52013DC0284

Recomandare de

RECOMANDARE A CONSILIULUI

cu scopul de a pune capăt situației de deficit public excesiv în Cipru

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 126 alineatul (7),

având în vedere recomandarea Comisiei Europene,

întrucât:

(1)       În conformitate cu articolul 126 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), statele membre trebuie să evite deficitele publice excesive.

(2)       Pactul de stabilitate și creștere are la bază obiectivul unor finanțe publice solide ca mijloc de consolidare a condițiilor propice stabilității prețurilor și unei creșteri susținute și durabile, care să contribuie la crearea de locuri de muncă.

(3)       La 13 iulie 2010, Consiliul a decis, în conformitate cu articolul 126 alineatul (6) din TFUE, că în Cipru[1] există un deficit excesiv și, în temeiul articolului 126 alineatul (7) din TFUE și al articolului 3 din Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv, a adresat acestui stat membru o recomandare de corectare a deficitului excesiv până cel târziu în 2012.

(4)       La 27 ianuarie 2011, într-o comunicare adresată Consiliului, Comisia a ajuns la concluzia că Ciprul a luat măsuri eficace în conformitate cu recomandarea Consiliului din 13 iulie 2010 pentru a-și aduce deficitul public sub valoarea de referință de 3 % din PIB și a considerat că nu mai este necesară nicio altă măsură în cadrul procedurii de deficit excesiv.

(5)       La 11 ianuarie 2012, într-o a doua comunicare adresată Consiliului, Comisia a confirmat că Ciprul a luat măsuri eficace în conformitate cu recomandarea Consiliului din 13 iulie 2010 pentru a-și aduce deficitul public sub valoarea de referință de 3 % din PIB și a considerat că nu mai este necesară nicio altă măsură în cadrul procedurii de deficit excesiv.

(6)       În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97, în cazul în care s-au luat măsuri eficace și, după adoptarea recomandării inițiale, au survenit evenimente economice negative neprevăzute, cu consecințe nefavorabile majore pentru finanțele publice, Consiliul poate decide, la recomandarea Comisiei, să adopte, în temeiul articolului 126 alineatul (7) din TFUE, o recomandare revizuită. Apariția unor evenimente economice negative neprevăzute cu consecințe nefavorabile majore asupra bugetului trebuie evaluată în raport cu previziunile economice care au stat la baza recomandării Consiliului.

(7)       În conformitate cu articolul 126 alineatul (7) din TFUE și cu articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului, Consiliul trebuie să adreseze o recomandare statului membru în cauză, invitându-l să pună capăt situației de deficit excesiv într-un termen dat. Recomandarea trebuie să stabilească un termen maxim de șase luni pentru luarea unor măsuri eficace de către statul membru vizat în vederea corectării deficitului excesiv. De asemenea, într-o recomandare pentru corectarea unui deficit excesiv, Consiliul trebuie să solicite realizarea unor ținte bugetare anuale care, pe baza previziunilor ce stau la baza recomandării, să fie în concordanță cu o ameliorare anuală minimă a soldului structural, altfel spus a soldului ajustat ciclic, excluzând măsurile punctuale și alte măsuri temporare, de cel puțin 0,5 % din PIB ca valoare de referință.

(8)       Pe baza unei reexaminări aprofundate a naturii, a originii și a gravității evoluțiilor macroeconomice din Cipru, Comisia a concluzionat, în mai 2012, că Ciprul se confruntă cu dezechilibre foarte grave, în special în ceea ce privește poziția externă, finanțele publice și sectorul financiar, care necesită măsuri urgente. S-a considerat că situația sectorului bancar din Cipru amenință sustenabilitatea poziției acestei țări. Pe plan extern, balanța contului curent prezenta deficite persistente și de proporții, legate de o eroziune progresivă a competitivității la nivel de prețuri/costuri, constatându-se totodată că poziția privind investițiile internaționale constituia un motiv de îngrijorare. Mai mult, s-a considerat că situația sectorului bancar din Cipru amenință sustenabilitatea poziției acestei țări. Pe plan intern, o sursă de îngrijorare a reprezentat-o nivelul foarte ridicat al datoriilor din sectorul privat, în special în cazul societăților nefinanciare și al gospodăriilor. În plus, finanțele publice s-au transformat în deficite anuale și s-au accentuat, chiar în momentul în care economia ieșea din recesiune, considerându-se că recentele eforturi de a corecta deficitul excesiv ar putea să nu fie suficiente. Datoria publică a depășit progresiv pragul prevăzut în tratat și urma să crească foarte mult.

(9)       La 10 iulie 2012, Consiliul a adresat recomandări speciale Ciprului, bazate, între altele, pe evaluarea programului național de reforme al Ciprului și a programului de stabilitate al acestei țări pentru perioada 2012-2015. Prima recomandare solicită implementarea riguroasă a strategiei bugetare în 2013 și ulterior, precum și accelerarea introducerii progresive a unui cadru bugetar multianual executoriu cu o bază juridică obligatorie și un mecanism corectiv. Cadrul ar trebui să fie consolidat și prin implementarea unei bugetări bazate pe programe și pe performanțe. Având în vedere lipsa de eficiență a administrației fiscale și a colectării impozitelor, este necesar să se adopte măsuri pentru îmbunătățirea conformității fiscale și pentru combaterea evaziunii fiscale.

(10)     Având în vedere aceste condiții economice și financiare dificile, autoritățile cipriote au solicitat oficial, la 25 iunie 2012, asistență financiară sub forma unui împrumut acordat de Fondul european de stabilitate financiară/Mecanismul european de stabilitate (MES), precum și din partea Fondului Monetar Internațional (FMI), cu scopul de a sprijini revenirea economiei la creștere durabilă, de a garanta buna funcționare a sistemului bancar și de a asigura stabilitatea financiară în Uniunea Europeană și în zona euro. La 27 iunie 2012, Eurogrupul a invitat Comisia ca, în colaborare cu BCE, autoritățile cipriote și FMI, să se pună de acord asupra unui program de ajustare macroeconomică, inclusiv cu privire la nevoile de finanțare, și să ia măsurile corespunzătoare pentru protejarea stabilității financiare, într-un context deosebit de dificil în care există riscul propagării efectelor negative de pe piețele datoriilor suverane. La 16 martie și la 25 martie 2013, Eurogrupul a ajuns la un acord politic cu Ciprul în ceea ce privește asistența financiară și elementele esențiale ale unui program. La 12 aprilie 2013, Eurogrupul a considerat că elementele necesare ale programului de ajustare macroeconomică sunt instituite și că pot fi lansate procedurile naționale relevante în vederea aprobării oficiale a mecanismului de asistență financiară din cadrul MES. La 25 aprilie 2013, Consiliul a adoptat o decizie în temeiul articolului 136 din TFUE conținând principalele elemente ale programului de ajustare macroeconomică ce urmau să fie implementate în Cipru. La 26 aprilie 2013, autoritățile cipriote și Comisia, acționând în numele MES, au semnat un memorandum de înțelegere compatibil cu decizia menționată.

(11)     Expansiunea economică susținută și puternică a Ciprului, care a durat peste un deceniu, a luat sfârșit în 2009. Activitatea economică a scăzut cu 1¾%, cererea internă redusă și situația externă defavorabilă prevalând puternic asupra creșterii. Activitatea economică s-a reluat în 2010, înregistrându-se o creștere cu 1,1% a PIB‑ului real și o creștere de 1,5% în prima jumătate a anului 2011. Conform previziunilor serviciilor Comisiei din primăvara anului 2010, care au stat la baza recomandării emise la 13 iulie 2010 de către Consiliu în temeiul articolului 126 alineatul (7) din TFUE, era de așteptat ca economia cipriotă să crească cu 1,3% în 2011. În pofida unui sezon turistic foarte bun în 2011, redresarea a suferit un regres ca urmare a accidentului grav din iulie 2011 care a distrus centrala electrică de la Vasilikos, ce reprezenta jumătate din capacitatea totală de generare a energiei electrice din Cipru. Mai mult, corectarea unor dezechilibre foarte grave din sectorul public și privat din Cipru a dus la înăsprirea condițiilor financiare și fiscale, ceea ce a avut un efect negativ asupra activității economice, a provocat creșterea nivelului de incertitudine economică și a exacerbat deteriorarea condițiilor de pe piața forței de muncă. Din cauza debilității persistente a mediului internațional, cererea externă nu a reușit să compenseze impactul asupra cererii interne. Prin urmare, în 2011, creșterea economică anuală a fost de 0,5%, cu aproape un punct procentual mai mică decât prevăzuse Comisia în momentul emiterii recomandării Consiliului. Anul 2012 nu a fost inclus în perioada care a făcut obiectul previziunilor în momentul publicării de către Comisie a previziunilor care au stat la baza recomandării Consiliului. Cu toate acestea, în ipoteza unei închideri progresive a decalajului negativ în materie de producție, pentru anul 2012 se aștepta o creștere mai mare decât în 2011. În conformitate cu ultimele previziuni ale serviciilor Comisiei, creșterea PIB-ului real este estimată la -2.4% în 2012.

(12)     Deficitul bugetar general a ajuns la 6,3% din PIB în 2011, în creștere de la 5,3% în 2010. Soldul bugetar s-a înrăutățit în pofida măsurilor de consolidare fiscală din Legea bugetului 2011 și a trei seturi de măsuri suplimentare de reducere a deficitului, adoptate în cursul anului 2011, care s-au dovedit a fi insuficiente pentru a stopa deteriorarea finanțelor publice. Seria susmenționată de evenimente economice, în special corectarea dezechilibrelor foarte grave din sectoarele public și privat ale economiei cipriote, formează fundalul evoluțiilor din sectorul finanțelor publice, inclusiv efectele importante asupra compoziției creșterii și costul mai ridicat aferent finanțării datoriei, implicat de pierderea accesului la piața finanțărilor pe termen lung.

(13)     În conformitate cu cele mai recente previziuni ale serviciilor Comisiei, se preconizează că deficitul public general va ajunge la 6,3% din PIB în 2012. Această cifră este mult mai mare decât cea din previziunile anterioare ale serviciilor Comisiei, în special din cauza unei scăderi considerabile a veniturilor fiscale atât indirecte, cât și directe (provenind, în cea mai mare parte, din TVA, din impozitul pe profit și din contribuții sociale), precum și a unor cheltuieli mai ridicate datorate creșterii șomajului și unui nivel mai ridicat decât era de așteptat al pensionării anticipate. Comparativ cu previziunile serviciilor Comisiei din iarna anului 2013, deficitul din 2012 a fost ajustat în creștere cu aproximativ ½% din PIB din cauza unor cheltuieli punctuale legate de costurile de asigurare care au decurs din explozia centralei electrice de la Vasilikos, din iulie 2011, achitabile pe o perioadă de patru ani, dar contabilizate integral în 2012, precum și din cauza înregistrării unui transfer de capital pentru plata dobânzilor capitalizate ale obligațiunilor de recapitalizare a Cyprus Popular Bank.

(14)     În conformitate cu cele mai recente previziuni economice ale serviciilor Comisiei, deficitul structural a fost de 5,7% și de 6,6% din PIB în 2010 și, respectiv, în 2011. Se preconizează că acesta va atinge 6,6% din PIB în 2012. Previziunile serviciilor Comisiei care au stat la baza recomandării Consiliului din iulie 2010 au indicat o creștere potențială medie preconizată de aproximativ 1% în decursul perioadei de ajustare. Potrivit celor mai recente previziuni economice ale serviciilor Comisiei, producția potențială medie pentru anii 2011-2012 este considerată, în prezent, negativă (aproximativ -0,5%) și se estimează că va rămâne negativă în perioada 2013-2016. Efectuând corecția care decurge din revizuirea în jos a producției potențiale de la recomandarea Consiliului până în prezent, efortul fiscal mediu în perioada 2011-2012 ar fi de aproximativ 0,5%. Cu toate acestea, modificarea estimată a soldului structural a fost, de asemenea, grav afectată de scăderile neașteptate ale veniturilor, cauzate de cererea internă finală mai redusă decât era de așteptat și de reducerea importurilor, precum și de deteriorarea mai puternică a situației de pe piața forței de muncă. Acest lucru a dus la scăderi majore ale veniturilor, în special ale celor provenind din impozitele indirecte. Luând în considerare aceste efecte, efortul fiscal ajustat general este estimat, în medie, la aproximativ 2,4% din PIB, mai mare decât efortul fiscal anual mediu necesar pentru perioada 2011-2012 de cel puțin 1½% din PIB recomandat de Consiliu. Prin urmare, se poate considera că Ciprul a luat măsuri eficace, în conformitate cu recomandarea Consiliului.

(15)     Legea bugetului 2012, adoptată la 16 decembrie 2011, a inclus o strategie de consolidare axată pe cheltuieli, constând în principal din (i) contribuții ale salariaților din sectorul public la regimul de pensii, combinate cu o înghețare a remunerațiilor din sectorul public mai extins pentru o perioadă de doi ani, (ii) afilierea noilor salariați din sectorul public la sistemul general de pensii din cadrul fondului de asigurări sociale în locul sistemului de pensii, mai generos, din sectorul public, (iii) o mai bună orientare a transferurilor sociale, (iv) reduceri ale anumitor categorii de cheltuieli publice, (v) o majorare a ratei TVA de la 15% la 17%, (vi) o contribuție temporară aplicată veniturilor brute ale salariaților și pensionarilor din sectorul privat și (vii) o creștere a ratei de impozitare asupra distribuirii dividendelor (deemed dividend distribution). Previziunile fiscale susmenționate includ, de asemenea, măsuri de consolidare luate de autoritățile cipriote pentru restul anului 2012, după încheierea, în noiembrie 2012, a unui acord provizoriu privind politicile fiscale cu partenerii de program, în special o reducere de scară a remunerațiilor salariaților și pensionarilor din sectorul public și din sectorul public mai extins. Pe scurt, Ciprul a adoptat, în perioada 2011-2012, măsuri de consolidare care au extins un impact direct de reducere a deficitului estimat la peste 5½% din PIB. Această evaluare ascendentă a măsurilor de consolidare fiscală luate în anii 2011-2012 confirmă concluzia că Ciprul a luat măsuri eficace.

(16)     Datoria publică brută a crescut la 71,1% din PIB în 2011, comparativ cu 67,6% din PIB, cifră anunțată în previziunile serviciilor Comisiei din primăvara anului 2010, care au stat la baza recomandării emise de Consiliu în temeiul articolului 126 alineatul (7) din TFUE la 13 iulie 2010. Evoluțiile datoriei au fost determinate, în cea mai mare parte, de un deficit mai mare decât era de așteptat, de o creștere mai redusă decât se aștepta și de dificultățile întâmpinate de Cipru pentru a pătrunde pe piețele internaționale cu scopul de a-și acoperi necesitățile de finanțare, ceea ce a dus la creșterea costurilor aferente împrumuturilor. Acești factori, împreună cu participarea guvernului la recapitalizarea unei bănci comerciale în iunie 2012, au dus la o creștere a datoriei publice generale la aproximativ 85,8% din PIB în 2012. În anii următori, datoria publică va crește inevitabil și mai mult, reflectând slaba creștere economică și necesitățile substanțiale de finanțare fiscală. În perioada 2012-2013, datoria publică va crește și mai mult după primirea asistenței financiare. Se preconizează că ponderea datoriei față de PIB va atinge o valoare de vârf de aproximativ 128% din PIB în 2015, după care va scădea datorită surplusurilor primare sustenabile și revenirii PIB-ului real la rate de creștere pozitive.

(17)     Având în vedere toți acești factori și, în special, deteriorarea considerabilă a poziției bugetare rezultate din încetinirea, mai accentuată decât se aștepta, a activității economice și poziția generală a economiei, mai slabă decât s-a avut în vedere în momentul recomandării inițiale emise de Consiliu în temeiul articolului 126 alineatul (7) din TFUE, acordarea unui nou termen limită Ciprului pentru corectarea deficitului excesiv este justificată. Este necesar să se acorde o perioadă suplimentară de patru ani pentru corectarea deficitului excesiv, având în vedere distanța previzionată până la valoarea de referință de 3% din PIB la sfârșitul anului 2012 și circumstanțele macroeconomice defavorabile.

(18)     Potrivit celor mai recente previziuni economice ale serviciilor Comisiei privind creșterea PIB-ului nominal, se preconizează că soldul primar al bugetului general va atinge un deficit de 2,4% din PIB în 2013, un deficit de 4,3 % din PIB în 2014, un deficit de 2,1 % din PIB în 2015 și un surplus de 1,2% din PIB în 2016, în timp ce deficitul public global se preconizează că va atinge 6,5% din PIB în 2013, 8,4% din PIB în 2014, 6,3% din PIB în 2015 și 2,9% din PIB în 2016. În scopuri de monitorizare și având în vedere controlul limitat exercitat de autoritățile cipriote asupra plății dobânzilor, programul de ajustare macroeconomică ce urmează să fie implementat de Cipru stabilește obiective fiscale în termeni de sold primar.

(19)     Pentru a asigura o corecție sustenabilă a deficitului excesiv, modalitatea adecvată de ajustare trebuie stabilită și evaluată pe baza unei evaluări generale referitoare la soldul structural și având drept criteriu de referință o creștere anuală minimă a soldului structural de cel puțin 0,5% din PIB. Se preconizează că măsurile de consolidare precizate integral de aproximativ 4¾% din PIB în 2013 vor avea ca rezultat o creștere a soldului structural fiscal cu aproximativ 1,3% din PIB în 2013. Pentru 2014, măsurile de consolidare adoptate se ridică la aproximativ 1¾% din PIB și se estimează că vor ameliora soldul structural cu 0,3% din PIB în 2014, în timp ce creșterea soldului structural este estimată la 0,7% din PIB în 2015 și la 1,8% din PIB în 2016.

(20)     Ajustarea pentru perioada 2013-2016 conține măsuri vizând reducerea creșterii cheltuielilor, în principal a masei salariale din sectorul public și a beneficiilor sociale, precum și creșterea veniturilor, în special prin majorarea ratelor TVA, a accizelor, a ratei de impozitare a veniturilor din dobânzi, prin impozitarea proprietăților și prin impozitul pe profit. Consolidarea fiscală ar trebui menținută pe termen mediu prin limitarea creșterii cheltuielilor, prin ameliorarea structurii impozitării și prin aplicarea de măsuri fiscale structurale.

(21)     Având în vedere consolidarea suplimentară substanțială din 2013 și condițiile macroeconomice nefavorabile și deosebit de nesigure, printre altele, din cauza impunerii unor controale temporare ale capitalului, a pierderii încrederii și a instabilității sectorului financiar, nu s-a considerat necesar să se impună o obligație ex‑ante de a lua măsuri suplimentare de consolidare fiscală pentru 2014 (pe lângă măsurile adoptate în decembrie 2012, cu efect de la 1 ianuarie 2014). Cu toate acestea, în programul de ajustare economică și financiară se prevede obligația autorităților cipriote de a fi pregătite să asigure atingerea obiectivelor programului prin luarea de măsuri suplimentare în cazul insuficienței veniturilor sau al creșterii cheltuielilor sociale, luând în considerare efectele macroeconomice negative.

(22)     Se estimează că, în 2014, soldul structural se va ameliora cu 0,3% din PIB, pe baza măsurilor de consolidare fiscală convenite, care au rămas neschimbate în raport cu cele prevăzute în proiectul de memorandum de înțelegere din noiembrie 2012. Efortul structural estimat în 2014 se bazează, prin urmare, pe cele mai recente previziuni ale serviciilor Comisiei, fiind ceva mai mic decât criteriul de referință privind ameliorarea anuală minimă a soldului structural cu cel puțin 0,5% din PIB. Acest nivel al ameliorării ar trebui totuși să fie considerat acceptabil în situația excepțională actuală impusă de condițiile macroeconomice deosebit de nesigure, cu schimbări semnificative ale producției potențiale reale și estimate, estimările privind soldul structural fiind mai nesigure și mai variabile în timp decât în condiții macroeconomice mai stabile. Previziunile serviciilor Comisiei din iarna anului 2013 au luat în considerare măsurile de consolidare pentru 2014 și au indicat o creștere a soldului structural cu aproximativ 1,4% din PIB din 2013 până în 2014. Creșterea mai redusă a soldului structural în 2014 estimată în prezent – în pofida unui set neschimbat de măsuri de consolidare – poate fi explicată prin (i) deteriorarea bazei de impozitare a măsurilor privind veniturile adoptate în 2013, ceea ce implică faptul că se preconizează că unele dintre aceste măsuri vor avea un impact tot mai redus în 2014, (ii) revizuirea în scădere a impactului unora dintre măsurile de consolidare deja luate pentru 2014, datorată condițiilor macroeconomice înrăutățite din întreaga perioadă de programare, (iii) o reducere previzionată, în 2014, a veniturilor colectate ca urmare a aplicării unor măsuri fiscale, valoarea acestor venituri (de exemplu, impozitul pe venit și TVA) depinzând de activitatea economică din 2013 și (iv) faptul că elasticitatea standard utilizată pentru determinarea separării dintre componenta ciclică și soldul structural poate duce la subestimarea adevăratului efort fiscal subiacent. O analiză ascendentă și foarte amănunțită a măsurilor de consolidare discreționare reprezintă un element important într-o evaluare a orientării politicii bugetare. Aceasta poate oferi, în special în condiții macroeconomice deosebit de nesigure, o imagine complementară utilă a adevăratului efort fiscal subiacent. Valoarea măsurilor de consolidare fiscală este, în medie, mai mare de 3% din PIB pentru anii 2013-2014. Deși efortul este semnificativ, creșterea corespunzătoare a soldului structural este, în medie, de numai aproximativ ¾% din PIB.

(23)     Progresele înregistrate în ceea ce privește implementarea angajamentelor asumate de Cipru în cadrul procedurii de deficit excesiv vor fi monitorizate la intervale regulate. În caz de insuficiență a veniturilor sau de creștere a necesităților în materie de cheltuieli sociale, Ciprul ar trebui să fie pregătit să ia măsuri suplimentare pentru a asigura atingerea obiectivelor fiscale.

(24)     Ciprul îndeplinește condițiile de prelungire a termenului-limită pentru corectarea deficitului public excesiv în conformitate cu dispozițiile articolului 3 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv,

ADOPTĂ PREZENTA RECOMANDARE:

(1) Ciprul este invitat să pună capăt situației actuale de deficit bugetar excesiv până în 2016.

(2) Pentru a reduce deficitul public global sub valoarea de referință de 3% din PIB până în 2016, Ciprul ar trebui să atingă obiectivele privind deficitul public global, și anume 6,5% din PIB în 2013, 8,4% din PIB în 2014, 6,3% din PIB în 2015 și 2,9% din PIB în 2016.

(3) În acest scop, Ciprul ar trebui să implementeze cu rigurozitate Legea bugetului pentru 2013 și măsurile de consolidare suplimentare convenite, ceea ce ar trebui să se ridice la cel puțin 351 de milioane EUR în 2013. Ciprul ar trebui să implementeze integral măsurile fiscale pentru 2014, adoptate în decembrie 2012, care se ridică la cel puțin 270 de milioane EUR în 2014. Ciprul ar trebui să monitorizeze lunar efectul bugetar al măsurilor de consolidare luate și să fie pregătit să asigure atingerea obiectivelor fiscale prin luarea de măsuri suplimentare în caz de insuficiență a veniturilor sau de creștere a cheltuielilor sociale, ținând seama de circumstanțele macroeconomice.

(4) Ciprul ar trebui să mențină consolidarea fiscală pe termen mediu, convergând către obiectivul său bugetar pe termen mediu privind un buget echilibrat în termeni structurali, prin limitarea creșterii cheltuielilor, prin ameliorarea structurii impozitării și prin luarea de măsuri fiscale structurale.

(5) Consiliul stabilește un termen limită de 3 luni în care autoritățile cipriote să ia măsuri eficace și, în conformitate cu articolul 3 alineatul (4a) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului, să prezinte un raport detaliat privind strategia de consolidare avută în vedere pentru atingerea obiectivelor.

În afară de raportul prevăzut în recomandarea (5) și în paralel cu programul de ajustare financiară, Ciprul ar trebui să raporteze cu privire la progresele realizate în ceea ce privește implementarea prezentelor recomandări o dată la trei luni, precum și într-un capitol separat din cadrul programului de stabilitate, până la corectarea definitivă a deficitului excesiv.

Prezenta recomandare se adresează Republicii Cipru.

Adoptată la Bruxelles,

                                                                       Pentru Consiliu

                                                                       Preşedintele

[1]               JO L 186, 20.7. 2012, p. 30.