This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 52013DC0681
REPORT FROM THE COMMISSION TO THE EUROPEAN PARLIAMENT AND TO THE COUNCIL On the overall operation of official controls in the Member States on food safety, animal health and animal welfare, and plant health
RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU privind funcționarea generală a controalelor oficiale din statele membre cu privire la siguranța alimentară, sănătatea și bunăstarea animalelor și domeniul fitosanitar
RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU privind funcționarea generală a controalelor oficiale din statele membre cu privire la siguranța alimentară, sănătatea și bunăstarea animalelor și domeniul fitosanitar
/* COM/2013/0681 final */
RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU privind funcționarea generală a controalelor oficiale din statele membre cu privire la siguranța alimentară, sănătatea și bunăstarea animalelor și domeniul fitosanitar /* COM/2013/0681 final */
CUPRINS 1........... Introducere. 3 2........... Revizuirea rapoartelor anuale ale statelor membre. 3 3........... Controale efectuate de către Comisie în statele membre. 8 4........... Alte surse de informare cu privire la controalele din
statele membre. 16 5........... Rezultatul monitorizării oficiale. 17 6........... Monitorizarea și măsurile coercitive ale Comisiei 18 7........... Comerț internațional 19 8........... Concluzii 19 1. Introducere Articolul 44
alineatele (4) și (6) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004[1] solicită Comisiei să elaboreze
și să prezinte Parlamentului European și Consiliului un raport anual cu privire
la funcționarea globală a controalelor din statele membre ținând seama de: (a)
rapoartele anuale ale autorităților naționale cu
privire la controalele efectuate; (b)
controalele efectuate de către Comisie în statele
membre; (c)
orice alte informații relevante. Acesta
este al treilea raport de acest tip al Comisiei. Principalele surse ale
raportului sunt: (a) rapoartele anuale ale statelor membre pentru anul
2010; (b) rezultatele controalelor efectuate de Comisie; și (c) alte
informații relevante legate de controale, inclusiv: ·
rapoartele trimise Comisiei de către statele
membre, cu privire la controalele efectuate în anumite sectoare; ·
rezultatele sistemelor de alertă rapidă ale UE; ·
măsurile coercitive ale Comisiei (inclusiv cazuri
de încălcare a dreptului comunitar) privind cazurile observate de nerespectare
a legii în statele membre; ·
rapoartele organismelor internaționale de standardizare. În
special în legătură cu rezultatele controalelor efectuate de Comisie și alte
informații relevante, raportul conține un rezumat al informațiilor obținute în
urma controalelor, imediat ce acestea devin disponibile, în încercarea de a
oferi date cât mai actuale în ceea ce privește efectuarea controalelor oficiale
în Uniunea Europeană. 2. Revizuirea
rapoartelor anuale ale statelor membre Principiile
fundamentale ale legislației UE privind produsele alimentare și hrana pentru
animale sunt stabilite în cadrul Regulamentului (CE) nr. 178/2002[2]. În temeiul acestui regulament,
responsabilitatea principală pentru garantarea siguranței alimentare revine operatorilor
din cadrul lanțului alimentar sau cel al hranei pentru animale, de la producția
primară până la punctul de vânzare către consumatorul final. Regulamentul (CE)
nr. 834/2007 conține cerințele privind producția ecologică și etichetarea
produselor ecologice[3].
Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 conține cerințele privind sistemele din
domeniul calității produselor agricole și alimentare[4]. Statele
membre sunt obligate să monitorizeze și să verifice că operatorii economici
îndeplinesc cerințele prevăzute de legislația UE privind siguranța alimentelor
și a hranei pentru animale (inclusiv sănătatea animalelor, bunăstarea
animalelor și domeniul fitosanitar), producția ecologică și sistemele de
calitate. Acestea au obligația de a pune în aplicare un sistem de controale în
acest scop. Regulamentul
(CE) nr. 882/2004 stabilește modul în care aceste controale ar trebui să fie
organizate și efectuate. În esență, acesta stabilește normele generale pentru
efectuarea controalelor oficiale în vederea verificării conformității cu
normele UE privind produsele alimentare și hrana pentru animale. În mod
specific, acesta solicită statelor membre să verifice conformitatea
operatorilor cu cerințele legale specifice și să se asigure că bunurile de pe
piața UE (fie că sunt produse în UE sau importate) sunt în conformitate cu
aceste cerințe. Regulamentul
(CE) nr. 882/2004 stabilește, de asemenea, normele pentru efectuarea
controalelor serviciilor Comisiei în statele membre în vederea verificării
conformității cu obligațiile prevăzute în legislația privind produsele
alimentare și hrana pentru animale. Statele membre trebuie să stabilească și să
pună în aplicare planurile de control naționale multianuale (PCNM) pentru a respecta
cerințele Regulamentului și sunt obligate să prezinte Comisiei un raport anual
cu privire aplicarea acestor planuri. În
Primul raport anual al Comisiei (COM (2010) 441) s-au identificat mari
diferențe între rapoartele statelor membre, atât din punct de vedere
structural, cât și în ceea ce privește conținutul, comparațiile fiind astfel
dificile. Raportul din anul trecut [COM(2012)122] indică o îmbunătățire a
comparabilității datelor datorată dialogului dintre Comisie și statele membre,
precum și a experienței acumulate de către acestea din urmă. Pentru
a facilita comparabilitatea rapoartelor anuale prezentate de statele membre s-a
dezvoltat împreună cu acestea un model de „Rezumat executiv”, bazat pe
orientările existente pentru Raportul anual (Decizia nr. 2008/654/CE a
Comisiei). În prezent, aceste rezumate sunt folosite în majoritatea statelor membre.
Statele membre primesc periodic reacții generale, la care se adaugă reacțiile individuale
primite în scris. În
contextul revizuirii Regulamentului (CE) nr. 882/2004, s-au luat în considerare
prevederile articolului 44 referitoare la rapoartele statelor membre și
rapoartele anuale ale Comisiei. Propunerea legislativă prevede adoptarea unor
modele uniforme pentru furnizarea informațiilor și datelor de către statele
membre referitor la: modificările planurilor de control; rezultatele
controalelor oficiale efectuate în cursul anului anterior; tipul și numărul
cazurilor de neconformitate; și măsurile adoptate pentru asigurarea
eficacității planului de control național multianual, inclusiv măsurile de asigurare
a respectării normelor și rezultatele acestor măsuri. În
continuare, se regăsește analiza Comisiei privind rapoartele anuale prezentate
de statele membre în anul 2010, în măsura în care rapoartele respective au
permis sintetizarea informațiilor furnizate. Eficacitatea generală
a controalelor Rapoartele
anuale arată că majoritatea statelor membre folosesc indicatoare strategice,
operaționale sau de conformitate pentru evaluarea performanțelor, deși există
mari diferențe în ceea ce privește sectoarele vizate, precum și în aplicabilitatea
declarațiilor privind eficacitatea generală. Deseori se oferă date referitoare
la procesul de inspecție, cum ar fi numărul inspecțiilor planificate și
efectuate, fără a avea legătură cu rezultatul controalelor oficiale. În țările unde
există mai multe autorități centrale competente, coerența rapoartelor ar putea
fi îmbunătățită prin compararea informațiilor primite de la diferite servicii
cu obiectivele strategice și operaționale ale planurilor de control naționale
multianuale. Tendințe în ceea ce privește controalele Există
tendința de a folosi în continuare sistemele de control bazate mai ales pe
factori de risc. Unele state membre au evidențiat un nivel ridicat de eficiență
generală raportat la controalele bazate pe factori de risc, precum și
extinderea utilizării controalelor bazate pe factori de risc către noi sectoare.
Însă, potrivit altor rapoarte, statele membre nu folosesc modele de evaluare a
riscurilor în toate sectoarele, fapt confirmat de auditurile Comisiei, și s-au
obținut puține informații privind tendințele în ceea ce privește controalele,
prioritățile și rezultatele. Unul
dintre rezultatele controalelor bazate mai ales pe factori de risc este faptul
că nivelurile de neconformitate nu pot fi comparate direct de la un an la
altul. Spre exemplu, analiza tendințelor din Cehia arată că, între anii 2009 și
2010, în ceea ce privește sănătatea și bunăstarea animalelor, s-a constatat o
creștere a raportului dintre numărul de neconformități identificate și numărul
total de controale. Acest aspect ar putea însemna o rată crescută de
neconformitate, ducând astfel la apariția problemelor. Însă această creștere
inițială este atribuită prevalenței, în ultimul timp, a controalelor bazate pe
factori de risc, contribuind astfel la eficiența generală a acestora. Raportul
danez a identificat o corelație similară în ceea ce privește controalele
privind bunăstarea animalelor. Raportul anual german evidențiază faptul că,
deoarece controalele se bazează preponderent pe factori de risc, fiind astfel
mai intensive în ceea ce privește entitățile cu antecedente de neconformitate,
este imposibilă formularea unei concluzii generale privind situația de pe piață
în baza raportului anual. Resursele devenite accesibile datorită controalelor
bazate mai mult pe factori de risc sunt folosite pentru inspectarea acelor
instituții care sunt mai puțin capabile sau dornice să respecte regulile.
Dovada că acestea sunt folosite împotriva instituțiilor cu un istoric de
conformitate precar sau suspect este liniștitoare în fața sugestiilor că aceste
„controale bazate pe factori de risc” ar putea fi doar o scuză pentru a reduce
resursele. Analiza
tendințelor privind neconformitatea Principalele
domenii de neconformitate identificate în toate sectoarele cuprind: norme
operaționale legate de igienă, HACCP, norme structurale sau legate de igiena
echipamentelor, etichetarea produselor alimentare și a hranei pentru animale,
aditivele din hrana pentru animale, ținerea evidențelor și contaminarea
microbiologică. Identificarea
cauzelor care stau la baza acestor neconformități este, de regulă, limitată.
Așa cum s-a întâmplat și anul trecut, deficiențele HACCP/igienice au fost
deseori atribuite schimbărilor dese de personal, lipsei de pregătire
profesională a operatorilor din sectorul alimentar (FBO) și consecințelor
minime sau chiar absenței consecințelor în cazul nerespectării normelor. Tendințe privind
asigurarea respectării normelor: măsuri luate în cazul neconformității Statele
membre trebuie să arate în rapoartele anuale ce fel de măsuri au luat pentru
asigurarea respectării normelor. Deși
în rapoartele anuale prezentate de majoritatea statelor membre au fost incluse
informații referitoare la asigurarea respectării normelor, aceste date nu au
vizat toate sectoarele și au lipsit, în general, analiza tendințelor generale
și concluziile. Unele
state membre au avut experiențe pozitive în ceea ce privește folosirea
sancțiunilor administrative aplicate direct de către autoritățile competente. În
plus, unele state membre au semnalat necesitatea formării profesionale a
angajaților în domeniul asigurării respectării normelor. În Regatul Unit,
formarea profesională s-a axat pe procesul judiciar și pregătirea angajaților
pentru calitatea de martori experți, ceea ce a dus la creșterea numărului de
măsuri coercitive formale începând cu 2008-2009. În Finlanda, pregătirea
profesională și orientările din domeniul asigurării respectării normelor a dus,
de asemenea, la o creștere a gradului de utilizarea a măsurilor coercitive.
Autoritățile din Olanda atribuie nivelul crescut al măsurilor coercitive
faptului că se efectuează mai ales controale bazate pe factori de risc, care
sunt mai în măsură să identifice cazurile de neconformitate. Sistemul
național de audit Toate
statele membre efectuează audituri conform cerințelor prevăzute de Regulamentul
882/2004. Acesta este un instrument important al resurselor din domeniul
controalelor deoarece oferă conducerii informații cheie privind eficacitatea
sistemelor de control utilizate. Cu toate acestea, nu se prezintă întotdeauna o
sinteză a rezultatelor auditurilor, mai ales în cazul în care acestea sunt
efectuate la nivel de regiune, și nu se oferă nici informații în ceea ce
privește măsurile luate în urma rapoartelor de audit. În plus, unele state
membre au raportat că resursele limitate din unitățile de audit au afectat
punerea în aplicare a auditurilor. Unele
audituri s-au axat pe sistemele de management al calității introduse de
autoritățile competente. În Austria, acest proces a dus la armonizarea
procedurilor și la schimbări periodice la nivel de responsabilități. Comisia
organizează întâlniri periodice, care oferă inter alia un forum pentru
schimburile de cele mai bune practici între statele membre privind modul de abordare
a cerințelor pentru audituri. Resursele Mai
multe rapoarte au arătat că există schimbări în acest domeniu, cum ar fi
schimbări organizaționale semnificative în Franța, Olanda, Slovenia și Regatul
Unit, precum și o ameliorare a eficienței serviciilor de laborator (pentru
siguranța produselor alimentare în Bulgaria și în Spania și pentru pesticide în
Polonia). S-a inițiat o revizuire a resurselor alocate laboratoarelor și în
Estonia și Portugalia. Unele state membre realocă resursele rezervate
personalului de la controalele de rutină către „campanii de control” bazate mai
ales pe factori de risc și sunt conștiente că resursele trebuie folosite mai
eficient, mai ales în contextul climatului economic actual, când cheltuielile
publice sunt supuse presiunii. Măsuri luate pentru îmbunătățirea performanței autorităților de control Principalele
acțiuni țin de actualizarea legislației, pregătirea și/sau îmbunătățirea
orientărilor și procedurilor, formare profesională și ateliere (legate, în special,
de implementarea noilor proceduri) și modificări aduse planurilor de control
naționale multianuale. În plus, sistemele
de informare și procedurile comerciale legate de controale s-au îmbunătățit în
unele state membre, optimizând supravegherea de către autoritățile centrale
competente. Evaluarea și analiza critică a datelor controalelor s-a îmbunătățit
în unele state membre, în timp ce în celelalte există planuri pentru îmbunătățirea
capacității autorităților centrale competente de a verifica eficacitatea
controalelor. Pregătirea indicatorilor de performanță specifici este în curs de
aplicare în unele state membre. S-au dat și
exemple de îmbunătățiri continue în ceea ce privește coordonarea dintre organismele
de control și de îmbunătățiri ale cadrelor de coordonare în statele membre cu
competențe regionale. Unele state membre au descris acțiunile întreprinse în
vederea creșterii vânzărilor prin internet în sectorul produselor alimentare.
În câteva state membre, introducerea sistemelor de evaluare a performanței
pentru operatorii din sectorul alimentar a ajutat la aducerea în prim plan a
controalelor. Măsuri luate
pentru îmbunătățirea performanței operatorilor din sectorul alimentar Principalele
măsuri identificate în statele membre țin de orientări, formare profesională,
campanii de informare și alte evenimente, precum și broșuri. Alte acțiuni
raportate includ: crearea unui centru pentru bunăstarea animalelor în Danemarca
și mecanisme pentru stimularea respectării normelor de către instituții și
pentru a obține răspunsuri din partea operatorilor în vederea simplificării operațiunilor
de control. Concluzii Rapoartele anuale
prezentate de statele membre arată că statele membre caută în mod activ soluții
pentru a îmbunătăți eficiența sistemului actual. În statele membre există în
continuare o tendință de folosire frecventă a controalelor bazate pe factori de
risc. Statele membre au introdus și instrumente pentru a îmbunătăți capacitatea
autorităților centrale competente de a verifica eficacitatea controalelor și
performanța autorităților de control. Există unele
domenii unde mai este loc de îmbunătățiri. În ceea ce privește consecvența și
comparabilitatea datelor de control în statele membre, îmbunătățirea
legăturilor dintre prezentările datelor ar putea demonstra mai bine măsura în
care controalele se traduc prin identificarea nerespectării normelor și,
implicit, aplicarea eficientă a acestora. O importanță mai mare acordată
auto-evaluării, cum ar fi rezultatele auditului național și impactul procesului
de revizuire a raportului anual asupra planurilor de viitor, ar ameliora
procesul de îmbunătățire continuă. 3. Controale
efectuate de către Comisie în statele membre Regulamentul
(CE) nr. 882/2004 solicită Comisiei să efectueze controale în statele membre
pentru a verifica faptul că, în general, controalele oficiale sunt efectuate în
conformitate cu planurile de control naționale multianuale respective și în
conformitate cu legislația UE. Pentru
a respecta aceste obligații, Comisia realizează, în fiecare an, audituri și
inspecții pentru a verifica respectarea legislației privind hrana pentru
animale și produsele alimentare, sănătatea și bunăstarea animalelor și domeniul
fitosanitar și pentru a verifica măsura în care controalele oficiale naționale
din aceste domenii se desfășoară conform legislației UE. Acest program este
publicat pe pagina de internet a Comisiei. Concluziile
fiecărui audit sunt prezentate într-un raport adresat autorității naționale
competente, împreună cu concluzii și recomandări privind remedierea
deficiențelor identificate. Prin publicarea rapoartelor de audit și a
planurilor de acțiune ale statelor membre, precum și a profilurilor de țară
actualizate periodic, Comisia furnizează părților interesate și cetățenilor un
raport real privind modul în care autoritățile de control din fiecare stat
membru își îndeplinesc obligația de a asigura aplicarea corectă a legislației
UE. În
ultimii ani Comisia a efectuat circa 250 audituri în fiecare an, acoperind
întregul lanț alimentar, precum și sănătatea și bunăstarea animalelor și domeniul
fitosanitar, dintre care aproximativ 70% sunt legate de siguranța produselor
alimentare. Aproximativ 60% din audituri au fost efectuate în statele membre, iar
restul în statele terțe. În Croația, care urmează să adere la UE la 1 iulie
2013, s-au efectuat audituri de preaderare. În
plus, recent au fost create rapoarte generale[5]
pentru mai multe sectoare. Aceste rapoarte oferă posibilitatea unei imagini de
ansamblu privind controalele efectuate în statele membre pe baza auditurilor
individuale. Ele identifică principalele eșecuri, care sunt probabil relevante
pentru toate statele membre, inclusiv cele care nu sunt supuse unor audituri
individuale. Aceste rapoarte oferă, de asemenea, contribuții valoroase serviciilor
Comisiei și statele membre în vederea revizuirii legislației. Rapoartele auditurilor Comisiei, precum și răspunsurile
autorităților competente la recomandările formulate în rapoartele Comisiei și
profilurile de țară sunt disponibile pe site-ul: http://ec.europa.eu/food/fvo/index_en.cfm. Următoarea secțiune prezintă o serie de probleme de interes
special, acoperite prin programul statelor membre privind siguranța alimentară,
sănătatea și bunăstarea animalelor și domeniul fitosanitar. Aceasta oferă, de
asemenea, o scurtă descriere a principalelor constatări și concluzii care
rezultă din diferitele audituri efectuate. Siguranța alimentară Controalele oficiale privind producția de lapte și carne Comisia
a efectuat o serie de audituri privind controalele legate de igienă în
producția de carne roșie și lapte în toate statele membre în perioada cuprinsă
între 2008 și 2011. Acestea au confirmat faptul că statele membre au introdus
sisteme de control care, în general, sunt în conformitate cu Regulamentul (CE)
nr. 882/2004 și că efectuează controale solide cu privire la carnea roșie și
lapte și produsele derivate. Cu toate acestea, s-a confirmat o tendință
observată și anterior în ceea ce privește asigurarea respectării normelor: în
timp ce autoritățile de control identifică în general deficiențele în mod
corect, nu se iau întotdeauna măsuri de asigurare a respectării normelor în
timp util și în mod sustenabil și, prin urmare, neconformitățile persistă. Trasabilitatea cărnii de vită și mânzat și a produselor pe bază de
carne de vită și mânzat În 2011, s-au finalizat o serie de audituri referitoare la
trasabilitatea cărnii de vită și mânzat și a produselor pe bază de carne de
vită și mânzat, iar raportul general este acum disponibil. Cea mai recentă versiune
revizuită arată că controalele de trasabilitate a cărnii de vită și mânzat și a
produselor pe bază de carne de vită și mânzat și etichetarea obligatorie au
fost considerabil îmbunătățite în statele membre vizitate. În legătură cu
trasabilitatea animalelor vii, s-au constatat deficiențe în ceea ce privește
implementarea legislației actuale și efectuarea controalelor oficiale în
locurile în care sunt adunate animalele, cum ar fi unitățile agricole, piețele
sau centrele de grupare. S-au observat anumite deficiențe și în managementul
bazelor de date folosite pentru înregistrarea animalelor. Carnea de vânat sălbatic și de crescătorie S-au
derulat o serie de misiuni de anchetă în patru state membre pentru a obține
informații referitor la punerea în aplicare a controalelor oficiale în ceea ce
privește producția de carne de vânat sălbatic și de crescătorie. Raportul
general este acum disponibil și oferă detalii despre rezultatele acestor
misiuni. În
urma acestor misiuni, s-au constatat unele probleme și, în momentul de față, se
discută prevederile legislative în acest sens în legătură cu: testarea
incompletă pentru Trichinella spiralis în cantități mici la speciile de
vânat susceptibile care sunt distribuite direct consumatorului; o interpretare
liberală a ceea ce înseamnă „cantități mici” ce pot fi excluse din controalele
de igienă oficiale; folosirea frecventă a unor centre de colectare pentru
carnea de vânat sălbatic care nu au fost înregistrate și care, astfel, nu au fost
supuse controalelor oficiale; o delimitare neclară între vânatul de crescătorie
și cel sălbatic, cu riscul de a oferi informații care induc în eroare
consumatorul în ceea ce privește originea cărnii de vânat și schimburi
comerciale în cadrul uniunii cu corpurile animalelor de vânat sălbatic
nejupuite, contrar legislației UE. Controalele oficiale privind produsele pescărești și moluștele bivalve
vii Pentru
evaluarea conformității cu cerințele UE privind peștele și moluștele bivalve
vii, s-au efectuat audituri în nouă state membre. În
ceea ce privește produsele pescărești, s-a constatat că, în general, există
sisteme pentru efectuarea unor controale oficiale complexe în toate țările
vizitate. În unele țări au fost constatate variații semnificative în ceea ce
privește implementarea controalelor oficiale între regiunile diferite. În
general, laboratoarele care efectuează analizele oficiale erau bine echipate și
capabile să efectueze analizele necesare. Majoritatea laboratoarelor erau
acreditate. În timp ce
sistemele globale au fost bine concepute și gestionate, s-au constatat
deficiențe majore legate de controalele privind: ·
unitățile de producție primare, precum ambarcațiunile
de pescuit și fermele piscicole; ·
moluștele bivalve vii, în legătură cu: clasificarea
zonelor de producție, frecvența testărilor în cazul monitorizării biotoxinelor
și testarea produselor finale. Rezultate
asemănătoare au fost raportate în auditurile efectuate în 2012. Raportul general
este în curs de elaborare. Controalele oficiale privind păsările de curte Auditurile
sistemelor de control din statele membre referitoare la păsările de curte și
produsele din carne de pasăre continuat în 2012. Ca și anul trecut, nivelul de
conformitate a fost în general bun și situația existentă în perioada dinaintea
aplicării „pachetului legislativ privind igiena” fost considerabil
îmbunătățită. S-a acoperit întregul lanț de producție de carne de pasăre, deși
în unele cazuri numărul controalelor efectuate la nivel de fermă a fost
limitat, iar unele audituri recente au identificat inspecții post-mortem
inadecvate. Principalele domenii care încă necesită îmbunătățiri sunt cele
legate de: aplicarea unor cerințe de igienă specifice, cum ar fi frecvența de
eșantionare a carcaselor și punerea în aplicare a planurilor HACCP în cadrul
unităților, precum și absența notificării Comisiei cu privire la legislația
națională, care acordă o anumită flexibilitate abatoarelor de capacitate mică. La
fel ca în cazul controalelor privind unitățile de producție a laptelui și a
cărnii, s-a identificat o tendință în ceea ce privește asigurarea respectării
normelor: deși autoritățile de control identifică în mare deficiențele în mod
corect, măsurile de aplicare a regulamentelor nu sunt luate întotdeauna în timp
util. Planurile de control al infecțiilor cu Salmonella Auditurile
planurilor de control naționale privind Salmonella în sectorul păsărilor
de curte au continuat în 2011. În toate statele membre vizitate au fost
introduse planuri de control dar, în anumite cazuri, punerea în aplicare a
acestora a fost întârziată pentru anumite categorii. Cu toate acestea, aceste
planuri coincid cu observarea unei tendințe pronunțate de scădere a cazurilor
de Salmonella la păsările de curte. În majoritatea statelor membre
planurile pentru monitorizare și prelevare oficială de probe privind Salmonella
pentru diversele categorii de păsări de curte nu au fost conforme întru totul
cu legislația UE; deficiențele au fost legate mai ales de lipsuri în prelevarea
probelor, de măsurile luate în urma rezultatelor pozitive și de laboratoare. În
cel mai recent audit din 2012, s-au identificat puncte slabe și în ceea ce
privește supravegherea de către autoritățile centrale competente a punerii în
aplicare a planurilor de către autoritățile regionale. Raportul general este în
curs de elaborare. Controale ale importurilor de alimente de origine neanimală Există un raport general referitor la o serie de 12 audituri efectuate
între 2010 și 2011 pentru evaluarea punerii în aplicare a sistemelor de
controale oficiale privind importurile de alimente de origine neanimală. De la intrarea în
vigoare a Regulamentului (CE) nr. 669/2009 privind nivelul ridicat al
controalelor oficiale referitoare la produsele de hrană pentru animale și
alimente de origine neanimală, statele membre au luat măsuri satisfăcătoare în
vederea punerii sale în aplicare. Există o cooperare și comunicare clară între
autoritățile competente din statele membre, iar personalul este suficient
pentru efectuarea controalelor. Procedurile documentate sunt bine dezvoltate, deși
nu sunt întotdeauna reînnoite în mod sistematic. Cu toate acestea,
continuarea transporturilor, conform definiției din Regulamentul (CE) nr.
669/2009, și a transferului de mărfuri, conform Regulamentului (CE) nr.
1152/2009 (care permite efectuarea anumitor verificări la destinația finală a
bunurilor după transportul de la punctul de sosire din UE) nu au garantat
întotdeauna trasabilitatea completă, mai ales când erau implicate mai multe
state membre, iar cerința privind notificările în prealabil nu a fost întotdeauna
respectată. În jumătate dintre statele membre, autoritățile vamale nu au
respectat întotdeauna procedurile privind acordarea liberului de vamă stabilite
prin regulamentele UE. Aceste deficiențe ar
putea duce la situația în care bunurile sunt eliberate fără ca verificările să
fi fost finalizate. În timp ce, la nivel general, sistemul analizelor de
laborator s-a îmbunătățit, s-au detectat deseori deficiențe în implementarea
cerințelor analitice specifice conform legislației UE. Reziduurile de pesticide În 2011, s-au
finalizat o serie de audituri privind controalele reziduurilor de pesticide.
Există un raport general privind aceste audituri. Rezultatul a fost, în
general, pozitiv. S-au înregistrat progrese considerabile de la ultima serie de
audituri privind planificarea, performanța și raportarea în controalele
oficiale referitoare la reziduurile de pesticide. A crescut numărul probelor
prelevate. Procedura de prelevare a probelor a respectat prevederile
legislației UE și au existat măsuri coercitive adecvate în majoritatea statelor
membre, asigurându-se astfel un nivel ridicat de protecție a consumatorilor. Au
existat proceduri eficiente privind controalele reziduurilor pesticide
efectuate la importuri. S-au făcut recomandări statelor membre privind
organizarea mai eficientă și eficace a controalelor. Controalele ar trebui să
fie direcționate mai mult spre riscurile identificate, ținând cont de
antecedentele operatorilor din sectorul alimentar, precum și de
auto-controalele efectuate de acestea. Numărul laboratoarelor desemnate ar
trebui redus pentru a se asigura că analizele sunt efectuate numai în
laboratoare cu echipamente analitice adecvate. În 2012, s-a demarat o nouă
serie de audituri pentru nouă state membre, axate pe controale privind comercializarea
și folosirea produselor de protecție a plantelor. Organisme
modificate genetic (OMG) În 2011, s-a
demarat o nouă serie de audituri cu privire la organismele modificate genetic
(OMG). Pe lângă produsele alimentare și hrana pentru animale MG, aceasta a
inclus, pentru prima dată, o evaluare a controalelor privind eliberarea
intenționată a OMG în mediu pentru testare și cultivare. Patru state membre au
fost auditate. A existat un sistem de autorizare privind OMG folosite pentru
testare și s-au efectuat verificări oficiale în conformitate cu cerințele UE.
Au existat anumite diferențe între statele membre în legătură cu controalele
privind cultivarea porumbului modificat genetic MON 810. În ceea ce privește
alimentele și hrana pentru animale MG, nu s-au constatat schimbări majore față
de seria precedentă de audituri. În două state membre nu a fost respectat
principiul toleranței zero în ceea ce privește prezența OMG în semințele
nemodificate genetic. În majoritatea cazurilor laboratoarele OMG au avut o performanță
adecvată. Sănătatea animalelor Sisteme de identificare electronică pentru rumegătoare
mici Comisia a derulat o
serie de misiuni de anchetă în patru state membre cu o populație semnificativă
de ovine și caprine. Obiectivele acestor serii au fost: evaluarea progresului
în punerea în aplicare a sistemului de identificare electronică (IDE) la ovine
și caprine; evaluarea eficacității măsurilor IDE pentru a asigura
trasabilitatea adecvată a mișcărilor ovinelor și caprinelor, identificarea
factorilor care cauzează nemulțumiri în rândul părților interesate și
identificarea factorilor de promovare a acceptării folosirii IDE. S-a elaborat
un raport general al seriei de misiuni și acesta este în prezent disponibil. Raportul general arată că există diferențe semnificative între statele
membre în ceea ce privește punerea în aplicare, mai ales în ceea ce privește
folosirea identificării electronice pentru controlul bolilor și în scop de
gestionare, ceea ce se datorează parțial faptului că unele state membre au adoptat
IDE mai devreme decât altele. În ceea ce privește asigurarea unei identificări
permanente, folosirea dispozitivelor electronice de tip bolus s-a dovedit a fi
mai fiabilă în condiții de câmp decât folosirea crotaliilor, însă necesită
competențe specifice și suport tehnic, existente deja în unele state membre
vizate. În aceste state membre, suportul financiar acordat fermierilor pentru
acoperirea costurilor asociate cu IDE s-a dovedit a fi un factor încurajator în
privința utilizării acestuia. Rabia UE co-finanțează un
program major de eradicare a rabiei în statele membre din Europa centrală și de
est. Comisia a derulat un număr de audituri privind programele din aceste țări.
Acestea au confirmat faptul că s-au făcut progrese substanțiale în campaniile
de vaccinare a animalelor sălbatice și, drept rezultat, s-a redus în mod
semnificativ numărul de cazuri la oameni și animale domestice. Însă în unele
state membre punerea în aplicare a programelor de vaccinare a înregistrat
deficiențe, mai ales în ceea ce privește finalizarea campaniilor în timp util
precum și dispersia și intervalele de timp în utilizarea vaccinelor prin
momeli. Pesta porcină clasică (PPC) UE este pe cale să
confirme eradicarea completă a PPC pe teritoriul său. S-a ajuns la acest
rezultat prin aplicarea intensivă a măsurilor de biosecuritate și prin campaniile
de vaccinare îmbunătățite pentru mistreți în contextul programelor de eradicare
finanțate de UE. Auditurile Comisiei au confirmat faptul că aceste măsuri au
fost aplicate în mod eficient în România și Bulgaria, unde au apărut erupții
sporadice de PPC la porcine domestice în ultimii ani. Aceste programe continuă
și sunt centrate din ce în ce mai mult pe verificarea eliberării de această
boală și nu pe eradicare. Riscul continuu de
reintroducere a bolii din țările vecine, mai ales datorită mișcării
mistreților, necesită menținerea unui nivel înalt de vigilență și bună
cooperare cu aceste țări. Controalele oficiale privind laboratoarele pentru febră aftoasă (FA) Au fost efectuate o
serie de inspecții în laboratoarele UE care se ocupă de virusul viu al febrei
aftoase. În timp ce standardul măsurilor de biosecuritate a fost, în general,
satisfăcător, s-au constatat deficiențe majore în mai toate laboratoarele, cu
deficiențe severe detectate în unele laboratoare. S-au luat măsuri de remediere
imediate pentru reducerea riscului potențial pentru sănătatea animalelor
datorat evadării virusului viu al febrei aftoase. Concluzia
semnificativă a acestei serii de inspecții este că laboratoarele pentru FA ar
trebui aprobate numai în acele state membre care sunt în măsură să garanteze
respectarea continuă a cerințelor specifice UE și, în special, să asigure
resursele necesare pentru acest scop. Comisia și statele membre se gândesc la
organizarea optimă a laboratoarelor pentru FA pe viitor. Bunăstarea animalelor În prezent, pe
lângă auditurile dedicate în mod special controlului bunăstării animalelor,
controlul privind bunăstarea și sacrificarea animalelor este evaluat periodic
și prin auditurile Comisiei privind controalele legate de igiena cărnii roșii
și a păsărilor de curte. Acestea oferă resurse suplimentare importante pentru o
mai bună respectare a controalelor privind bunăstarea animalelor. Aceste
audituri au examinat, în special, imobilele abatoarelor, cum ar fi încăperile
pentru adăpostire și asomare, precum și transportul animalelor la locul de
sacrificare, oferind recomandările de rigoare pentru îmbunătățire. Într-unul
dintre audituri s-a constatat că, deși în unele abatoare din statele membre sacrificarea
animalelor se efectuează fără asomare, potrivit unor practici religioase
privind derogarea de la asomare în timpul sacrificării, numai o parte din
carnea produsă a fost vândută ca atare. Auditurile Comisiei care vizează în mod specific controalele privind
bunăstarea animalelor au luat în considerare bunăstarea acestora în cadrul
fermelor și în timpul transportării. Aceste audituri au făcut parte din
monitorizarea statelor membre efectuată de către serviciile Comisiei privind
interzicerea folosirii cuștilor neîmbunătățite pentru găinile ouătoare, care ar
fi trebuit să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2012, ducând la deschiderea procedurii
de încălcare a dreptului comunitar începând cu 27 ianuarie 2012 împotriva a 13
state membre. În mod similar, auditurile Comisiei în statele membre au dus la
actualizarea nivelului de pregătire a acestora în ceea ce privește termenul
limită de 1 ianuarie 2013 pentru sistemele de adăpostire în grup a scroafelor
gestante și a purcelelor. Unul dintre audituri a fost efectuat cu scopul
explicit de a găsi dovezi pentru procedura de încălcare a dreptului comunitar
privind bunăstarea animalelor la sacrificare, demarată împotriva unui stat
membru. Bunăstarea puilor
de carne a fost inclusă în auditurile recente. Speciile de animale care nu fac
obiectul prevederilor legislative ale UE, dar pentru care recomandările
Consiliului Europei sunt pe deplin aplicabile potrivit legislației UE, sunt și
ele incluse în auditurile cu privire la bunăstarea animalelor. În ceea ce privește
transportul, acum se pune accentul pe ajutorarea statelor membre în ceea ce
privește înțelegerea celor mai bune practici. Auditurile precedente au arătat
că procesele de aprobare a vehiculelor nu au fost abordate în mod adecvat
într-un număr de state, iar auditurile din 2012 s-au axat pe aprobarea
procedurilor, identificând zonele cu cele mai bune practici. Acestea au fost
împărțite cu alte state membre la întâlnirile punctelor de contact naționale,
organizate de două ori pe an la sediul Comisiei. A avut loc o întâlnire suplimentară
la portul Sète, în Franța, cu toate statele membre responsabile pentru
aprobarea vaselor maritime, deoarece câteva dintre autoritățile competente
indicaseră dificultăți în aplicarea cerințelor pentru transportul animalelor pe
mare. Subiectul transportului
animalelor în Turcia, o activitate comercială în creștere, a fost de asemenea
abordat în auditurile Comisiei. S-a efectuat un audit la un punct de ieșire din
Bulgaria și s-au făcut recomandări pentru grăbirea procedurilor, astfel încât
să fie eliminate întârzierile inutile. În timpul acestui audit echipa a vizitat
și partea turcă a graniței pentru a revizui controalele de acolo. Domeniul
fitosanitar Auditurile privind domeniul
fitosanitar în statele membre, evaluând măsurile de control luate la importuri
și punerea în aplicare a măsurilor de urgență în cazul erupției unor organisme
dăunătoare, au arătat diferențe substanțiale între statele membre auditate în
ceea ce privește organizarea controalelor legate de importuri și eficacitatea
acestora în detectarea organismelor dăunătoare în loturile prezentate la
importuri. Succesul eforturilor de eradicare a variat în mod considerabil între
diferitele organisme dăunătoare, unele fiind mai ușor de controlat decât
altele. Auditul a demonstrat și importanța eforturilor susținute de eradicare
imediat după găsirea organismului, deoarece odată stabilit, acesta va fi din ce
în ce mai dificil de eradicat, dacă nu imposibil. În ciuda
auditurilor efectuate în mod regulat în Portugalia începând cu 1999 în ceea ce
privește eradicarea nematodului lemnului de pin (NLP), situația rămâne
nesatisfăcătoare, mai ales în ceea ce privește testarea și îndepărtarea din
zonele tampon a copacilor cu sănătate precară. Hrana pentru
animale În domeniul
siguranței alimentare imaginea de ansamblu arată că nivelul de conformitate al
operatorilor de-a lungul lanțului este variat. În timp ce situația este
satisfăcătoare în ceea ce privește producția primară, în producția non-primară
este clar loc de îmbunătățiri în ceea ce privește: proiectarea și punerea în
aplicare a procedurilor bazate pe HACCP, măsurile existente pentru
minimalizarea contaminării încrucișate de la loturile de producție precedente
și monitorizarea substanțelor nedorite. Controalele oficiale privind hrana pentru
animale acoperă, de regulă, operatorii principali în lanțul hranei pentru
animale, dar anumite tipuri de instituții (în speță acele instituții din
domeniul alimentar care furnizează doar o parte din producția lor lanțului de
hrană pentru animale) sunt deseori lăsate în afara acestor controale. În plus,
punerea în aplicare a inspecțiilor și a activităților de prelevare este
afectată de anumite greșeli în stabilirea obiectivelor. În domeniul
comercializării hranei pentru animale auditurile au constatat un nivel
satisfăcător în ceea ce privește respectarea cerințelor relevante. Forme
transmisibile de encefalopatie spongiformă (TES) și subproduse de origine
animală (SOA) Auditurile privind
aceste subiecte sunt, în general, combinate deoarece, cu câteva excepții,
encefalopatia spongiformă bovină (ESB) nu mai reprezintă un risc cu prioritate
ridicată. Auditurile au identificat că manevrarea SOA și produsele derivate,
potrivit categoriilor aferente, s-a făcut, în mare măsură, în conformitate cu
regulile UE. Însă, în câteva state membre, SOA (inclusiv materiale specifice
riscante) generate în timpul sacrificărilor efectuate în gospodării sunt încă
aruncate în același loc; acest aspect, împreună cu deficiențele privind
eliminarea animalelor moarte care provin din aceste gospodării afectează, de asemenea,
eficacitatea monitorizării ESB în aceste state membre. La centrele de ecarisaj,
nivelul de respectare a normelor a fost, în general, satisfăcător, deși au
existat cazuri în care s-au constatat deficiențe în ceea ce privește
monitorizarea aderării la cerințele de procesare din punct de vedere al
timpului, temperaturii și presiunii. Controalele
la importarea de alimente de origine animală și de animale Auditurile în
acest domeniu continuă să fie placa turnantă în arsenalul de apărare menit să
garanteze siguranța importurilor. Controalele privind importurile se
îmbunătățesc mulțumită, inter alia, cooperării mai bune cu autoritățile
vamale și unei formări profesionale semnificative. Comisia a constatat
deficiențe în anumite state membre în ceea ce privește comunicarea dintre
autoritățile centrale și cele descentralizate, subminând în unele cazuri
eficacitatea controalelor. În timp ce prenotificarea în cazul mărfurilor
transbordate s-a ameliorat în unele state membre, autoritățile competente nu
reușesc încă să pună în aplicare această cerință în unele porturi importante. Punerea în
aplicare a sistemului TRACES, sistemul comun computerizat pentru importuri, s-a
îmbunătățit de la publicarea raportului din anul trecut. Unele state membre
care nu folosiseră TRACES s-au racordat între timp la acest sistem. Noile
versiuni ale sistemului TRACES necesită puncte de control la frontieră, iar
acesta este un proces în curs de derulare. Reziduurile
de medicamente veterinare și de contaminanți Statele membre se
confruntă în continuare cu probleme similare celor identificate în raportul
anual din anul trecut în ceea ce privește punerea în aplicare a planurilor
naționale de monitorizare a reziduurilor, inclusiv următoarele: metodele
incluse în sfera acreditării laboratoarelor pentru analiza reziduurilor variază
de la un stat membru la altul, iar cerințele legate de informațiile privind
lanțul trofic la sacrificare sunt interpretate în mod diferit. În ceea ce
privește auditurile derulate în prezent cu privire la dioxine, care evaluează
capacitatea statelor membre de a garanta că peștele prins în Marea Baltică și
introdus pe piață pentru consum uman sau animal respectă normele UE privind
limitele de dioxină, dovezile adunate până în momentul de față arată că
lipsește consecvența în abordările statelor membre cu privire la reducerea la
minimum a expunerii consumatorului la carnea de pește neconformă. Măsuri luate în urma recomandărilor Comisiei Toate recomandările
venite de la Comisie sunt urmate de o serie de măsuri puse în aplicare în mod
sistematic. Autoritățile competente
din statele membre sunt invitate să prezinte un „plan de acțiune” care să
descrie modul în care au abordat sau intenționează să abordeze recomandările
Comisiei. La rândul său, Comisia evaluează planul de acțiune și monitorizează
în mod sistematic punerea în aplicare a tuturor acestor măsuri prin intermediul
unor activități de monitorizare care includ: (a) audituri generale de urmărire
subsecventă; (b) audituri de monitorizare la fața locului privind chestiunile
specifice sau cererile de rapoarte scrise cu privire la chestiunile specifice;
și (c) întâlniri bilaterale la nivel înalt în cazul unor probleme globale sau
de durată. Auditurile
generale de urmărire subsecventă (GFA) urmăresc
problemele nerezolvate și verifică progresul în ceea ce privește recomandările
ce au rămas deschise în urma auditurilor sectoriale efectuate de Oficiul
Alimentar și Veterinar OAV în statele membre. Profilurile pe țară care arată
rezultatele acestor audituri pot fi găsite pe siteul de mai jos: http://ec.europa.eu/food/fvo/country_profiles_en.cfm În ceea ce privește
progresul statelor membre în rezolvarea recomandărilor OAV, rezultatul procesului
GFA în perioada 2005-2010 arată că pentru 97% din recomandări statele membre au
luat măsuri în vederea rezolvării acestora sau au făcut promisiuni
satisfăcătoare în ceea ce privește rezolvarea acestora într-un anumit cadru de
timp. Recomandările pentru care încă nu s-au oferit angajamente satisfăcătoare
(3%) sunt urmărite în mod activ prin diferite mecanisme, conform descrierii de
la secțiunea 2.5. Deși sunt puține, aceste recomandări sunt, prin definiție,
cele mai greu de rezolvat și, de regulă, reflectă probleme fundamentale,
inclusiv legate de interpretarea legislației. 4. Alte
surse de informare cu privire la controalele din statele membre Rapoarte
sectoriale Anumite dispoziții
din legislația UE privind diferite aspecte legate de siguranța alimentelor,
sănătatea și bunăstarea animalelor și domeniul fitosanitar, impun statelor
membre să prezinte rapoarte periodice cu privire la anumite cerințe. Pe baza
acestor rapoarte naționale, Comisia elaborează, la rândul ei, un număr de
rapoarte sectoriale, care prezintă stadiul de punere în aplicare a anumitor
aspecte ale legislației europene aplicabile lanțului alimentar și care includ,
în unele cazuri, date specifice cu privire la controalele oficiale și la
rezultatele acestora în domeniile vizate. Printre rapoartele
cele mai relevante, se află cele privind: monitorizarea și testarea
rumegătoarelor pentru prezența encefalopatiei spongiforme transmisibile (EST),
tendințele și sursele de zoonoze, agenții zoonotici și focarele de toxiinfecție
alimentară în Uniunea Europeană (încredințat către EFSA), bolile cu notificare
obligatorie ale animalelor din speciile bovine și porcine (în contextul
schimburilor comerciale din interiorul UE), raportul anual privind
monitorizarea reziduurilor de pesticide în ansamblul UE și rapoartele grupului
operativ însărcinat cu eradicarea bolilor la animale. Informațiile din aceste
rapoarte sunt foarte relevante pentru procesul de decizie privind prioritizarea
resurselor auditurilor. La prezentul raport
este anexat un tabel care conține o listă a principalelor rapoarte ale Comisiei
publicate în cursul anului trecut și site-urile lor internet. Sisteme de
alertă rapidă și alte instrumente de raportare Sistemele de alertă
rapidă pentru alimente și furaje (SARAF) existente, pentru focarele de boli
animale (ADNS) și focarele de boli la plante (Europhyt) reprezintă instrumente
importante pentru gestionarea reacției rapide în caz de urgențe sau riscuri
emergente și o sursă de informare privind tipurile de pericole și boli. Datele
oferite de acestea pot fi un indicator important al deficiențelor legate de
respectarea standardelor de siguranță prestabilite, astfel că aceste date sunt
revizuite cu atenție în evaluarea controalelor. Rezultatele detaliate obținute
de la aceste sisteme de alertă pentru alimente și boli animale sunt rezumate în
fiecare an în cadrul rapoartelor anuale privind SARAF și ADNS, publicate pe
site-ul internet al Comisiei: http://ec.europa.eu/food/food/rapidalert/index_en.htm
http://ec.europa.eu/food/animal/diseases/adns/index_en.htm
. În ceea ce privește
Europhyt, instrumentul de notificare pentru interceptarea loturilor din motive
fitosanitare, Comisia a lansat un site internet pentru publicarea rapoartelor
lunare de interceptare.[6]
Publicarea unui raport anual Europhyt este planificată pentru 2013. TRACES, sistemul
care permite schimbul de informații între Comisie și statele membre privind
controalele desfășurate asupra animalelor și a produselor animale (cu privire
la produsele interne și la importurile din țări terțe) constituie o altă sursă
importantă de date, nu numai pentru volumul circulației de mărfuri, dar și
pentru controalele veterinare oficiale desfășurate: http://ec.europa.eu/food/animal/diseases/traces/index_en.htm. 5. Rezultatul
monitorizării oficiale Salmonella și Campylobacter sunt cele două cauze principale de boală cu
origine alimentară în UE. Analiza efectuată de EFSA și ECDC[7] a rapoartelor fiecărui stat
membru privind zoonozele confirmă o tendință descrescătoare în Uniunea
Europeană de cazuri de salmoneloză la oameni. Au fost raportate în total 99 020
de cazuri umane în 2010 (date publicate în 2012), în scădere cu 8,8 %
comparativ cu 2009, ca parte a unei tendințe care a continuat pentru al șaselea
an consecutiv. Raportul EFSA arată că motivul pentru această reducere continuă
este aplicarea programelor de control al Salmonellei în rândul
populației păsărilor de curte din statele membre. Auditurile din sectorul
cărnii de pasăre efectuate în statele membre demonstrează această perspectivă. 6. Monitorizarea
și măsurile coercitive ale Comisiei Atenția susținută
acordată măsurilor coercitive și coordonarea acestora rămâne o prioritate în
toate domeniile la care se referă prezentul raport. Se depun eforturi semnificative, în cooperare cu statele membre
implicate, pentru eliminarea obstacolelor în fața aplicării corecte a
legislației UE. Abordarea aleasă în fiecare caz aparte depinde de gravitatea deficiențelor,
riscurile implicate, măsurile deja luate de statele membre și de eventualitatea
implicării altor state membre. Cauzele fundamentale ale deficiențelor sunt
examinate astfel încât să se găsească soluții care să prevină repetarea
problemelor pe viitor. Astfel, de exemplu, Comisia poartă un dialog intens cu unele state
membre privitor la rezolvarea neconformităților persistente și problemelor legate
de aplicarea legii, inclusiv prin întâlniri bilaterale periodice la nivel
înalt. Un astfel de stat membru este Grecia. Autoritățile din Grecia au
prezentat un plan de acțiune detaliat, inclusiv etape clare, care este folosit în
prezent pentru a monitoriza progresul spre o mai bună respectare a reglementărilor. Comisia a proiectat acțiuni de formare, create special în cadrul
programului O formare mai bună pentru o hrană mai sigură (BTSF), în cazurile în
care formarea poate contribui la o mai bună respectare a legii. În cazul
Bulgariei și al României au fost organizate activități de formare specifice
pentru a oferi orientare autorităților în vederea remedierii deficiențelor în
ceea ce privește manevrarea și eliminarea sub-produselor de origine animală. Atunci când este necesar și potrivit, se deschid procedurile privind
încălcarea dreptului comunitar. O sursă importantă de
informare privind neconformitatea sau problemele privind asigurarea respectării
normelor sunt plângerile din partea publicului sau a ONG-urilor, iar Comisia
veghează la garantarea faptului că acestea sunt urmărite și în statele membre
în cauză, cu scopul de a obține un rezultat pozitiv. Dacă legile nu sunt
aplicate corect, există riscul neîndeplinirii obiectivelor politicilor din
domeniul siguranței alimentelor. Aplicarea și respectarea legislației UE sunt
valabile pentru instituțiile europene și statele membre deopotrivă, inclusiv la
nivelul autorităților și tribunalelor locale și regionale. Statelor membre le
revine, în principal, responsabilitatea aplicării corecte și oportune a
tratatelor și a legislației UE. Comisia instituie proceduri privind încălcarea
dreptului comunitar ca o soluție ultimă pentru a obține conformitatea, atunci
când are dovezi că legea UE a fost inadecvat aplicată în mod sistematic și
persistent. Comisia poate institui proceduri privind încălcarea dreptului
comunitar, solicitând statelor membre să corecteze absența sau transpunerea
greșită a legislației, precum și aplicarea incorectă a acesteia. Comisia poate
prezenta situația în fața Curții de Justiție, în vederea obținerii unei
declarații de încălcare a dreptului comunitar de către un stat membru. Aceasta
poate depune cererea la Curte și a doua oară, solicitând aplicarea unor
sancțiuni financiare până când prima decizie a Curții este respectată. Procedura legală privind încălcarea dreptului comunitar joacă un rol
esențial în aplicarea corectă a legislației UE și aduce beneficii cetățenilor.
Comisia a demonstrat că își ia acest rol în serios prin pachetul de proceduri
privind încălcarea dreptului comunitar lansat în 2012 privind punerea în
aplicare a legislației referitoare la protecția găinilor ouătoare și semnalele
clare că va urma aceeași cale în ceea ce privește protecția porcinelor. În ceea ce privește alte instrumente, proiectul-pilot al Comisiei este
menit să furnizeze răspunsuri mai rapide și mai complete la întrebările legate
de aplicarea legilor UE. Acesta este folosit pentru a îmbunătăți comunicarea dintre
Comisie și statele membre și pentru a contribui la rezolvarea problemelor
legate de procedurile privind încălcarea dreptului comunitar. Mai multe informații cu privire la încălcări sunt disponibile în
rapoartele anuale privind monitorizarea aplicării dreptului Uniunii Europene
publicate pe site-ul internet al Comisiei: http://ec.europa.eu/eu_law/infringements/infringements_annual_report_en.htm 7. Comerțul
internațional Comisia participă în mod activ în cadrul organismelor de stabilire a
standardelor internaționale care operează în domeniul siguranței alimentare,
sănătatea animalelor și domeniul fitosanitar. Există contracte de mari
dimensiuni încheiate și cu țări din afara UE, unde sunt solicitate și oferite
asigurări în ceea ce privește siguranța comerțului cu alimente. Acestea duc la
discuții îndelungate în ceea ce privește eficacitatea controalelor existente,
menite să garanteze că acest comerț se desfășoară în siguranță. Lecțiile
învățate din acest proces duc la optimizarea gestionării sistemului de
controale existent în statele membre. 8. Concluzii În
ansamblu, statele membre asigură un nivel corespunzător de punere în aplicare a
controalelor oficiale de-a lungul lanțului alimentar și respectarea reglementărilor
privind siguranța alimentară, sănătatea și bunăstarea animalelor și domeniul
fitosanitar. Deși există posibilități de îmbunătățire, s-au înregistrat
progrese în privința utilizării eficiente a instrumentelor și resurselor de
control, precum și în planificarea, punerea în aplicare și coordonarea
controalelor în toate sectoarele. Controalele
oficiale și instrumentele legislative destinate optimizării eficacității acestora
sunt elemente cheie ale lanțul alimentar în UE. Acestea permit autorităților
competente să efectueze controale pe baza riscurilor și să identifice și să
remedieze deficiențele în timp util. De asemenea, ele furnizează autorităților
competente o imagine de ansamblu pertinentă asupra situației siguranței
alimentare și a sănătății. Rapoartele statelor
membre oferă siguranța că autoritățile naționale competente își iau în serios
rolul, efectuând controale bazate din ce în ce mai mult pe factori de risc,
astfel cum confirmă rapoartele de audit efectuate de experții Comisiei. Se
introduc instrumente noi pentru optimizarea supravegherii și a performanței
autorităților de control. Auditurile
specifice efectuate de Comisie la fața locului, precum și auditurile de
monitorizare generală, care acoperă toate sectoarele și care se axează pe
cazuri fundamentale de nerespectare a regulamentelor, sunt deosebit de
importante pentru identificarea punctelor slabe care trebuie remediate și
pentru garantarea faptului că sunt adoptate măsuri corective. Comisia operează
un sistem care este revizuit periodic cu obiective și indicatori, pentru a
evalua cantitativ progresul statelor membre în aplicarea măsurilor corective. Aceste
rapoarte de audit ale Comisiei, care completează activitățile de control și
rapoartele statelor membre, oferă un sistem solid de evaluare a eficienței
sistemelor de control ale statelor membre. Acest
sistem permite Comisiei să ia măsurile potrivite, oricând este necesar, pentru
a reuși îmbunătățirea controalelor oficiale și a sistemelor de audit din
statele membre. _______________________ ANEXĂ LISTA
RAPOARTELOR SECTORIALE PUBLICATE DE COMISIE PRIVIND PUNEREA ÎN APLICARE A
LEGISLAȚIEI UE ÎN DOMENIUL
SIGURANȚEI ALIMENTARE, SĂNĂTĂȚII ȘI BUNĂSTĂRII ANIMALELOR ȘI DOMENIUL
FITOSANITAR Raport || Temeiul juridic || Publicarea Raportul anual privind monitorizarea și testarea rumegătoarelor în scopul depistării formelor transmisibile de encefalopatie spongiformă (EST) în UE || Articolul 6 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2001 de stabilire a unor reglementări pentru prevenirea, controlul și eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă || http://ec.europa.eu/food/food/biosafety/tse_bse/monitoring_annual_reports_en.htm Raportul de sinteză al UE privind tendințele și cauzele zoonozelor, agenților zoonotici și focarelor de toxiinfecție alimentară din Uniunea Europeană || Articolul 9 alineatul (2) din Directiva 2003/99/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 noiembrie 2003 privind monitorizarea zoonozelor și a agenților zoonotici, de modificare a Deciziei 90/424/CEE a Consiliului și de abrogare a Directivei 92/117/CEE a Consiliului (Mandatat EFSA, elaborat de către EFSA în cooperare cu ECDC – Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor) || http://www.efsa.europa.eu/en/efsajournal/doc/2090.pdf Raportul anual privind Sistemul de alertă rapidă pentru alimente și furaje (SARAF) || Articolul 50 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare || http://ec.europa.eu/food/food/rapidalert/rasff_publications_en.htm Raport || Temeiul juridic || Publicarea Raportul anual la nivel UE privind monitorizarea reziduurilor de pesticide || Articolul 32 din Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 februarie 2005 privind conținuturile maxime aplicabile reziduurilor de pesticide din sau de pe produse alimentare și hrana de origine vegetală și animală pentru animale și de modificare a Directivei 91/414/CEE a Consiliului (Mandatat EFSA) || http://www.efsa.europa.eu/en/efsajournal/doc/2430.pdf Raportul anual privind iradierea produselor alimentare || Articolul 7 alineatul (3) din Directiva 1999/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 februarie 1999 de apropiere a legislațiilor statelor membre privind produsele și ingredientele alimentare tratate cu radiații ionizante || http://ec.europa.eu/food/food/biosafety/irradiation/index_en.htm Documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind punerea în aplicare a planurilor naționale de monitorizare a reziduurilor din statele membre || Articolul 8 din Directiva 96/23/CE a Consiliului din 29 aprilie 1996 privind măsurile de monitorizare care se aplică anumitor substanțe și reziduurilor acestora existente în animalele vii și în produsele obținute de la acestea și de abrogare a Directivelor 85/358/CEE și 86/469/CEE și a Deciziilor 89/187/CEE și 91/664/CEE || http://ec.europa.eu/food/food/chemicalsafety/residues/control_en.htm Rapoartele reuniunilor sub-grupurilor de experți (bruceloză bovină, bruceloză ovină și caprină, tuberculoză și rabie bovină) ai Grupului operativ (TF) responsabil pentru monitorizarea eradicării bolilor în statele membre || Grupul operativ a fost creat în anul 2000 ca o măsură prevăzută în Cartea albă a Comisiei privind siguranța alimentară. || http://ec.europa.eu/food/animal/diseases/eradication/taskforce_en.htm Bunăstarea animalelor: regulament privind transportul || Articolul 27 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1/2005 al Consiliului privind protecția animalelor în timpul transportului și al operațiunilor conexe și de modificare a Directivelor 64/432/CEE și 93/119/CE și a Regulamentului (CE) nr. 1255/97 || http://ec.europa.eu/food/animal/welfare/transpor t/inspections_reports_reg_1_2005_en.htm [1] Regulamentul (CE) nr. 882/2004 al
Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind
controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformității cu
legislația privind hrana pentru animale și produsele alimentare și cu normele
de sănătate animală și de bunăstare a animalelor – JO L 191, 30.4.2004 [2] Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al
Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației
alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și
de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare. [3] Regulamentul (CE)
nr. 834/2007 al Consiliului din 28 iunie 2007 privind producția
ecologică și etichetarea produselor ecologice, precum și de abrogare a
Regulamentului (CEE) nr. 2092/91 - JO L 189, 20.7.2007 [4] Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al
Parlamentului European și al Consiliului din 21 noiembrie 2012 privind
sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare; JO L 343, 14.12.2012 [5] http://ec.europa.eu/food/fvo/specialreports/index_en.htm [6] http://ec.europa.eu/food/plant/europhyt/interceptions_en.htm [7] Raport științific al EFSA și ECDC: Raport de
sinteză al Uniunii Europene privind tendințele și sursele de zoonoze, de agenți
zoonotici și de focare de toxiinfecție alimentară în 2010
http://www.efsa.europa.eu/en/efsajournal/doc/2597.pdf