fiind urmat de China continentală, Japonia și Germania. De asemenea, Hong Kong-ul s-a menținut pe locul cinci în cadrul raportului „Doing Business” pentru anul 2016, elaborat de Banca Mondială, poziție pe care a ocupat-o și în 2015.

În 2015 economia Hong Kong-ului a crescut moderat, cu 2,4 % în termeni reali 2 . Creșterea s-a datorat în principal unei cereri interne puternice, care a fost susținută de ocuparea integrală a forței de muncă și creșterea veniturilor. Rata șomajului s-a menținut la nivelul de 3,3 % sau a scăzut sub acest nivel, pe parcursul anului. Inflația prețurilor de consum a fost menținută la 3 % în 2015. Exporturile totale de bunuri și servicii au înregistrat rezultate mai slabe din cauza încetinirii economiei chineze și a creșterii lente pe unele piețe de export majore, inclusiv pe piața UE.

Sectorul turismului a înregistrat rezultate modeste. În 2015, tendința de creștere a numărului de turiști s-a inversat în ultima parte a anului, deoarece numărul vizitatorilor din China continentală (reprezentând peste trei sferturi din numărul total de turiști) a scăzut cu 3 %. Aceasta a fost prima scădere de la relaxarea normelor privind vizele pentru turiștii din China continentală, în 2003, și a avut un efect negativ asupra sectorului comerțului cu amănuntul. Vânzarea cu amănuntul a bunurilor cu valoare ridicată precum bijuteriile, ceasurile și cadourile de lux a scăzut semnificativ în 2015. Rezultatele modeste înregistrate în sectorul turismului și în sectorul comerțului cu amănuntul au fost determinate, de asemenea, de aprecierea dolarului din Hong Kong și de măsurile energice vizând combaterea corupției individuale luate de către autoritățile de la Beijing. În aprilie, Consiliul de Stat al Chinei a aprobat o hotărâre care limita deplasările locuitorilor din Shenzhen înspre Hong Kong la una pe săptămână, încercând astfel să reducă nemulțumirea tot mai mare a locuitorilor Hong Kong-ului cu privire la călătoriile frecvente pentru cumpărături efectuate de locuitorii Chinei continentale și să-i împiedice pe comercianții paraleli să treacă frontiera.

Sectorul financiar, care reprezintă unul dintre principalii piloni economici ai Hong Kong-ului, a continuat să se dezvolte. În 2015, Hong Kong-ul și-a recâștigat poziția de cea mai mare piață din lume pentru oferte publice inițiale (OPI), valoarea veniturilor totale fiind de 260 de miliarde HKD 3 ; peste 90 % din veniturile totale rezultate în urma OPI au fost generate de întreprinderi din China continentală, restul veniturilor fiind generate de întreprinderi cu sediul în Hong Kong. În timp ce guvernul central a introdus, în lunile de după iunie 2015, unele măsuri controversate menite să aducă sub control volatilitatea piețelor bursiere, Hong Kong-ul și-a promovat piața bursieră ca fiind cea mai sigură și mai eficientă piață pentru tranzacționarea de titluri de capital chinezești. În plus, în 2015 Hong Kong-ul a reușit să se impună ca principal centru offshore pentru depozite 4 și tranzacții de decontări în moneda yuan renminbi (RMB). Autoritățile de reglementare și industria financiară a Hong Kong-ului și-au exprimat încrederea cu privire la faptul că orașul va continua să ocupe poziții de frunte în ceea ce privește afacerile în RMB și că va putea face față provocării legate de creșterea concurenței din partea altor centre financiare internaționale.

În ceea ce privește guvernanța, potrivit primei evaluări a orașului Hong Kong efectuate de Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară, cadrul orașului privind capitalul de risc și cerința de acoperire a necesarului de lichiditate este conform cu normele Basel III, iar orașul Hong Kong îndeplinește 12 din cele 13 criterii ale evaluării. În ceea ce privește unul dintre criterii, care prevedea ca băncile să publice, trimestrial, date privind capitalurile și lichiditățile, Comitetul a afirmat că HKMA îndeplinea „în mare măsură” cerințele impuse.

Pentru a atenua riscurile din sectorul bancar, HKMA a introdus, la 27 februarie, o nouă serie de măsuri de supraveghere privind ipotecile asupra unor bunuri imobile locative. În ciuda unor reacții ponderate ale pieței, mai ales spre sfârșitul anului 2015, șeful executivului a declarat că guvernul va menține măsurile de relaxare puse în aplicare începând din 2012 și că va continua să sporească oferta de terenuri în scopul reducerii penuriei de locuințe. În perspectiva unei majorări a ratei dobânzii de către Rezerva Federală a SUA, creșterea prețurilor proprietăților imobiliare rezidențiale, în ansamblu, a încetinit în trimestrul al treilea, iar în ultimul trimestru al anului 2015 prețurile au început să scadă.

Hong Kong-ul a continuat să servească drept teren de testare pentru reforma pieței de capital a Chinei, prin lansarea unor noi inițiative de politică. Recunoașterea reciprocă a sistemelor de fonduri între Hong Kong și China a reprezentat o etapă importantă. Comisia pentru valori mobiliare și contracte futures (Securities and Futures Commission ) din Hong Kong și Comisia de Reglementare a Valorilor Mobiliare (Securities Regulatory Commission) din China au semnat, la 22 mai, Memorandumul de cooperare în materie de reglementare privind recunoașterea reciprocă a fondurilor între China continentală și Hong-Kong. Acest memorandum permite, prin raționalizarea procesului de verificare, distribuirea reciprocă a fondurilor eligibile din China continentală și Hong Kong-ului pe piețele acestora. Acest sistem ar putea permite introducerea, pe piața Hong Kong-ului, a aproximativ 850 de fonduri din China și a aproximativ 100 de fonduri din Hong Kong, pe piețele chineze,valoarea veniturilor provenite din vânzarea de produse de cealaltă parte a frontierei putând ajunge la 300 de miliarde RMB. Această dezvoltare majoră a deschis și mai mult piețele de capital ale Chinei și a întărit poziția Hong Kong-ului ca centru de gestionare a activelor în Asia. În ciuda unei mici întârzieri, în decembrie, la cinci luni după lansarea oficială a sistemului, a fost aprobată organizarea de oferte publice pentru primele două loturi de treisprezece fonduri din China continentală și trei fonduri din Hong Kong.

În primul an de la înființarea sa, în noiembrie 2014, schema Shanghai-Hong Kong Stock Connect a funcționat în condițiile unei volatilități extreme a pieței. Schema-pilot a reprezentat un progres semnificativ în ceea ce privește deschiderea piețelor de capital ale Chinei și a servit drept model pentru conectarea bursei Chinei cu bursele altor centre financiare internaționale. Schema le oferă investitorilor din China continentală un acces sporit la piețele internaționale și le permite investitorilor internaționali să cumpere acțiuni de categoria A (A-shares) ale societăților din China via Hong Kong. Volumul de tranzacționare al schemei sus-menționate, în primul său an de funcționare, a fost, cu toate acestea, mai scăzut decât se preconizase, parțial din cauza volatilității pieței bursiere chineze din vara anului 2015. Lansarea unei scheme similare cu schema Shenzhen-Hong Kong Stock Connect, preconizată inițial pentru 2015, a fost amânată.

Chiar dacă Hong Kong-ul beneficiază de avantajul primului venit, acesta este, totodată, expus riscurilor inerente ale piețelor de capital ale Chinei, atât în ceea ce privește volatilitatea, cât și în ceea ce privește supravegherea guvernanței. Pentru autoritățile din Hong Kong, provocarea constă în a gestiona aceste riscuri, valorificând, în același timp, avantajele conferite de poziția sa privilegiată. În plus, având în vedere liberalizarea treptată a piețelor de capital și modernizarea cadrului de reglementare din China, Hong Kong-ul se pregătește să facă față unei concurențe tot mai mari din partea piețelor din Shanghai și Shenzhen.

Dimensiunea strategică a integrării economice cu China a devenit din ce în ce mai importantă în 2015. Hong Kong-ul se poziționează ca platformă prin intermediul căreia China își va putea pune în aplicare strategia de globalizare. De asemenea, acesta deține un rol activ în cadrul strategiei naționale „O centură, un drum” 5 („One Belt, One Road” - OBOR), prezentate de președintele chinez Xi Jinping în 2013. Guvernul Hong Kong-ului își propune ca Regiunea Administrativă Specială să devină o platformă de finanțare și de gestionare a activelor, dorind să transforme orașul Hong Kong într-un centru de soluționare a litigiilor și de arbitraj pentru Banca Asiatică de Investiții în Infrastructură (AIIB). Sectorul de afaceri din Hong Kong a fost încurajat să profite de oportunitatea oferită de inițiativa „OBOR”, care se preconizează a fi un factor determinant al creșterii economice pe termen lung. Hong Kong-ul și-a declarat intenția de a se alătura AIIB, la momentul oportun, în calitate de membru nesuveran.

Un nou acord privind comerțul cu servicii a fost semnat la 27 noiembrie 2015, în cadrul Acordului pentru un parteneriat economic mai strâns (CEPA), încheiat între guvernul Hong Kong și Ministerul chinez al comerțului. În momentul în care acordul va intra în vigoare, la 1 iunie 2016, China va deschide, integral sau parțial, pentru sectorul de servicii din Hong Kong, 153 din cele 160 de sectoare ale comerțului cu servicii stabilite de OMC. Acordul va realiza liberalizarea domeniilor de bază ale comerțului cu servicii până la sfârșitul celui de al 12-lea plan cincinal, conform angajamentelor asumate de China în 2011. Hong Kong-ul este, de asemenea, bine poziționat pentru a beneficia de măsurile de liberalizare cele mai favorabile ale Chinei prin intermediul clauzei națiunii celei mai favorizate, prevăzute în acord 6 . Acordul-cadru pentru un parteneriat economic mai strâns (CEPA) a fost semnat în 2003, iar ulterior, între 2004 și 2013, au fost semnate 10 suplimente la acord. În decembrie 2014, a fost semnat, în cadrul CEPA, Acordul din Guandong privind liberalizarea domeniilor de bază ale comerțului cu servicii cu Hong Kong-ul în regiunea Guangdong.

Pe plan extern, negocierile privind acordul de liber-schimb Hong Kong - ASEAN, lansate în iulie 2014, au avansat, ajungându-se, în 2015, la cea de a cincea rundă. În afară de CEPA, încheiat cu China, Hong Kong-ul a semnat trei acorduri de liber schimb cu partenerii săi comerciali, și anume Noua Zeelandă, Asociația Europeană a Liberului Schimb și Chile. În 2015, Hong Kong a lansat o consultare pentru un acord de liber schimb cu Macao.

Competitivitatea a rămas o prioritate pe agenda guvernului, atât în ceea ce privește sectorul public, cât și în ceea ce privește sectorul privat. Guvernul și conducătorii de întreprinderi au discutat posibilitățile de îmbunătățire a competitivității Hong Kong-ului, inovarea fiind una dintre principalele teme recurente. Biroul pentru inovare și tehnologie, care a fost înființat în noiembrie 2015, are ca scop orientarea eforturilor de stimulare a inovării.

În 2015 au fost luate o serie de măsuri de reglementare care au vizat asigurarea unui mediu competitiv pentru întreprinderi și alinierea standardelor de reglementare din Hong Kong la practicile internaționale. La 10 iulie, Consiliul legislativ a aprobat o lege privind înființarea Autorității independente de asigurări, un organism de reglementare independent pentru sectorul asigurărilor, care a înlocuit Biroul comisarului pentru asigurări. Noul organism are competențe extinse în materie de protecție a consumatorilor și de supraveghere directă a intermediarilor în asigurări. Acest lucru se corelează cu practicile internaționale conform cărora autoritățile de reglementare financiară ar trebui să fie independente de guvern, din punct de vedere financiar și operațional, și reprezintă un important pas înainte.

Pe baza standardului OCDE, promulgat în iulie 2014, guvernul Hong Kong-ului a elaborat propuneri privind aplicarea, în Hong Kong, prin intermediul unor acte legislative, a cerințelor referitoare la schimbul automat de informații privind conturile financiare. Hong Kong-ul urmărește să introducă, la începutul anului 2016, în cadrul Consiliului legislativ, o lege de modificare, care să permită începerea schimburilor de informații până la sfârșitul lui 2018. Cu toate acestea, Hong Kong-ul nu și-a confirmat încă disponibilitatea de a participa la Convenția multilaterală OCDE - Consiliul Europei privind asistența administrativă reciprocă în materie fiscală și, în consecință, nu a aderat la Acordul multilateral aferent al autorităților competente privind standardul comun de raportare (CRS – MCAA), la care toate statele membre ale UE sunt părți. CRS – MCAA, care face obiectul unei proceduri destul de accesibile de activare bilaterală, oferă un temei juridic adecvat pentru punerea în aplicare efectivă și eficientă a cooperării, în temeiul standardului OCDE referitor la schimbul automat de informații privind conturile financiare, între toți partenerii la acord, evitând negocierile bilaterale îndelungate.

Guvernul a finalizat toate actele legislative de punere în aplicare a Ordonanței privind concurența a Hong Kong-ului, adoptată în 2012; prin urmare, ordonanța a intrat pe deplin în vigoare la 14 decembrie 2015. Etapele anterioare au inclus instituirea, în 2013, a Comisiei pentru concurență și a Tribunalului pentru concurență. Ordonanța privind concurența a Hong Kong-ului se inspiră din legislația UE în domeniul concurenței. Cu toate acestea, controlul fuziunilor și al achizițiilor nu face parte din cadrul juridic actual.

Hong Kong-ul își propune să modernizeze legislația în materie de drepturi de autor, care nu este aliniată la standardele internaționale și prezintă lacune ce împiedică lupta împotriva pirateriei pe internet. Modernizarea legislației actuale este cu atât mai importantă cu cât Hong Kong-ul dorește să devină o platformă în domeniul proprietății intelectuale. Legea (de modificare) privind drepturile de autor a fost înaintată Consiliului legislativ în iunie 2014 cu scopul de a finaliza procesul legislativ până la sfârșitul anului 2015. Cu toate acestea, protestele publice cu privire la presupusul impact al legii asupra libertății de exprimare și de informare, combinate cu acțiunile de obstrucționare din cadrul Consiliului legislativ, au împiedicat adoptarea proiectului de lege. Hong Kong-ul întreprinde proiecte de infrastructură de amploare pentru a face față cererii viitoare. Finalizarea unora dintre acestea, inclusiv a legăturii feroviare expres Hong Kong-Guangzhou și a Podului Hong Kong-Zhuhai-Macao, va fi amânată și va depăși bugetul alocat, ceea ce a stârnit dezbateri politice aprinse în cadrul Consiliului legislativ. Construirea unei a treia piste pe Aeroportul Internațional Hong Kong a dus la apariția unor preocupări ale publicului în legătură cu managementul spațiului aerian și impactul asupra mediului. Construirea celei de a treia piste va fi finanțată de autoritatea aeroportuară și va duce la impunerea unei taxe de plecare pentru călători.

Guvernul Hong Kong-ului și-a actualizat pragul de sărăcie. Numărul persoanelor sărace este de 1 324 800, rata sărăciei fiind de 19,6 %. Reducerea sărăciei va fi o provocare tot mai mare în contextul îmbătrânirii rapide a populației. La sfârșitul anului, Secretarul pentru finanțe a anunțat că Fondul pentru viitor (pentru care s-a alocat, inițial, suma de 219,7 miliarde HKD) va fi instituit la 1 ianuarie 2016, cu scopul de a sprijini creșterea, în viitor, a nevoilor în materie de cheltuieli. Acest fond va fi o schemă de economii pe termen lung, iar retragerile de fonduri nu vor fi autorizate mai devreme de 2025, cu excepția situațiilor de urgență.

În domeniul mediului, a fost publicat Proiectul în domeniul economisirii de energie pentru 2015. Acesta stabilește un obiectiv de reducere a intensității energetice cu 40 % până în 2025, concentrându-se în principal pe sectorul construcțiilor. Obiective mai ambițioase privind reducerea emisiilor în sectorul energetic au fost, de asemenea, stabilite în cel de Al cincilea memorandum tehnic privind alocarea certificatelor de emisii. O altă evoluție pozitivă în ceea ce privește mediul este Regulamentul privind monitorizarea poluării atmosferice (nave oceanice) (combustibili la dană), care impune utilizarea unor combustibili marini mai ecologici de către navele oceanice. Cererile de granturi aferente Fondului pentru reciclare al guvernului Hong Kong-ului, în valoare de 1 miliard HKD, au fost deschise, primele granturi urmând să fie acordate solicitanților în martie 2016. Crearea fondului a fost anunțată în 2014 și a fost aprobată de Consiliul legislativ în iulie 2015. Obiectivul fondului este de a spori cantitatea și calitatea deșeurilor reciclabile și de a reduce presiunea asupra depozitelor de deșeuri din Hong Kong. În ceea ce privește schimbările climatice, în perspectiva negocierilor cruciale de la Paris (COP21), Hong Kong-ul a publicat, în noiembrie, Raportul pe 2015 privind schimbările climatice. Raportul a subliniat faptul că schimbările climatice reprezintă o provocare importantă, care oferă, totodată, o posibilitate de îmbunătățire a calității vieții în Hong Kong.

Relațiile bilaterale și cooperarea dintre UE și Hong Kong în 2015

Relațiile bilaterale dintre UE și Hong Kong au continuat să se dezvolte în 2015. Ca și în anii precedenți, UE a fost al doilea mare partener comercial al Hong Kong-ului, după China continentală 7 , în timp ce Hong Kong-ul a ocupat poziția a 15-a în clasamentul celor mai importanți parteneri comerciali ai UE în ceea ce privește comerțul cu mărfuri (situându-se pe o poziție mai bună decât țări terțe mult mai mari, cum ar fi Indonezia, Malaysia, Africa de Sud, Thailanda și Vietnam), și printre primii douăzeci de parteneri comerciali în ceea ce privește comerțul cu servicii.

Comerțul bilateral cu mărfuri dintre UE și Hong Kong a crescut la 50 de miliarde EUR în 2015, UE înregistrând un excedent comercial de 21 de miliarde EUR 8 . În 2014 (cele mai recente date disponibile), comerțul bilateral cu servicii s-a ridicat la 21,5 miliarde EUR, UE înregistrând un ușor deficit de 0,1 miliarde EUR. UE continuă să fie cea mai mare sursă de întreprinderi străine care s-au instalat în Hong Kong, cu un total de 2 029 de întreprinderi 9 . Întreprinderile din UE dețin un rol-cheie în sectorul serviciilor financiare și antreprenoriale și își desfășoară activitatea într-o gamă largă de sectoare, printre care se numără comerțul, logistica, construcțiile și comerțul cu amănuntul.

Fluxurile de investiții dintre UE și Hong Kong sunt, de asemenea, foarte pozitive. UE este în continuare a treia mare sursă de investiții străine directe în Hong Kong, după Insulele Virgine Britanice și China continentală. Hong Kong-ul se numără printre primele douăzeci de țări care efectuează investiții în UE. În 2014 (cele mai recente date disponibile), fluxurile de ieșire de ISD ale UE în Hong Kong s-au ridicat la 5,8 miliarde EUR; fluxurile de intrare de ISD dinspre Hong Kong către UE au ajuns la 2,1 miliarde EUR. Hong Kong-ul se situează pe locul 13 în ceea ce privește fluxurile nete de intrare de ISD în 2014 și pe locul 12 în ceea ce privește stocurile de ISD în UE-28 în 2014. Atât intrările, cât și ieșirile au scăzut considerabil în 2014, în comparație cu 2013. La sfârșitul anului 2014, stocurile de ISD ale UE în Hong Kong erau de 106 miliarde EUR, iar stocurile de ISD ale Hong Kong-ului în UE, în aceeași perioadă, erau de 71 de miliarde EUR.

Ca platformă pentru China continentală, Hong Kong-ul le oferă operatorilor economici din UE oportunități importante. Numărul considerabil de companii din UE înregistrate ca „furnizori de servicii în Hong Kong” în temeiul Acordului de parteneriat economic mai strâns dintre Hong Kong și China continentală (CEPA) arată că cele mai multe companii străine care beneficiază de CEPA provin din UE. Având în vedere potențialul CEPA, Hong Kong-ul și UE au convenit să exploreze noi modalități de valorificare la maximum a oportunităților pentru întreprinderile și investitorii din UE.

La 26 noiembrie 2015 a avut loc, în Hong Kong, cel de al nouălea dialog structurat dintre UE și Hong Kong. Cele două părți au discutat o gamă largă de subiecte și au identificat domenii de cooperare viitoare, în special aspectele legate de comerț ale proprietății intelectuale și protecția acesteia, serviciile financiare, protecția mediului și combaterea schimbărilor climatice, programele de schimburi pentru tineri, precum și cercetarea și inovarea. Cele două părți au convenit să consolideze investițiile și relațiile comerciale, și să exploreze posibilitățile de lansare a negocierilor în materie de investiții. Acestea au avut un schimb de opinii privind aspectele legate de reglementare, inclusiv în ceea ce privește siguranța produselor alimentare și achizițiile publice, și au convenit să continue să acționeze pentru o mai bună înțelegere a preocupărilor și priorităților fiecăreia și pentru asigurarea unui acces îmbunătățit la piață.

În 2015, reprezentanți ai instituțiilor UE au efectuat numeroase vizite la nivel înalt în Hong Kong. Comisarul european pentru stabilitate financiară, servicii financiare și uniunea piețelor de capital, dl Jonathan Hill, a efectuat o vizită în Hong Kong în luna noiembrie. Acesta s-a întâlnit cu Secretarul pentru finanțe, dl John Tsang, cu numeroși alți funcționari ai Hong Kong-ului și cu întreprinzători europeni. Toți președinții celor trei autorități care fac parte din Sistemul european al supraveghetorilor financiari (Autoritatea bancară europeană, Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe și Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale) au vizitat Hong Kong-ul în cursul anului 2015. Reprezentantul Special al UE pentru drepturile omului, dl Stavros Lambrinidis, și Directorul general al Mecanismului european de stabilitate, dl Klaus Regling, au vizitat, de asemenea, Hong Kong-ul, în luna noiembrie. Președintele Consiliului European pentru Cercetare, dl Jean-Pierre Bourguingon, a vizitat Hong Kong-ul în luna decembrie. O serie de directori generali din cadrul Comisiei Europene și alți înalți funcționari au vizitat Hong Kong-ul în cursul anului.

Secretarul-șef al guvernului RAS Hong Kong, dna Carrie Lam, a efectuat o vizită la Bruxelles în luna mai, ocazie cu care a avut întâlniri cu doi comisari europeni. Secretarul pentru finanțe, dl John Tsang, a efectuat vizite într-o serie de state membre ale UE, în noiembrie. De asemenea, Secretarul pentru educație, dl Eddie Ng Hak-kim, Secretarul pentru servicii financiare și trezorerie, Profesorul KC Chan, și Secretarul pentru comerț și dezvoltare economică, dl Gregory So, au efectuat vizite la Bruxelles în 2015, în cadrul cărora s-au întâlnit cu omologii lor din UE.

Relațiile de cooperare în domeniul vamal dintre UE și Hong Kong au intrat într-o nouă etapă în 2015. În aprilie, UE și Hong Kong au semnat un plan de acțiune cu scopul de a intensifica în continuare cooperarea vamală pentru combaterea, în toate verigile lanțului de aprovizionare, a comerțului internațional cu bunuri care încalcă drepturile de proprietate intelectuală, printre altele, prin intermediul schimburilor de date statistice și de date privind reținerile. În cadrul planului de acțiune a fost lansat, în octombrie, un proiect-pilot, pe o durată de șase luni, în scopul testării schimburilor și al analizării datelor menționate și a mecanismelor de lucru stabilite. Proiectul-pilot se concentrează asupra traficului aerian, la proiect participând cinci aeroporturi din UE (London Heathrow, Paris Roissy CDG, Milano Malpensa, Amsterdam Schiphol și Liège Bierset). De asemenea, în aprilie, părțile au convenit să își continue eforturile în direcția instituirii recunoașterii reciproce de către UE și Hong Kong a operatorilor economici autorizați. UE și Hong Kong au continuat să coopereze, de asemenea, în contextul proiectului-pilot „Rute comerciale inteligente și sigure” (Smart and Secure Trade Lane), la care Hong Kong s-a alăturat în 2013 și care urmărește să faciliteze rutele comerciale între Europa și Asia și să sporească securitatea acestora.

În domeniul cercetării și inovării, 2015 a fost un an deosebit de important pentru relațiile dintre UE și Hong Kong. În noiembrie, Consiliul granturilor pentru cercetare din Hong Kong și Comisia Europeană au ajuns la un acord inovator privind instituirea unui sistem de colaborare în domeniul cercetării și inovării, care va permite cofinanțarea cercetătorilor din Hong Kong prin intermediul Programului-cadru pentru cercetare și inovare - Orizont 2020 al UE. Cu un buget anual inițial de 9 milioane HKD în beneficiul cercetătorilor din Hong Kong, sistemul de colaborare va consolida relațiile dintre cercetătorii din UE și cei din Hong Kong în domenii de interes comun, în vederea obținerii unor rezultate științifice și tehnice de anvergură mondială, care să conducă la tehnologii noi și inovatoare.

La 17 iunie 2015, Comisia a publicat, pentru prima dată, o listă consolidată a jurisdicțiilor țărilor terțe pe care statele membre le consideră a fi neconforme sau necooperante în materie fiscală. Această listă face parte din Agenda externă a UE împotriva evaziunii fiscale a întreprinderilor, care vizează asigurarea unui grad mai mare de transparență a proceselor de elaborare a listelor statelor membre ale UE și încurajează, totodată, țările terțe să coopereze cu statele membre ale UE în ceea ce privește promovarea bunei guvernanțe în materie fiscală. Versiunea completă consolidată a listei a fost publicată online, în timp ce o listă a jurisdicțiilor incluse cel mai des pe aceste liste a fost anexată la Planul de acțiune al Comisiei pentru un sistem de impozitare a întreprinderilor echitabil și eficient în Uniunea Europeană. Ca răspuns la preocupările Hong Kong-ului (și ale altor jurisdicții), Comisia Europeană a publicat online, în luna octombrie, o listă actualizată 10 . Această listă actualizată a reflectat faptul că numeroase țări/jurisdicții, inclusiv Hong Kong-ul, s-au implicat activ în cadrul agendei OCDE privind transparența și schimbul de informații la nivel internațional și s-au angajat, de asemenea, să aplice noul standard global al OCDE privind schimbul automat de informații. Conform actualizării online, Hong Kong-ul figura (la momentul respectiv) pe listele a opt state membre, spre deosebire de situația inițială, când figura pe listele a zece state membre, fapt care a reflectat schimbări în evaluările statelor membre cu privire la standardele în materie de bună guvernanță fiscală ale țărilor terțe, revizuiri ale listelor naționale și faptul că Estonia a decis să își retragă lista națională în integralitate.

Hong Kong-ul a semnat acorduri cuprinzătoare pentru evitarea dublei impuneri (CDTA) cu 13 state membre și acorduri privind schimbul de informații în domeniul fiscal cu două statele membre ale UE. Sunt în curs negocieri privind încheierea unor acorduri cu alte trei state membre.

Interesele comerciale ale UE în Hong Kong sunt reprezentate de Camera de Comerț Europeană (CCE). CCE este o „cameră a camerelor de comerț”, aceasta fiind constituită din cincisprezece camere de comerț europene cu sediul în Hong Kong și o cameră de comerț din Macao. CCE își desfășoară activitatea în cadrul a cinci consilii sectoriale „de afaceri” (Industria autovehiculelor; Protecția mărcilor; Energia și mediul; Servicii financiare; Informare, comunicare și tehnologie). În cooperare cu Biroul Uniunii Europene în Hong Kong și Macao, CCE desfășoară activități menite să faciliteze dialogul cu guvernul și să promoveze interesele întreprinderilor din UE. CCE a continuat să depună eforturi în vederea punerii în aplicare a programului Uniunii Europene de informare a întreprinderilor (EUBIP), care vizează consolidarea parteneriatului economic și a cooperării comerciale cu Hong Kong și Macao, precum și asigurarea unei reprezentări mai puternice și mai bine coordonate a intereselor întreprinderilor UE în Hong Kong și Macao.

Misiunile diplomatice ale UE și ale statelor membre în Hong Kong au continuat să colaboreze pentru a spori vizibilitatea UE în Hong Kong. În acest scop, Biroul Uniunii Europene în Hong Kong a organizat o serie de reuniuni „de dialog” între șefii misiunilor UE și membri de rang înalt ai guvernului Hong Kong-ului, ai Consiliului legislativ și ai organismelor judiciare, precum și alte personalități marcante, inclusiv din mediul de afaceri.

În 2015, UE și statele sale membre au fost deosebit de implicate în activitățile de „diplomație în domeniul schimbărilor climatice”, în cadrul pregătirilor Convenției-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC COP 21) de la Paris, din decembrie. Au fost organizate o serie de evenimente, seminarii și conferințe, în cooperare cu autoritățile din Hong Kong, societatea civilă și organizațiile întreprinderilor. În paralel, în principalele organe de presă și buletine informative au fost publicate mai multe editoriale (articole de opinie) având scopul de a sublinia importanța crucială a acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice și rolul pozitiv pe care Hong Kong-ul îl poate avea în acest domeniu, în calitate de metropolă și centru financiar.

Misiunile diplomatice și institutele culturale ale UE au colaborat cu parteneri locali în cadrul multor activități interpersonale. Printre evenimentele emblematice se remarcă Festivalul de film al UE, Standul european al instituțiilor de învățământ superior, organizat în cadrul unui mare târg dedicat educației și formării, Ziua europeană a limbilor și un concurs de calendare cu participarea școlilor. UE speră să valorifice această evoluție pentru a continua cooperarea cu guvernul, cu societatea civilă și cu mediul de afaceri în ceea ce privește promovarea schimburilor în domeniul drepturilor și libertăților.

Programul universitar al Uniunii Europene în Hong Kong (EUAP), un consorțiu din care fac parte Universitatea Baptistă din Hong Kong, Universitatea din Hong Kong, Universitatea chineză din Hong Kong și Universitatea Lingnan, a continuat consolidarea relațiilor dintre UE și Hong Kong prin activități academice și formarea de rețele cu partenerii locali, regionali și europeni. În 2015, EUAP a lansat o serie de evenimente axate pe studii de caz privind „orașele inteligente” din Europa și a organizat conferințe și seminarii, inclusiv pe tema relațiilor UE-China. EUAP a găzduit, de asemenea, evenimentul „Model European Union”, o simulare în cursul căreia studenții joacă rolul șefilor de stat sau de guvern ai statelor membre ale UE, reuniți în cadrul Consiliului European.

---------------------------

(1)

1. A se vedea Raportul UNCTAD privind investițiile mondiale în 2015 (publicat la 24 iunie 2015).

(2)

 Cu excepția cazului în care se menționează altfel, toți indicatorii economici referitori la economia Hong Kong-ului au provenit de la Departamentul pentru recensământ și statistică din Hong Kong.

(3)

Deloitte, Analiza pentru 2015 și Situația piețelor OPI din Hong Kong și China continentală în 2016 (2016 Outlook of Hong Kong and Chinese Mainland IPO Markets), 21 decembrie 2015.

(4)

Potrivit Autorității monetare din Hong Kong (Hong Kong Monetary Authority - HKMA), valoarea depozitelor totale în RMB (inclusiv a depozitelor bancare ale clienților și a certificatelor de depozite scadente în RMB) era de1 010 miliarde RMB, la sfârșitul anului 2015.

(5)

„Centura economică a Drumului Mătăsii” și „Drumul Maritim al Mătăsii din Secolul XXI” reprezintă componentele principale ale inițiativei„O centură, un drum”, care este o strategie și un cadru de dezvoltare care se axează pe conectivitate și cooperare între țări, în principal în Eurasia. Programul vizează, în special, construirea și îmbunătățirea infrastructurii din aceste țări.

(6)

 Clauza „națiunii celei mai favorizate” din acord prevede că orice tratament preferențial acordat de China altor țări sau regiuni, dacă oferă condiții mai avantajoase decât cele oferite în temeiul CEPA, va fi extins la Hong Kong.

(7)

 Clasamentul se bazează pe statisticile comerciale publicate de către Departamentul pentru recensământ și statistică din Hong Kong.

(8)

 Sursa: Eurostat: Baza de date Comext.

(9)

Sursa: Ancheta anuală pe 2015 privind societățile comerciale din Hong Kong care reprezintă societăți-mamă situate în afara Hong Kong-ului, Departamentul pentru recensământ și statistică din Hong Kong.

(10)

 O actualizare oficială a listei UE a fost realizată de Comisia Europeană în ianuarie 2016, ca parte a Pachetului său privind combaterea evaziunii fiscale.