29.6.2012

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 191/44

---

Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind dispozițiile specifice aplicabile Fondului european de dezvoltare regională și obiectivului referitor la investițiile pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1080/2011

COM(2011) 614 final – 2011/0275 (COD)

2012/C 191/08

Raportor: dl Etele BARÁTH

La 25 și 27 octombrie 2011, în conformitate cu articolele 178 și 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Parlamentul European și, respectiv, Consiliul au hotărât să consulte Comitetul Economic și Social European cu privire la

Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind dispozițiile specifice aplicabile Fondului european de dezvoltare regională și obiectivului referitor la investițiile pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1080/2006

COM(2011) 614 final – 2011/0275 (COD).

Secțiunea pentru uniunea economică și monetară și coeziune economică și socială, însărcinată cu pregătirea lucrărilor Comitetului pe această temă, și-a adoptat avizul la 3 aprilie 2012.

În cea de-a 480-a sesiune plenară, care a avut loc la 25 și 26 aprilie 2012 (ședința din 25 aprilie), Comitetul Economic și Social European a adoptat prezentul aviz cu 178 de voturi pentru, 1 vot împotrivă și 2 abțineri.

1.   Concluzii și reflecții asupra avizului

1.1   Propunerile legislative privind politica de coeziune pentru 2014-2020, pe care Comisia le-a adoptat la 6 octombrie 2011 (pachetul „Coeziune”) introduc schimbări majore în modul de concepere și de implementare a politicii de coeziune. Principalul obiectiv al acestei politici și unul dintre instrumentele esențiale ale Fondul european regional de dezvoltare regională (FEDER) este utilizarea investițiilor ca mijloc de realizare a Strategiei Europa 2020. Investițiile FEDER trebuie, așadar, să aducă beneficii tuturor cetățenilor din UE.

1.2   Cu toate acestea, este important să nu se piardă din vedere normele din propunerea de regulament de instituire a dispozițiilor generale privind fondurile (Regulamentul privind dispozițiile comune), dintre care unele au legătură directă cu FEDER. Aceste dispoziții generale au efecte importante asupra utilizării FEDER, cum ar fi:

—	concentrarea finanțării într-un număr mai mic de priorități;

—	legarea mai strânsă a priorităților de Strategia Europa 2020;

—	concentrarea atenției asupra rezultatelor;

—	monitorizarea progreselor către atingerea obiectivelor convenite;

—	utilizarea sporită a condiționalităților;

—	simplificarea punerii în aplicare.

Dar efecte importante produc și numeroase dispoziții specifice, de exemplu cele care promovează o abordare mai integrată sau cele care reglementează mai explicit utilizarea instrumentelor financiare.

1.3   Ar trebui de asemenea avut în vedere că, la 29 iunie 2011, Comisia Europeană a prezentat o propunere privind cadrul financiar multianual pentru perioada 2014-2020, adică bugetul Uniunii Europene pentru următoarea perioadă de programare. CESE prezintă și mai multe avize privind resursele proprii ale Uniunii.

1.4   În Avizul privind fondurile structurale – Dispoziții generale (1), CESE a formulat mai multe mesaj-cheie cu privire la întregul pachet „Coeziune”. Prezentul aviz sprijină pe deplin aceste mesaje și le preia în ceea ce privește FEDER în mod specific.

1.4.1   Parteneriatul

1.4.1.1   CESE este ferm convins că un parteneriat real, care să implice toți partenerii, astfel cum sunt definiți în articolul 5 alineatul (1) din Regulamentul privind dispozițiile comune, în pregătirea, executarea și evaluarea ex-post a proiectelor desfășurate în cadrul politicii de coeziune a UE, contribuie direct la succesul acestora; în consecință, salută definirea mai multor parteneri la articolul 5 alineatul (1) din propunerea Comisiei și faptul că parteneriatele vor deveni un element obligatoriu al politicii de coeziune;

1.4.1.2   CESE observă cu satisfacție că punerea în aplicare a Tratatului de la Lisabona poate fi consolidată nu numai prin accentuarea identității europene, ci și prin implicarea în proiecte a partenerilor astfel cum sunt definiți în articolul 5 alineatul (1) din Regulamentul privind dispozițiile comune, contribuind la creșterea eficienței acestora.

1.4.1.3   CESE este profund îngrijorat de semnalele din Consiliu, unde unele state membre par să restricționeze principiul parteneriatului și solicită Comisiei și Parlamentului European să contribuie la oprirea acestei tendințe.

1.4.1.4   CESE consideră că, odată adoptat, proiectul de regulament va susține principiul subsidiarității, dat fiind că sarcinile FEDER sunt stabilite în tratat, iar politica este implementată în conformitate cu principiul gestiunii partajate și respectându-se competențele instituționale ale statelor membre și ale regiunilor.

1.4.2   Condiționalitatea

1.4.2.1   CESE consideră că printr-o utilizare sporită a condiționalității în politica de coeziune se vor obține rezultate mai bine definite, mai concrete și mai durabile. În multe din analizele sale, CESE s-a oprit asupra chestiunilor legate de „condiționalitatea” implementării, care ar trebui asociată cu o mai mare eficiență, o mai bună calitate și o simplificare esențială.

1.4.2.2   Condiționalitatea ex-ante ar trebui legată de punerea corespunzătoare în aplicare a principiului parteneriatului.

1.4.2.3   CESE își exprimă dezacordul cu condiționalitatea macroeconomică așa cum este formulată în prezent, deoarece dă semnalele incorecte și, în cele din urmă, penalizează regiuni și cetățeni care nu trebuie învinuiți pentru excesele macroeconomice comise la nivel național.

1.4.3   Simplificarea

1.4.3.1   CESE recunoaște eforturile depuse de Comisie în vederea simplificării procedurilor din cadrul politicii de coeziune a UE și a celor legate de aceasta. Cu toate acestea, complexitatea a rămas prea mare.

1.4.3.2   Prin accentul excesiv pus pe auditare și proceduri, atât autoritățile naționale și cele europene obstrucționează încă accesul la finanțarea UE a IMM-urilor și ONG-urilor – fiindcă prea multă energie se risipește cu sarcinile administrative. Suprareglementarea trebuie respinsă cu hotărâre la toate nivelurile.

1.4.3.3   CESE își exprimă acordul deplin cu eforturile de a coordona Strategia Europa 2020 și politica de coeziune de a concentra atenția într-o mai mare măsură asupra temelor principale și a rezultatelor.

1.4.3.4   CESE este de acord pe deplin cu dorința de a simplifica și normele financiare, administrative, de monitorizare și procedurale legate de utilizarea fondurilor structurale.

1.4.4   Coordonarea politicilor

1.4.4.1   CESE salută propunerile Comisiei privind concentrarea tematică ca mijloc de a reduce fragmentarea eforturilor.

1.4.4.2   Cu toate acestea, CESE recomandă să se dea dovadă de o mai mare flexibilitate în ceea ce privește concentrarea tematică, în mare parte pentru a facilita aplicarea abordării teritoriale și, astfel, de a îmbunătăți eficacitatea politicii.

1.4.4.3   CESE consideră că Cadrul Strategic Comun CSC reprezintă un instrument important de coordonare a intervențiilor fondurilor structurale și regretă că, așa cum se formulează în prezent, nu își poate oferi punctul de vedere asupra CSC.

1.4.5   Finanțarea, ingineria financiară

1.4.5.1   CESE este convins că trebuie urmărit impactul maxim al fiecărui euro care este disponibil pentru fondurile structurale.

1.4.5.2   Rezultatele consultării publice pe tema celui de-al cincilea raport privind coeziunea arată că există un consens general în legătură cu conceptul de concentrare a fondurilor. CESE consideră că mai multe temeri care au fost exprimate în privința anumitor chestiuni sunt întemeiate și solicită un răspuns înainte ca viitorul regulament general să intre în vigoare.

1.4.5.3   Sunt necesare garanții că excesiva concentrare, în special interpretarea rigidă a celor 11 obiective tematice și procentajul minim al resurselor care urmează să fie utilizate la finanțarea anumitor obiective tematice prioritare (de exemplu eficiența energetică și energia din surse regenerabile, cercetare și inovarea, sprijinirea IMM-urilor) nu împiedică sprijinirea proiectelor legate de dezvoltare care decurg din diferențele locale și regionale.

1.4.5.4   CESE a subliniat deseori că Strategia Europa 2020 și politica de coeziune se completează reciproc. Cu toate acestea, pentru a coordona politica de stabilitate (care necesită reforme structurale), politica de coeziune (orientată către convergență) și strategiile de creștere economică, este esențial ca Uniunea să dispună de mai multe resurse.

1.4.5.5   În acest scop, ar trebui să se folosească mai mult obligațiunile pentru finanțarea de proiecte Europa 2020, astfel cum se precizează în avize recente ale CESE.

1.4.5.6   CESE propune în plus să fie examinată cu atenție posibilitatea de a utiliza viitoarele fonduri de coeziune angajate, ca și fondurile necheltuite din actuala perioadă de programare în vederea impulsionării neîntârziate a creșterii economice europene!

2.   Observații generale și recomandări

2.1   CESE recunoaște străduințele și pregătirile extrem de detaliate ale Comisiei pentru punerea în aplicare a dispozițiilor legate de politica de coeziune și de Strategia Europa 2020 în perioada 2014-2020.

2.2   În diversele sale studii și avize CESE a făcut mai multe observații referitoare la conținutul celui de-al patrulea și celui de-al cincilea raport de coeziune, la utilizarea fondurilor structurale în ultimul deceniu, la eficacitatea acestora și la gradul lor de adecvare la scopul urmărit. Multe dintre aceste observații au fost însușite în conceperea politicii de coeziune pentru perioada 2014-2020.

2.3   Propunerile CE privind dispozițiile generale în conformitate cu care sunt utilizate fondurile structurale pentru perioada 2014-2020 au fost publicate într-un moment în care există diferențe mari între punctele de vedere referitoare la cauzele și natura crizei europene, care se adâncește.

2.4   CESE consideră că rădăcinile istorice ale actualei crize economice și financiare din Europa impun implementarea reformelor structurale în sistemul instituțional, social și politic. FEDER poate juca un rol crucial în transformarea sistemului de asistență socială astfel încât să devină mai sustenabil și mai eficient din punctul de vedere al costurilor. Cu toate acestea, pentru a realiza schimbarea acestor sisteme, sunt necesare în mod temporar resurse financiare suplimentare. CESE recunoaște că resursele disponibile sunt limitate și că aplicarea principiului concentrării a avut ca rezultat reducerea interesului pentru investițiile care urmăresc schimbări structurale în infrastructura sistemelor de asistență socială. CESE arată că fără astfel de investiții, impactul politicii de coeziune asupra acestor sisteme rămâne limitat.

2.5   Ca urmare a crizei, penuria de resurse, atât publice, cât și private poate crea dificultăți în asigurarea cofinanțării necesare acțiunilor esențiale pentru realizarea schimbărilor dorite. CESE consideră că o abordare flexibilă și responsabilă a cotelor de cofinanțare și a clauzelor de condiționalitate ar spori șansele de a obține un efect de durată al acțiunilor finanțate de fondurile structurale.

2.6   Strategia Europa 2020 și proiectul de regulament FEDER întemeiat pe aceasta reflectă o abordare economică în concordanță cu puterea și nevoile economiilor dezvoltate, care sunt caracterizate de creștere lentă și dispun de capacități semnificative în domeniul cercetării și dezvoltării. Fără îndoială, în țările dezvoltate, cercetarea, dezvoltarea și inovarea joacă un rol important în creșterea economică. Competitivitatea, care totuși nu este în contradicție cu politica de coeziune în sine, joacă un rol mai redus.

2.7   Politica de coeziune este menită să fie principalul instrument de investiții care să vină în sprijinul priorităților-cheie ale Uniunii așa cum sunt stabilite în Strategia Europa 2020 și, în acest sens, se concentrează asupra țărilor și regiunilor în care nevoile sunt maxime. CESE este de acord cu fondul acestei abordări, dar în același timp arată că unele elemente din regulamentul propus pot frâna realizarea obiectivelor Europa 2020.

2.7.1   FEDER poate avea un impact considerabil atât asupra realizării obiectivelor de convergență, cât și asupra obiectivelor general europene în domeniul competitivității. Dat fiind că nivelul resurselor nu poate fi mărit semnificativ în nici mod, CESE consideră că încă mai există potențial de definire mai clară a obiectivelor și de legare cu mai multă precizie a priorităților investiționale de obiective. Deoarece abordarea teritorială se pretează la definirea unor obiective mai precise, punctul de vedere al CESE este că trebuie să se pună mai mult accentul pe strategiile teritoriale general europene, cum ar fi strategiile macroregionale existente sau viitoare, ca referințe pentru obiectivele cu specific zonal.

2.7.2   disponibilitatea instrumentelor, ceea ce prezintă riscul de retragere a ajutorului și de redistribuire a instrumentelor retrase în favoarea regiunilor mai dezvoltate. Există riscul apariției unui conflict major între urmărirea obiectivelor de competitivitate, pe de o parte, și urmărirea obiectivelor politicii coeziune, pe de altă parte. Totuși, condițiile ex-ante tematice și instituționale, enumerate în anexa IV din regulamentul privind dispozițiile comune, poate servi ca bază de îmbunătățire a eficacității FEDER.

2.7.3   În anumite state membre și regiuni mai puțin dezvoltate, cota de 50 % finanțare FEDER care a fost rezervată unor scopuri specifice poate conduce la o pierdere de eficacitate. Cauza poate fi faptul că obiectivele de investiții „obligatorii” nu sunt poate cel mai bun mod de a realiza dezvoltarea optimă a regiunii sau statului membru în cauză. În aceste cazuri, eficacitatea utilizării resurselor scade și există chiar riscul unor probleme de absorbție, în timp ce masa critică necesară unei abordări eficiente a adevăratelor blocaje în dezvoltare nu poate fi atinsă. În plus, măsurile care nu răspund problemelor reale de dezvoltare pot conduce la creșterea neîncrederii din partea unei părți a publicului. Toate aceste aspecte arată că obiectivele și nevoile de dezvoltare specifice unei regiuni trebuie să fie gestionate în mod flexibil în contextul priorităților FEDER în materie de investiții.

3.   Observații și recomandări specifice

3.1   Caracteristici teritoriale speciale (dezvoltare urbană, regiuni ultraperiferice)

3.1.1   CESE salută atenția suplimentară acordată problemelor specifice ale dezvoltării urbane durabile și celor ale regiunilor ultraperiferice.

3.1.2   CESE salută obligația explicită de a aplica o abordare integrată în domeniul dezvoltării urbane. Cu toate acestea, consideră că Contractul de parteneriat ar trebui să furnizeze numai o listă orientativă a orașelor care urmează să beneficieze de ajutoare și a distribuției anuale a resurselor în acest scop, pentru a permite fiecărui stat membru să gestioneze mai flexibil proiectele, ceea ce ar putea avea efecte pozitive și asupra rezultatelor din orașele beneficiare.

3.1.3   În ceea ce privește gestionarea acțiunilor integrate, CESE subliniază că pentru aceste măsuri complexe există riscul de a implementa o selecție a proiectelor și proceduri administrative rigide și excesiv de birocratice. Acest lucru poate diminua capacitatea statelor membre și a beneficiarilor de a beneficia pe deplin de aceste oportunități. Prin urmare, CESE recomandă Comisiei Europene să se asigure că statele membre sunt capabile să pună în aplicare aceste acțiuni integrate și că aspectele birocratice le stânjenesc cât mai puțin posibil.

3.1.4   CESE este în favoarea instituirii unei platforme europene de dezvoltare urbană în contextul dezvoltării urbane durabile. CESE nu consideră că este necesar ca dreptul de a decide ce orașe să facă parte din platformă să-i revină Comisiei Europene; un set de criterii stabil ar trebui să fie suficient.

3.1.5   În ceea ce privește crearea platformei, CESE consideră că nu este necesară instituirea unui nou organism: sarcina poate fi dusă la bun sfârșit bazându-ne pe federațiile existente ale orașelor europene. Comitetul recomandă Comisiei să exploreze posibilitățile de a implica în operarea platformei, cât mai mult posibil, organizații existente.

3.1.6   Platforma va sprijini și crearea de rețele între toate orașele care iau măsuri inovatoare la inițiativa Comisiei. Punctul de vedere al CESE este că, pe lângă Comisie, grupuri ale statelor membre să poată lua inițiativa atunci când sunt în discuție măsuri inovatoare sau instituirea de rețele în cadrul platformei.

3.1.7   CESE salută propunerea ca minimum 5 % din finanțarea FEDER să fie alocată dezvoltării urbane integrate. Aceasta trimite un mesaj important și încurajator dinspre UE către statele membre și regiunile lor. Cu toate acestea, trebuie spus că nu sunt clare încă modul de alocare a sumei și legătura cu utilizarea altor resurse.

3.1.8   CESE consideră că este necesar să se stabilească la nivel european o definiție a sistemelor urbane ale orașelor mici, medii și mari, pe baza unei strategii pan-europene de dezvoltare teritorială. De asemenea, este important să se redacteze orientări pentru dezvoltarea unei rețele policentrice de aglomerări urbane, în conformitate cu obiectivele Strategiei Europa 2020.

3.2   Dezvoltare teritorială

3.2.1   Așa cum s-a arătat și în avizele anterioare ale CESE, cea mai bună cale de a ajuta regiunile să recupereze o reprezintă consolidarea legăturilor teritoriale și sprijinirea tuturor formelor de mobilitate. Competitivitatea sporește dacă se permite dezvoltarea rețelelor geografice de aglomerări urbane și producției. Însă legăturile dorite nu se rezumă la transport și comunicații, iar obiectivele conexe diferă de la regiune la regiune.

3.2.2   CESE recomandă să fie identificat un nou cadru european pentru conceptele de proiecte integrate de interes european special. CSC va fi considerat documentul de referință pentru acest nou cadru european. CESE recomandă să se verifice dacă există sau nu necesitatea unei „strategii europene de dezvoltare teritorială” oficială. În afara priorităților strategiilor macroregionale, ar trebui să se acorde o atenție specială obiectivelor privind rețelele urbane ale Europei.

3.2.3   Merită verificat dacă, în cazul dezvoltării urbane integrate sau strategiilor macroregionale, este sau nu necesar să se formuleze și să se promoveze noi obiective, fără de care dezvoltarea proiectelor pe scară largă ar putea fi frânată. Pentru definirea acestor obiective stabilite, de preferat, pe baze locale, sunt disponibile documente atent elaborate în urma unor lucrări pregătitoare, redactate, de exemplu, ca parte a pregătirilor pentru agenda teritorială a UE sau pentru programul ESPON.

3.2.4   Strategia de dezvoltare teritorială ar putea defini obiective care să încurajeze cooperarea economică și socială macroregională în domenii cum sunt:

—	consolidarea infrastructurii de cercetare și inovare (domeniile cercetării); stabilirea de legături între centrele de excelență europene și crearea unor centre de competență, pentru a revigora polii de dezvoltare ai Europei;

—	investiții în cercetarea și inovarea din domeniul afacerilor, în dezvoltarea produselor și a serviciilor etc.; internaționalizarea sistemelor de producție locale (clustere) și sprijinirea formării de rețele europene;

—	sisteme de transport care să completeze rețeaua de infrastructură TEN-T (gestionarea resurselor de apă; protecția mediului; energie; sisteme de informare și comunicare etc.);

—	rețeaua instituțională, pentru dezvoltarea de jos în sus a segmentelor macroregional și transnațional ale guvernelor etc.

3.2.5   În acest sens, CESE își pune mari speranțe în propunerile Comisiei privind CSC. Acestea nu sunt încă disponibile, dar Comitetul se așteaptă să fie informat și consultat.

3.3   Conectarea Europei

3.3.1   CESE a afirmat deseori că, având în vedere concentrarea resurselor, este necesar să fie asigurate resurse și cadre legislative distincte pentru a stimula cooperarea transnațională și, astfel, pentru a consolida legăturile din interiorul Europei. Cu toate acestea, CESE propune Comisiei să reflecteze la extinderea domeniului intervențiilor posibile prin mecanismul Conectarea Europei, deschizându-l, astfel încât acesta să poată cofinanța proiecte de interes european special, pe lângă cele privind transporturile și comunicațiile. În plus, CESE recomandă introducerea unor mecanisme care să garanteze că proiectele finanțate acționează efectiv în interesul unei mai bune coeziuni economice, sociale și teritoriale în Europa.

3.3.2   CESE consideră că ar fi în concordanță cu TFUE transformarea mecanismului Conectarea Europei într-un cadru financiar care să finanțeze implementarea proiectelor de interes european special, așa cum se subliniază la punctul 3.2.2 al prezentului aviz. Mecanismul ar trebui să includă inițiative legate de transport, energie și TIC.

3.4   Activitățile economice

3.4.1   CESE sprijină prioritatea de care se bucură patru obiective deosebit de importante în ceea ce privește contribuția FEDER la binele public:

—	„contribuția la ocuparea forței de muncă, la cercetare și dezvoltare și la inovarea prin sprijinirea întreprinderilor”;

—	investiții în infrastructurile de bază (de exemplu, transport, energie, mediu, infrastructurile sociale și de sănătate);

—	înființarea și, la fel de important, transferul întreprinderilor și

—	sporirea competitivității IMM-urilor, cu sprijinirea în special a microîntreprinderilor și a întreprinderilor meșteșugărești.

3.4.2   De asemenea, CESE consideră că domenii precum educația sau dezvoltarea turismului sunt importante și rămân în centru acțiunilor FEDER, în conformitate cu nevoile specifice de dezvoltare ale anumitor state și regiuni.

3.4.3   CESE este de acord cu faptul că atunci când se pune problema sprijinirii întreprinderilor se poate invoca argumentul că un astfel de sprijin, în special în forma unor finanțări nerambursabile, este extrem de necesară pentru întreprinderile mici, pentru activitățile inovatoare și în domenii aflat în declin sau care suportă transformări structurale. CESE consideră că noțiunea de întreprindere nu ar trebui să se refere exclusiv la IMM-uri din anumite regiuni rămase în urmă.

3.4.4   În cazul lanțurilor de inovare, denumite și clustere, și al sistemelor de producție locale care funcționează foarte bine, întrebarea care se pune este dacă ar fi preferabil să existe o mai mare flexibilitate a întreprinderilor cu rădăcini solide în zonă și a furnizorilor, și să crească ponderea resurselor rambursabile, oferite sub formă de ajutoare (de exemplu subvenționarea dobânzilor) în cazul finanțării combinate din surse multiple.

3.4.5   Se ridică și întrebarea dacă, atunci când se ajunge la infrastructura de bază, este necesar sprijinul pentru regiuni dezvoltate. Ar trebui avute în vedere excepții și o abordare flexibilă, de exemplu cazurile în care dezvoltarea unei regiuni centrale – mai dezvoltate – este necesară pentru dezvoltarea teritoriilor învecinate.

3.4.6   În ceea ce privește prioritățile propuse privitoare la sprijinirea competitivității întreprinderilor și afacerilor, CESE menționează din nou importanta contribuție a întreprinderilor economiei sociale la dezvoltarea teritorială și regională, pe care instituțiile europene au recunoscut-o în mai multe documente oficiale. CESE recomandă includerea economiei sociale în cadrul măsurilor destinate mai multor domenii politice: competitivitatea, spiritul antreprenorial, noile modele de afaceri, formarea, educația, cercetarea, dezvoltarea tehnologică și inovarea, promovarea ocupării forței de muncă, stimularea eficienței energetice și a utilizării energiei din surse regenerabile, precum și incluziunea socială.

3.5   Cadrul financiar

3.5.1   CESE sprijină propunerea Comisiei privind noua nomenclatură a regiunilor și cotele fondurilor structurale.

3.5.2   CESE consideră că este necesar să se utilizeze o parte a fondurilor FEDER rezervate în prezent mecanismului Conectarea Europei pentru obiective de anvergură transnațională extinsă în general, așa cum sunt cele propuse la punctul 3.2.2 de mai sus.

3.5.3   CESE este de acord cu propunerea Comisiei de stabilire a unor cote minime din FSE pentru fiecare categorie de regiuni, astfel încât să se extindă contribuția fondurilor la realizarea principalelor obiective ale Strategiei Europa 2020. CESE recomandă ca resursele destinate FSE, care pot fi investite în infrastructură educațională și socială să fie utilizate în mod prioritar pentru măsuri integrate de promovare a creșterii economice.

3.5.4   CESE consideră că o concentrare a priorităților investiționale reprezintă o bună reflectare a obiectivelor Strategiei Europa 2020 și în acest sens face trimitere la punctele 1.4.5.3, 2.4, 2.5, 2.6 și 2.7 din prezentul aviz.

---

(1)  Fondurile structurale – Dispoziții generale (A se vedea pagina 30 din prezentul Jurnal Oficial).

---