13.9.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 277/125

—

reamintește importanța politicii europene în domeniul transporturilor, energiei și telecomunicațiilor drept instrument-cheie pentru asigurarea unei creșteri a competitivității orașelor și regiunilor și drept contribuție la realizarea coeziunii economice, sociale și teritoriale a UE;

—

susține crearea noului mecanism „Conectarea Europei” (MCE) drept cadru juridic comun și instrument de finanțare unic pentru sectoarele transporturilor, energiei și telecomunicațiilor;

—

salută faptul că acesta se concentrează asupra completării verigilor lipsă, eliminării blocajelor și asigurării unor legături transfrontaliere adecvate, precum și asupra utilizării unor instrumente financiare inovatoare în scopul de a asigura cel mai amplu efect de pârghie posibil al cheltuielilor publice, pentru a crea o valoare adăugată mai mare pentru cetățenii UE;

—

solicită ca implementarea să aibă loc în strânsă cooperare cu statele membre, autoritățile locale și regionale și părțile interesate de pe teren, în conformitate cu principiul subsidiarității;

—

consideră că implementarea MCE ar trebui corelată atât cu obiectivele Strategiei Europa 2020, cât și cu cele ale politicii de coeziune, și că ar trebui să se completeze reciproc și să fie coerentă cu Fondul de coeziune;

—

insistă asupra necesității ca finanțarea să fie alocată în mod echitabil între toate statele membre UE și toate regiunile, reflectându-se totodată condițiile specifice din teritoriile UE;

—

dorește ca Comisia Europeană să exprime în mod explicit că cele 10 miliarde EUR care urmează a fi transferate din Fondul de coeziune sunt distribuite respectându-se pe deplin Regulamentul privind Fondul de coeziune, inclusiv cotele naționale care se aplică statelor membre.

Raportor

dl Ivan ŽAGAR (SI-PPE), primarul localității Slovenska Bistrica

Documente de referință

1.

reamintește că politica europeană în domeniul transporturilor, telecomunicațiilor și serviciilor digitale ar trebui concepută ca un instrument-cheie pentru asigurarea unei creșteri a competitivității orașelor și regiunilor, a liberei circulații a bunurilor și persoanelor, a integrării pieței unice și a coeziunii economice, sociale și teritoriale a UE și a conexiunilor acesteia cu restul lumii;

2.

salută rolul potențial al mecanismului „Conectarea Europei” de stimulare a creșterii și a ocupării forței de muncă, precum și a competitivității Europei (1) și sprijină faptul că Comisia se concentrează asupra completării verigilor lipsă, eliminării blocajelor și asigurării unor legături transfrontaliere adecvate;

3.

sprijină crearea noului mecanism „Conectarea Europei” (MCE) drept cadru juridic comun și instrument de finanțare pentru sectoarele transporturilor, energiei și telecomunicațiilor;

4.

solicită ca implementarea să aibă loc în strânsă cooperare cu statele membre, autoritățile locale și regionale și părțile interesate de pe teren, în conformitate cu principiul subsidiarității;

5.

solicită o abordare mai transparentă, mai coerentă și mai simplificată a finanțării UE, capabilă să atragă finanțare din sectorul privat, care este necesară în momentul de față pentru realizarea obiectivelor UE;

6.

consideră că implementarea MCE ar trebui să contribuie, de asemenea, la obiectivele de consolidare a coeziunii economice, sociale și teritoriale și că ar trebui corelată cu fondurile politicii de coeziune așa încât cele două să se completeze reciproc și să fie coerente;

7.

salută propunerile Comisiei de a aloca 10 miliarde de EUR din Fondul de coeziune în cadrul MCE pentru sprijinirea implementării proiectelor coordonate de infrastructură de transport din rețeaua centrală TEN-T în statele membre care fac obiectul politicii de coeziune; subliniază necesitatea de a se respecta, în cea mai mare măsură posibil, alocările naționale din cadrul Fondului de coeziune, pentru a se asigura condiții de sprijin financiar favorabile, în conformitate cu prevederile Fondului de coeziune, pentru toate tipurile de proiecte eligibile, inclusiv proiectele rutiere transfrontaliere;

8.

consideră că proiectele MCE ar trebui să urmărească, în primul rând, obiectivele creșterii inteligente, durabile și favorabile incluziunii – obiectivele Strategiei Europa 2020;

9.

subliniază dificultatea pe care o întâmpină multe state membre în a dezvolta singure proiecte complexe de infrastructură transfrontalieră de transport, în vreme ce, la nivelul UE, există o masă critică a solicitărilor în direcția unei sinergii sporite între diversele programe de finanțare și domenii de acțiune, care trebuie să asigure cel mai amplu efect de pârghie posibil al cheltuielilor publice, pentru a crea o valoare adăugată mai mare pentru cetățenii UE;

10.

susține crearea noului mecanism Conectarea Europei (MCE) drept cadru juridic comun și instrument de finanțare pentru sectoarele transporturilor, energiei și telecomunicațiilor;

11.

subliniază că, în cadrul proiectelor de transport, ar trebui să se considere interconectarea acestora cu alte tipuri de transport care au legătură cu concentrările, ca de exemplu transportul aerian, metroul etc.; accesul la rețea și la servicii în bandă largă trebuie asigurat mai ales în zonele care nu sunt atrăgătoare din punct de vedere comercial, cum ar fi zonele rurale cu o densitate scăzută a populației, în care TIC pot facilita furnizarea de servicii publice și contribui la stabilizarea populației și la coeziunea teritorială;

12.

ar dori ca tratamentul acordat regiunilor cu un indice de dezvoltare diferit să fie clarificat, astfel încât să se reflecte condițiile specifice din teritoriile UE, inclusiv cele ale regiunilor cu handicapuri demografice și naturale grave și permanente, precum și ale regiunilor ultraperiferice, și să se acopere în mod echilibrat regiunile europene;

13.

susține eforturile de promovare a unor sisteme de transport ecologice și durabile, în special transportul feroviar și maritim, moduri eficiente și competitive care trebuie să dispună de o infrastructură adecvată și de servicii organizate. Pentru asigurarea bunei funcționări a acestor moduri de transport durabile, este necesară, de asemenea, crearea unor noduri logistice de interior, care să permită un schimb intermodal optim și să asigure eficiența sistemului în ansamblul său;

14.

consideră că trebuie să se țină seama de situația specială a diferitelor regiuni din UE, inclusiv a regiunilor din noile state membre cu infrastructură slab dezvoltată și cu finanțare insuficientă, mai ales în acele cazuri în care astfel se generează o valoare adăugată considerabilă la nivel regional, de exemplu în sectorul transportului transfrontalier;

15.

subliniază nevoia de a se promova interconectarea rețelelor energetice și funcționarea pieței interne de energie în UE, precum și de a se recunoaște că independența energetică a UE este una dintre prioritățile esențiale ale acestui instrument și de a se consolida securitatea aprovizionării;

16.

subliniază faptul că investițiile într-o rețea de telecomunicații în bandă largă și în platforme de infrastructură pentru servicii digitale sunt esențiale pentru realizarea Agendei digitale a UE și pentru a contribui la obiectivele Europa 2020, precum și pentru furnizarea serviciilor publice europene;

17.

salută crearea instrumentului MCE și dotarea financiară a acestuia, care nu va trebui pusă în discuție pentru menținerea eficacității sale și a efectului de pârghie în raport cu alte surse de finanțare publice și private. Totuși, avertizează împotriva oricăror demersuri care ar putea fi în detrimentul fondurilor structurale;

18.

este îngrijorat, având în vedere starea piețelor financiare, cu privire la impactul și efectul de pârghie preconizate ale măsurilor de finanțare a MCE asupra finanțării publice regionale și locale planificate pentru investițiile de infrastructură;

19.

insistă asupra necesității ca finanțarea să fie alocată în mod echitabil între toate statele membre UE și să ia în considerare calitatea și valoarea adăugată a proiectelor finanțate prin MCE în domeniul rețelelor de transport, energetice și de telecomunicații pentru regiunile cele mai puțin dezvoltate, inclusiv cele afectate de handicapuri geografice și naturale permanente, cu densitate foarte scăzută a populației, precum și regiunile insulare, transfrontaliere și muntoase, acordându-se atenția cuvenită eficacității și efectului de pârghie al proiectelor propuse;

20.

solicită Comisiei Europene să exprime în mod explicit că cele 10 miliarde EUR care urmează a fi transferate din Fondul de coeziune sunt distribuite respectându-se Regulamentul privind Fondul de coeziune, inclusiv cotele naționale care se aplică statelor membre;

21.

subliniază faptul că normele de eligibilitate vor fi extinse în ceea ce privește costurile administrative;

22.

susține o abordare mai transparentă, coerentă și simplificată a finanțării UE pentru a atrage finanțare din sectorul privat; solicită de aceea adăugarea costurilor administrative la lista cheltuielilor eligibile, astfel încât obiectivele să poată fi realizate în mod mai eficient și subliniază că noile surse de finanțare nu vor înlocui în nici un caz finanțarea tradițională UE, ci mai degrabă o vor completa;

23.

salută introducerea unor instrumente financiare inovatoare, și mai ales utilizarea de obligațiuni pentru proiecte UE, care vor atrage investitori privați și vor stimula parteneriatele public-privat pe teritoriul UE. Considerând starea piețelor financiare, garanția pentru aceste obligațiuni ar trebui să fie asigurată de Comisie;

24.

solicită Comisiei să prevadă măsuri de consolidare a capacităților pentru utilizarea instrumentelor financiare inovatoare, pentru a sprijini participarea autorităților publice care nu dețin expertiza necesară, mai ales la nivel regional și local. Salută adoptarea la 6 iulie 2012 a Regulamentului privind inițierea fazei-pilot 2012-2013 a inițiativei de emitere de obligațiuni UE pentru finanțarea de proiecte, care urmărește mobilizarea unor mijloace din sectorul privat de până la 4,5 miliarde EUR pentru finanțarea unor proiecte de infrastructură de importanță strategică (2); sprijină propunerea ca încheierea cu succes a fazei-pilot să fie urmată de o fază operațională în perioada 2014-2020 în cadrul mecanismului Conectarea Europei;

25.

salută programele de lucru ca instrumente care folosesc forma granturilor în cazul unor măsuri particulare;

26.

afirmă că eligibilitatea cheltuielilor, așa cum este aceasta definită de MCE, poate constitui un factor limitativ pentru implementarea proiectelor; de aceea ar trebui să fie modificată în ceea ce privește datele de eligibilitate și anumite puncte din lista cheltuielilor eligibile, cum ar fi cheltuielile de pregătire, TVA-ul nerecuperabil, cumpărarea de terenuri;

27.

este îngrijorat de faptul că toate propunerile de granturi vor fi supuse exclusiv aprobării de către statele membre. De aceea, Comitetul Regiunilor solicită ca autoritățile locale și regionale să facă parte din procesul de selecție, acolo unde este relevant și în funcție de competențele lor juridice;

28.

subliniază că, având în vedere situația actuală cu care se confruntă autoritățile locale și regionale, beneficiarii nu vor putea să își înceapă lucrările la timp. Prin urmare, prevederile privind anularea proiectelor nu ar trebui să fie prea restrictive și să permită o perioadă de trei ani, în locul celei de doi ani propuse de Comisie;

29.

amintește că cele 10 miliarde de EUR preluate din Fondul de coeziune vor fi gestionate conform normelor gestiunii directe și nu conform principiului „primul venit, primul servit”; subliniază că o abordare de tip „primul venit, primul servit” ar putea risca accentuarea dezechilibrelor la nivelul acelor state UE care beneficiază de politica de coeziune și care se confruntă cu dificultăți mai mari în ceea ce privește condițiile administrative, umane și financiare, ceea ce ar putea împiedica unele state membre și regiuni să prezinte proiecte suficient de solide;

30.

propune ca normele de eligibilitate a cheltuielilor privind cele 10 miliarde EUR transferate din Fondul de coeziune să fie în conformitate cu regulamentul aplicabil acestui fond;

31.

solicită ca sprijinul financiar pentru proiecte la nivel mai scăzut decât rețelele transeuropene să respecte principiul subsidiarității, fără a aduce atingere chestiunii privind autoritățile competente;

32.

susține programele de lucru multianuale care vor fi comunicate tuturor părților implicate. În conformitate cu principiile guvernanței pe mai multe niveluri, pregătirea programelor de lucru ar trebui să implice parteneri de la toate nivelurile;

33.

subliniază că autoritățile locale și regionale dețin răspunderea juridică pentru multe din domeniile acoperite de MCE și sunt direct afectate de măsurile propuse pentru finanțarea infrastructurilor transeuropene de transport, energie și telecomunicații; de aceea, este imperativ necesar să fie respectate principiile guvernanței pe mai multe niveluri, pentru a se asigura o dezvoltare teritorială echilibrată;

34.

consideră că propunerea MCE nu pare să ridice niciun fel de problemă în ceea ce privește respectarea principiului subsidiarității (3); amintește că, datorită dimensiunilor și efectelor lor, proiectele MCE pot presupune o dimensiune transnațională și că, prin urmare, trebuie realizate la nivelul cel mai adecvat: UE, național, regional sau local;

35.

insistă asupra necesității ca autoritățile locale și regionale și alte părți interesate relevante să fie incluse în procesul de decizie și de planificare din statele membre cu privire la lista orientativă a proiectelor MCE care ar putea fi finanțate;

36.

insistă asupra faptului că autoritățile locale și regionale ar trebui informate cât mai devreme posibil cu privire la propunerile MCE și sprijinite în mod activ în efortul de a le integra în pregătirea proiectelor și a strategiilor teritoriale de dezvoltare. De asemenea, este esențial ca toate părțile interesate din fiecare regiune să colaboreze la pregătirea viitoarelor proiecte MCE și la punerea acestora în aplicare;

37.

este de părere că trebuie elaborate măsuri strategice până la finele lui 2012 pentru încurajarea autorităților regionale și naționale să pregătească listele investițiilor propuse în domeniile energiei și telecomunicațiilor, deoarece numai pe această cale le va rămâne suficient timp statelor membre să-și pregătească documentația pentru fiecare proiect;

38.

subliniază că noile tehnologii (de exemplu infrastructura pentru combustibili alternativi) se confruntă cu obstacole mai mari la intrarea pe piață decât infrastructura tradițională, precum cea de transport rutier și feroviar, ca atare ar trebui să se permită subvențiile până la un nivel de 50 % în loc de 20 %;

39.

subliniază că implementarea MCE de către agenția executivă a Comisiei Europene ca autoritate de management ar trebui să aibă loc în strânsă cooperare cu alte autorități publice relevante. Ar trebui evitate orice cheltuieli suplimentare pentru înființarea și funcționarea agenției;

40.

subliniază necesitatea de a se defini normele care guvernează fondurile MCE în momentul în care parteneri din diferite state membre nu reușesc să ajungă la o înțelegere cu privire la modul de aplicare a unui anumit proiect;

41.

propune, în consecință, ca CE să analizeze utilitatea GECT pentru a face față potențialelor dificultăți în implementarea proiectelor transfrontaliere datorate legislațiilor naționale diferite și combinațiilor de surse financiare diferite definite în diverse regulamente;

42.

subliniază necesitatea de a asigura o compatibilitate coerentă între proiectele finanțate prin fondurile structurale și de coeziune, pe de o parte, și MCE, de cealaltă parte și evidențiază impactul preconizat al MCE asupra proiectelor mai mici;

43.

solicită Comisiei să ofere măsuri clare care să garanteze coordonarea și compatibilitatea între regulamentele aplicabile fondurilor structurale, mai ales în contextul elaborării cadrului strategic comun și a contractelor de parteneriat, dar și în ceea ce privește criteriile de eligibilitate și posibila suprapunere a proiectelor finanțate;

44.

atrage atenția asupra impactului MCE asupra planificării teritoriale și asupra strategiilor de dezvoltare regională și locală și sprijină măsurile de consolidare a capacităților pentru a le permite autorităților locale și regionale să fie cât mai bine pregătite pentru a prezenta proiecte ajunse la faza de maturitate în scopul finanțării acestora prin MCE;

45.

insistă asupra necesității ca programele operaționale și reglementarea pentru perioada de programare 2014-2020 să fie aprobate la timp, astfel încât implementarea proiectelor să poată demara la începutul lui 2014;

46.

susține propunerea Comisiei de trecere la o abordare mai orientată către rezultate, prin utilizarea unor ținte clare și măsurabile și a unor indicatori ai rezultatelor stabiliți în prealabil de comun acord. Ar trebui determinați câțiva indicatori clari și fiabili. Aceștia ar trebui să aibă un caracter general, echitabil, proporțional și să fie bazați pe principiul tratamentului egal; Ca atare, va trebui ca ALR să aibă la dispoziție instrumente de planificare strategică în scopul evitării sarcinilor administrative suplimentare legate de raportare, ceea ce implică și necesitatea unei evaluări care să includă impactul asupra coeziunii economice, sociale și teritoriale;

47.

solicită ca statele membre să facă uz în mai mare măsură de asistența tehnică disponibilă pentru programe operaționale, pentru a îmbunătăți capacitățile organelor locale și regionale și a altor participanți de a atrage fonduri UE. În cadrul instrumentului MCE, este deosebit de important ca statele membre mai puțin dezvoltate să pregătească, de asemenea, proiecte de calitate folosindu-se de resursele în materie de asistență tehnică și să poată fi, astfel, candidați egali în raport cu alte state membre atunci când concurează în cadrul invitațiilor la depunerea de propuneri pentru cofinanțare UE;

48.

caută o definire mai detaliată în ceea ce privește pregătirea documentației de proiect, pregătirea proiectelor, inițierea procedurilor și depunerea dosarelor participanților (diviziunea sarcinilor între organele de la nivel național și autoritățile locale și regionale) în cadrul instrumentului MCE.