31.3.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 94/1

1.

Propunerea de regulament are drept obiectiv aplicarea corespunzătoare a legislației Uniunii din domeniile vamal și agricol, oferind în special Comisiei, dar și autorităților vamale și altor autorități din statele membre, mecanisme mai eficace de asistență în prevenirea, investigarea și urmărirea penală a operațiunilor care încalcă legislația din domeniile vamal și agricol. În acest scop, propunerea:

2.

Curtea a examinat propunerea Comisiei pe baza rezultatelor activității sale de audit.

3.

Curtea consideră că această propunere va contribui la îndeplinirea obiectivelor urmărite de regulament, sub rezerva unor observații specifice formulate la punctele 5-8. Mai mult, propunerea de modificare a articolului 18b și dispozițiile privind repertoriul menționat la articolele 18a și 18g din propunerea de regulament răspund unor preocupări exprimate de Curte la punctele 9 și 10 din Avizul său nr. 3/2007 (6), publicat cu ocazia ultimei modificări a regulamentului. De asemenea, Curtea consideră utilă clarificarea introdusă la articolul 12, cu privire la faptul că informațiile obținute prin asistență reciprocă pot constitui probe admisibile în cadrul procedurilor penale din statele membre. Din motivele exprimate anterior, Curtea salută propunerea Comisiei.

4.

Întrucât Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor este autoritatea competentă în materie de supraveghere a protecției datelor și, ca atare, va trebui să fie consultată de Comisie, Curtea nu abordează acest subiect în prezentul aviz.

5.

Articolele 18a și 18g din propunere stabilesc dispozițiile în temeiul cărora Comisia va crea și va analiza un repertoriu de date primite de la prestatorii de servicii publici sau privați care își desfășoară activitatea în cadrul lanțului internațional de aprovizionare și va partaja aceste date cu autoritățile statelor membre. În conformitate cu articolul 18a alineatul (6) și cu articolul 18g alineatul (3), accesul la acest repertoriu este limitat la anumite departamente ale Comisiei și la anumite autorități naționale, iar transferul de date către alte instituții face obiectul unor condiții specifice. Or, aceste dispoziții de drept derivat nu pot restrânge competențele de audit ale Curții, stabilite de dreptul primar, și anume, de articolul 287 alineatul (3) din TFUE. Deși, în mod normal, nu este necesar să se facă referire la competențele de audit ale Curții în Regulamentul (CE) nr. 515/97 modificat, ar fi totuși util să se indice, la articolele respective, faptul că dispozițiile în cauză „nu aduc atingere dreptului de acces la documente și la informații pe care Curtea de Conturi îl deține în temeiul articolului 287 alineatul (3) din TFUE”. Astfel, s-ar asigura faptul că toate părțile implicate în punerea în aplicare a regulamentului cunosc competențele de audit ale Curții și că aceste competențe nu pot face obiectul unor condiții restrictive. Din același motiv, ar fi util să se introducă, la articolul 29, o referire la dreptul de acces al Curții de Conturi la Sistemul de informații al vămilor.

6.

Articolele 18c-18f stabilesc dispozițiile în temeiul cărora Comisia va obține și va prelucra informații privind circulația containerelor către teritoriului vamal al Uniunii, precum și în interiorul și în afara acestui teritoriu. Informațiile vor fi furnizate de prestatorii de servicii publici sau privați, mai concret de societățile de transport maritim. Consiliul mondial al navigației (World Shipping Council – WSC), care reprezintă aproximativ 90 % din capacitatea globală a navelor de linie (7), a fost consultat în cadrul lucrărilor de pregătire a propunerii legislative. Acest lucru garantează într-o anumită măsură faptul că propunerea este realizabilă și că nu va genera costuri excesive pentru societățile de transport maritim (8).

7.

Curtea observă că propunerea legislativă nu conține nicio dispoziție referitoare la verificarea caracterului complet, fiabil și actual al datelor furnizate de societățile de transport maritim. În plus, în fișa financiară legislativă nu se alocă nicio resursă pentru această procedură. Caracterul complet, fiabil și actual al datelor reprezintă riscuri care trebuie abordate, ținând seama în mod corespunzător de costul eventualelor controale introduse.

8.

Articolul 18h din propunerea de regulament îi conferă Comisiei (OLAF) competența de a obține, în mod direct de la operatorii economici, documentele justificative privind declarațiile de import și export, atunci când aceste documente sunt necesare în cadrul investigațiilor. Prin aceasta se urmărește accelerarea investigațiilor efectuate de OLAF și, în consecință, reducerea riscului de prescriere. Curtea consideră că această măsură este adecvată. Totuși, în interesul unei cooperări sincere și eficace între Comisie și statele membre, ar fi adecvat ca la acest articol să se prevadă că: