52014PC0055

EXPUNERE DE MOTIVE

În data de 17 mai 2011, Consiliul a acordat Portugaliei, la cererea acesteia, asistență financiară (Decizia de punere în aplicare 2011/344/UE a Consiliului), cu scopul de a sprijini un program solid de reforme economice care vizează redobândirea încrederii, revenirea economiei la o creștere sustenabilă și asigurarea stabilității financiare în Portugalia, în zona euro și în UE.

În conformitate cu articolul 3 alineatul (10) din Decizia 2011/344/UE, Comisia a efectuat, împreună cu FMI și în colaborare cu BCE, a zecea evaluare a progreselor înregistrate în punerea în aplicare a măsurilor convenite, precum și a eficacității și a impactului social și economic al acestora.

Ținând seama de evoluțiile economice, bugetare și financiare recente și de măsurile de politică, Comisia consideră că, pentru a se asigura atingerea obiectivelor programului, sunt necesare unele modificări ale condițiilor de politică economică pe care s-a bazat asistența, conform explicațiilor din considerentele propunerilor de modificare ale deciziei de punere în aplicare a Consiliului.

2014/0028 (NLE)

Propunere de

DECIZIE DE PUNERE ÎN APLICARE A CONSILIULUI

de modificare a Deciziei de punere în aplicare 2011/344/UE privind acordarea de asistență financiară din partea Uniunii pentru Portugalia

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 407/2010 al Consiliului din 11 mai 2010 de instituire a unui mecanism european de stabilizare financiară[1], în special articolul 3 alineatul (2),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

întrucât:

(1)       La solicitarea Portugaliei, în data de 17 mai 2011, Consiliul a acordat acestei țări asistență financiară prin Decizia de punere în aplicare 2011/344/UE a Consiliului[2]. Respectiva asistență financiară a fost acordată pentru susținerea unui program solid de reforme economice și financiare (denumit în continuare „programul”) care urmărește să restabilească încrederea, să faciliteze revenirea economiei la o creștere sustenabilă și să asigure stabilitatea financiară a Portugaliei, a zonei euro și a Uniunii.

(2)       În conformitate cu articolul 3 alineatul (10) din Decizia de punere în aplicare 2011/344/UE, Comisia, împreună cu Fondul Monetar Internațional (FMI) și în colaborare cu Banca Centrală Europeană (BCE), a efectuat, în perioada 4-16 decembrie 2013, cea de a zecea evaluare a progreselor înregistrate de autoritățile portugheze în ceea ce privește punerea în aplicare a măsurilor convenite în cadrul programului.

(3)       Creșterea trimestrială a PIB continuat, înregistrându-se valori pozitive în al treilea trimestru al anului 2013, în timp ce indicatorii pe termen scurt arată că redresarea economică prognozată a devenit realitate. Pe o bază anuală, previziunile continuă să indice o scădere a PIB-ului real cu 1,6 % în 2013, dar va trece la valori pozitive în 2014 și 2015, cu o creștere de 0,8 %, respectiv, 1,5 %. Perspectivele de pe piața forței de muncă s-au îmbunătățit și ele, însă rata șomajului rămâne ridicată și se preconizează că va atinge un nivel maxim de 16,8 % în 2014, urmând ca apoi să scadă treptat. Continuă să existe riscuri de evoluții negative în ceea ce privește perspectivele macroeconomice, deoarece redresarea preconizată depinde de existența unor evoluții pozitive pe piața financiară și comercială, care depind, la rândul lor, de un cadru mai amplu la nivel european.

(4)       Până în luna noiembrie 2013, deficitul de trezorerie al statului înregistrase o îmbunătățire de 0,25 % din PIB comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior (neluând în calcul evenimentele extraordinare), ca urmare a faptului că ritmul de creștere a veniturilor a depășit ritmul de creștere a cheltuielilor. Accelerarea creșterii veniturilor fiscale reflectă redresarea activității economice din ultimele luni, precum și creșterea eficienței administrației fiscale, în special în lupta împotriva fraudei. În ceea ce privește cheltuielile, execuția bugetară este, în linii mari, conformă cu obiectivele celui de-al doilea buget suplimentar.

(5)       Ținta privind deficitul public din 2013, de 5,5 % din PIB (fără a lua în calcul recapitalizarea băncilor), va fi probabil respectată, iar deficitul s-ar ar putea chiar situa sub nivelul preconizat. Această situație se datorează faptului că riscurile pozitive s-au materializat în ultimele luni ale anului, în timp ce majoritatea riscurilor negative s-au disipat. Concret, potrivit estimărilor, colectarea impozitelor va depăși țintele implicite din cel de-al doilea buget suplimentar. În plus, randamentul sistemului one-off de recuperare a datoriilor provenite din neplata impozitelor și a contribuțiilor la asigurările sociale lansat la sfârșitul anului 2013 a fost cu aproximativ 0,3 % din PIB mai ridicat decât se prevăzuse. Totodată, se așteaptă ca absorbția fondurilor UE să fie mai bună decât se estimase. În plus, au fost diminuate riscurile negative asociate renegocierii parteneriatelor public-privat. Cu toate acestea, persistă anumite riscuri negative; este vorba, în special, de veniturile sub așteptări provenite din impozitele pe proprietate, fără a putea exclude depășirile la nivelul anumitor cheltuieli specifice legate mai ales de personal, de consumul intermediar și de pensii.

(6)       Bugetul de stat pentru anul 2014 și alte acte legislative conexe sunt coerente cu o țintă a deficitului de 4 % din PIB în 2014. Pentru a atinge ținta propusă, sunt în curs de implementare măsuri de consolidare în valoare de aproximativ 2,3 % din PIB, care răspund totodată presiunilor bugetare și nevoii de a reconstrui alocarea bugetară provizorie pentru 2014. Măsurile au cu precădere un caracter permanent și se bazează predominant pe reducerea cheltuielilor.       În 2014, consolidarea se bazează în mare parte – aproximativ 1,8 % din PIB – pe revizuirea cheltuielilor publice care a fost efectuată anul trecut cu scopul de a crește echitatea și eficiența transferurilor sociale și a serviciilor publice. Principalele măsuri de revizuire a cheltuielilor publice vor fi puse în aplicare în jurul a trei axe principale:

(a) limitarea cheltuielilor cu salariile din sectorul public prin reducerea personalului și modificarea componenței acestuia și orientarea către un personal cu înalte calificări, în special prin intermediul unui program de recalificare și al unui program de disponibilizare voluntară; o mai mare convergență a legislației muncii din sectorul public și privat, revizuirea grilei salariale și raționalizarea suplimentelor salariale; creșterea contribuțiilor beneficiarilor la sistemele publice speciale de asigurări de sănătate, cu scopul de a asigura autofinanțarea acestor sisteme;

(b) limitarea cheltuielilor publice cu pensiile, având în vedere necesitatea de a reevalua sustenabilitatea sistemului în contextul evoluțiilor demografice și, în același timp, protejarea pensiilor foarte mici prin creșterea vârstei legale de pensionare cu ajutorul modificărilor aduse factorului de sustenabilitate; recalibrarea „contribuției extraordinare de solidaritate”, prin reducerea pragului minim pentru aplicarea ratei progresive, precum și a pragurilor pentru aplicarea unor rate mai mari; raționalizarea pensiilor de urmaș, atât în cadrul CGA (sistemul de pensii al funcționarilor publici), cât și al sistemului general de pensii; reducerea pensiilor pe viață de care beneficiază politicienii;

(c) economii în ceea ce privește consumul intermediar și programele de cheltuieli ale diferitelor ministere de resort.

(7)       Pe partea de venituri, alte măsuri permanente cu randament mai scăzut, în valoare de 0,4 % din PIB, destinate a ameliora eficiența și echitatea structurii actuale a impozitării și a prestațiilor sociale, completează pachetul de măsuri privind revizuirea cheltuielilor publice, cu scopul de a atinge ținta de deficit de 4 % din PIB. În plus, vor fi puse în aplicare mai multe măsuri one-off în valoare totală de 0,2 % din PIB, fapt ce va compensa fără probleme costurile rezultate din plățile în avans one-off, ocazionate de introducerea în sectorul public a unui program de disponibilizări voluntare.

(8)       Cea mai mare parte a măsurilor menționate mai sus au fost adoptate prin legea bugetului pe 2014 sau prin modificări ale legislației specifice. Unele dintre măsurile de consolidare preconizate nu au fost până în prezent complet legiferate. Printre acestea se numără: înăsprirea condițiilor de eligibilitate pentru pensiile de urmaș (pe lângă modificarea ratelor de înlocuire în cazul cumulului de alte pensii), vânzarea de licențe pentru pariuri online, transferul fondului asigurărilor de sănătate din sectorul serviciilor poștale (CTT) către sectorul administrației publice și vânzarea concesiunilor portuare.

(9)       O reformă amplă a impozitului pe profit care vizează promovarea simplificării și stimularea internaționalizării și competitivității societăților portugheze a fost aprobată de Parlament în decembrie 2013 și a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2014. Un aspect esențial al reformei este reducerea ratei standard a impozitului pe profit de la 25 % la 23 %, cu o reducere 17 % aplicabilă primilor 15 000 EUR din veniturile impozabile ale IMM-urilor. Pe lângă actualele suprataxe, se va aplica un al treilea impozit de stat de 7 % asupra profiturilor impozabile care depășesc 35 de milioane EUR. Alte aspecte esențiale ale reformei includ: restructurarea stimulentelor fiscale, modificări ale dividendelor și impozitarea câștigurilor de capital, impozitarea la nivel de grup și regimul activelor necorporale, introducerea unui regim de scutire pentru participații, o prelungire a perioadei de reportare a pierderilor și o nouă limitare a deductibilității dobânzilor.

(10)     Se estimează că ponderea datoriei în PIB va atinge un nivel maxim situat sub 129,5 % în 2013, după care va urma o scădere. În comparație cu a opta și a noua revizuire, combinate, revizuirea în sens crescător a profilului datoriei, în ciuda unui execuției bugetare peste așteptări, se explică în mare parte printr-o creștere substanțială a soldului de numerar al trezoreriei, precum și prin amânarea pentru 2014 a anumitor operațiuni de reducere a datoriei pe termen scurt efectuate de Fondul de securitate socială și stabilizare financiară. În consecință, se prevede că datoria netă — fără a include depozitele în numerar ale IGCP— va atinge un nivel maxim de aproximativ 120 % din PIB, ușor sub nivelul așteptat la ultima revizuire. Diminuarea preconizată a ponderii datoriei publice în PIB începând cu 2014 va fi susținută de viitoarea redresare economică prognozată, precum și de o scădere a depozitelor în numerar și de realizarea operațiunilor fondului de asigurări sociale în vederea reducerii datoriei pe termen scurt.

(11)     Procesul de ajustare bugetară este însoțit de o serie de măsuri structurale fiscale menite a îmbunătăți controlul asupra cheltuielilor publice și colectarea veniturilor. Reformarea substanțială a legii-cadru a bugetului progresează în mai multe domenii importante. Cu toate acestea, având în vedere sfera de aplicare a reformei și necesitatea organizării unei ample consultări cu toate părțile interesate implicate, procesul urmează să aibă loc în două etape. Noul sistem de control al angajamentelor dă rezultate, prin limitarea acumulării de noi arierate, dar punerea sa în aplicare trebuie monitorizată îndeaproape pentru a se garanta că angajamentele sunt acoperite de fondurile disponibile. Va fi creat un grup operativ care va evalua și va ameliora acest proces. Reforma administrației publice este în curs de aplicare, scopul său fiind modernizarea și raționalizarea ocupării forței de muncă și a entităților din sectorul public. Continuă reformele destinate creării unui model modern de gestionare a riscurilor de nerespectare a legislației în cadrul administrației fiscale. De curând a fost înființată o nouă unitate pentru evaluarea riscurilor, care va deveni operațională în curând și a cărei misiune este să asigure în primul rând o mai bună respectare a legislației de către anumite grupuri de contribuabili, cum ar fi liber profesioniștii și persoanele cu venituri foarte mari. Câteva alte reforme, cum ar fi reducerea numărului de birouri fiscale locale, au fost amânate. Cu toate că s-au înregistrat progrese în renegocierea parteneriatelor public-privat (PPP), procesul nu a putut fi încheiat înainte de sfârșitul anului 2013. Totuși, se preconizează realizarea unor economii semnificative pentru 2014 și pentru anii următori. În medie, întreprinderile de stat au ajuns la echilibrul operațional până la sfârșitul anului 2012, fiind prevăzute reforme suplimentare pentru a se evita o eventuală nouă deteriorare a rezultatelor acestora. Privatizarea a înregistrat progrese satisfăcătoare, iar încasările depășesc obiectivul stabilit în cadrul programului. Reformele din sectorul serviciilor medicale produc economii semnificative, iar punerea lor ­în aplicare continuă, respectându-se, în linii mari, obiectivele.

(12)     În sectorul sănătății, punerea în aplicare a politicilor și a reformelor înregistrează în continuare progrese și generează economii prin creșteri ale eficienței. Deficitul consolidat pentru acest sector a fost redus în mod semnificativ începând din 2010. Cu toate acestea, restul stocului de arierate, linia bugetară austeră și creșterea costurilor cu forța de muncă în urma reintroducerii celui de-al 13-lea și al 14-lea bonus au determinat autoritățile să accelereze reformele existente. Existența unui stoc important de arierate este puternic (deși nu exclusiv) legată de subfinanțarea persistentă a spitalelor de stat în raport cu serviciile furnizate de acestea. Autoritățile își mențin angajamentul față de punerea în aplicare a actualei reforme a spitalelor și față de perfecționarea măsurilor legate de produsele farmaceutice, achizițiile publice centralizate și îngrijirea medicală primară.

(13)     Rata capitalului băncilor a continuat să se situeze confortabil în limita rezervelor de capital impuse de Autoritatea Bancară Europeană și să îndeplinească ținta programată de 10 % fonduri proprii de nivel 1. Această rezervă de capital rămâne suficientă la toate nivelurile, atunci când se evaluează capitalul băncilor în baza normelor noii directive privind cerințele de capital (CRD IV). Aceste noi norme în materie de capital se aplică începând cu ianuarie 2014 cu un prag stabilit la 7 % din rata fondurilor proprii de nivel 1. Raportul credite/depozite la nivelul sistemului în ansamblu este de 120,7 % și va continua probabil să scadă până la sfârșitul anului 2014, unele bănci situându-se deja sub acest prag. De asemenea, se intensifică în mod continuu eforturile de diversificare a surselor de finanțare ale sectorului întreprinderilor. Pornind de la recomandările formulate în cadrul auditului extern pe 2013 al liniilor de credit existente finanțate de guvern, autoritățile implementează măsurile menite să îmbunătățească performanța și guvernanța acestor instrumente, inclusiv capacitățile și practicile în materie de gestionare a riscurilor. Cadrul juridic pentru noile instrumente de restructurare a datoriei orientate către gospodării și care vizează plata pe cale amiabilă a datoriilor este în vigoare și complet operațional. În mod similar, impactul modificărilor din legislația privind insolvența întreprinderilor și recuperarea fiscală este în curs de evaluare, iar noile mecanisme de restructurare și de recuperare a datoriei sunt în prezent operaționale. Setul de instrumente de gestionare a crizei a fost finalizat. Fondul de rezoluție bancară funcționează, au fost introduse competențe de intervenție timpurie, iar legea recapitalizării a fost modificată astfel încât să reflecte Comunicarea Comisiei privind aplicarea normelor privind ajutoarele de stat pentru măsurile de sprijin în favoarea băncilor în contextul crizei financiare[3]. Foaia de parcurs pentru ameliorarea eficacității și guvernanței Sistemului național de garantare este în curs de aplicare, pentru a veni mai bine în întâmpinarea nevoilor IMM-urilor.

(14)     Au fost realizate progrese suplimentare în ceea ce privește punerea în aplicare a unor reforme structurale de stimulare a creșterii economice și a competitivității. Autoritățile au adoptat măsuri suplimentare pentru a reduce șomajul și pentru a stimula eficacitatea pieței muncii; printre acestea se numără politici de activare îmbunătățite și un plan de implementare a garanției pentru tineret. Sunt în curs de elaborare revizuiri ale definiției conceptului de concediere justificată din Codul muncii, întrucât vechea definiție a fost declarată neconstituțională. Au fost adoptate măsuri suplimentare în domeniul educației, unde s-au înregistrat progrese în general satisfăcătoare.

(15)     Guvernul a aprobat o nouă taxă aplicabilă în 2014 operatorilor din domeniul energiei, care va necesita o monitorizare atentă pentru a se evita distorsiunile în sistem. În ceea ce privește eliminarea datoriei aferente tarifelor la energie și asigurarea sustenabilității sistemului, sunt necesare reforme suplimentare.

(16)     În sectorul telecomunicațiilor și al serviciilor poștale au fost puse în aplicare acțiuni menite să asigure respectarea normelor UE și să sprijine îndeplinirea obiectivelor programului. Selecția furnizorilor de serviciu universal și revizuirea contractului existent cu operatorul istoric reprezintă evoluții pozitive în direcția implementării integrale a directivei privind serviciul universal. Publicarea legislației care prevede cadrul contractului de concesiune cu furnizorul național de servicii poștale va reduce actuala perioadă de concesiune, stimulând astfel concurența. Autoritățile își mențin angajamentul de a spori sustenabilitatea și eficiența sectorului transporturilor.

(17)     Se înregistrează progrese în ceea ce privește legislația sectorială în vederea alinierii sale la Directiva privind serviciile, cu unele întârzieri în adoptarea cadrului de reglementare pentru sectorul construcțiilor, a regulilor statutare ale organizațiilor profesionale și a normelor interne pentru adoptarea legii-cadru orizontale privind asociațiile profesionale publice. Autoritățile și-a luat angajamentul de a îmbunătăți în continuare funcționarea punctului de contact unic.

(18)     Evaluarea reformei privind contractele de închiriere în mediul urban se află în curs de desfășurare, după implementarea integrală a noului cadru legislativ. Autoritățile își propun să intensifice eforturile de combatere a evaziunii fiscale pe piața chiriilor.

(19)     Noul cadru pentru autoritățile naționale de reglementare (ANR) avansează, iar normele interne relevante sunt în curs de modificare și urmează să fie adoptate în curând. Publicarea unui nou ordin executiv de stabilire a contribuțiilor autorităților de reglementare pentru 2014 a fost amânată.

(20)     Reforma sistemului judiciar își continuă progresele conform planului. S-au înregistrat progrese în implementarea legii privind organizarea judiciară care are ca scop raționalizarea sistemului. A fost publicată o lege de consolidare a organismului forțelor de ordine și al administratorilor judiciari și este în curs de finalizare o nouă procedură extrajudiciară pentru realizarea unei selecții preliminare în vederea identificării și soluționării cauzelor din instanță. S-au realizat progrese în privința măsurilor de îmbunătățire a cadrului de acordare a licențelor odată cu adoptarea dispozițiilor legale de simplificare a procedurilor de acordare a licențelor în domeniul turismului, industriei și amenajării teritoriului. Legislația privind licențele comerciale este în curs de adoptare, iar regimul juridic pentru urbanism și construcții face obiectul unui proces de revizuire.

(21)     Având în vedere evoluțiile menționate, este necesar ca Decizia de punere în aplicare 2011/344/UE să fie modificată,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

La articolul 3 din Decizia de punere în aplicare 2011/344/UE, alineatele (8) și (9) se înlocuiesc cu următorul text:

„8. În 2014, Portugalia adoptă următoarele măsuri, conform prevederilor memorandumului de înțelegere:

(1) deficitul public nu trebuie să depășească 4 % din PIB în 2014. La calcularea acestui deficit nu se iau în considerare eventualele costuri bugetare ale măsurilor de sprijinire a băncilor în contextul strategiei guvernamentale pentru sectorul financiar. Pentru a atinge acest obiectiv, Portugalia adoptă măsuri de consolidare în valoare de 2,3 % din PIB, conform definiției din legea bugetului din 2014 și din legislația aferentă adoptată în acest scop.

(2) Pe lângă măsurile adoptate până în prezent în domeniul pensiilor, trebuie modificată până la sfârșitul lunii martie 2014 legislația actuală privind sistemul de pensii al funcționarilor publici (CGA), pentru a garanta că noile norme referitoare la factorul de sustenabilitate și, implicit, la creșterea vârstei efective de pensionare se aplică și acestui sistem. Portugalia elaborează totodată noi măsuri în cadrul procesului de reformă structurală a pensiilor în cursul anului 2014, le asigură sustenabilitatea și se preocupă de consolidarea principiului echității.

(3) Pentru a controla eventualele derapaje la nivelul cheltuielilor, guvernul monitorizează îndeaproape respectarea plafoanelor de cheltuieli ale ministerelor prin raportare lunară către Consiliul de Miniștri.

(4) Portugalia definește și pune rapid în aplicare modificările preconizate în ceea ce privește condițiile de eligibilitate pentru pensiile de urmaș și condițiile de vânzare a licențelor pentru pariuri online. În plus, Portugalia ia măsuri decisive pentru a pune în aplicare vânzarea concesiunilor portuare.

(5) Ampla reformă a impozitului pe profit va fi pusă în aplicare pe baza cadrului bugetar existent, astfel încât să se respecte obiectivele de consolidare bugetară.

(6) Se menține regula „statu quo” în ceea ce privește cheltuielile fiscale la nivel central, regional sau local. Se intensifică eforturile de combatere a evaziunii și fraudei fiscale referitoare la diferite tipuri de taxe, printre altele prin monitorizarea noului sistem de facturare electronică. În primul trimestru al anului 2014 se va efectua un studiu privind economia subterană pe piața locuințelor în vederea identificării unor modalități de diminuare a evaziunii fiscale în sectorul închirierilor.

(7) În cazul în care se materializează anumite riscuri de ordin legislativ sau alte riscuri legate de execuția bugetară, Portugalia pune în aplicare măsuri compensatorii de înaltă calitate pentru a îndeplini ținta de deficit.

(8) După 2014, Portugalia trebuie să atingă un deficit public care să nu depășească 2,5 % din PIB în 2015 și să stopeze acumularea arieratelor interne. Strategia pentru atingerea obiectivului se bazează pe documentul privind reforma statului, care se concentrează pe sustenabilitatea asigurărilor sociale, pe reforma administrației publice, pe creșterea eficienței în domeniul sănătății și educației și pe taxele de mediu. Se află în curs de desfășurare consultări ample cu partenerii politici și sociali în direcția impulsionării și definirii reformelor. Progresele înregistrate în cadrul acestui proces vor fi analizate cu prilejul celei de-a unsprezecea revizuiri, iar măsurile identificate se vor reflecta în documentul de strategie bugetară pentru 2014. Pentru a se conforma cerințelor cadrului bugetar al UE, acest document furnizează totodată detalii privind planurile bugetare pe termen mediu.

(9) Portugalia ia măsuri suplimentare pentru a consolida în continuare sistemul de gestionare a finanțelor publice. Fragmentarea bugetară se reduce prin limitarea numărului de entități și revizuirea clasificării veniturilor proprii. Strategia pentru validarea și plata arieratelor continuă să se aplice, iar legea privind controlul angajamentelor funcționează pe deplin în toate entitățile publice, în vederea prevenirii apariției de noi arierate. Portugalia revizuiește legea-cadru a bugetului în vederea transpunerii integrale a legislației UE în domeniu. În plus, Portugalia realizează o revizuire mai amplă a legii-cadru a bugetului pentru a optimiza structura creditelor bugetare, pentru a spori responsabilitatea și pentru a ancora mai mult finanțele publice într-un cadru pe termen mediu. Portugalia se asigură că măsurile de punere în aplicare a noului cadru bugetar la nivelul administrației centrale se aplică și la nivel regional și local.

(10) Portugalia continuă reformele orientate către o administrare a veniturilor modernă și mai eficientă în conformitate cu cele mai bune practici internaționale. Portugalia reduce numărul de birouri fiscale municipale cu cel puțin 25 % în primul trimestru al anului 2014 și cu încă 25 % până în mai 2014. Volumul resurselor umane dedicate auditului în administrația fiscală trebuie să crească cu cel puțin 30 % din numărul total al angajaților. În cadrul administrației fiscale se înființează un nou departament de servicii pentru contribuabili care reunește diferitele servicii destinate acestora. Unitatea de gestionare a riscurilor trebuie să fie complet operațională în primul trimestru al anului 2014, concentrându-se inițial pe proiecte specifice care vizează ameliorarea respectării legislației de către liber profesioniști și de către persoanele cu venituri mari. Situația respectării legislației fiscale este monitorizată în permanență.

(11) Portugalia continuă punerea în aplicare a reformelor administrației publice. Ca urmare a unei ample reexaminări a grilelor salariale în administrația publică până la cea de-a douăsprezecea revizuire, se va elabora o grilă salarială unică pentru a asigura raționalizarea și coerența politicii de remunerare la toate nivelurile de carieră. Această acțiune va debuta la începutul anului 2014 și va fi finalizată până la sfârșitul aceluiași an. Ea va înlocui revizuirea salarială prevăzută în legea bugetului din 2014. În plus, în urma studiului privind suplimentele de numerar, Portugalia trebuie să pregătească un raport referitor la reformarea în profunzime a suplimentelor salariale. Până la cea de-a unsprezecea revizuire, se vor prezenta proiecte legislative referitoare la o grilă unică pentru suplimente.

(12) Portugalia finalizează punerea în aplicare a strategiei serviciilor partajate în administrația publică.

(13) Portugalia pune integral în aplicare noul cadru juridic și instituțional privind parteneriatele public-privat. Renegocierile parteneriatelor public-privat vor avea loc în diverse sectoare, pentru a limita impactul lor asupra bugetului. După noua lege-cadru privind întreprinderile de stat și în virtutea rolului mai puternic al Ministerului de Finanțe în calitate de acționar, se va crea o unitate tehnică pentru monitorizarea întreprinderilor de stat. Guvernul își va continua programul amplu de restructurare a întreprinderilor de stat cu scopul de a atinge un echilibru operațional sustenabil. Guvernul portughez continuă privatizările care sunt deja în curs de desfășurare.

(14) Portugalia prezintă un raport conținând următoarele obiective:

i.        identificarea suprapunerilor de servicii și jurisdicții și a altor surse de ineficiență între administrația centrală și nivelurile administrațiilor locale și

ii.       reorganizarea rețelei de servicii descentralizate ale ministerelor, în principal prin intermediul rețelei „Lojas do Cidadão” (puncte de contact unice pentru administrație și utilități) și al altor soluții, înglobând zone geografice mai eficiente și intensificând utilizarea serviciilor partajate și a guvernării electronice;

(15) Portugalia se asigură de eficiența și eficacitatea sistemului de asistență medicală prin continuarea utilizării raționale a serviciilor și controlul cheltuielilor, reducând cheltuielile publice pentru produsele farmaceutice și eliminând arieratele.

(16) Portugalia continuă reorganizarea și rațional­izarea rețelei de spitale prin specializarea, concentrarea și reducerea serviciilor spitalicești, prin gestionarea și operarea comună a spitalelor și asigură punerea în aplicare a planului de acțiune multianual privind reorganizarea spitalelor.

(17) În urma adoptării modificărilor la Legea nr. 6/2006 privind noile contracte de închiriere în mediul urban și la decretul-lege care simplifică procedura administrativă în cazul renovărilor, Portugalia realizează o evaluare cuprinzătoare a funcționării pieței locuințelor.

(18) Portugalia elaborează și pune în aplicare opțiuni alternative, dar cu efecte similare, în ceea ce privește reforma pieței muncii, respectând în același timp hotărârea Curții Constituționale din 20 septembrie 2013.

(19) Portugalia promovează o politică salarială compatibilă cu obiectivele de stimulare a creării de locuri de muncă și de îmbunătățire a competitivității societăților comerciale în vederea corectării dezechilibrelor macroeconomice. Pe perioada programului, orice fel de creșteri ale salariilor minime au loc numai dacă acest lucru este justificat de evoluțiile economice și de pe piața muncii.

(20) Portugalia continuă să sporească eficacitatea politicilor sale active privind piața forței de muncă în conformitate cu rezultatele raportului de evaluare și cu planul de acțiune pentru îmbunătățirea funcționării serviciilor publice de ocupare a forței de muncă.

(21) Portugalia continuă să pună în aplicare măsurile stabilite în planul său de acțiune pentru ameliorarea calității învățământului secundar și profesional și a formării profesionale. Mai precis, guvernul prezintă planuri de eficientizare a cadrului de finanțare a școlilor și se înființează școli profesionale de referință.

(22) Portugalia încheie procesul de adoptare a modificărilor sectoriale restante, necesare pentru punerea în aplicare integrală a Directivei 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului.

(23) Portugalia publică rapoarte trimestriale privind ratele de recuperare, durata și costurile cauzelor de insolvență corporativă, durata și costurile cauzelor fiscale și privind rata soluționării procedurilor de executare.

(24) Portugalia își ameliorează mediul de afaceri prin finalizarea reformelor în curs destinate să reducă sarcina administrativă (ghișeu unic pe deplin operațional prevăzut de Directiva 2006/123/CE și proiecte fără autorizare prealabilă) prin convergența caracteristicilor profesiilor reglementate la directivele UE și prin simplificarea în continuare a procedurilor actuale de acordare a licențelor, a reglementărilor și a altor sarcini administrative din economia portugheză care constituie un obstacol major pentru dezvoltarea activităților economice.

(25) Portugalia încheie procesul de reformă a sistemului de guvernanță portuară, inclusiv revizuirea concesiunilor referitoare la operațiunile portuare.

(26) Portugalia pune în aplicare măsurile de îmbunătățire a funcționării sistemului de transport.

(27) Portugalia continuă să pună în aplicare transpunerea pachetelor feroviare ale UE.

(28) Portugalia pune în aplicare planul de creare a unei societăți independente de servicii logistice în domeniul gazelor naturale și al energiei electrice.

(29) Portugalia pune în aplicare măsuri adecvate pentru eliminarea datoriei aferente tarifelor la energie și pentru a asigura sustenabilitatea sistemului național de energie electrică.

(30) Guvernul prezintă Parlamentului portughez statutele modificate ale organismelor profesionale.

(31) Portugalia aprobă modificările corespunzătoare ale statutelor autorităților naționale de reglementare.

(32) Portugalia continuă eliminarea barierelor la intrare, relaxarea cerințelor existente în materie de autorizare și reducerea sarcinii administrative în sectorul serviciilor.

(33) Portugalia publică rapoarte trimestriale privind ratele de recuperare, durata și costurile cauzelor de insolvență corporativă, durata și costurile cauzelor fiscale și privind rata soluționării procedurilor de executare.

(34) Portugalia adoptă legislația în domeniul construcțiilor și alte modificări sectoriale pentru a pune integral în aplicare Directiva privind serviciile.

(35) Portugalia evaluează impactul regimului facultativ de contabilitate de casă în materie de TVA.

(36) Portugalia realizează un inventar și o analiză a costurilor în ceea ce privește reglementările susceptibile de a avea un impact mai mare asupra activității economice.

„9. Pentru a restabili încrederea în sectorul financiar, Portugalia urmărește să păstreze un nivel adecvat al capitalului în sectorul bancar și asigură un proces riguros de reducere a gradului de îndatorare, în conformitate cu termenele stabilite în memorandumul de înțelegere. În această privință, Portugalia pune în aplicare strategia privind sectorul bancar portughez convenită împreună cu Comisia, BCE și FMI, astfel încât să se poată menține stabilitatea financiară. În mod concret, Portugalia:

(1) monitorizează tranziția băncilor către noile norme în materie de capital stipulate în Directiva privind cerințele de capital IV (CRD IV) și se asigură de faptul că rezervele de capital rămân proporționale cu dificultatea mediului operațional;

(2) încurajează băncile să își consolideze în mod sustenabil rezervele de capital;

(3) își menține angajamentul de a furniza în continuare sprijin pentru sistemul bancar, dacă este necesar, încurajând băncile să caute soluții în sectorul privat și punând în același timp la dispoziția băncilor viabile resurse din partea mecanismului de sprijinire a solvabilității bancare, în conformitate cu normele UE în materie de ajutoare de stat, dar în condiții foarte stricte;

(4) asigură o reducere echilibrată și ordonată a gradului de îndatorare în sectorul bancar, care rămâne esențială pentru eliminarea permanentă a dezechilibrelor de finanțare și pentru reducerea dependenței de finanțarea din partea Eurosistemului pe termen mediu. Finanțarea băncilor și planurile de capital sunt revizuite trimestrial;

(5) continuă consolidarea organizării BDP (Banco de Portugal) în materie de supraveghere, optimizarea proceselor de supraveghere din cadrul acesteia și dezvoltarea și implementarea de noi metodologii și instrumente de supraveghere. BDP va revizui standardele în materie de credite neperformante pentru a realiza convergența cu criteriile incluse în standardele tehnice relevante ale ABE, conform termenelor stabilite la nivelul UE.

(6) continuă să monitorizeze trimestrial nevoile potențiale de capital ale băncilor, utilizând o abordare anticipativă în condiții de stres, inclusiv prin integrarea noului cadru pentru teste de rezistență agregate în procesul de asigurare a calității, care permite o revizuire a principalilor factori ce determină rezultatele;

(7) continuă să optimizeze organizarea grupului de stat Caixa Geral de Depósitos (CGD);

(8) externalizează gestionarea creditelor BPN (Banco Português de Negocios), deținute în prezent de Parvalorem, către societăți selectate prin procedura de ofertare, conferindu-le mandatul de a recupera progresiv activele și asigură cedarea la timp a filialelor și a activelor celorlalte două societăți de stat cu scop special;

(9) analizează planurile de redresare ale băncilor, emite orientări către sistem cu privire la planurile de redresare în conformitate cu (proiectele de) standarde tehnice relevante ale ABE și cu viitoarea directivă a UE privind redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și elaborează planuri de rezoluție pe baza rapoartelor prezentate de bănci;

(10) finalizează punerea în aplicare a cadrului care să le permită instituțiilor financiare să se angajeze în restructurarea extrajudiciară a datoriilor gospodăriilor și facilitează aplicarea cadrului pentru restructurarea datoriilor întreprinderilor;

(11) pregătește rapoarte trimestriale privind punerea în aplicare a noilor instrumente de restructurare; pe baza studiului recent efectuat, analizează noi posibilități de a mări șansele de recuperare ale societăților care aderă la Processo Especial de Revitalização (procedură specială de reabilitare pentru societățile confruntate cu grave dificultăți financiare) și la SIREVE (sistem de redresare prin acorduri extrajudiciare pentru societățile aflate în situații economice dificile, în insolvență sau pe punctul de a intra în insolvență);

(12) continuă monitorizarea situațiilor grave de îndatorare în sectorul întreprinderilor și al gospodăriilor prin intermediul unor rapoarte trimestriale, precum și punerea în aplicare a noului cadru de restructurare a datoriilor, pentru a garanta funcționarea sa cât mai eficace;

(13) încurajează pe baza propunerilor prezentate diversificarea soluțiilor de finanțare pentru sectorul întreprinderilor, dezvoltă și pune în aplicare soluții care oferă alternative de finanțare la creditele bancare tradiționale pentru sectorul întreprinderilor, prin intermediul unei game de măsuri de ameliorare a accesului acestora la piețele de capital;

(14) îmbunătățește performanța și guvernanța liniilor de credit existente finanțate de guvern, pe baza rezultatelor recentului audit extern. Pune în aplicare foaia de parcurs recent revizuită pentru îmbunătățirea guvernanței sistemului național de garantare și pentru eficientizarea acestor sisteme, reducând în același timp la minimum riscurile pentru stat;

(15) creează o instituție financiară pentru dezvoltare având drept scop simplificarea și centralizarea gestionării componentei rambursabile a instrumentelor financiare aferente fondurilor structurale ale UE pentru perioada de programare 2014-2020. Instituția nu acceptă depozite sau alte fonduri rambursabile de la public și nici nu se angajează în împrumuturi directe.

Articolul 2

Prezenta decizie se adresează Portugaliei.

Articolul 3

Prezenta decizie se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptată la Bruxelles,

                                                                       Pentru Consiliu

                                                                       Președintele

[1]               JO L 118, 12.5.2010, p. 1.

[2]               Decizia de punere în aplicare 2011/344/UE a Consiliului din 17 mai 2011 privind acordarea de asistență financiară din partea Uniunii pentru Portugalia (JO L 159, 17.6.2011, p. 88).

[3]               JO C 216 din 30.7.2013, p. 1.