52012DC0596

CUPRINS

1.         INTRODUCERE. 3

2.         Principalele provocări și soluțiile propuse. 5

2.1.      Conformitatea cadrelor de reglementare naționale cu legislația UE. 6

2.2.      O mai bună supraveghere și cooperare administrativă și o aplicare mai eficientă a legislației 8

2.2.1.       Instituirea unei supravegherii și a unui control adecvat în statele membre. 8

2.2.2.       Promovarea cooperării administrative transfrontaliere. 8

2.2.3.       Asigurarea aplicării eficiente a legislației la nivel național 9

2.3.      Protecția consumatorilor și a cetățenilor 11

2.3.1.       Eforturi pentru un grad ridicat de protecție în ansamblul UE. 11

2.3.2.       Garantarea protecției minorilor 12

2.3.3.       Încurajarea publicității responsabile. 12

2.3.4.       Prevenirea jocului patologic și a dependenței de jocurile de noroc. 13

2.4.      Prevenirea fraudei și a spălării banilor 14

2.4.1.       Extinderea măsurilor de combatere a spălării banilor 15

2.4.2.       Combaterea furtului de identitate și a altor forme de criminalitate informatică…... 15

2.4.3.       Garantarea securității echipamentelor utilizate pentru jocurile de noroc. 15

2.5.      Garantarea integrității în sport și prevenirea meciurilor aranjate. 16

2.5.1.       Promovarea cooperării între părțile interesate. 16

2.5.2.       Măsuri de combatere a aranjării meciurilor 17

2.5.3.       Măsuri pentru descurajarea meciurilor aranjate. 17

2.5.4.       Promovarea cooperării internaționale. 17

3.         Concluzii 18

1. INTRODUCERE

Jocurile de noroc online[1] reprezintă o activitate din domeniul serviciilor cu o rată de creștere rapidă în UE, înregistrând rate anuale de creștere de aproximativ 15%[2]. Pentru 2015, se estimează că veniturile anuale se vor situa in jurul valorii de 13 miliarde EUR, comparativ cu 9,3 miliarde EUR în 2011. Aceasta ar reprezenta o rată de creștere totală de aproape 40%[3]. Importanța economică a sectorului în UE este dată și de gradul ridicat de inovare care îl caracterizează și de veniturile fiscale tot mai ridicate generate în statele membre.

Ritmul rapid de dezvoltare a tehnologiilor online din ultimii ani a facilitat furnizarea serviciilor de jocuri de noroc la distanță prin intermediul a diverse canale de distribuție. Printre acestea se numără internetul și alte mijloace de comunicare electronică sau la distanță, cum ar fi tehnologiile pentru telefonia mobilă sau televiziunea digitală. Datorită naturii însăși a mediului online, site-urile de jocuri de noroc pot funcționa în interiorul UE dincolo de orice formă de control exercitată de autoritățile de reglementare din UE. Consumatorii din Europa caută și dincolo de frontiere servicii de jocuri de noroc online care, dacă nu sunt reglementate corespunzător, îi expun la riscuri semnificative. Gama largă de oferte și cererea tot mai mare de servicii de jocuri de noroc online creează o serie de provocări în ceea ce privește aplicarea adecvată a obiectivelor de politică publică la nivel național, la nivelul UE și la nivel internațional.

În 2011, Comisia a adoptat o carte verde cu privire la jocurile de noroc online în cadrul pieței interne[4]. Prin această consultare publică, ea a încercat să obțină o imagine completă a situației existente, pentru a facilita schimbul de bune practici între statele membre și pentru a stabili în ce mod, ținând seama de obiectivele de politică publică și fără a compromite piața internă, diferitele modele naționale de reglementare a jocurilor de noroc pot coexista și dacă sunt necesare acțiuni specifice la nivelul UE pentru a asigura un grad mai mare de coerență. Răspunsurile la consultare diferă atât la nivel de conținut, cât și în ceea ce privește instrumentele care ar trebui utilizate pentru a pune în practică inițiativele UE. În linii mari, se pare că în această etapă nu este cazul să se propună măsuri legislative specifice acestui sector la nivelul UE. A existat totuși un apel aproape unanim la acțiune politică la nivelul UE, răspunsurile primite permițând identificarea clară a principalelor domenii prioritare în care se impune luarea de măsuri.

Prezenta comunicare, împreună cu documentul de lucru al serviciilor Comisiei care o însoțește[5], identifică principalele provocări generate de coexistența cadrelor naționale de reglementare în cadrul pieței interne. Ea urmărește, de asemenea, să propună soluții la aceste provocări sub forma unor acțiuni care trebuie întreprinse atât la nivel național, cât și la nivelul UE. Documentul de lucru furnizează informații mai detaliate care rezultă din analiza răspunsurilor la cartea verde și prezintă inițiativele propuse în planul de acțiune, precum și alte date pertinente. Pentru a propune soluții adaptate numeroaselor probleme legate de jocurile de noroc online, Comisia s-a inspirat din bunele practici utilizate în UE și în statele membre.

Având în vedere evoluțiile pe care le-au cunoscut în UE oferta de jocuri de noroc online și acțiunile de promovare aferente, se impune un grad mai mare de claritate. Prezenta comunicare propune o combinație de inițiative și măsuri relevante care acoperă diferite aspecte, căutând să ofere mai multă claritate juridică și să elaboreze politici pornind de la datele disponibile. Aceste acțiuni, care respectă pe deplin principiul subsidiarității și principiul proporționalității, evidențiază cinci domenii prioritare necesare pentru a aborda provocările specifice la nivelul UE:

-           conformitatea cadrelor de reglementare naționale cu legislația UE

-           intensificarea cooperării administrative și aplicarea eficientă a măsurilor

-           protecția consumatorilor și a cetățenilor, a minorilor[6] și a grupurilor vulnerabile

-           prevenirea fraudei și a spălării banilor

-           garantarea integrității în sport și prevenirea meciurilor aranjate.

Acțiunile propuse se axează pe serviciile de jocuri de noroc online și pe aspecte legate de libera circulație a serviciilor (articolul 56 din TFUE) și de libertatea de stabilire (articolul 49 din TFUE), având în vedere gradul de dezvoltare a industriei jocurilor de noroc online în UE și prestarea bine pusă la punct a acestor servicii la nivel transfrontalier. Există însă o serie de acțiuni pertinente atât pentru serviciile de jocuri de noroc online, cât și pentru cele offline[7].

În cele din urmă, prezenta comunicare constituie un răspuns la concluziile Consiliului privind cadrul pentru jocurile de noroc și pariuri în statele membre ale UE[8], la o serie de rapoarte ale președinției privind progresele înregistrate[9], la rezoluția Parlamentului European referitoare la jocurile de noroc online în piața internă[10] și la avizul Comitetului Economic și Social European[11].

2. Principalele provocări și soluțiile propuse

Statele membre sunt, în principiu, libere să-și fixeze obiective proprii pentru politicile privind jocurile de noroc și să definească în detaliu nivelul de protecție urmărit, însă cadrele naționale de reglementare trebuie să respecte legislația UE și principiile și normele pieței interne. Asigurarea conformității legislației naționale cu tratatul este așadar o condiție prealabilă pentru aplicarea cu succes a politicii UE cu privire la jocurile de noroc online.

Având în vedere particularitățile provocărilor generate de dezvoltarea jocurilor de noroc online și ținând cont de implicațiile acestora pentru fiecare stat membru, nu este posibil ca statele membre să răspundă eficient acestor provocări pe cont propriu sau să garanteze individual o ofertă de jocuri de noroc online suficient de reglementată și de sigură. Acțiunile Comisiei în domeniul cooperării administrative vor ajuta statele membre să-și înțeleagă mai bine cadrele de reglementare unele altora, să facă schimb de bune practici și să îmbunătățească convergența în abordarea problemelor comune. În plus, o colaborare mai aprofundată și pe termen mai lung între statele membre ar îmbunătăți capacitatea UE de a aborda mai eficient dimensiunea internațională a jocurilor de noroc online.

Îmbunătățirea protecției consumatorilor și a mediului de reglementare este în interesul tuturor statelor membre și al tuturor părților interesate. Dezvoltarea unei game atrăgătoare de posibilități de a juca jocuri de noroc online în mod legal este, la rândul său, esențială pentru a preveni utilizarea site-urilor nereglementate de către consumatori. Prin urmare, acțiunea la nivelul UE ar trebui să urmărească protecția adecvată a tuturor cetățenilor din Europa, într-un mediu reglementat și echilibrat. În lumina celor de mai sus, Comisia își propune să întreprindă, împreună cu statele membre, acțiuni care să ofere un nivel ridicat de protecție comună a tuturor consumatorilor și cetățenilor europeni, inclusiv a minorilor și a grupurilor vulnerabile. Acțiunile propuse vizează riscurile generate de piețele nereglementate și de criminalitatea organizată, cum ar fi frauda și meciurile aranjate.

În general, inițiativele ar trebui să contribuie la îmbunătățirea cadrului care reglementează serviciile de jocuri de noroc online în UE și să deschidă calea pentru o cooperare mai strânsă între autoritățile de reglementare din statele membre.

Comisia:

· Va crea în 2012 un grup de experți care se va ocupa de jocurile de noroc, compus din reprezentanți ai statelor membre, pentru a face schimb de experiență și bune practici și pentru a oferi consiliere și expertiză în pregătirea inițiativelor UE.

2.1. Conformitatea cadrelor de reglementare naționale cu legislația UE

În statele membre, reglementarea jocurilor de noroc online este caracterizată de diversitatea cadrelor de reglementare. În puține state membre sunt interzise jocurile de noroc pe internet, fie toate, fie doar unele tipuri, cum ar fi pocherul sau jocurile de cazinou. În unele jurisdicții europene, au fost introduse regimuri de monopol (care oferă servicii de jocuri de noroc online). Acestea sunt coordonate de un operator public controlat de stat sau de un operator privat pe baza unui drept exclusiv. Un număr din ce în ce mai mare de state membre au instituit sisteme de acordare a licențelor, permițând astfel mai multor operatori să ofere servicii pe piață.

Ca răspuns la provocările societale, tehnologice și legislative, un număr semnificativ de state membre și-au revizuit recent legislația în domeniul jocurilor de noroc a pentru a lua în considerare noile forme de servicii de jocuri de noroc. Aceste modificări legislative au determinat creșterea ofertei de servicii de jocuri de noroc puse la dispoziție în ultimii ani de operatorii autorizați într-un anumit stat membru, precum și diferențe majore în ceea ce privește reglementările naționale. S-au dezvoltat și ofertele transfrontaliere, adesea neautorizate conform normelor naționale din statul membru gazdă. Conformitatea acestor norme naționale cu tratatul a fost contestată în fața instanțelor naționale, iar Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a fost interpelată cu privire la interpretarea legislației UE.

Sistemele naționale de reglementare trebuie să respecte legislația UE. Într-o serie de hotărâri, CJUE a oferit îndrumări cu caracter general privind interpretarea libertăților fundamentale ale pieței interne în domeniul jocurilor de noroc (online), ținând cont de natura specifică a activităților de jocuri de noroc, cu scopul de a permite instanțelor naționale să evalueze circumstanțele în care legislația națională restrictivă în domeniul jocurilor de noroc se justifică pe motive legate de interesul general.

CJUE a confirmat că furnizarea și utilizarea de oferte transfrontaliere de jocuri de noroc este o activitate economică ce se încadrează în domeniul de aplicare a libertăților fundamentale prevăzute în TFUE. Mai exact, articolul 56 din TFUE interzice restricțiile privind libera prestare a serviciilor către beneficiari din alte state membre. S-a ajuns la concluzia că normele naționale care interzic furnizarea serviciilor de jocuri de noroc autorizate în alte state membre restricționează libertatea rezidenților naționali de a beneficia, pe internet, de servicii oferite în alte state membre. Aceste norme limitează, de asemenea, libertatea operatorilor stabiliți în alte state membre de a furniza servicii de jocuri de noroc.

Statele membre pot să restrângă sau să limiteze prestarea transfrontalieră a tuturor sau a anumitor tipuri de servicii de jocuri de noroc online, obiectivul lor fiind acela de a apăra interesul public. Normele naționale se concentrează în principal asupra obiectivelor în materie de protecție a consumatorului, în special pe prevenirea dependenței de jocurile de noroc și pe protecția minorilor, precum și pe combaterea criminalității și a fraudei. Statele membre prezintă de obicei motive justificate pentru restricționarea serviciilor transfrontaliere de jocuri de noroc, însă trebuie să demonstreze, pe de altă parte, relevanța și necesitatea măsurii în cauză, în special existența unei probleme legate de obiectivul de interes general invocat și coerența sistemului de reglementare. Statele membre trebuie să demonstreze că obiectivele de interes public pe care au ales să le protejeze sunt urmărite într-o manieră coerentă și sistematică; ele nu trebuie să adopte, să faciliteze sau să tolereze măsuri care subminează îndeplinirea acestor obiective.

În ultimii ani, Comisia a declanșat proceduri în încălcarea legislației UE împotriva a numeroase state membre, iar cazurile respective se află în continuare în curs de investigare. De asemenea, se înregistrează numeroase reclamații referitoare la jocurile de noroc, în baza articolului 49 și/sau a articolului 56 din TFUE. Comisia utilizează informațiile concrete detaliate adunate cu prilejul consultării pe marginea cărții verzi, precum și jurisprudența recentă a CJUE, în evaluarea pe care o realizează în prezent cu privire la legislația națională care face obiectul procedurilor de încălcare și al reclamațiilor tratate în momentul de față. Evaluarea se axează în special pe a stabili dacă există o coerență a politicilor naționale în domeniul jocurilor de noroc, mai ales în ceea ce privește măsurile legislative referitoare la ofertele online și offline pentru aceleași tipuri de jocuri, precum și pentru jocuri evident comparabile în ceea ce privește gradul de risc pe care îl implică în raport cu frauda și/sau cu protecția consumatorilor. Vor fi evaluate și transparența și nediscriminarea sistemelor de acordare a licențelor, precum și proporționalitatea condițiilor de acordare a licențelor.

În paralel cu adoptarea prezentei comunicări, Comisia invită statele membre vizate să comunice informații legate de cele mai recente evoluții survenite în legislația națională privind jocurile de noroc. Statelor membre împotriva cărora s-au declanșat proceduri în încălcarea legislației UE sau împotriva cărora s-au înregistrat reclamații li se va cere să furnizeze informații actualizate, generale și de natură juridică, astfel încât Comisia să poată evalua compatibilitatea cu legislația UE.

Comisia va lua măsuri în sensul aplicării dispozițiilor relevante din tratat în eventualitatea în care anumite norme naționale încalcă legislația UE, ținând cont de jurisprudența recentă a CJUE. În plus, conformitatea proiectelor legislative naționale privind jocurile de noroc online cu legislația UE va continua să fie evaluată în cadrul așa-numitei proceduri de notificare[12].

Comisia:

· Va accelera procesul de evaluare a dispozițiilor naționale care fac obiectul cazurilor de încălcare a legislației UE și a reclamațiilor încă nesoluționate și va lua măsuri de aplicare dacă se impune acest lucru.

2.2. O mai bună supraveghere și cooperare administrativă și o aplicare mai eficientă a legislației

Pentru a asigura implementarea și aplicarea cu succes a politicii în domeniul jocurilor de noroc la nivel național și la nivelul UE, statele membre au nevoie de autorități de reglementare competente, care să coopereze cu autoritățile din alte state membre și să utilizeze toate mijloacele eficiente disponibile de punere în aplicare.

O serie de inițiative anunțate în prezenta comunicare vor presupune prelucrarea datelor cu caracter personal. În această privință, se va asigura respectarea acquis-ului UE privind protecția datelor[13]. Acest lucru va necesita în special definirea clară a obiectivelor urmărite în prelucrarea datelor, pentru a se asigura calitatea datelor, utilizarea unui volum minim de date și respectarea altor cerințe în materie de protecție a datelor.

2.2.1. Instituirea unei supravegherii și a unui control adecvat în statele membre

Pentru a se asigura eficacitate în implementarea și controlul respectării normelor în domeniul jocurilor de noroc, precum și o cooperare administrativă transfrontalieră eficientă, fiecare stat membru trebuie să dispună de autorități de reglementare bine dotate. Autoritățile naționale de reglementare trebuie să aibă la dispoziție know-how și competențe adecvate pentru a putea face față provocărilor în materie de reglementare pe o piață care cunoaște o creștere rapidă și depinde în mare măsură de tehnologie. Deoarece nu toate autoritățile de reglementare dețin competențe absolute pentru supravegherea pieței jocurilor de noroc, este posibil ca ele să fie nevoite să coopereze cu alte autorități competente la nivel regional sau național pentru a răspunde nevoilor în materie de cooperare exprimate de autorități de reglementare din alte state membre și pentru a se ridica la înălțimea așteptărilor acestora.

2.2.2. Promovarea cooperării administrative transfrontaliere

Pentru a se face față provocărilor actuale în materie de reglementare se impune o mai bună cooperare administrativă, care să ajute statele membre și autoritățile de reglementare a jocurilor de noroc să-și îndeplinească rolul în domeniul reglementării și supravegherii și să amelioreze calitatea muncii. Cooperarea practică va permite statelor membre să se familiarizeze cu sistemele și practicile celorlalte state și să dezvolte relații de lucru mai apropiate la nivel operațional. Este necesar ca acțiunile întreprinse pentru a favoriza cooperarea administrativă să ducă și la reducerea sarcinilor administrative inutile, în special în procesul de autorizare și supraveghere a operatorilor autorizați în mai multe jurisdicții. La rândul lor, certificarea și standardizarea echipamentelor utilizate în domeniul jocurilor de noroc online pot avea un rol important în această privință.

Pentru o cooperare administrativă reușită este nevoie să se definească cu claritate domeniile în care statele membre au posibilitatea de a solicita și de a face schimb de informații și de a lansa acțiuni și inițiative comune. În plus, trebuie să existe o structură corespunzătoare, cu un mandat clar de cooperare care să poată răspunde nevoilor operaționale ale autorităților de reglementare. Forma precisă a cooperării dintre autoritățile naționale de reglementare depinde de tipul de informații și date care pot fi schimbate între autorități.

Un prim pas imediat în materie de cooperare este concentrarea asupra schimbului de informații generale și de bune practici, cu scopul de a partaja informații și experiență și de a crea un climat de încredere și de interes reciproc între autoritățile de reglementare. Într-o a doua etapă, prin dialog cu statele membre, Comisia va analiza în continuare posibilitățile existente pentru un schimb de date cu caracter personal, în conformitate cu normele naționale și ale UE privind protecția datelor. În acest scop, utilizarea sistemului de informare al pieței interne (IMI)[14] ar putea facilita cooperarea administrativă între statele membre.

Cooperarea în cadrul UE nu va putea răspunde tuturor provocărilor legate de piața jocurilor de noroc online. Multe dintre aceste probleme sunt de natură transfrontalieră, punctul de plecare aflându-se deseori în afara UE. În vederea coordonării acțiunilor și promovării inițiativelor adresate țărilor din afara UE, Comisia, împreună cu statele membre, va identifica aspectele care trebuie abordate în discuțiile cu țările terțe și va încerca să consolideze dialogul cu acestea.

2.2.3. Asigurarea aplicării eficiente a legislației la nivel național

Aplicarea eficientă a legislației naționale de către statele membre - pentru care o condiție prealabilă este respectarea legislației UE - este esențială în îndeplinirea obiectivelor de interes public ale politicii în domeniul jocurilor de noroc. Aplicarea eficientă depinde, inter alia, de existența unei structuri organizaționale solide și a unor competențe complete ale autorității naționale în domeniul jocurilor de noroc, de o cooperare administrativă adecvată cu alte autorități de reglementare și de existența unor instrumente de punere în aplicare corespunzătoare.

Măsurile de aplicare preventive au drept scop să reducă contactul inițial al cetățenilor cu oferta de servicii transfrontaliere de jocuri de noroc online care nu respectă legislația în vigoare din statul membru gazdă („neautorizate”)[15] și să asigure conformitatea cu normele naționale în domeniul jocurilor de noroc și cu principiile comune, cum ar fi informarea și educarea jucătorilor, înțelegerea comportamentului și a alegerilor jucătorilor și încurajarea unei atitudini responsabile a prestatorilor de astfel de servicii. Măsurile de aplicare reactive, cum ar fi limitarea accesului la site-uri de internet care oferă servicii de jocuri de noroc neautorizate sau blocarea plăților între jucători și operatorii de jocuri de noroc neautorizați, prezintă anumite avantaje, dar și posibile neajunsuri. Astfel de măsuri trebuie, la rândul lor, analizate cu atenție în vederea garantării drepturilor și libertăților fundamentale prevăzute de TFUE. Ar fi indicat să se clarifice, în ceea ce privește procedurile de urmat, măsurile de aplicare reactive care îi obligă pe intermediarii ce găzduiesc online oferte de jocuri de noroc ilegale să întreprindă acțiuni specifice (de exemplu, să retragă oferta sau să dezactiveze accesul clienților din anumite state membre). Comisia pregătește o inițiativă orizontală privind procedurile de notificare și acțiune care ar trebui să furnizeze claritatea necesară. De asemenea, cooperarea se poate aprofunda prin intermediul rețelei create prin Regulamentul privind cooperarea în domeniul protecției consumatorilor, care permite desfășurarea unor acțiuni transfrontaliere legate de asigurarea respectării legislației[16].

ACȚIUNI PRINCIPALE

Comisia:

· Va facilita cooperarea administrativă între autoritățile de reglementare a jocurilor de noroc și va analiza posibilitățile oferite de regulamentul IMI în ceea ce privește schimbul de informații/cooperarea dintre statele membre până în 2013,

· Va îmbunătăți schimbul de informații și bune practici cu privire la măsurile de asigurare a respectării legislației și va analiza avantajele și eventualele limite ale măsurilor de aplicare reactive, cum ar fi blocarea plăților și dezactivarea accesului la site-uri internet, la nivelul UE,

· Va clarifica procedurile de notificare și luare de măsuri cu privire la conținutul neautorizat găzduit în UE de intermediari online[17],

· Va purta dialoguri periodice cu țările terțe.

Statele membre sunt invitate:

· Să înființeze autorități de reglementare care să aibă competențe clare și să asigure cooperarea cu alte autorități competente relevante,

· Să analizeze ce mijloace se pot utiliza pentru informarea consumatorilor cu privire la ofertele autorizate disponibile, astfel încât cererea să fie direcționată către piața legală.

2.3. Protecția consumatorilor și a cetățenilor

Toate statele membre ale UE împărtășesc obiectivul de a-și proteja cetățenii, însă există diferențe în ceea ce privește abordările tehnice și de reglementare alese pentru a îndeplini acest obiectiv. Se impune luarea unor măsuri corespunzătoare la nivelul UE, în scopul: 1) îndepărtării cetățenilor de ofertele nereglementate și potențial riscante, 2) împiedicării accesului minorilor la jocurile de noroc, 3) protejării altor grupuri vulnerabile și 4) prevenirii tulburărilor comportamentale asociate practicării jocurilor de noroc[18]. Toți cetățenii ar trebui să beneficieze de un nivel înalt de protecție comună în ansamblul pieței interne.

Respectând pe deplin dreptul fiecărui stat membru de a-și stabili propriul cadru de reglementare a serviciilor de jocuri de noroc, Comisia intenționează să promoveze dezvoltarea unei game de oferte de jocuri de noroc autorizate, pentru a descuraja consumatorii să utilizeze alte oferte de jocuri de noroc. Este important ca operatorii autorizați să poată oferi produse suficient de atractive, deoarece în absența unor oferte credibile și sustenabile, consumatorii vor continua să apeleze la site-urile de jocuri de noroc nereglementate, expunându-se riscurilor aferente.

2.3.1. Eforturi pentru un grad ridicat de protecție în ansamblul UE

Se estimează că aproximativ cu 6,84 de milioane de consumatori europeni practică jocuri de noroc online[19]. Într-un mediu prin excelență transfrontalier, consumatorii trebuie să aibă posibilitatea de a face alegeri în cunoștință de cauză și trebuie să fie capabili să recunoască o ofertă de jocuri de noroc autorizată. Fiind bombardați de informații, consumatorii se orientează în funcție de etichete[20]. Prin urmare, Comisia încurajează prezentarea vizibilă a informațiilor referitoare la autoritățile de reglementare relevante pe site-urile operatorilor, precum și îmbunătățirea gradului de informare a consumatorilor.

Multe state membre au experiență în protecția consumatorilor în mediul online. Industria jocurilor de noroc a acumulat, la rândul său, cunoștințe tehnice valoroase și a elaborat modalități de auto-reglementare pentru a oferi servicii responsabile din punct de vedere social. Pentru a întreprinde acțiuni, sunt necesare eforturi din partea tuturor factorilor interesați. Trebuie să se ajungă la un echilibru, dar fără ca măsurile de protecție luate să aibă asupra consumatorilor efecte inverse, determinându-i să caute oferte mai interesante pe site-urile nereglementate.

Ar trebui să existe la nivelul UE un set de principii comune care să aibă drept obiectiv asigurarea unui nivel ridicat de protecție a consumatorilor. Printre aceste principii ar trebui să se numere proceduri efective și fiabile de înregistrare a jucătorilor, de verificare a vârstei și identității, în special în contextul tranzacțiilor financiare, verificări ale situației reale (activitatea conturilor, semnale de avertisment, direcționare către linii de asistență telefonică), o politică de neacceptare a creditării, protecția fondurilor pariate de jucători, posibilități de autorestricție (limite financiare/de timp, excludere), precum și acordarea de asistență jucătorilor și tratarea eficientă a reclamațiilor[21].

Într-o primă fază, Comisia va elabora o recomandare privind protecția comună a consumatorilor.

2.3.2. Garantarea protecției minorilor

Protecția minorilor reprezintă o prioritate, având în vedere că 75% din persoanele cu vârste cuprinse între 6 și 17 ani din Europa utilizează internetul[22]. Măsurile preventive de protecție ar trebui să se îndrepte către a-i împiedica pe minori să dobândească acces la jocurile de noroc online. Din acest motiv, recomandarea ar trebui să preconizeze ca sistemele de reglementare să prevadă suficiente instrumente de verificare a vârstei și controale din partea operatorilor. În plus, site-urile de jocuri de noroc ar trebui să fie impulsionate să afișeze anunțuri conținând în mod vizibil indicația „jocuri de noroc interzise minorilor” și să furnizeze informații referitoare la aplicarea măsurilor de verificare a vârstei. Aceste tipuri de măsuri ar trebui să fie completate de acțiuni mai generale, cum ar fi sensibilizarea părinților cu privire la riscurile asociate și ameliorarea controlului parental. De asemenea, se impune ca toți operatorii să își desfășoare activitățile în mod responsabil.

2.3.3. Încurajarea publicității responsabile

Practicile responsabile în publicitate sunt indispensabile pentru ca cetățenii să fie conștienți că: 1) se aplică restricții de vârstă, 2) jocurile de noroc pot fi dăunătoare dacă nu sunt practicate în mod responsabil și 3) riscurile pot fi de natură financiară, socială sau legate de sănătate. Nu toate statele membre ale UE au reglementări în materie de publicitate specifice serviciilor de jocuri de noroc. Unele state membre au coduri de conduită speciale. Industriile jocurilor de noroc și publicității au adoptat, de asemenea, abordări de autoreglementare. Este necesar ca toți cetățenii UE să fie suficient de informați cu privire la alegerile pe care le fac și la riscurile asociate jocurilor de noroc.

Comisia va elabora o recomandare privind publicitatea responsabilă în domeniul jocurilor de noroc, pentru a garanta că operatorii autorizați într-un anumit stat membru promovează jocurile de noroc într-un mod responsabil din punct de vedere social și furnizează informații esențiale consumatorilor. Pentru ca recomandarea să fie cu adevărat eficace, atât statele membre, cât și industria vor fi invitate să contribuie la stabilirea domeniului de aplicare și a conținutului său. Statelor membre li se va recomanda să prevadă sancțiuni pentru încălcări sau neconformitate. Recomandarea va completa Directiva privind practicile comerciale neloiale[23].

2.3.4. Prevenirea jocului patologic și a dependenței de jocurile de noroc

Pe baza răspunsurilor primite în urma lansării cărții verzi, se poate estima că un procent de 0,5-3% din populația UE suferă de o formă sau alta de tulburare asociată practicării jocurilor de noroc, însă amploarea și varietatea acestor tulburări nu sunt foarte bine cunoscute. Nici studiile și sondajele existente nu oferă concluzii incontestabile. Este necesară o mai bună înțelegere: 1) a definițiilor utilizate, 2) a factorilor determinanți (de exemplu, nevoia de a depăși momentul câștigului/pierderii, mesajele comerciale, accesibilitatea, frecvența), 3) legăturile cauzale de tipul jocuri/pariuri, 4) caracterul adecvat al instrumentelor de prevenție (de exemplu, semnale de avertisment, restricții autoimpuse, restricționarea anumitor jocuri/pariuri) și 5) tipul tratamentelor care se impun.

Comisia se străduiește în prezent să intre în posesia unor informații relevante prin intermediul ALICE RAP[24], un proiect de cercetare cofinanțat de UE, care vizează, printre altele, colectarea de date, clasificarea tipurilor de dependențe, evaluarea factorilor determinanți și a tranziției la dependență, prezentarea măsurilor luate cu privire la dependență și estimarea anvergurii acestui fenomen în UE. Pe baza rapoartelor intermediare care vor fi redactate în cadrul acestui proiect, Comisia va avea în vedere o serie de inițiative pentru o politică în domeniul cercetării orientată asupra tulburărilor asociate jocurilor de noroc, inclusiv depistarea și tratarea acestora.

ACȚIUNI PRINCIPALE

Comisia:

· Va adopta în 2013 recomandări cu privire la protecția comună a consumatorilor și la publicitatea responsabilă în domeniul jocurilor de noroc,

· Va susține evaluarea comparativă și testarea instrumentelor de control parental prin intermediul programului pentru un internet mai sigur[25] și al mecanismului „Conectarea Europei”[26], cu scopul de a îmbunătăți sistemele de clasificare în funcție de vârstă și de conținut,

· Va evalua în 2012 recomandările privind dependența de internet pentru practicarea jocurilor de noroc în rândul adolescenților, în cadrul EU NET ADB[27],

· Va elabora în 2014 un raport cu privire al grupurile de lucru relevante din cadrul ALICE RAP și va efectua o evaluare a rezultatelor acestui studiu,

· Va evalua începând cu 2013 performanța pieței serviciilor de jocuri de noroc online în cadrul anchetei de monitorizare a piețelor de consum.

Statele membre sunt invitate:

· Să dea un nou impuls inițiativelor de informare și sensibilizare cu privire la riscurile presupuse de jocurile de noroc, precum și cu privire la ofertele de jocuri de noroc nereglementate,

· Să îmbunătățească cooperarea dintre autoritățile de reglementare a jocurilor de noroc și organizațiile de protecție a consumatorilor,

· Să încurajeze punerea la dispoziție și utilizarea sistemelor de protecție online a copiilor și tinerilor, pentru a împiedica accesul acestora la site-urile de jocuri de noroc,

· Să efectueze studii și să colecteze date privind tulburările asociate jocurilor de noroc.

2.4. Prevenirea fraudei și a spălării banilor

Prevenirea fraudei și a spălării banilor în contextul jocurilor de noroc reprezintă principalul obiectiv de interes general urmărit de statele membre în materie de ordine publică. Frauda cu cărți de credit și furtul coordonatelor bancare sunt prezentate ca fiind infracțiunile cele mai frecvente în contextul jocurilor de noroc. Jocurile de noroc online pot fi utilizate și pentru spălarea banilor proveniți din activități ilegale. Aceste infracțiuni sunt deseori comise transfrontalier și au legătură cu criminalitatea organizată.

Autoritățile statelor membre și operatorii reglementați se confruntă cu o serie de provocări în ceea ce privește aplicarea eficientă a mecanismelor de combatere a fraudei și spălării banilor. În această privință, cea mai eficientă abordare este cooperarea și coordonarea la nivel internațional, de exemplu prin intermediul cooperării structurate între autoritățile naționale responsabile cu reglementarea jocurilor de noroc, polițiile naționale și autoritățile internaționale de aplicare a legii. În contextul recomandării privind protecția comună a consumatorilor, se pot lua în calcul, în limita necesară, anumite măsuri de prevenție și protecție relevante și pentru combaterea spălării banilor (de exemplu, să se interzică asumarea unei pierderi în mod anonim). Este, de asemenea, necesară formarea profesioniștilor din domeniul judiciar în probleme legate de fraudă și spălarea banilor în contextul jocurilor de noroc.

2.4.1. Extinderea măsurilor de combatere a spălării banilor

În ceea ce privește jocurile de noroc, Directiva privind combaterea spălării banilor[28] se aplică în prezent numai cazinourilor. Unele state membre au extins deja domeniul de aplicare al directivei la alte forme de jocuri de noroc, iar unii operatori reglementați aplică o serie de instrumente, cum ar fi procedurile de verificare a identității clienților, stabilirea de profiluri ale clienților și monitorizarea plăților. Pentru a crea condiții echitabile pentru toți operatorii de jocuri de noroc și pentru a asigura un nivel de protecție comparabil în toate statele membre, este nevoie de o aplicare mai amplă a directivei, la toate serviciile de jocuri de noroc.

Comisia va lua în considerare, în contextul revizuirii directivei, extinderea domeniului de aplicare a acesteia la toate formele de jocuri de noroc, garantând în același timp respectarea principiului proporționalității.

2.4.2. Combaterea furtului de identitate și a altor forme de criminalitate informatică

În urma consultării publice, a rezultat clar că cel mai frecvent tip de fraudă în domeniul jocurilor de noroc este furtul de identitate. Aceasta reflectă însă o situație mai generală, o provocare din ce în ce mai serioasă reprezentată de furtul de identitate și de alte forme de criminalitate informatică, care afectează prestarea serviciilor online. Comisia abordează aceste chestiuni în contextul politicii privind criminalitatea informatică, în care se încadrează și o propunere recentă referitoare la înființarea unui centru european de combatere a criminalității informatice[29]. Pentru a se asigura că soluțiile identificate în acest context contribuie și la prestarea unor servicii mai sigure de jocuri de noroc online, Comisia va încuraja schimburile de experiență și de bune practici în combaterea criminalității informatice în cadrul grupului de experți, precum și schimburi cu centrul european de combatere a criminalității informatice, în funcție de situație.

2.4.3. Garantarea securității echipamentelor utilizate pentru jocurile de noroc

Certificarea echipamentelor pentru jocurile de noroc online, inclusiv a programelor informatice specifice, este de obicei o condiție pe care o pun autoritățile competente ale statelor membre atunci când hotărăsc cu privire la cererile de acordare a licențelor pentru jocuri de noroc. Pentru a asigura în UE un nivel comparabil de securitate a jocurilor de noroc online, pentru a reduce povara administrativă generată de diferitele proceduri naționale de certificare și pentru a crea posibilitatea interoperabilității acolo unde este cazul, Comisia va analiza avantajele introducerii unui standard UE cu privire la certificarea echipamentelor pentru jocurile de noroc.

ACȚIUNI PRINCIPALE

Comisia:

· Va lua în considerare în 2012 posibilitatea extinderii domeniului de aplicare al directivei privind combaterea spălării banilor la toate formele de jocuri de noroc,

· Va încuraja, în contextul politicii sale privind criminalitatea informatică, schimburi de experiență și bune practici în cadrul grupului de experți în domeniul jocurilor de noroc, precum și schimburi cu centrul european de combatere a criminalității informatice, după cum este cazul,

· Va analiza în 2013 posibilitatea introducerii unui standard UE în domeniul echipamentelor pentru jocuri de noroc, inclusiv pentru programele informatice specifice.

Statele membre sunt invitate:

· Să promoveze formarea profesioniștilor din domeniul judiciar în probleme legate de fraudă și de spălarea banilor în contextul jocurilor de noroc.

2.5. Garantarea integrității în sport și prevenirea meciurilor aranjate

Meciurile aranjate în contextul pariurilor sportive reprezintă un tip aparte de fraudă care contravine intereselor organizațiilor sportive, ale sportivilor, jucătorilor (consumatorilor) și operatorilor reglementați. Aranjarea meciurilor vine în contradicție cu principiul fairplay-ului în cadrul competițiilor sportive, unul dintre obiectivele acțiunii UE în domeniul sportului (articolul 165 din TFUE). Abordarea acestei chestiuni necesită eforturi concertate și coordonate din partea autorităților publice, a organizațiilor sportive și a operatorilor de jocuri de noroc[30]. În UE sunt în vigoare diferite mecanisme de reglementare (condiții de acordare a licențelor pentru jocurile de noroc, regulamente ale federațiilor sportive) și de autoreglementare (coduri de conduită) și au fost puse la punct campanii educaționale, reguli referitoare la conflictele de interes, sisteme de monitorizare a pariurilor și instrumente de alertare (denunțuri, linii de asistență telefonică etc.). Există cooperare între părțile interesate, dar sfera sa este limitată. Există o nevoie clară de o cooperare mai strânsă între organismele sportive, operatorii de pariuri și autoritățile competente, inclusiv autoritățile de reglementare a jocurilor de noroc, atât la nivel național, cât și la nivel internațional.

2.5.1. Promovarea cooperării între părțile interesate

Acordurile de cooperare reprezintă un instrument util în acest domeniu, iar Comisia încurajează dezvoltarea lor și includerea tuturor părților interesate relevante (operatori de jocuri de noroc, organizații sportive, autorități de reglementare). Aceste acorduri facilitează crearea unor puncte de contact naționale în cadrul cărora actorii implicați în combaterea aranjării meciurilor la nivel național se pot întâlni, pot face schimb de informații și pot coordona acțiuni. Punctele de contact naționale sunt un element esențial al cooperării eficiente în vederea combaterii meciurilor aranjate atât la nivelul UE, cât și la nivel mondial.

2.5.2. Măsuri de combatere a aranjării meciurilor

Măsurile luate de statele membre pentru finanțarea măsurilor de combatere a aranjării meciurilor variază considerabil, fără a se fi constatat că vreunul dintre modele de finanțare aplicate în prezent ar fi mai mult sau mai puțin eficient decât altele.

Comisia va propune, prin intermediul unei recomandări, o serie de măsuri de combatere a aranjării meciurilor, aplicabile în toate statele membre și disciplinele sportive, în cooperare cu părțile interesate. Acest demers are următoarele obiective: 1) să promoveze un schimb mai eficient de bune practici în prevenirea meciurilor aranjate în contextul pariurilor sportive, printre care să se numere inițiative de sensibilizare și formare pentru actorii din domeniul sportului, 2) să asigure acțiuni reciproce de alertă și urmărire a activităților suspecte de către organismele sportive, operatori și autoritățile de reglementare, inclusiv colectare de date fiabile cu privire la anvergura problemelor identificate, 3) stabilirea unor prevederi minimale privind conflictele de interese, cum ar fi interzicerea pariurilor pentru sportivi și oficiali din domeniul sportului sau excluderea evenimentelor pentru tineret din sfera activităților de pariuri și 4) introducerea liniilor de asistență telefonică sau a altor mecanisme de raportare sau denunțare. În acest scop se vor organiza ateliere specializate, cu participarea unor experți în domeniul jocurilor de noroc.

2.5.3. Măsuri pentru descurajarea meciurilor aranjate

În urma studiului privind meciurile sportive aranjate[31] s-a constatat că acest fenomen este considerat o infracțiune penală în toate statele membre. Conform acestui studiu, condamnarea infracțiunilor din sport nu duce neapărat la o mai bună aplicare a legii sau la împuținarea cazurilor suspecte. Principalele neajunsuri în ceea ce privește urmărirea penală a cazurilor de aranjare a meciurilor sunt de natură operațională, motiv pentru care inițiativele UE ar trebui să vizeze îmbunătățirea aplicării normelor de combatere a aranjării meciurilor.

Comisia participă la lucrările Consiliului Europei, care dezbate ideea unei eventuale convenții privind combaterea manipulării rezultatelor sportive. Scopul demersului este să pună la dispoziția sistemelor naționale instrumentele, expertiza și resursele necesare pentru a combate acest pericol.

2.5.4. Promovarea cooperării internaționale

Comisia va lansa, utilizând o parte din fondurile disponibile în cadrul Acțiunii pregătitoare pentru parteneriate europene în domeniul sportului 2012[32], o serie de proiecte pilot care vizează promovarea cooperării internaționale în prevenirea aranjării meciurilor. De asemenea, Comisia va continua cooperarea cu Comitetul Internațional Olimpic (CIO) și Consiliul Europei, deoarece ambele instituții au propus și elaborat măsuri pentru a aborda această problemă la nivel internațional[33]. Comisia va analiza posibilitatea de a include protecția integrității sportului și combaterea fenomenului meciurilor aranjate în discuțiile cu țările terțe și organizațiile internaționale competente în domeniul sportului.

ACȚIUNI PRINCIPALE

Comisia:

· Va adopta în 2014 o recomandare privind bunele practici în prevenirea și combaterea aranjării meciurilor în contextul pariurilor sportive,

· Va participa la lucrările Consiliului Europei pe marginea unei eventuale convenții pentru combaterea manipulării rezultatelor sportive,

· Va promova cooperarea internațională și dialogul pentru prevenirea meciurilor aranjate.

Statele membre sunt invitate:

· Să înființeze puncte naționale de contact care să reunească toți actorii relevanți implicați în lupta împotriva fenomenului meciurilor aranjate,

· Să doteze sistemele juridice și administrative naționale cu instrumentele, expertiza și resursele necesare pentru combaterea aranjării meciurilor,

· Să asigure o finanțare sustenabilă a măsurilor de garantare a integrității în sport.

3. Concluzii

Pentru a răspunde diferitelor provocări de ordin tehnic și legislativ pe care le generează sectorul jocurilor de noroc online sunt necesare măsuri judicioase și eficace. Acțiunile anunțate în prezenta comunicare constituie o strategie cuprinzătoare, gândită pentru a răspunde acestor provocări.

Comisia Europeană va colabora cu Parlamentul European, cu statele membre și cu toate părțile interesate pentru punerea rapidă în aplicare a prezentei comunicări. Ea va convoca o primă reuniune a grupului de experți în domeniul jocurilor de noroc în 2012 și va iniția un dialog cu toate părțile interesate. În 2013 se va organiza o conferință a părților interesate.

Comisia Europeană va evalua punerea în aplicare a prezentei comunicări și aplicarea măsurilor de către statele membre și părțile interesate și va prezenta un raport cu privire la progresele înregistrate în termen de doi ani de la adoptarea prezentei comunicări. În acest raport, Comisia va analiza dacă acțiunile implementate sunt suficiente, mai ales în ceea ce privește îndeplinirea obiectivului privind protecția mai eficientă a consumatorilor și descurajarea meciurilor aranjate. De asemenea, Comisia va evalua dacă aceste acțiuni oferă un cadru UE adecvat pentru jocurile de noroc online sau dacă trebuie adoptate, la nivelul UE, măsuri suplimentare, eventual legislative, dacă este cazul.

[1] Termenul „jocuri de noroc online” se referă la o întreagă gamă de diverse servicii de jocuri de noroc și canale de distribuție. Pentru o imagine de ansamblu și definiții, a se vedea secțiunea 2 din documentul de lucru al serviciilor Comisiei.

[2] În 2011, veniturile anuale obținute pe piața jocurilor de noroc din UE în general erau estimate la aproximativ 84,9 miliarde EUR, cu rate de creștere anuale de circa 3%. În perioada 2008-2011, piața jocurilor de noroc clasice a crescut cu aproximativ 8,3%.

[3] H2 Gambling Capital (consultanță în domeniul jocurilor de noroc și al pariurilor)

[4] Carte verde privind jocurile de noroc online în piața internă [COM (2011) 128 final]

[5] Numărul de referință al documentului de lucru al serviciilor Comisiei

[6] Termenul „minori” utilizat în prezenta comunicare se referă la copii. Conform articolului 1 din Convenția ONU privind drepturile copilului, „copil” înseamnă orice persoană sub 18 ani. În anumite state membre, și adulții tineri intră în categoria copiilor.

[7] Toate acțiunile propuse de Comisie în prezentul document sunt consecvente și compatibile cu cadrul financiar multianual actual.

[8] Concluziile celui de-al 3057-lea Consiliu Competitivitate privind cadrul aplicabil jocurilor de noroc și pariurilor în statele membre ale UE, 10 decembrie 2010

[9] Rapoartele președințiilor Consiliului privind progresele înregistrate cu privire la cadrul pentru jocurile de noroc și pariuri în statele membre ale UE (2008-2011)

[10] 2011/2084(INI)

[11] CESE 1581/2011 - INT/579

[12] Directiva 98/34/CE de stabilire a unei proceduri pentru furnizarea de informații în domeniul standardelor și reglementărilor tehnice, modificată prin Directiva 98/48/CE.

[13] Directiva 95/46/CE privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date; pentru informații referitoare la reforma protecției datelor și la pachetul de reforme adoptat de Comisie la 25 ianuarie 2012, a se consulta http://ec.europa.eu/justice/newsroom/data-protection/news/120125_en.htm

[14] Se preconizează că un regulament privind cooperarea administrativă prin intermediul IMI [pe baza propunerii Comisiei COM (2011) 522 final] va fi adoptat oficial de Parlamentul European și de Consiliu în septembrie/octombrie 2012. Acest regulament va crea posibilitatea lansării unor proiecte pilot IMI pentru a testa utilizarea IMI în domeniul cooperării administrative, inclusiv schimbul de date cu caracter personal, în orice sector al pieței unice, cu condiția să existe un temei juridic pentru schimbul acestor date.

[15] Faptul că anumite servicii de jocuri de noroc sunt neautorizate în statul membru gazdă nu înseamnă că serviciile respective nu sunt reglementate în statul membru de origine, nici că ele nu sunt autorizate în alte state membre gazdă.

[16] Regulamentul (CE) nr. 2006/2004 privind cooperarea dintre autoritățile naționale însărcinate să asigure aplicarea legislației în materie de protecție a consumatorului (regulamentul privind cooperarea în materie de protecție a consumatorului).

[17] Pentru mai multe detalii, a se consulta http://ec.europa.eu/internal_market/e-commerce/notice-and-action/index_en.htm.

[18] De exemplu, dependența de jocurile de noroc, înclinația patologică pentru jocurile de noroc sau practicarea excesivă a acestora.

[19] H2 Gambling Capital

[20] O agendă a consumatorului European – stimularea încrederii și a creșterii economice [COM(2012) 225 final].

[21] După cum se sugerează în propunerea de directivă privind soluționarea alternativă a litigiilor în materie de consum și în propunerea de regulament privind SOL în materie de consum, http://ec.europa.eu/consumers/redress_cons/adr_policy_work_en.htm.

[22] Strategia europeană pentru un internet mai bun pentru copii [COM(2012) 196 final].

[23] Directiva 2005/29/CE privind practicile comerciale neloiale ale întreprinderilor de pe piața internă față de consumatori și de modificare a Directivei 84/450/CEE, a Directivelor 97/7/CE, 98/27/CE și 2002/65/CE și a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004.

[24] Este vorba despre un proiect transdisciplinar, finanțat prin Al 7-lea program-cadru pentru cercetare și dezvoltare tehnologică. El se axează pe studiul dependențelor și al stilurilor de viață din Europa pe o perioadă de 5 ani (2011-2015). Pentru mai multe informații: http://ec.europa.eu/research/social-sciences/projects/486_en.html

[25] Decizia nr. 1351/2008/CE de stabilire a unui program comunitar multianual privind protecția copiilor care utilizează internetul și alte tehnologii de comunicare.

[26] Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a mecanismului Conectarea Europei [COM (2011) 665].

[27] Proiect care are drept obiectiv evaluarea prevalenței și a factorilor determinanți ai cvasi-dependenței și dependenței de internet în rândul adolescenților europeni.

[28] Directiva 2005/60/CE privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor și finanțării terorismului.

[29] Combaterea criminalității în era digitală actuală: instituirea unui Centru european de combatere a criminalității informatice [COM (2012) 140 final].

[30] A se vedea Declarația de la Nicosia privind combaterea aranjării meciurilor din 20 septembrie 2012.

[31] http://ec.europa.eu/sport/news/20120410-study-on-match-fixing_en.htm

[32] http://ec.europa.eu/sport/news/20120417-2012-call-for-proposals_en.htm

[33] CM/Rec (2011) 10, recomandările CIO din 2 februarie 2012 privind combaterea aranjării meciurilor.