52013DC0489

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE CONSILIU ȘI PARLAMENTUL EUROPEAN

Operarea reactorului cu flux ridicat în anul 2011

La 25 mai 2009, Consiliul a adoptat un program de cercetare suplimentar de trei ani (2009-2011), care trebuie implementat de Centrul Comun de Cercetare (JRC), privind operarea reactorului cu flux ridicat (HFR) situat la Petten, Țările de Jos. Articolul 4 din această decizie a Consiliului prevede obligația Comisiei de a informa anual Parlamentul European și Consiliul printr-un raport privind implementarea programului de cercetare suplimentar. Prezentul raport privind activitatea HFR pe anul 2011 este al treilea și ultimul din seria celor trei rapoarte anuale care au acoperit integral perioada de derulare a programului suplimentar de cercetare.

Aflat în operare din 1961, reactorul, a cărui cuvă a fost înlocuită în 1984 și ale cărui Bottom Plug Liners (BPL) au făcut obiectul unei reparații de mare amploare în 2010, prezintă diverse puncte de iradiere [miezul reactorului, zona reflectorului și peretele piscinei („poolside”)].

Obiectivele principale ale programului de cercetare suplimentar sunt următoarele:

(1) asigurarea operării în condiții de siguranță și fiabilitate a HFR, în vederea garantării disponibilității fluxului de neutroni pentru scopuri experimentale,

(2) asigurarea unei utilizări eficiente a HFR de către institutele de cercetare într-o gamă largă de discipline: creșterea securității combustibilului și a materialelor pentru reactoarele nucleare relevante pentru Europa, sănătate, inclusiv dezvoltarea de izotopi medicali pentru a răspunde unor întrebări ce țin de cercetarea medicală, fuziunea nucleară, cercetarea fundamentală și formarea, precum și gestionarea deșeurilor.

HFR funcționează ca instalație destinată formării cercetătorilor care efectuează studii doctorale sau postdoctorale, asigurându-le acestora posibilitatea de a desfășura activități de cercetare prin intermediul programelor naționale sau europene.

Reactorul este utilizat, de asemenea, pentru producția comercială de radioizotopi.

În 2011, obiectivele în materie de cercetare și operare în condiții de siguranță au fost îndeplinite după cum urmează:

1. Operarea HFR în condiții de siguranță

Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (Euratom) este proprietarul instalației (prin leasing pentru 99 de ani), iar JRC gestionează instalația și bugetul. Reactorul HFR este operat de către NRG (Grupul de consultanță și cercetare nucleară), care operează și întreține instalația și gestionează activitățile comerciale conexe reactorului[1]. Acesta deține o licență de operare acordată de autoritatea națională de reglementare din Țările de Jos, KFD (Kernfysische Dienst). Ca și centralele nucleare, HFR este supus la fiecare zece ani unei evaluări periodice a siguranței, impusă prin lege și efectuată de NRG.

În aprilie 2011, HFR a făcut obiectul unei evaluări independente INSARR („INtegrated Safety Assessment for Research Reactors” – „Evaluare integrată a siguranței pentru reactoarele de cercetare”), realizată de Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA). Evaluarea INSARR a concluzionat că toate recomandările/sugestiile rezultate din evaluarea siguranței referitoare la reparația Bottom Plug Liner în 2010 și aproximativ 50 % dintre cele rezultate din INSARR 2005 au fost aplicate. Implementarea tuturor acțiunilor corective va fi finalizată în 2012.

În urma dezastrului nuclear de la Fukushima, din Japonia, care a avut loc în martie 2011, HFR și alte instalații nucleare de pe amplasamentul nuclear de la Petten au fost supuse unor teste de rezistență.

Rezultatele au arătat că instalațiile nucleare îndeplinesc toate cerințele de acordare a licenței legate de siguranță și că ar putea, de asemenea, face față unei game largi de condiții meteorologice extreme, incluzând inundațiile și cutremurele sau o combinație a acestora. Testul de rezistență a evidențiat, în plus, că sporirea gradului de rezistență al instalațiilor nucleare și a marjelor de siguranță ale acestora este fezabilă luând mai multe măsuri suplimentare, spre exemplu în următoarele domenii: echipamente mobile suplimentare, consolidarea structurilor, dezvoltarea unor noi proceduri etc. În prezent, aceste măsuri se află în curs de implementare.

În 2011, HFR a fost operațional timp de 290 de zile. Aceasta corespunde unei disponibilități efective de 99,22 % raportat la planul de operare prevăzut inițial. Puterea nominală a fost de 45 MW cu o producție totală de energie de aproximativ 13 008 MWd, ceea ce corespunde unui consum de combustibil de circa 16,24 kg U-235.

În primul trimestru al anului 2011, ultimele 18 elemente combustibile uzate de uraniu cu grad mare de îmbogățire („High Enriched Uranium” – HEU) au fost transferate, într-un container CASTOR MTR2, către instalația de depozitare HABOG a organismului olandez central pentru deșeuri radioactive (COVRA).

Activitățile de mentenanță au constat în mentenanța preventivă, corectivă și periodică a tuturor sistemelor, structurilor și componentelor, executată cu obiectivul de a asigura operarea în condiții de siguranță și fiabilitate a HFR. Licența de operare periodică a necesitat un test de etanșeitate (0,5 bari suprapresiune – pe o durată de 48 de ore) și au fost aduse mai multe modificări (LOCA 4, 5 și 6). Toate modificările au fost implementate după revizuirea descrierii centralei și a instrucțiunilor de operare și în urma punerii în funcțiune și a testării cu succes, precum și, după caz, a aprobării acordării licenței.

Nu a fost raportat niciunul din incidentele care figurează pe Scara internațională a evenimentelor nucleare (INES).

2. Cercetarea și producția de izotopi

2.1 Cercetarea

În anul 2011 s-au desfășurat următoarele activități științifice în derulare:

· gestionarea NeT, Rețeaua Europeană pentru Standardizarea Tehnicilor Neutronice pentru Integritatea Structurală. Principalele activități experimentale în 2011 au fost legate de studierea proceselor de îmbătrânire a materialelor cu ajutorul difuziei la unghiuri mici;

· studii privind difracția neutronilor în aliaje pe bază de nichel;

· experimente de iradiere a combustibilului în vederea reducerii radiotoxicității deșeurilor nucleare în ceea ce privește chestiuni tehnologice legate de transmutarea actinidelor minore (spre exemplu, capacități de retenție a produselor de fisiune, procese fără praf, umflare cu heliu);

· experimente în vederea investigării degradării materialelor structurale ale reactorului sub iradiere (grafit, oțeluri model, suduri realiste și suduri cu conținut mare de nichel);

· tehnologia reactorului de fuziune în ceea ce privește examinarea în timpul iradierii și post-iradiere a materialelor prevăzute pentru pătura de protecție a ITER (CuCrZr).

2.2 Producția de izotopi

După trei ani de operare în care producția de izotopi în HFR a fost perturbată, 2011 a fost un an cu o operare normală, similară cu cea din anii de dinainte de 2008. Încă o dată, HFR a putut demonstra că joacă un rol esențial, fiind cel mai mare producător de izotopi medicali din Europa și unul dintre cei mai mari producători din lume. În total, volumul și valoarea izotopilor și a serviciilor asociate furnizate de HFR a crescut din nou în 2011.

Producția de siliciu dopat prin transmutare neutronică (NTD) pentru industria electronică de specialitate a fost reluată după reparația finală a HFR în septembrie 2010. În cursul anului 2011, NRG a revenit la utilizarea unei configurații standard a instalațiilor de producție HFR și a reintrodus iradierea lingourilor de siliciu pentru a fabrica produse de înaltă calitate destinate aplicațiilor electronice de înaltă tensiune și altor aplicații electronice specializate pentru care siliciul NTD este indispensabil.

În 2011, NRG a continuat să lucreze îndeaproape cu alți actori din rețeaua de aprovizionare cu izotopi medicali, precum și cu comunitatea medicală, guvernele, Comisia Europeană, OCDE/AEN și AIEA. Aceste acțiuni au avut scopul de a continua sprijinirea eforturilor coordonate necesare pentru a reduce la minimum riscurile viitoare privind securitatea aprovizionării cu izotopi medicali vitali.

3. Contribuții financiare pentru execuția programului

În 2011, s-au primit următoarele contribuții financiare de la statele membre pentru execuția programului: Belgia: 400 000 EUR, Franța: 300 000 EUR, Țările de Jos: 8 223 000 EUR.

Trebuie reținut faptul că aceste contribuții acoperă cheltuielile conform anexei II la Decizia 2009/410/Euratom a Consiliului. Aceste sume au fost calculate cu scopul de a echilibra costurile reactorului prevăzute pentru anul 2011, luând în considerare un nivel așteptat al veniturilor comerciale. Comisia nu acoperă în niciun caz un deficit operațional și nici potențialele costuri ale mentenanței sau reparațiilor.

În 2011, Comisia a primit în cadrul programului suplimentar 800 000 EUR sub formă de provizioane pentru fondul de dezafectare. Această sumă, împreună cu alte cheltuieli suportate de Comisie (de exemplu, cheltuielile directe cu personalul, cheltuielile pentru utilități sau pentru gestionarea combustibilului uzat), totalizând 5 597 000 EUR, a fost plătită din bugetul programului suplimentar.

Toate rezultatele operării HFR în 2011 sunt prezentate mai detaliat în Documentul de lucru al serviciilor Comisiei, care însoțește raportul.

[1]               La 20 iunie 1967, JRC și Stichting Energieonderzoek Centrum Nederland, denumită în continuare „ECN” (care se numea la vremea respectivă Stichting Reactor Centrum Nederland, „RCN”), au încheiat contractul de cooperare nr. 054-68-1 PET N privind gestionarea operațională a HFR pe amplasamentul aparținând JRC.