EXPUNERE DE MOTIVE

1. CONTEXTUL PROPUNERII

Regulamentul (CE) nr. 683/2008, intrat în vigoare la 25 iulie 2008, definește noul cadru de guvernanță publică și de finanțare a programelor Galileo și EGNOS[1]. În special, acesta le alocă o sumă de 3 405 milioane EUR pentru perioada 1 ianuarie 2007-31 decembrie 2013.

Conform prevederilor articolului 22 din Regulamentul (CE) nr. 683/2008, Comisia a adoptat la 18 ianuarie 2011[2] un raport adresat Parlamentului European și Consiliului privind evaluarea intermediară a programelor europene de radionavigație prin satelit. Prezentul raport trece în revistă în mod detaliat derularea acestor programe în urma reformei guvernanței acestora din 2007, prezintă estimările de costuri și provocările viitoare, în special în ceea ce privește riscurile, și elaborează propuneri proprii pentru a le face față, în special pentru a ține seama de necesitățile operaționale ale celor două sisteme prevăzute în programe.

În concluziile adoptate la 31 martie 2011 ca urmare a transmiterii raportului Comisiei din 18 ianuarie 2011, Consiliul, printre altele, și-a exprimat, din nou, sprijinul față de programele europene de radionavigație prin satelit definite prin Regulamentul (CE) nr. 683/2008. De asemenea, Consiliul a luat notă de estimările costurilor generale ale programelor și de faptul că, pentru următorul cadru financiar multianual, Comisia ar prezenta o propunere care ar include evoluția sistemului de guvernanță. În acest sens, Consiliul a solicitat Comisiei să raționalizeze și să optimizeze utilizarea structurilor existente.

La rândul său, în rezoluția adoptată la 8 iunie 2011, Parlamentul a reiterat sprijinul său pentru programele europene de radionavigație prin satelit și a estimat că acestea ar trebui finanțate în primul rând prin bugetul Uniunii. Parlamentul a subliniat importanța instituirii unor politici de control strict al costurilor și de reducere a riscului și a invitat Comisia să formuleze rapid propuneri legislative, insistând în special asupra necesității de a prevedea un cadru stabil pe termen lung, în special pentru operarea sistemelor.

În comunicarea sa din 29 iunie 2011[3], însoțită de o propunere de regulament al Consiliului la aceeași dată[4], Comisia a propus finanțarea programelor europene de radionavigație prin satelit cu suma de [7 000] de milioane EUR în cursul următorului cadru financiar multianual care acoperă perioada 2014-2020. Cu toate acestea, propunerea indică necesitatea menținerii eforturilor care să permită controlul costurilor, recomandând prevederea unor noi modalități de gestionare într-o perspectivă pe termen mai lung. De remarcat că această sumă de [7 000] de milioane EUR, la aceleași prețuri din 2011, constituie un plafon de nedepășit în temeiul articolului [14 din propunerea] de regulament al Consiliului susmenționat și corespunde unei sume de [7 897] de milioane EUR la prețurile curente.

Este important de subliniat că existența unor riscuri, care pot conduce la depășiri de costuri și la întârzieri, este inerentă acestui tip de programe complexe. Ea necesită punerea în funcțiune a unui sistem eficace de gestionare a riscurilor și poate conduce la luarea unor decizii delicate. Astfel, inflația din faza de dezvoltare, gestionată de Agenția Spațială Europeană, se ridică la un total de aproximativ 500 de milioane EUR. La cererea statelor membre, Comisia a acceptat să suporte acest cost suplimentar pentru a asigura continuitatea programului. Într-adevăr, „validarea pe orbită” constituie etapa crucială a programului Galileo și lipsa finanțării ar fi compromis continuarea acesteia, cu o pierdere a cunoștințelor industriale și a echipamentelor parțial construite.

Regulamentul care face obiectul propunerii îndeplinește cerințele Parlamentului și Consiliului, luând în considerare elementele cuprinse în Comunicarea Comisiei din 29 iunie 2011. Acesta constituie instrumentul de bază al programelor europene de radionavigație prin satelit pentru perioada acoperită de următorul cadru financiar multianual, prevăzând în special finanțarea și sistemul de guvernanță a programelor. Având în vedere importanța modificărilor care trebuie aduse Regulamentului (CE) nr. 683/2008, a fost necesar să se propună înlocuirea acestuia cu un nou regulament, mai curând decât să se procedeze la modificarea acestuia.

Este important de amintit că programele Galileo și EGNOS reprezintă proiecte emblematice ale Uniunii. Promovarea acestei tehnologii, care reprezintă un vector puternic pentru ieșirea din criză, se înscrie perfect în cadrul strategiei „Europa 2020” și al politicilor de dezvoltare durabilă. Noile generații de servicii de radionavigație prin satelit de înaltă performanță oferă perspective considerabile pentru toate domeniile de activitate, prin crearea de numeroase locuri de muncă legate de dezvoltarea piețelor, care au crescut într-un ritm anual de 30 % în cursul ultimilor ani. În acest context, Comisia lucrează la dezvoltarea unui ecosistem de aplicații pentru a optimiza utilizarea serviciilor furnizate de sisteme și pentru a maximiza beneficiile socioeconomice. În acest scop, Comisia pune în aplicare cele 24 de măsuri menționate în planul său de acțiune privind aplicațiile GNSS din 14 iunie 2010[5]. Acest plan prevede, în special, finanțarea proiectelor de cercetare și dezvoltare, facilitarea accesului la finanțare al IMM-urilor și diverse acțiuni de promovare a programelor Galileo și EGNOS în sectoarele prioritare în materie de creștere, de inovare și de ocupare a forței de muncă.

De asemenea, trebuie accentuat faptul că programele europene de radionavigație prin satelit nu interesează doar statele membre cele mai implicate în domeniul spațial: aceste programe interesează direct toate statele membre ale Uniunii. Într-adevăr, totalitatea cetățenilor Uniunii va beneficia de serviciile multiple oferite de infrastructurile construite. În plus, întreprinderile mici și mijlocii joacă, în întreaga Europă, un rol important în programe, deoarece unul din obiectivele Uniunii este de a promova participarea cea mai largă și mai deschisă posibil a tuturor întreprinderilor la procedurile de achiziții publice.

Comisia este astfel invitată, în cadrul inițiativei emblematice „O politică industrială adaptată erei globalizării” a strategiei Europa 2020, „să dezvolte o politică spațială eficace care să pună la dispoziție instrumentele necesare depășirii unor provocări-cheie la nivel mondial și care să obțină rezultate, în special în ceea ce privește programul Galileo”.

2. REZULTATELE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRII IMPACTULUI

Propunerea urmează unor ample consultări cu părțile interesate și cu publicul, fiind însoțită de o evaluare a impactului.

Părțile interesate au fost consultate cu privire la diverse aspecte tehnice, juridice sau operaționale asociate programelor, cum ar fi furnizarea serviciilor, costul infrastructurii și al operării acesteia, analizele de risc și posibilele sisteme de guvernanță. Astfel, au fost organizate ateliere tematice și conferințe cu utilizatorii, precum și grupuri de lucru orientate cu experți ai Agenției Spațiale Europene, ai Agenției GNSS European și ai statelor membre. De asemenea, au avut loc întrevederi cu experți ai sectorului spațial și cu reprezentanți ai mediilor industriale.

Publicul a fost, de asemenea, implicat, în cadrul Eurobarometrelor din 2007 și 2009, precum și pentru studiul impactului privind politica spațială europeană.

Toate aceste schimburi au evidențiat faptul că:

· cetățenii sprijină dezvoltarea unui sistem autonom de radionavigație prin satelit și recunosc dependența crescută a societăților moderne față de serviciile de radionavigație;

· pe termen lung ar trebui instituită o guvernanță stabilă pentru a garanta gestionarea eficace a programelor;

· „serviciul privind siguranța vieții” (denumit „Safety of Life Service” sau SoL) oferit prin sistemul prevăzut în cadrul programului Galileo ar trebui redefinit în funcție de evoluția așteptărilor utilizatorilor;

· în cele din urmă, părțile interesate din domeniul aviației civile insistă asupra necesității unor angajamente pe termen lung privind furnizarea serviciilor EGNOS. Aici este vorba despre o condiție prealabilă a oricărei pătrunderi efective a EGNOS pe piețe.

Pe de altă parte, având în vedere ultimele progrese și provocările care trebuie depășite, analiza impactului s-a concentrat asupra continuării aplicării programelor și s-a axat pe două probleme majore: pe de o parte, configurarea serviciilor viitoare, știind că bugetul alocat pentru perioada 2008-2013 este insuficient pentru realizarea infrastructurii sistemului din cadrul programului Galileo și asigurarea operării sistemului EGNOS, și, pe de altă parte, definirea sistemului de guvernanță a operării și a finanțării necesare.

La primul punct, în ceea ce privește sistemul construit în cadrul programului Galileo, evaluarea diferitelor opțiuni a arătat că cea mai bună constă în reținerea serviciilor definite inițial, cu excepția serviciului SoL. Această soluție, care presupune o infrastructură minimă la sol, se traduce printr-o reducere a costurilor.

În ceea ce privește EGNOS, sistemul este deja operațional și numeroși utilizatori beneficiază de avantajele sale. În plus, atunci când serviciul SoL a fost declarat operațional, Comisia s-a angajat să asigure continuitatea acestui serviciu pentru utilizatorii care au făcut, în consecință, investiții semnificative. Oprirea programului EGNOS nu este, în acest context, o soluție de luat în considerare.

La al doilea punct, studiul impactului a concluzionat că, în calitate de reprezentantă a Uniunii, Comisia ar trebui să fie mereu responsabilă de programe, atât timp cât Uniunea va continua să asigure pe cont propriu finanțarea acestora, astfel cum propune Comisia în comunicarea sa din 29 iunie 2011 susmenționată. Gestionarea funcționării ar trebui încredințată, la rândul său, unei agenții de reglementare. Acest lucru ar permite, pe de o parte, maximizarea beneficiilor socio-economice preconizate din funcționarea sistemelor și asigurarea unei mai bune coerențe cu celelalte politici ale UE și, pe de altă parte, definirea corespunzătoare a responsabilităților financiare și politice ale diferitelor părți interesate. În această privință, având în vedere concluziile Consiliului din 31 martie 2011 citate mai sus, Agenția GNSS European, care a fost instituită prin Regulamentul (UE) nr. 912/2010 a Parlamentului European și a Consiliului din 22 septembrie 2010 cu misiunea de a executa sarcinile legate de derularea programelor și care este deja înființată și activă în domeniul radionavigației prin satelit, pare să fie cea mai naturală soluție. Reconfigurarea misiunilor și resurselor acestei agenții ar fi, prin urmare, necesară.

3. ELEMENTELE JURIDICE ALE PROPUNERII

Asemenea Regulamentului (CE) nr. 683/2008 și celorlalte texte ale acquis-ului Uniunii privind programele europene de radionavigație prin satelit, propunerea Comisiei s-a întemeiat din punct de vedere juridic pe articolul 172 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, ex-articolul 156 din Tratatul de instituire a Comunității Europene. Aceasta păstrează, în plus, forma unui regulament al Parlamentului European și al Consiliului din moment ce, asemenea Regulamentului (CE) nr. 683/2008 pe care îl înlocuiește, textul are un domeniu general de aplicare, iar conținutul său trebuie să fie direct aplicabil în toate statele membre.

Definirea programelor și sistemelor, determinarea resurselor bugetare alocate acestora și stabilirea sistemului de guvernanță a acestora reprezintă principalele măsuri ale propunerii care, în sensul raționalizării acquis-ului Uniunii, prevede, de asemenea, modificarea sau anularea altor instrumente legislative privind programele europene de radionavigație prin satelit.

Propunerea respectă principiile subsidiarității și proporționalității. Obiectivul propunerii, și anume instituirea și operarea unor sisteme de radionavigație prin satelit, depășește capacitățile financiare și tehnice ale unui stat membru care acționează individual și nu poate fi îndeplinit în mod satisfăcător decât la nivelul Uniunii. Aceasta nu depășește necesarul pentru atingerea acestui obiectiv atât în măsura în care sarcina bugetară preconizată corespunde costurilor estimate ca urmare a analizelor aprofundate, cât și în măsura în care sistemul de guvernanță reținut pare a fi cel mai adecvat.

4. IMPLICAȚIILE BUGETARE

După cum s-a precizat la punctul 2 de mai sus, Uniunea va continua să asigure pe cont propriu finanțarea programelor Galileo și EGNOS. Contribuția sa la programe pentru perioada 2014-2020 nu va depăși [7 897] milioane EUR în prețuri curente în temeiul articolului [14 din propunerea] de regulament a Consiliului menționată la punctul 1 de mai sus. Aceasta acoperă trei activități principale, și anume finalizarea etapei de implementare a programului Galileo, a etapei operaționale a aceluiași program și a operării sistemului EGNOS. Aceasta din urmă include îmbunătățirea continuă a serviciilor oferite de sistem pentru a răspunde evoluției nevoilor utilizatorilor.

Estimarea costurilor programelor rezultă din analizele detaliate. Aceasta se bazează, de asemenea, pe rezultatele discuțiilor purtate cu experți, în special cei ai statelor membre, ai Agenției Spațiale Europene și ai Agenției GNSS European. Diferitele părți interesate, precum actorii industriali din sectorul spațial, au fost de asemenea consultate.

Păstrarea în cadrul Comisiei a expertizei dobândite este un punct esențial pentru a permite continuitatea programelor. Prin urmare, Comisia va menține în post agenții temporari angajați actualmente pentru perioade care vor fi determinate în funcție de diferitele faze ale programelor și va transfera personal Agenției GNSS European.

5. ELEMENTE OPȚIONALE

Este important de subliniat faptul că prezentul regulament prevede, în special, schema de guvernanță a programelor și finanțarea acestora pentru perioada 2014-2020. Conform acestei scheme, sarcinile importante legate de operarea sistemelor vor putea fi atribuite Agenției GNSS European, care constituie o agenție a Uniunii în sensul articolului 185 al Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene. În acest scop, Comisia are intenția de a încheia cu agenția unul sau mai multe acorduri de delegare.

În opinia Comisiei, recurgerea la acorduri de delegare, care cuprind condițiile generale de administrare a fondurilor conferite agenției, inclusiv măsurile de monitorizare și de control al costurilor, constituie mijlocul cel mai adecvat de exersare deplină a puterii lor de control de către Comisie, Parlamentul European și Consiliu.

Pentru a oferi Parlamentului European și Consiliului o imagine completă a condițiilor în care Agenția GNSS European va fi chemată să execute sarcinile care îi vor fi atribuite în cadrul noii scheme de guvernanță, în special în materie de resurse, Comisia va prezenta în cursul anului 2012 o propunere de modificare a Regulamentului (UE) nr. 912/2010 și a situației financiare aferente. De menționat că bugetul alocat programelor, respectiv [7897] milioane de EUR la prețurile curente ține cont deja de costurile de operare ale sistemelor, inclusiv de costurile de funcționare ale entităților însărcinate cu administrarea operării sistemelor. Astfel, executarea de către agenție a noilor sarcini care îi vor fi conferite nu va genera, în niciun caz, o nouă cheltuială bugetară.

În plus, Comisia va evalua compatibilitatea Regulamentului (UE) nr. 912/2010 cu noua schemă de guvernanță în materie de acreditare a securității sistemelor.

Acțiunea comună 2004/552/PESC a Consiliului din 12 iulie 2004 privind aspecte ale funcționării sistemului european de radionavigație prin satelit care aduc atingere securității Uniunii Europene[6], ar trebui, de asemenea, actualizată.

Simplificarea regulilor este unul din cuvintele cheie a noii abordări propuse de Comisie în legătură cu cheltuielile bugetare ale Uniunii. În forma sa actuală, textul introduce măsuri de simplificare, în special în privința punctelor următoare:

– alinierea indicatorilor privind obiectivele strategiei 2020;

– delegarea activităților legate de operarea sistemelor, în special administrarea contractelor cu Agenția GNSS European.

2011/0392 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI

privind implementarea și operarea sistemelor europene de radionavigație prin satelit

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 172,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European[7],

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor[8],

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1) Politica europeană în domeniul radionavigației prin satelit urmărește punerea la dispoziția Uniunii a două sisteme de radionavigație prin satelit, sistemul construit în cadrul programului Galileo și sistemul EGNOS (denumite în continuare „sistemele”). Aceste sisteme decurg din programele Galileo și, respectiv, EGNOS (denumite în continuare „programele”). Fiecare infrastructură este compusă din sateliți și dintr-o rețea de stații terestre.

(2) Programul Galileo vizează punerea în funcțiune și operarea primei infrastructuri de radionavigație și de poziționare prin satelit concepută special în scopuri civile. Sistemul realizat în cadrul programului Galileo este complet independent de alte sisteme existente sau care ar putea fi create.

(3) Programul EGNOS vizează îmbunătățirea calității semnalelor recepționate de la sistemele globale de radionavigație prin satelit (denumite în continuare „GNSS” pentru Global Navigation Satellite Systems).

(4) Parlamentul European, Consiliul, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor și-au manifestat invariabil sprijinul deplin pentru aceste programe.

(5) Programele aflate într-un stadiu avansat de dezvoltare și conducând la sisteme în fază de operare trebuie să se bazeze pe un temei juridic specific, capabil să răspundă nevoilor acestora, în special în ceea ce privește guvernanța, și să satisfacă cerința bunei gestiuni financiare.

(6) Sistemele construite în cadrul programelor sunt infrastructuri create ca rețele transeuropene, a căror utilizare depășește cu mult frontierele naționale ale statelor membre. În plus, serviciile oferite prin intermediul acestor sisteme contribuie în special la dezvoltarea unor rețele transeuropene în domeniile infrastructurilor de transport, telecomunicații și energie.

(7) Programele Galileo și EGNOS constituie un instrument al politicii industriale și se înscriu în cadrul strategiei Europa 2020, astfel cum reiese din Comunicarea Comisiei din 17 noiembrie 2010 intitulată „O politică industrială integrată adaptată erei globalizării – Atribuirea celui mai important rol competitivității și sustenabilității”[9]. Acestea ocupă, de asemenea, o poziție importantă în comunicarea adoptată la 4 aprilie 2011 de către Comisie și intitulată „Către o strategie spațială a Uniunii Europene în serviciul cetățeanului”[10]. Aceste programe, a căror valoare cumulată a fost estimată la aproximativ 130 de miliarde EUR pentru perioada 2014-2034, prezintă numeroase avantaje pentru economia și cetățenii Uniunii.

(8) Având în vedere utilizarea într-o măsură tot mai mare a radionavigației prin satelit în multiple domenii de activitate, întreruperea furnizării serviciilor este de natură să antreneze pierderi importante în societățile contemporane. În plus, dată fiind dimensiunea strategică a acestora, sistemele de radionavigație prin satelit sunt infrastructuri sensibile, susceptibile a fi, în special, supuse unei utilizări abuzive. Elementele menționate anterior pot afecta securitatea Uniunii și a statelor sale membre. Prin urmare, este necesar să se țină cont de cerințele de securitate la proiectarea, punerea în funcțiune și operarea infrastructurilor care decurg din programele Galileo și EGNOS.

(9) Programul Galileo cuprinde o fază de definire, deja finalizată, o fază de dezvoltare și de validare, care ar trebui finalizată în 2013, o fază de desfășurare, care a început în 2008 și ar trebui să se încheie în 2020, și o fază de operare, programată să înceapă treptat din 2014/2015, pentru ca sistemul complet să fie pe deplin operațional în 2020.

(10) Programul EGNOS se află în faza de operare, după ce serviciul său deschis și serviciul său denumit „Safety of Life” au fost declarate operaționale în octombrie 2009 și, respectiv, în martie 2011.

(11) În scopul optimizării utilizării serviciilor oferite, sistemele, rețelele și serviciile care decurg din programele Galileo și EGNOS ar trebui să fie compatibile și interoperabile între ele și, în măsura posibilului, cu alte sisteme de radionavigație prin satelit, precum și cu mijloace convenționale de radionavigație.

(12) Deoarece Uniunea asigură, în principiu, totalitatea finanțării programelor, este necesar să se prevadă că aceasta deține proprietatea tuturor activelor corporale și necorporale constituite sau dezvoltate în cadrul acestor programe. Pentru respectarea deplină a drepturilor fundamentale în materie de proprietate, este necesar să se stabilească aranjamentele necesare cu proprietarii existenți, în special pentru părțile esențiale ale infrastructurilor și securitatea acestora. Pentru a facilita adoptarea radionavigației prin satelit de către piețe este necesar să se asigure că părțile terțe pot dispune de o utilizare optimă, în special în ceea ce privește drepturile de proprietate intelectuală decurgând din programe și aparținând Uniunii, în special pe plan economic și social.

(13) Etapele de desfășurare și operare a programului Galileo și etapa de operare a programului EGNOS ar trebui, în principiu, să fie finanțate integral de către Uniune. Cu toate acestea, în conformitate cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene[11], statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a aduce programelor fonduri suplimentare sau o contribuție în natură, pe baza unor acorduri corespunzătoare, în vederea finanțării elementelor suplimentare a căror realizare o solicită, vizând, de exemplu, arhitectura sistemelor sau nevoi specifice legate de securitate. Țările terțe și organizațiile internaționale ar trebui, de asemenea, să poată contribui la programe.

(14) Pentru a garanta continuarea programelor, este necesar să se stabilească un cadru financiar corespunzător, care să permită Uniunii să le finanțeze în continuare. De asemenea, trebuie precizată suma necesară în cursul perioadei 1 ianuarie 2014-31 decembrie 2020 pentru finanțarea finalizării fazei de desfășurare a programului Galileo, precum și a operării sistemelor.

(15) Parlamentul European și Consiliul, în ceea ce privește propunerea Comisiei din 29 iunie 2011, [au decis] să aloce o sumă maximă de [7 897] de milioane EUR la prețuri curente pentru finanțarea activităților legate de programe în perioada 1 ianuarie 2014-31 decembrie 2020. Este necesar să se precizeze că aceste activități acoperă, de asemenea, și protecția sistemelor și funcționarea acestora, inclusiv în timpul lansării sateliților. În acest sens, o participare la costurile necesare pentru a beneficia de serviciile capabile să ofere această protecție, cum sunt, printre altele, cele oferite de sistemele de cunoaștere a situației spațiale (precum „Space Situational Awareness”), ar putea fi finanțată din bugetul alocat programelor în măsura disponibilității decurgând dintr-o administrare riguroasă a costurilor și cu respectarea deplină a sumei totale menționată mai sus și fixată la articolul [x] din regulamentul XYZ al Consiliului de stabilire a cadrului financiar pentru perioada 2014-2020. Prezentul regulament stabilește, pentru continuarea programelor, un pachet financiar care constituie referința preferată, în sensul punctului [17] al acordului interinstituțional din xx/yy/201z între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind cooperarea în materie bugetară și buna gestiune financiară în sensul articolului 14 [din propunerea de regulament a Consiliului din 29 iunie 2011] de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020[12].

(16) Este necesar să fie specificate activitățile pentru care creditele bugetare ale Uniunii alocate programelor pentru perioada 2014-2020 sunt acordate în temeiul prezentului regulament. Aceste credite ar trebui acordate în principal pentru activitățile legate de etapa de desfășurare a programului Galileo, inclusiv pentru acțiunile de administrare și monitorizare ale acestei etape, și pentru cele legate de operarea sistemului rezultat din programul Galileo, inclusiv pentru acțiunile prealabile sau pregătitoare ale acestei etape, și de operarea sistemului EGNOS. Creditele ar trebui, de asemenea, acordate pentru finanțarea altor anumite activități necesare pentru administrarea și atingerea obiectivelor programului.

(17) Ar trebui semnalat faptul că, în cadrul costurilor de investiții și de operare a sistemelor evaluate pentru perioada 2014-2020, nu sunt luate în calcul obligațiile financiare neprevăzute pe care Uniunea ar putea fi obligată să le suporte, în special cele legate de regimul răspunderii necontractuale, având în vedere caracterul public al proprietății sistemelor, în special pentru cazurile de forță majoră sau de cedare a sistemelor ca urmare a unor catastrofe. Aceste obligații fac obiectul unei analize specifice din partea Comisiei.

(18) De asemenea, trebuie remarcat faptul că resursele bugetare prevăzute în prezentul regulament nu acoperă lucrările finanțate din fondurile alocate programului Orizont 2020, programul-cadru pentru cercetare și inovare, cum ar fi cele legate de dezvoltarea de aplicații derivate din sisteme. Aceste lucrări vor permite optimizarea utilizării serviciilor oferite în cadrul programelor, asigurarea unei bune rentabilități a investițiilor realizate de Uniune în ceea ce privește beneficiile sociale și economice și creșterea expertizei întreprinderilor europene în ceea ce privește tehnologia radionavigației prin satelit.

(19) Ar trebui, de altfel, ca veniturile generate de sisteme să fie colectate de Uniune pentru a asigura compensarea investițiilor realizate în prealabil de aceasta. În plus, un mecanism de repartizare a veniturilor ar putea fi prevăzut în contractele încheiate cu întreprinderi din sectorul privat.

(20) Pentru a evita depășirile de costuri și întârzierile care au afectat derularea programelor în ultimii ani, trebuie intensificate eforturile care să permită controlul riscurilor susceptibile să antreneze costuri suplimentare, astfel cum solicită Consiliul și Parlamentul în concluziile și în rezoluțiile acestora din 31 martie 2011 și, respectiv, din 8 iunie 2011, și astfel cum reiese din Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu, către Comitetul Economic și Social și către Comitetul Regiunilor din 29 iunie 2011 intitulată „Un buget pentru Europa 2020”[13].

(21) Buna guvernanță publică a programelor Galileo și EGNOS presupune, pe de o parte, existența unei distribuții stricte a sarcinilor, în special între Comisie, Agenția GNSS European și Agenția Spațială Europeană, iar, pe de altă parte, adaptarea progresivă a acestei guvernanțe la cerințele operării sistemelor.

(22) Dat fiind că ea reprezintă Uniunea, care asigură pe cont propriu finanțarea programelor și deține drepturile de proprietate asupra sistemelor, Comisia ar trebui să fie responsabilă pentru derularea programelor și să își asume controlul politic al acestora. Astfel, Comisia ar trebui să gestioneze fondurile alocate programelor prin prezentul regulament, să asigure desfășurarea tuturor activităților și o distribuție clară a sarcinilor, în special între Agenția GNSS European și Agenția Spațială Europeană. În acest scop, este necesar să i se atribuie Comisiei, pe lângă sarcinile legate de aceste responsabilități generale și celelalte sarcini care-i revin în temeiul prezentului regulament, anumite sarcini specifice enumerate de manieră neexhaustivă. În vederea optimizării resurselor și competențelor diferitelor părți interesate, Comisia ar trebui să poată delega anumite sarcini prin intermediul acordurilor de delegare, în conformitate cu Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002, în special articolul 54.

(23) Agenția GNSS European a fost instituită prin Regulamentul (UE) nr. 912/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2010 de instituire a Agenției GNSS European, de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1321/2004 al Consiliului privind crearea unor structuri de gestionare a programelor europene de radionavigație prin satelit și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 683/2008 al Parlamentului European și al Consiliului[14] în scopul atingerii obiectivelor programelor Galileo și EGNOS și executării anumitor sarcini legate de desfășurarea programelor. Aceasta este o agenție a Uniunii care, în calitate de organism în sensul articolului 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002, se supune obligațiilor aplicabile agențiilor Uniunii. Este necesar să i se atribuie anumite sarcini legate de securitatea programelor, de eventuala desemnare a acesteia ca autoritate PRS responsabilă, precum și de contribuția sa la comercializarea sistemelor. Este de asemenea necesar ca agenția să se achite de sarcinile pe care Comisia i le poate atribui prin intermediul unuia sau mai multor acorduri de delegare cuprinzând diferite alte sarcini specifice legate de programe, inclusiv sarcinile legate de fazele de operare a sistemelor și promovarea aplicațiilor și serviciilor pe piața radionavigației prin satelit. Pentru a permite Comisiei, ca reprezentant al Uniunii, să își exercite pe deplin puterea de control, aceste acorduri de delegare ar trebui să includă, în special, condițiile generale de gestionare a fondurilor încredințate Agenției GNSS European.

(24) Uniunea ar trebui să încheie cu Agenția Spațială Europeană un acord de delegare multianual care să vizeze aspectele tehnice și aspectele aferente programării. Pentru a permite Comisiei, ca reprezentant al Uniunii, să își exercite pe deplin puterea de control, acordul de delegare ar trebui să includă, în special, condițiile generale de gestionare a fondurilor încredințate Agenției Spațiale Europene. În ceea ce privește activitățile finanțate integral de Uniune, aceste condiții ar trebui să asigure un grad de control comparabil celui care s-ar impune în cazul în care Agenția Spațială Europeană ar fi o agenție a Uniunii.

(25) Responsabilitatea derulării programelor include, în special, responsabilitatea securității acestora, precum și responsabilitatea securității sistemelor și a funcționării acestora. Cu excepția cazului aplicării acțiunii comune 2004/552/PESC din 12 iulie 2004 privind aspecte ale funcționării sistemului european de radionavigație prin satelit care aduc atingere securității Uniunii Europene[15], care ar putea fi adaptată, dacă este necesar, la evoluția programelor, la guvernanța acestora și la tratatul de la Lisabona, responsabilitatea în materie de securitate îi revine Comisiei, chiar dacă anumite sarcini legate de securitate îi sunt atribuite Agenției GNSS European. Mai precis, Comisiei îi revine sarcina de a institui mecanisme menite să asigure o coordonare corespunzătoare între diferitele entități responsabile pentru securitate.

(26) Dată fiind expertiza specifică de care dispune Serviciul European de Acțiune Externă și contactele acestuia cu administrațiile țărilor terțe și ale organizațiilor internaționale desfășurate în mod regulat, serviciul apare ca foarte potrivit pentru a asista Comisia la executarea unora din sarcinile acesteia legate de securitatea sistemelor și de programele din domeniul relațiilor externe, în conformitate cu decizia 2010/427/UE a Consiliului din 26 iulie 2010 privind organizarea și funcționarea Serviciului European de Acțiune Externă[16], în special articolul 2 alineatul (2).

(27) Pentru alocarea fondurilor europene atribuite programelor, a căror sumă reprezintă un plafon pe care Comisia este obligată să nu îl depășească, este esențial să fie aplicate proceduri eficace de achiziții publice și, în special, să fie negociate contractele pentru a asigura utilizarea optimă a resurselor, prestații satisfăcătoare, continuarea armonioasă a programelor, buna gestionare a riscurilor și respectarea calendarului propus. Autoritatea contractantă ar trebui să depună eforturi pentru îndeplinirea acestor cerințe.

(28) Întrucât programele vor fi finanțate, în principiu, de Uniune, contractele de achiziții publice încheiate în cadrul programelor ar trebui să respecte normele Uniunii Europene privind achizițiile publice și să vizeze, înainte de toate, optimizarea resurselor, controlul costurilor și diminuarea riscurilor, precum și creșterea eficienței și reducerea dependenței de furnizori unici. Este necesar să fie asigurată o concurență deschisă și echitabilă pe întreg parcursul lanțului de aprovizionare, care să ofere posibilități echilibrate de participare diferitelor ramuri de activitate la toate nivelurile, inclusiv, în special, noilor veniți și întreprinderilor mici și mijlocii (denumite în continuare „IMM-uri”). Ar trebui evitate posibilele abuzuri din cauza rolului dominant sau a dependenței de furnizori unici pe termen lung. Pentru a diminua riscurile aferente programului, pentru a se evita dependența de surse unice de aprovizionare și pentru a asigura un control de ansamblu mai bun asupra programelor, costurilor și calendarului aferente acestora, ar trebui să se recurgă, ori de câte ori este necesar, la surse multiple de aprovizionare. Industriile Uniunii ar trebui să se poată baza pe furnizori situați în afara Uniunii pentru anumite componente și servicii, în cazul în care sunt demonstrate avantaje substanțiale în materie de calitate și costuri, ținând seama, în același timp, de natura strategică a programelor și de cerințele Uniunii în materie de securitate și control al exporturilor. Ar trebui să se poată beneficia de investițiile și de experiența și competențele în domeniul industrial, inclusiv de cele dobândite în etapele de definire, dezvoltare și validare a programelor, garantând, în același timp, faptul că nu se aduce atingere normelor privind procedura competitivă de licitație.

(29) Radionavigația prin satelit reprezintă o tehnologie nouă, complexă și în permanentă evoluție. Acest lucru determină incertitudini și riscuri pentru contractele de achiziții publice încheiate în cadrul programelor, mai ales că acestea pot viza echipamente sau prestări de servicii pe termen lung. Aceste caracteristici impun prevederea unor măsuri speciale privind achizițiile publice care să fie aplicate în plus față de normele prevăzute prin Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002. Astfel, autoritatea contractantă ar trebui să poată restabili condiții de concurență echitabile atunci când una sau mai multe întreprinderi dispun deja, înaintea unei cereri de ofertă, de informații privilegiate privind activitățile legate de această cerere de ofertă. De asemenea, ar trebui să existe posibilitatea de a atribui un contract sub forma unui contract în tranșe condiționate, de a introduce, în anumite condiții, o modificare a unui contract în cadrul executării acestuia sau de a impune un nivel minim de subcontractare. În cele din urmă, având în vedere incertitudinile tehnologice care caracterizează programele, prețurile de achiziții publice nu pot fi întotdeauna abordate cu precizie și, astfel, este de dorit să se încheie contracte cu formă specială, care nu oferă prețuri ferme și definitive și includ clauze de salvgardare a intereselor financiare ale Uniunii.

(30) Este necesar să fie reiterat faptul că, în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană, statele membre nu adoptă măsuri susceptibile să afecteze buna funcționare a programelor, în special în ceea ce privește drepturile de proprietate intelectuală și în ceea ce privește continuitatea funcționării infrastructurilor. Este de asemenea necesar să fie clarificat faptul că statele membre în cauză trebuie să adopte toate măsurile necesare pentru ca stațiile terestre ale sistemelor să fie desemnate ca infrastructuri critice europene.

(31) Având în vedere caracterul mondial al sistemelor, este esențial ca Uniunea să poată încheia acorduri cu țările terțe și organizațiile internaționale în cadrul programelor, în conformitate cu articolul 218 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, pentru a garanta, în special, buna derulare a acestora, pentru a optimiza serviciile prestate față de cetățenii Uniunii și pentru a satisface nevoile țărilor terțe și ale organizațiilor internaționale. După caz, este, de asemenea, utilă adaptarea acordurilor existente la evoluțiile programelor. Cu ocazia pregătirii sau a punerii în aplicare a acestor acorduri, în limita sarcinilor care îi sunt conferite în cadrul prezentului regulament, Comisia poate apela la sprijinul Serviciului European de Acțiune Externă, al Agenției Spațiale Europene și al Agenției GNSS European.

(32) Este necesar să fie confirmat faptul că, pentru ducerea la îndeplinire a unora din sarcinile sale de natură nereglementară, Comisia poate face apel, dacă este cazul și în măsura în care este necesar, la asistența tehnică a unor actori externi. Celelalte entități implicate în guvernanța publică a programelor pot, de asemenea, să beneficieze de aceeași asistență tehnică la executarea sarcinilor care le sunt atribuite prin aplicarea prezentului regulament.

(33) Este necesar să fie asigurată protecția datelor cu caracter personal și a vieții private în cadrul acestor programe.

(34) Interesele financiare ale Uniunii trebuie protejate prin măsuri proporționale pe tot parcursul ciclului de cheltuieli, în special prin prevenirea și depistarea neregulilor, prin efectuarea de investigații, prin recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod eronat sau utilizate incorect și, după caz, prin aplicarea de sancțiuni.

(35) Este necesar, de asemenea, ca Parlamentul European și Consiliul să fie informate periodic cu privire la punerea în aplicare a programelor. În acest scop, Parlamentul European, Consiliul și Comisia se vor întruni în cadrul Grupului interinstituțional Galileo, în conformitate cu Declarația comună privind Grupul interinstituțional Galileo din 9 iulie 2008.

(36) Comisia ar trebui să efectueze evaluări pentru a aprecia eficacitatea și eficiența măsurilor luate pentru realizarea obiectivelor programelor.

(37) Pentru a defini măsurile necesare pentru a garanta compatibilitatea și interoperabilitatea sistemelor cu alte sisteme de radionavigație prin satelit, precum și cu alte mijloace de radionavigație convenționale și pentru a asigura securitatea sistemelor și a funcționării acestora, este necesar să-i fie delegată Comisiei puterea de a adopta, în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, acte în ceea ce privește aceste două domenii de competență. Este deosebit de important ca, în timpul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți. Atunci când pregătește și elaborează acte delegate, Comisia trebuie să asigure transmiterea simultană, la timp și adecvată a documentelor relevante către Parlamentul European și Consiliu.

(38) Pentru a asigura condiții uniforme de executare a prezentului regulament, Comisia ar trebui să fie investită cu competențe de executare. Aceste competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie[17].

(39) Având în vedere faptul că o bună guvernanță publică necesită o gestionare omogenă a programelor, accelerarea procesului decizional și accesul egal la informații, reprezentanții Agenției GNSS European și ai Agenției Spațiale Europene ar trebui să poată participa la lucrările Comitetului pentru programele GNSS europene instituit prin articolul 19 din Regulamentul (CE) nr. 683/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 2008 privind punerea în aplicare în continuare a programelor europene de radionavigație prin satelit (EGNOS și Galileo)[18]. Din aceleași motive, reprezentanții țărilor terțe sau ai organizațiilor internaționale care au încheiat un acord internațional cu Uniunea ar trebui să poată participa la lucrările comitetului programelor GNSS europene. Reprezentanții Agenției GNSS European, ai Agenției Spațiale Europene, ai țărilor terțe și ai organizațiilor internaționale nu pot participa la vot în cadrul comitetului.

(40) Deoarece obiectivul prezentului regulament, și anume implementarea și operarea unor sisteme de radionavigație prin satelit, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de statele membre, întrucât acesta depășește capacitățile financiare și tehnice ale unui stat membru acționând individual și, prin urmare, poate fi realizat mai bine la nivel comunitar, Uniunea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum se prevede la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat în articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestui obiectiv.

(41) Întreprinderea comună Galileo instituită prin Regulamentul (CE) nr. 876/2002 al Consiliului din 21 mai 2002 de instituire a întreprinderii comune Galileo[19] și-a încetat activitățile la 31 decembrie 2006 și, în prezent, procedura de dizolvare a întreprinderii este finalizată. Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 876/2002 ar trebui abrogat.

(42) Ținând cont de necesitatea evaluării programelor, de importanța modificărilor care trebuie operate în text și din motive de claritate și certitudine juridică, Regulamentul (CE) nr. 683/2008 ar trebui abrogat,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Sistemele și programele europene de radionavigație prin satelit

1.           Programele Galileo și EGNOS acoperă toate activitățile necesare pentru definirea, dezvoltarea, validarea, construirea, operarea, reînnoirea și îmbunătățirea celor două sisteme europene de radionavigație prin satelit, și anume sistemul constituit în cadrul programului Galileo și sistemul EGNOS, precum și pentru asigurarea securității acestora.

2.           Sistemul constituit în cadrul programului Galileo este o infrastructură globală de radionavigație prin satelit (GNSS) autonomă care cuprinde o constelație de sateliți și o rețea globală de stații terestre.

3.           Sistemul EGNOS este o infrastructură care monitorizează și corectează semnalele emise de sistemele globale de radionavigație prin satelit existente. Acesta cuprinde stații terestre și mai multe transpondere instalate pe sateliți geostaționari.

4.           Obiectivele specifice ale programului Galileo constau în asigurarea faptului că semnalele emise de sistemul realizat în cadrul acestui program pot fi utilizate pentru realizarea următoarelor cinci funcții:

(a) oferirea unui „serviciu deschis” (denumit „Open Service” sau OS), gratuit pentru utilizator, care furnizează informații cu privire la poziționare și sincronizare, destinat aplicațiilor de masă ale radionavigației prin satelit;

(b) oferirea unui „serviciu privind siguranța vieții” (denumit „Safety of Life Service” sau SoL), orientat către utilizatorii pentru care securitatea este esențială; acest serviciu răspunde, de asemenea, cerințelor de continuitate, de disponibilitate și de precizie impuse în anumite sectoare și include o funcție de integritate care permite prevenirea utilizatorului în caz de disfuncție a sistemului;

(c) oferirea unui „serviciu comercial” (denumit „Commercial Service” sau CS) care să permită dezvoltarea de aplicații în scopuri profesionale sau comerciale pe baza unor performanțe crescute și a unor date cu valoare adăugată superioară celor obținute prin serviciul deschis;

(d) oferirea unui „serviciu public reglementat” (denumit „Public Regulated Service” sau PRS) rezervat utilizatorilor autorizați de guverne, pentru aplicațiile sensibile care necesită un nivel ridicat de continuitate a serviciului; acest serviciu utilizează semnale robuste și criptate.

(e) participarea la „serviciul de căutare și salvare” (denumit „Search and Rescue Support Service” sau SAR) din sistemul COSPAS-SARSAT prin detectarea semnalelor de urgență emise de balize și retransmiterea de mesaje către acestea.

5.           Obiectivele specifice ale programului EGNOS constau în asigurarea faptului că semnalele emise de sistemul EGNOS pot fi utilizate pentru realizarea următoarelor trei funcții:

(a) oferirea unui „serviciu deschis” (OS), gratuit pentru utilizator, care furnizează informații cu privire la poziționare și sincronizare, destinat aplicațiilor de masă ale radionavigației prin satelit în zona de acoperire a sistemului;

(b) oferirea unui „serviciu de diseminare de informații cu caracter comercial” (denumit „EGNOS Data Access Service” sau EDAS) care să permită dezvoltarea de aplicații în scopuri profesionale sau comerciale pe baza unor performanțe îmbunătățite și a unor date cu valoare adăugată superioară celor obținute prin serviciul deschis;

(c) oferirea unui „serviciul privind siguranța vieții” (SoL), orientat către utilizatorii pentru care securitatea este esențială; acest serviciu răspunde, în special, cerințelor de continuitate, de disponibilitate și de precizie impuse în anumite sectoare și include o funcție de integritate care permite prevenirea utilizatorului în caz de disfuncționalitate a sistemului în zona de acoperire.

De asemenea, programul EGNOS are ca obiectiv specific extinderea acoperirii geografice a acestor servicii la întregul teritoriu al Uniunii și, în limita constrângerilor tehnice și pe baza unor acorduri internaționale, la alte regiuni ale lumii, în special la teritoriile țărilor terțe care sunt vizate de cerul unic european.

Articolul 2

Obiectul

Prezentul regulament stabilește normele privind implementarea și operarea sistemelor în cadrul programelor europene de radionavigație prin satelit, în special cele referitoare la guvernanța și contribuția financiară a Uniunii.

Articolul 3

Etapele programului Galileo

Programul Galileo cuprinde următoarele etape:

(a) o etapă de definire în cursul căreia a fost proiectată structura sistemului și au fost determinate componentele acestuia, care s-a încheiat în 2001;

(b) o etapă de dezvoltare și de validare care cuprinde construcția și lansarea primilor sateliți, realizarea primelor infrastructuri terestre, precum și toate lucrările și operațiunile necesare care permit validarea sistemului pe orbită. Obiectivul constă în finalizarea acestei etape în 2013;

(c) o etapă de desfășurare, care cuprinde realizarea și protejarea tuturor infrastructurilor spațiale și terestre, precum și operațiunile legate de aceasta, care includ pregătirile pentru etapa de operare. Obiectivul este ca această etapă, inițiată în 2008, să se încheie în 2020;

(d) o etapă de operare care cuprinde gestionarea infrastructurii, întreținerea, îmbunătățirea constantă, reînnoirea și protejarea sistemului, operațiunile de acreditare și de standardizare legate de program, furnizarea și comercializarea serviciilor și toate celelalte activități necesare dezvoltării sistemului și bunei derulări a programului. Obiectivul este ca această etapă să înceapă progresiv între 2014 și 2015, odată cu furnizarea primelor servicii.

Articolul 4

Operarea sistemului EGNOS

Operarea sistemului EGNOS cuprinde, în principal, gestionarea infrastructurii, întreținerea, îmbunătățirea constantă, reînnoirea și protejarea sistemului, operațiunile de acreditare, de certificare și de standardizare legate de program, totalitatea elementelor care asigură fiabilitatea sistemului și a funcționării acestuia, precum și furnizarea și comercializarea de servicii.

Articolul 5

Compatibilitatea și interoperabilitatea sistemelor

1. Sistemele, rețelele și serviciile care decurg din programele Galileo și EGNOS sunt compatibile și interoperabile.

2. Sistemele, rețelele și serviciile care decurg din programele Galileo și EGNOS sunt comparabile și interoperabile, în măsura în care este posibil, cu alte sisteme de radionavigație prin satelit, precum și cu mijloace convenționale de radionavigație.

3. Comisia adoptă, prin actele delegate, în conformitate cu articolul 34, cerințele și standardele necesare pentru a asigura compatibilitatea și interoperabilitatea menționate la alineatul (2).

Articolul 6

Proprietatea

Uniunea este proprietarul tuturor activelor corporale sau necorporale constituite sau dezvoltate în cadrul programelor; în acest scop, se încheie acorduri cu părți terțe, dacă este cazul, cu privire la drepturile de proprietate existente.

Comisia asigură utilizarea optimă, în special, a drepturilor de proprietate intelectuală ale Uniunii.

CAPITOLUL II

CONTRIBUŢIE ŞI MECANISME BUGETARE

Articolul 7

Activitățile vizate

1.           Creditele bugetare europene alocate programelor pentru perioada 2014-2020, în conformitate cu prezentul regulament, se acordă în scopul de a finanța:

a)      activitățile legate de etapa de desfășurare a programului Galileo, inclusiv activitățile de administrare și monitorizare a acestei etape;

b)      activitățile legate de operarea sistemului construit în cadrul programului Galileo, inclusiv acțiunile prealabile sau pregătitoare pentru această etapă;

c)      activitățile legate de operarea sistemului EGNOS.       

2.           Aceste credite bugetare ale Uniunii alocate programelor pot să acopere, de asemenea, cheltuielile Comisiei referitoare la activități de pregătire, de monitorizare, de control, de audit și de evaluare necesare pentru administrarea lor și pentru realizarea obiectivelor lor, în special cheltuielile care acoperă:

(a) studiile și reuniunile experților;

(b) activitățile de informare și de comunicare, inclusiv comunicarea instituțională cu privire la prioritățile politice ale Uniunii, cu condiția să aibă o legătură directă cu obiectivele prezentului regulament;

(c) rețelele de tehnologie a informațiilor („IT”) al căror scop este prelucrarea sau schimbul de informații;

(d) orice altă formă de asistență tehnică sau administrativă oferită Comisiei pentru gestionarea programelor.

3.           Pentru a permite o identificare clară a costurilor programelor și a diferitelor etape ale programelor, Comisia, în conformitate cu principiul gestionării transparente, informează anual comitetul menționat la articolul 35 alineatul (1) cu privire la alocarea fondurilor comunitare pentru fiecare dintre activitățile menționate la alineatele (1) și (2).

Articolul 8

Finanțarea programului Galileo

1.           Etapele de desfășurare și de operare sunt finanțate de Uniune, în conformitate cu articolul 10 alineatul (1), fără a aduce atingere alineatelor (2) și (3) din prezentul articol.

2.           Statele membre pot prevedea finanțări suplimentare pentru programul Galileo. Veniturile provenind din aceste contribuții constituie venituri alocate, astfel cum se prevede la articolul 18 alineatul 2 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002. În conformitate cu principiul gestionării transparente, Comisia informează comitetul menționat la articolul 35 alineatul (1) din prezentul regulament cu privire la eventualele consecințe pe care le poate avea aplicarea prezentului alineat asupra programului Galileo.

3.           Finanțarea suplimentară a programului Galileo poate fi asigurată, de asemenea, de țări terțe și organizații internaționale. Acordurile prevăzute la articolul 28 stabilesc condițiile și modalitățile participării acestora.

Articolul 9

Finanțarea operării sistemului EGNOS

1.           Uniunea finanțează operarea sistemului EGNOS, în conformitate cu articolul 10 alineatul (1), fără a aduce atingere unei eventuale contribuții din alte surse de finanțare, în special din sursele menționate la alineatele (2) și (3) din prezentul articol.

2.           Statele membre pot prevedea finanțări suplimentare pentru programul EGNOS. Veniturile provenind din aceste contribuții constituie venituri alocate, astfel cum se prevede la articolul 18 alineatul (2) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002. În conformitate cu principiul gestionării transparente, Comisia informează comitetul menționat la articolul 35 alineatul (1) din prezentul regulament cu privire la eventualele consecințe pe care le poate avea aplicarea prezentului alineat asupra programului EGNOS.

3.           Finanțarea suplimentară a programului EGNOS poate fi asigurată, de asemenea, de țări terțe și organizații internaționale. Acordurile prevăzute la articolul 28 stabilesc condițiile și modalitățile participării acestora.

Articolul 10

Resurse

1.           Suma maximă alocată de Uniune pentru punerea în aplicare a activităților prevăzute la articolul 7 alineatele (1) și (2) este de [7 897] de milioane de euro la prețuri curente pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2014 și 31 decembrie 2020.

2.           Creditele sunt executate în temeiul dispozițiilor prezentului regulament și ale Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002.

3.           Angajamentele bugetare privind programele se efectuează în tranșe anuale.

Articolul 11

Venituri generate de programe

1.           Veniturile generate de operarea sistemelor sunt colectate de Uniune, vărsate la bugetul Uniunii și alocate programelor. Dacă veniturile se dovedesc a fi mai ridicate decât cele necesare pentru finanțarea etapelor de operare a programelor, orice adaptare a principiului alocării acestor venituri este supusă aprobării de către autoritatea bugetară pe baza unei propuneri din partea Comisiei.

2.           Un mecanism de repartizare a veniturilor poate fi prevăzut în contractele încheiate cu entități din sectorul privat.

3.           Dobânzile generate de prefinanțările plătite entităților responsabile pentru execuția bugetară în mod indirect sunt alocate activităților care fac obiectul acordului de delegare sau al contractului încheiat între Comisie și entitatea în cauză. Conform principiului bunei gestiuni financiare, entitățile responsabile pentru execuția bugetară în mod indirect deschid conturi care permit identificarea fondurilor și dobânzilor aferente.

CAPITOLUL III

GUVERNANŢA PUBLICĂ A PROGRAMELOR

Articolul 12

Cadrul general al guvernării programelor

Guvernanța publică a programelor se bazează pe principiul unei repartizări stricte a sarcinilor între diverse entități implicate, în special între Comisie, Agenția GNSS European și Agenția Spațială Europeană.

Articolul 13

Rolul Comisei

1.           Comisia este responsabilă de desfășurarea programelor. Ea gestionează fondurile care le sunt alocate în temeiul prezentului regulament și asigură punerea în aplicare a tuturor activităților din cadrul programelor.

2.           În afară de sarcinile generale menționate la alineatul (1) și de cele menționate în alte dispoziții ale prezentului regulament, sarcinile Comisiei în cadrul prezentului regulament includ următoarele sarcini specifice:

(a) asigură o distribuție clară a sarcinilor între diferitele entități implicate în programe și încredințează în acest scop, în special prin intermediul acordurilor de delegare, Agenției GNSS European și Agenției Spațiale Europene sarcinile menționate la articolul 15 alineatul (1) litera (d) și articolul 16;

(b) instituie instrumentele adecvate și măsurile structurale necesare pentru identificarea, gestionarea, atenuarea și monitorizarea riscurilor asociate programelor, în special în termeni de costuri și programare;

(c) gestionează, în numele Uniunii și în domeniul său de competență, relațiile cu țările terțe și organizațiile internaționale;

(d) asigură securitatea programelor și stabilește mecanismele de coordonare între diferitele entități implicate.

3.           Atunci când este necesar pentru buna derulare a etapelor programului Galileo și operarea sistemului EGNOS menționate la articolele 3 și, respectiv, 4, Comisia stabilește măsurile necesare pentru:

(a) poziționarea și asigurarea funcționării infrastructurii terestre a sistemelor;

(b) definirea etapelor de decizie determinante pentru evaluarea implementării programelor;

(c) reducerea riscurilor inerente desfășurării programelor.

Aceste măsuri de executare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 35 alineatul (3).

Articolul 14

Securitatea sistemelor și a operării lor

1.           Sistemele și operarea lor sunt sigure.

2.           Fără a aduce atingere articolelor 15 și 17 din prezentul regulament și articolului 8 din Decizia 1104/2011/UE a Parlamentului European și a Consiliului[20], Comisia poate să adopte, prin acte delegate, în conformitate cu articolul 34, cerințele și standardele necesare pentru asigurarea securității sistemelor și a operării lor menționate la alineatul (1). În acest scop, Comisia ține seama de necesitatea unei supravegheri și a unei integrări în toate programele a cerințelor în materie de securitate, precum și de impactul acestor cerințe asupra bunei derulări a programelor, în special în ceea ce privește costurile și programarea.

3.           Serviciul European de Acțiune Externă asistă Comisia, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din Decizia 2010/427/UE, la executarea sarcinilor legate de securitate în domeniul relațiilor externe. Tot în acest domeniu, asistă, de asemenea, Comisia în monitorizarea respectării standardelor minime comune prevăzute prin Decizia 1104/2011/UE. În acest scop, îi sunt puse la dispoziție resursele adecvate și sunt stabilite perioade de tranziție care să permită garantarea continuității programelor și serviciilor.

Articolul 15

Rolul Agenției GNSS European

1            Pentru a atinge obiectivele programelor, Agenția GNSS European contribuie la implementarea lor și îndeplinește următoarele sarcini, conform orientărilor formulate de Comisie:

(a) în ceea ce privește securitatea programelor, fără a aduce atingere dispozițiilor articolelor 14 și 17, agenția asigură:

(i)      cel târziu până la 30 iunie 2016, acreditarea în materie de securitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 912/2010; în acest scop, inițiază și urmărește punerea în aplicare a procedurilor de securitate și efectuează audituri ale securității sistemului;

(ii)      operarea centrului de securitate Galileo, în conformitate cu normele și cerințele prevăzute la articolul 14 alineatul (3), precum și cu instrucțiunile furnizate în temeiul Acțiunii comune 2004/552/PESC menționate la articolul 17;

(b) îndeplinește sarcinile unei autorități PRS competente prevăzute la articolul 5 din Decizia 1104/2011/UE, în cazul în care este desemnată să îndeplinească astfel de sarcini, și asistă Comisia în urmărirea respectării standardelor minime comune în conformitate cu articolul 8 alineatul (6) din decizia menționată;

(c) în cadrul operării sistemelor, contribuie la comercializarea serviciilor, inclusiv la efectuarea analizelor de piață necesare;

(d) execută, de asemenea, alte sarcini specifice legate de programe, care îi pot fi încredințate de Comisie prin intermediul unui acord de delegare adoptat pe baza unei decizii de delegare, în conformitate cu articolul 54 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002, de exemplu:

(i)      activitățile operaționale legate de gestionarea infrastructurii, întreținerea, îmbunătățirea constantă și reînnoirea sistemelor, operațiunile de acreditare și de standardizare în cadrul programelor și furnizarea serviciilor menționate la articolul 3 litera (d) și la articolul 4;

(ii)      promovarea aplicațiilor și serviciilor pe piața sistemelor de radionavigație prin satelit.

2.           În afară de sarcinile menționate la alineatul (1) și în cadrul misiunii care i-a fost încredințată, Agenția GNSS European asistă Comisia contribuind cu competențele sale tehnice și furnizând toate informațiile necesare executării sarcinilor în temeiul prezentului regulament.

3.           Comitetul menționat la articolul 35 alineatul (1) este consultat cu privire la decizia de delegare prevăzută la alineatul (1) litera (d) din prezentul articol, în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 35 alineatul (2). Comitetul este informat cu privire la acordurile de delegare care urmează a fi încheiate de Uniune, reprezentată de Comisie, și Agenția GNSS European.

Articolul 16

Rolul Agenției Spațiale Europene

1.           Comisia încheie un acord de delegare multianual cu Agenția Spațială Europeană pe baza unei decizii de delegare adoptate de Comisie în conformitate cu articolul 54 alineatul (2) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002. Acest acord vizează executarea sarcinilor și a bugetului care face obiectul delegării în cadrul implementării programelor, în special finalizarea infrastructurii realizate în cadrul programului Galileo.

2.           Acordul de delegare stabilește, în măsura necesară pentru executarea sarcinilor și a bugetului care face obiectul delegării menționate la alineatul 1, condițiile generale de gestionare a fondurilor încredințate Agenției Spațiale Europene și, în special, acțiunile pe care trebuie să le pună în aplicare, finanțarea corespunzătoare, procedurile de gestionare, măsurile de monitorizare și de control, măsurile aplicabile în cazul executării necorespunzătoare a contractelor, precum și regimul proprietății asupra tuturor activelor corporale și necorporale.

Măsurile de urmărire și control prevăd în special un sistem de anticipare a costurilor, o informare periodică din partea Comisiei în legătură cu costurile și, în caz de diferență între bugetele prevăzute și costurile efective, acțiuni corective care să garanteze realizarea infrastructurilor în limita bugetelor alocate.

3.           Comitetul menționat la articolul 35 alineatul (1) este consultat cu privire la decizia de delegare prevăzută la alineatul (1) din prezentul articol, în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 35 alineatul (2). Comitetul este informat despre acordul de delegare multianual care urmează a fi încheiat de Comisie și Agenția Spațială Europeană.

4.           Comitetul menționat la articolul 35 alineatul (1) este informat de Comisie despre rezultatele intermediare și finale ale evaluării cererilor de ofertă și a contractelor care urmează a fi încheiate de Agenția Spațială Europeană cu întreprinderile.

CAPITOLUL IV

ASPECTE PRIVIND SECURITATEA UNIUNII SAU A STATELOR SALE MEMBRE

Articolul 17

Acțiune comună

În toate cazurile în care operarea sistemelor poate aduce atingere securității Uniunii sau statelor membre ale acesteia, se aplică procedurile prevăzute de Acțiunea comună 2004/552/PESC.

Articolul 18

Aplicarea reglementării privind informațiile clasificate

1.           Fiecare stat membru se asigură că normele de securitate care asigură un grad de protecție cel puțin echivalent celui garantat de normele de securitate ale Comisiei prevăzute în anexa la Decizia 2001/844/CE, CECO, Euratom a Comisiei[21] și de normele de securitate ale Consiliului prevăzute în anexa la Decizia 2011/292/UE a Consiliului[22] se aplică tuturor persoanelor fizice rezidente și persoanelor juridice stabilite pe teritoriul său, care au acces la informații clasificate ale Uniunii referitoare la programe.

2.           Statele membre informează fără întârziere Comisia cu privire la adoptarea reglementărilor naționale în materie de securitate menționate la alineatul (1).

3.           Persoanele fizice rezidente în țări terțe și persoanele juridice stabilite în țări terțe pot avea acces la informațiile clasificate ale Uniunii referitoare la programe numai dacă li se aplică, în țările respective, reglementări în materie de securitate care asigură un grad de protecție cel puțin echivalent celui garantat de normele de securitate ale Comisiei prevăzute în anexa la Decizia 2001/844/CE, CECO, Euratom și de normele de securitate ale Consiliului prevăzute în anexa la Decizia 2011/292/UE. Reglementările în materie de securitate ale Agenției Spațiale Europene și Decizia 2011/C 304/05 a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate[23] se consideră a fi echivalente cu aceste norme și reglementări. Echivalența reglementărilor în materie de securitate aplicate într-o țară terță poate fi recunoscută printr-un acord cu statul respectiv.

CAPITOLUL V

ACHIZIŢII PUBLICE

SECȚIUNEA I

Dispoziții generale aplicabile achizițiilor publice efectuate în etapele de desfășurare și de operare a programelor

Articolul 19

Principii generale

Normele Uniunii în materie de achiziții publice prevăzute în Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002, în special concurența deschisă și echitabilă pe întreg parcursul lanțului de aprovizionare, lansarea de cereri de ofertă pe baza unor informații transparente și actualizate, comunicarea de informații clare privind normele aplicabile în materie de achiziții publice, criteriile de selecție și de atribuire, precum și orice alte informații pertinente care creează un mediu concurențial echitabil pentru toți potențialii ofertanți, se aplică în cazul contractelor de achiziții publice încheiate în cadrul etapei de desfășurare a programului Galileo și al etapelor de operare a programelor, fără a aduce atingere măsurilor necesare pentru protejarea intereselor fundamentale în materie de securitate ale Uniunii sau a securității publice sau pentru a asigura conformitatea cu cerințele Uniunii privind controlul exporturilor.

Articolul 20

Obiective specifice

Pe parcursul procedurii de achiziții, sunt vizate următoarele obiective:

(a)     promovarea în întreaga Uniune Europeană a unei participări cât mai ample și cât mai deschise posibil din partea tuturor întreprinderilor, în special a celor care au intrat recent pe piață și a IMM-urilor;

(b)     evitarea posibilelor abuzuri din cauza rolului dominant și a dependenței de furnizori unici pe termen lung;

(c)     utilizarea investițiilor publice anterioare și a experienței acumulate, precum și a experienței și competențelor industriale, inclusiv cele dobândite în etapele de definire, de dezvoltare și de validare și desfășurare a programelor, asigurând, în același timp, conformitatea cu normele privind procedura competitivă de licitație.

SECŢIUNEA 2

Dispoziții speciale aplicabile achizițiilor publice efectuate în etapele de desfășurare și de operare a programelor

Articolul 21

Stabilirea unor condiții echitabile de concurență

Autoritatea contractantă este obligată să adopte măsurile corespunzătoare pentru stabilirea unor condiții echitabile de concurență atunci când participarea prealabilă a unei societăți la activități legate de cele care fac obiectul cererii de ofertă:

(a) poate aduce acestei întreprinderi beneficii considerabile în ceea ce privește informațiile privilegiate și, prin urmare, poate ridica probleme în privința respectării egalității de tratament sau

(b) afectează condițiile normale de concurență sau imparțialitatea și obiectivitatea atribuirii sau executării contractelor.

Aceste măsuri nu trebuie să aducă atingere concurenței loiale, egalității de tratament și confidențialității informațiilor colectate cu privire la întreprinderi, relațiile comerciale și structura de costuri a acestora. În acest context, măsurile țin seama de natura și termenii contractului preconizat.

Articolul 22

Contracte cu tranșe condiționate

1.           Autoritatea contractantă poate atribui un contract sub forma unui contract cu tranșe condiționate.

2.           Contractul cu tranșe condiționate include o tranșă fermă, însoțită de un angajament bugetar, și una sau mai multe tranșe condiționate. Documentația de achiziție precizează elementele specifice contractelor cu tranșe condiționate. Ea definește, în special, obiectul, prețul sau metodele de stabilire a acestuia și modalitățile de executare a prestațiilor din fiecare tranșă.

3.           Prestațiile din tranșa fermă trebuie să constituie un ansamblu coerent; același lucru este valabil și pentru prestațiile din fiecare tranșă condiționată, având în vedere prestațiile din toate tranșele anterioare.

4.           Executarea fiecărei tranșe condiționate se supune deciziei autorității contractante, notificată contractantului în condițiile stabilite în contract. Atunci când o tranșă condiționată este consolidată cu întârziere sau nu este consolidată, contractantul poate beneficia, în cazul în care contractul prevede acest lucru și în condițiile pe care le stabilește, de o compensație de așteptare sau de o compensație de reziliere.

Articolul 23

Contracte cu costuri suplimentare

1.           Autoritatea contractantă poate opta, în mod excepțional, pentru un contract plătit integral sau parțial cu costuri suplimentare, în limita unui plafon tarifar, în condițiile prevăzute la alineatul (2).

Spre deosebire de un contract care plătește pentru un rezultat și pentru care prețul sau metodele de fixare a acestuia sunt stabilite inițial în documentele contractuale ale contractului de achiziții, un contract cu costuri suplimentare plătește mijloacele instituite și nu un produs sau un serviciu finit. Prețul care urmează a fi achitat este constituit din rambursarea tuturor cheltuielilor efective suportate de contractant ca urmare a executării contractului, cum ar fi cheltuielile pentru forța de muncă, materiale, consumabile, utilizarea echipamentelor și a infrastructurilor necesare executării contractului. La aceste cheltuieli se adaugă, fie o sumă forfetară care acoperă cheltuielile generale și beneficiul, fie o sumă care acoperă cheltuielile generale și un stimulent bazat pe atingerea obiectivelor legate de rezultate și calendar.

2.           Autoritatea contractantă poate opta pentru un contract plătit integral sau parțial cu costuri suplimentare atunci când nu se poate stabili în mod obiectiv un preț ferm exact și dacă se poate dovedi în mod rezonabil că un astfel de preț ferm ar fi anormal de ridicat, având în vedere incertitudinile inerente realizării contractului pentru că:

(a) fie contractul vizează elemente foarte complexe sau face apel la o tehnologie nouă și, prin urmare, implică riscuri tehnice importante;

(b) fie, din motive operaționale, activitățile care fac obiectul contractului trebuie inițiate fără întârziere, chiar dacă nu se poate stabili încă un preț ferm și definitiv în totalitate pentru că există riscuri semnificative sau pentru că executarea contractului depinde parțial de executarea altor contracte.

3.           Plafonul tarifar al unui contract plătit integral sau parțial cu costuri suplimentare este prețul maxim plătibil. Acesta nu poate fi depășit decât în cazuri excepționale motivate corespunzător și cu acordul prealabil al autorității contractante.

4.           Documentația contractelor plătite integral sau parțial cu costuri suplimentare precizează:

(a) natura contractului, și anume dacă este vorba despre un contract cu costuri suplimentare total sau parțial în limita unui plafon tarifar;

(b) pentru un contract plătit parțial cu costuri suplimentare, elementele contractului care fac obiectul costurilor suplimentare;

(c) cuantumul plafonului tarifar;

(d) criteriile de atribuire, care trebuie să permită, în special, evaluarea probabilității bugetului estimat, a costurilor rambursabile, a mecanismelor de stabilire a acestor costuri, a beneficiilor menționate în ofertă;

(e) tipul de majorare menționată la alineatul (1) care urmează să se aplice cheltuielilor;

(f) normele și procedurile de stabilire a eligibilității costurilor preconizate de ofertant pentru executarea contractului, conform principiilor menționate la alineatul (5);

(g) normele contabile pe care trebuie să le respecte ofertanții;

(h) în cazul unui contract plătit parțial cu costuri suplimentare, care trebuie transformat într-un contract cu preț ferm și definitiv, parametrii acestei transformări.

5.           Cheltuielile efectuate de contractant în cursul executării unui contract cu costuri suplimentare total sau parțial sunt eligibile doar dacă:

(a) sunt suportate efectiv pe durata contractului, cu excepția costurilor echipamentelor, infrastructurilor și imobilizărilor necorporale necesare executării contractului care pot fi considerate ca fiind eligibile pentru valoarea totală de cumpărare a acestora;

(b) sunt menționate în bugetul estimativ eventual revizuit prin actele adiționale la contractul inițial;

(c) sunt necesare pentru executarea contractului;

(d) rezultă din executarea contractului și sunt direct imputabile acesteia;

(e) pot fi identificate și verificate, sunt înregistrate în contabilitatea contractantului și stabilite în conformitate cu normele contabile menționate în caietul de sarcini și în contract;

(f) respectă dispozițiile legislației fiscale și sociale aplicabile;

(g) nu sunt exceptate de la termenii contractului;

(h) sunt rezonabile, justificate și respectă cerințele bunei gestiuni financiare, în special în ceea ce privește economia și eficiența.

Contractantul este responsabil pentru contabilizarea costurilor, păstrarea unei bune evidențe contabile sau a oricărui alt document necesar pentru a dovedi faptul că cheltuielile a căror rambursare o solicită sunt efectuate și sunt în conformitate cu principiile definite la prezentul articol. Cheltuielile pe care contractantul nu le poate justifica sunt considerate neeligibile, iar rambursarea acestora este refuzată.

6.           Autoritatea contractantă îndeplinește următoarele sarcini pentru a asigura buna execuție a contractelor cu costuri suplimentare:

(a) stabilește cel mai realist plafon tarifar, permițând în același timp o flexibilitate necesară integrării riscurilor sale tehnice;

(b) transformă un contract plătit parțial cu costuri suplimentare într-un contract cu preț ferm și definitiv în totalitate, atunci când, în cursul executării contractului, se poate stabili un astfel de preț ferm și definitiv; stabilește, în acest scop, parametrii de conversie pentru trecerea de la un contract încheiat cu costuri suplimentare la un contract cu preț ferm și definitiv;

(c) pune în aplicare măsuri de urmărire și control care prevăd, în special, un sistem estimativ de anticipare a costurilor;

(d) stabilește principiile, instrumentele și procedurile adecvate pentru punerea în aplicare a contractelor, în special pentru identificarea și controlul eligibilității cheltuielilor suportate de contractant sau de subcontractanții acestuia în cursul executării contractului și pentru introducerea de acte adiționale la contract;

(e) se asigură că contractantul și subcontractanții acestuia respectă normele contabile prevăzute în contract și obligația de a furniza documentele contabile care trebuie să aibă forță probantă;

(f) asigură în permanență, în cursul executării contractului, eficacitatea principiilor, instrumentelor și procedurilor menționate la litera (d).

Articolul 24

Acte adiționale

Contractul poate fi modificat printr-un act adițional sub rezerva ca actul în cauză să îndeplinească următoarele condiții:

(a)     să nu schimbe obiectul contractului;

(b)     să nu perturbe echilibrul economic al contractului;

(c)     să nu introducă condiții care, dacă ar fi figurat inițial în documentația de achiziție, ar fi permis admiterea unor ofertanți, alții decât cei admiși inițial, sau ar fi permis reținerea unei oferte, alta decât cea reținută inițial.

Articolul 25

Subcontractarea

1. Autoritatea contractantă poate impune fiecărui ofertant să subcontracteze o parte a contractului, la diferite niveluri, unor întreprinderi care nu aparțin grupului din care acesta face parte. Această parte minimă de subcontractare este exprimată sub forma unui interval care comportă un procent minim și un procent maxim. Acest interval este proporțional cu obiectul și valoarea contractului, precum și cu natura sectorului de activitate în cauză, în special situația concurenței și potențialul industrial observat.

2. Autoritatea contractantă poate să respingă subcontractanții selectați de candidat în stadiul procedurii de atribuire a contractului principal sau de ofertantul reținut în momentul executării contractului. Autoritatea justifică în scris această respingere, care nu poate fi întemeiată decât pe criteriile aplicate pentru selecția ofertanților pentru contractul principal.

CAPITOLUL VI

DISPOZIȚII DIVERSE

Articolul 26

Programarea

Comisia stabilește un program de lucru multianual care prevede principalele acțiuni, bugetul estimativ și calendarul necesar pentru a atinge obiectivele programelor Galileo și EGNOS prevăzute la articolul 1 alineatele (4) și (5).

Pe baza programului de lucru multianual, Comisia adoptă un program de lucru anual care conține planul de punere în aplicare a programului multianual și finanțarea corespunzătoare.

Actele de punere în aplicare respective se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 35 alineatul (3).

Articolul 27

Acțiunea statelor membre

1.           Statele membre nu adoptă măsuri susceptibile să afecteze buna funcționare a programelor, în special în ceea ce privește drepturile de proprietate intelectuală și în ceea ce privește continuitatea funcționării infrastructurilor.

2.           Statele membre iau toate măsurile necesare pentru ca stațiile terestre ale sistemelor să fie desemnate ca infrastructuri critice europene în temeiul Directivei 2008/114/CE a Consiliului[24].

Articolul 28

Acorduri internaționale

Uniunea poate încheia acorduri cu țările terțe și organizațiile internaționale în cadrul programelor, inclusiv acorduri de cooperare, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 218 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

Articolul 29

Asistența tehnică

Pentru îndeplinirea sarcinilor de natură tehnică menționate la articolul 13 alineatul (2), Comisia poate să recurgă la asistența necesară, în special la asistența experților agențiilor naționale competente în domeniul spațial, a experților independenți, a entităților capabile să ofere analize și avize imparțiale cu privire la desfășurarea programelor.

Entitățile implicate în guvernanța publică a programelor, altele decât cele ale Comisiei, în special Agenția GNSS European și Agenția Spațială Europeană, pot să beneficieze, de asemenea, de aceeași asistență tehnică la executarea sarcinilor care le sunt atribuite în temeiul prezentului regulament.

Articolul 30

Protecția datelor cu caracter personal și respectarea vieții private

1.           Comisia asigură protecția datelor cu caracter personal și respectarea vieții private în momentul conceperii și implementării sistemelor, precum și integrarea unor garanții adecvate în acestea.

2.           Orice prelucrare de date cu caracter personal în cadrul îndeplinirii sarcinilor și activităților prevăzute în prezentul regulament se efectuează în conformitate cu legislația aplicabilă în domeniul protecției datelor cu caracter personal, în special Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului[25] și Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului[26].

Articolul 31

Protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene

1.           Comisia ia măsuri adecvate în vederea garantării faptului că, atunci când acțiunile finanțate în temeiul prezentului regulament sunt puse în aplicare, interesele financiare ale Uniunii sunt protejate prin aplicarea de măsuri preventive împotriva fraudei, corupției și oricăror altor activități ilegale, prin controale eficace, iar în cazul în care se constată nereguli, prin recuperarea sumelor plătite în mod necuvenit și, dacă este necesar, prin sancțiuni eficace, proporționale și descurajante.

2.           Comisia sau reprezentanții săi și Curtea de Conturi au competența de a audita, pe baza documentelor și la fața locului, toți beneficiarii subvențiilor, contractanții și subcontractanții care au beneficiat de fonduri ale Uniunii în temeiul prezentului regulament.

Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) este autorizat să efectueze controale și verificări la fața locului la operatorii economici care beneficiază direct sau indirect de o astfel de finanțare în conformitate cu procedurile prevăzute în Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului[27], în scopul de a stabili dacă au existat cazuri de fraudă, corupție sau orice altă activitate ilegală care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii în legătură cu un acord sau o decizie de acordare a unei subvenții sau un contract privind finanțarea din partea Uniunii.

Fără a aduce atingere dispozițiilor alineatelor (1) și (2), acordurile internaționale încheiate cu țări terțe și organizații internaționale, acordurile și deciziile de acordare a unei subvenții și contractele care rezultă din punerea în aplicare a prezentului regulament autorizează în mod expres Comisia, Curtea de Conturi și OLAF să efectueze astfel de audituri, controale și verificări la fața locului.

Articolul 32

Informarea Parlamentului European și a Consiliului

Comisia asigură punerea în aplicare a prezentului regulament. În fiecare an, cu ocazia prezentării proiectului preliminar de buget, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind implementarea programelor.

Articolul 33

Evaluarea aplicării prezentului regulament

1.           Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului, cel târziu la 30 iunie 2018, un raport de evaluare în vederea luării unei decizii privind reînnoirea, modificarea sau suspendarea măsurilor luate în temeiul prezentului regulament, care vizează:

(a) îndeplinirea obiectivelor acestor măsuri, atât din punctul de vedere al rezultatelor, cât și al consecințelor;

(b) eficacitatea utilizării resurselor;

(c) valoarea adăugată europeană.

Evaluarea abordează, în plus, posibilitatea simplificării programului, coerența sa internă și externă, pertinența tuturor obiectivelor, precum și contribuția măsurilor la prioritățile Uniunii de creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Ea ține seama de rezultatele evaluărilor referitoare la consecințele pe termen lung ale măsurilor precedente.

2.           Evaluarea ia în considerare progresele realizate în îndeplinirea obiectivelor programelor Galileo și EGNOS stabilite la articolul 1 alineatele (4) și (5), pe baza următorilor indicatori de performanță:

(a) în ceea ce privește Galileo: numărul de sateliți operaționali, versiunea infrastructurii terestre utilizate și numărul de servicii furnizate;

(b) în ceea ce privește EGNOS: numărul de modificări ale specificațiilor serviciilor prezentate autorităților de certificare.

3.           Entitățile implicate în punerea în aplicare a prezentului regulament furnizează Comisiei datele și informațiile necesare pentru a permite urmărirea și evaluarea acțiunilor în cauză.

CAPITOLUL VII

DELEGARE ŞI MĂSURI DE EXECUTARE

Articolul 34

Exercitarea delegării

1.           Competența de a adopta acte delegate conferită Comisiei se supune condițiilor prevăzute la prezentul articol.

2.           Competența de adoptare a actelor delegate menționate la articolele 5 și 14 îi este conferită Comisiei pentru o perioadă de timp nedeterminată, începând cu 1 ianuarie 2014.

3.           Delegarea competențelor menționate la articolele 5 și 14 poate fi revocată în orice moment de Parlamentul European sau de Consiliu. Decizia de revocare pune capăt delegării competenței specificate în respectiva decizie. Revocarea produce efecte din ziua următoare datei publicării respectivei decizii în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Ea nu afectează valabilitatea actelor delegate care sunt deja în vigoare.

4.           Imediat după ce adoptă un act delegat, Comisia înștiințează simultan Parlamentul European și Consiliul.

5.           Un act delegat adoptat în temeiul articolelor 5 și 14 intră în vigoare numai în cazul în care Parlamentul European sau Consiliul nu a exprimat obiecții în termen de două luni de la data notificării respectivului act Parlamentului European și Consiliului sau în cazul în care, înainte de expirarea acestui termen, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia cu privire la intenția lor de a nu exprima obiecții. Acest termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 35

Procedura comitetului

1.           Comisia este asistată de Comitetul pentru programele GNSS europene (denumit în continuare „comitetul”) instituit prin articolul 19 din Regulamentul (CE) nr. 683/2008. Respectivul comitet este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

2.           Atunci când se face referire la prezentul alineat, se aplică articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

3.           Atunci când se face referire la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

4.           Reprezentanții Agenției GNSS European și ai Agenției Spațiale Europene pot participa în calitate de observatori la lucrările comitetului în condițiile prevăzute de regulamentul de procedură al acestuia.

5.           Acordurile internaționale încheiate de Uniune în conformitate cu articolul 28 pot prevedea participarea reprezentanților țărilor terțe sau ai organizațiilor internaționale la lucrările comitetului în condițiile prevăzute de regulamentul de procedură al acestuia.

CAPITOLUL VIII

DISPOZIŢII FINALE

Articolul 36

Abrogări

1.           Regulamentul (CE) nr. 876/2002 se abrogă de la 1 ianuarie 2014.

              Orice măsură în curs adoptată în temeiul Regulamentului (CE) nr. 876/2002 rămâne sub incidența regulamentului respectiv.

2.           Regulamentul (CE) nr. 683/2008 se abrogă de la 1 ianuarie 2014.

              Orice măsură în curs adoptată în temeiul Regulamentului (CE) nr. 683/2008 rămâne sub incidența regulamentului respectiv.

              Trimiterile la regulamentul abrogat se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexă.

Articolul 37

Intrarea în vigoare

Prezentul regulamentul intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 ianuarie 2014.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

Pentru Parlamentul European                      Pentru Consiliu

Președintele                                                  Președintele

ANEXĂ

Tabel de corespondență

Vechea numerotare [Regulamentul (CE) nr. 683/2008[28]] || Noua numerotare (Prezentul regulament)

Articolul 1 || Articolul 1

Articolul 2 || Articolul 2

Articolul 3 || Articolul 3

Articolul 4 || Articolul 8

Articolul 5 || Articolul 4

Articolul 6 || Articolul 9

Articolul 7 || Articolul 5

Articolul 8 || Articolul 6

Articolul 9 || Articolul 7

Articolul 10 || Articolul 10

Articolul 11 || Articolul 11

Articolul 12 alineatul (1) Articolul 12 alineatele (2) și (3) || Articolul 12 Articolul 13

Articolul 13 alineatul (1) Articolul 13 alineatele (2) și (3) Articolul 13 alineatul (4) || Articolul 13 Articolul 14 Articolul 17

Articolul 14 || Articolul 18

Articolul 15 || Articolul 26

Articolul 16 || Articolul 15

Articolul 17 || Articolele 19-25

Articolul 18 || Articolul 16

Articolul 19 || Articolul 35

Articolul 20 || Articolul 30

Articolul 21 || Articolul 31

Articolul 22 || Articolul 32

Articolul 23 ||

Articolul 24 || Articolul 37

Anexă || Articolul 1

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.           CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

              1.1.    Titlul propunerii/inițiativei

              1.2.    Domeniul (domeniile) de politică vizat(e) în structura ABM/ABB

              1.3.    Natura propunerii/inițiativei

              1.4.    Obiectiv(e)

              1.5.    Motivul (motivele) propunerii/inițiativei

              1.6.    Durata și impactul financiar

              1.7.    Metoda (metodele) de gestionare preconizată (preconizate)

2.           MĂSURI DE GESTIUNE

              2.1.    Dispoziții în materie de urmărire și raportare

              2.2.    Sistemul de gestiune și control

              2.3.    Măsurile de prevenire a fraudelor și neregulilor

3.           IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

              3.1.    Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

              3.2.    Impactul estimat asupra cheltuielilor

              3.2.1. Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

              3.2.2. Impactul estimat asupra creditelor operaționale

              3.2.3. Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

              3.2.4. Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual

              3.2.5. Participarea părților terțe la finanțare

              3.3.    Impactul estimat asupra veniturilor

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1. CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI 1.1. Titlul propunerii/inițiativei

Programe europene de radionavigație prin satelit – GALILEO și EGNOS (sistem european de navigație prin acoperire geostaționară)

1.2. Domeniul (domeniile) de politică vizat(e) în structura ABM/ABB[29]

Titlul 02: Întreprinderi

Capitolul 02 05: programe europene de radionavigație prin satelit (EGNOS și Galileo)

1.3. Natura propunerii/inițiativei

Propunerea/inițiativa vizează o acțiune nouă

¨ Propunerea/inițiativa se referă la o acțiune nouă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare[30]

þ Propunere/inițiativă care se referă la prelungirea unei acțiuni existente

¨ Propunerea/inițiativa se referă la o acțiune reorientată spre o acțiune nouă

1.4. Obiectiv(e) 1.4.1. Obiectivul (obiectivele) strategic(e) multianual(e) al(e) Comisiei vizat(e) de propunere/inițiativă

Este important de amintit că programele de radionavigație prin satelit (denumite în continuare „programele”) reprezintă proiecte emblematice ale Uniunii. Acestea se înscriu în cadrul strategiei Europa 2020 și al politicilor de dezvoltare durabilă. Este vorba de furnizarea de servicii de radionavigație generatoare de evoluții semnificative în numeroase sectoare de activitate, un factor de inovare tehnologică și de creștere a competitivității economiei europene, o sursă de noi locuri de muncă, de creare de venituri comerciale și de avantaje socio-economice.

Obiectivul propunerii constă în sprijinirea prezenței europene în spațiu și a dezvoltării de servicii prin satelit și, în mod specific, în furnizarea a două sisteme de radionavigație prin satelit.

Mai exact, programul Galileo își propune să stabilească sistemul global de navigație prin satelit al Europei (denumit în continuare „GNSS”). Acesta va permite furnizarea către utilizatorii din întreaga lume de servicii de poziționare, sincronizare și navigație pentru o gamă largă de aplicații, de la transport până la lichidarea de valori mobiliare, incluzând alimentarea cu energie electrică, prognoza meteo și taxele de drum.

EGNOS este un sistem european conceput pentru a îmbunătăți performanțele GPS-ului american în zona europeană. Acesta îmbunătățește serviciile existente de navigație prin satelit pentru aplicații critice în ceea ce privește securitatea, precum cele din transportul aerian sau maritim cum ar fi pilotarea și aterizarea unui avion sau traversarea unui canal cu o navă.

1.4.2. Obiectivul (obiectivele) specific(e) și activitatea (activitățile) ABM/ABB în cauză

Obiectivul specific nr. 1

Dezvoltarea și furnizarea de infrastructuri și servicii globale de radionavigație prin satelit (Galileo) până în 2019

Obiectivele specifice ale programului Galileo, astfel cum sunt definite în propunerea de regulament, constau în asigurarea faptului că semnalele emise de sistemul realizat în cadrul acestui program pot fi utilizate pentru realizarea următoarelor cinci funcții:

- oferirea unui „serviciu deschis” (denumit „Open Service” sau OS), gratuit pentru utilizator, care furnizează informații cu privire la poziționare și sincronizare, destinat aplicațiilor de masă ale radionavigației prin satelit;

- oferirea unui „serviciu privind siguranța vieții” (denumit „Safety of Life Service” sau SoL), orientat către utilizatorii pentru care securitatea este esențială. Acest serviciu răspunde, totodată, exigențelor de continuitate, disponibilitate și precizie ale anumitor sectoare și include o funcție de integritate care permite avertizarea utilizatorului în cazul oricăror disfuncționalități ale sistemului; cercetările continuă în ceea ce privește redefinirea serviciului SoL pentru a răspunde mai bine cerințelor utilizatorilor, pentru a reduce impactul acestui serviciu asupra costurilor și pentru a ține seama de complementaritatea cu serviciul SoL al programului EGNOS;

- oferirea unui „serviciu comercial” (denumit „Commercial Service” sau CS) care să permită dezvoltarea de aplicații în scopuri profesionale sau comerciale pe baza unor performanțe crescute și a unor date cu valoare adăugată superioară celor obținute prin „serviciul deschis”;

- oferirea unui „serviciu public reglementat” (denumit „Public Regulated Service” sau PRS) rezervat utilizatorilor autorizați de organisme guvernamentale, pentru aplicațiile sensibile care necesită un nivel ridicat de continuitate a serviciului. „Serviciul public reglementat” utilizează semnale puternice și criptate;

- participarea la „serviciul de căutare și salvare” (denumit „Search and Rescue Support Service” sau SAR) din sistemul COSPAS-SARSAT prin detectarea semnalelor de urgență emise de balize și retransmiterea de mesaje către acestea.

Sub-obiectivul nr. 1:

Dezvoltarea de infrastructuri de radionavigație prin satelit și furnizarea de servicii inițiale ale Galileo până în 2014-2015

Obiectivul programului Galileo este acela de a oferi primele trei servicii inițiale până în 2014‑2015 (OS, PRS și SAR)

Obiectivul specific nr. 2

Furnizarea de servicii prin satelit care să permită îmbunătățirea performanțelor GPS și care să acopere treptat întreaga regiune a conferinței europene a aviației civile (CEAC) până în 2020 (EGNOS)

Programul EGNOS, care completează semnalele GPS-ului american pentru a oferi utilizatorilor o poziționare mai precisă în zona europeană[31], își propune să ofere trei servicii:

—      serviciul deschis (OS): pentru receptoarele publicului larg și aplicațiile utilizatorilor obișnuiți. Acesta oferă semnale liber accesibile pentru poziționare. OS a fost declarat operațional[32] în octombrie 2009 și este deja utilizat în mai multe sectoare, cum ar fi agricultura;

—      serviciul privind siguranța vieții (Safety-of-Life sau SoL): pentru aplicațiile critice referitoare la securitatea vieții în domeniul transporturilor, în special al aviației civile. Acesta oferă o garanție de performanță superioară și constă într-un sistem de alertă privind integritatea. Serviciul fost declarat operațional în martie 2011 și este utilizat de sectoarele de transporturi aeriene din Europa;

—      serviciul de acces la datele EGNOS (EDAS), pentru aplicații consolidate, oferă un serviciu de date comerciale al cărui acces este controlat (de exemplu, prin internet sau de la telefoane mobile).

Sub-obiectivul nr. 2

Adoptarea măsurilor necesare pentru garantarea continuității operațiunilor după 2014 și pentru ameliorarea treptată a calității serviciilor până în 2020.

Activitatea (activitățile) ABM/ABB vizată(e)

Capitolul 02 05: programe europene de radionavigație prin satelit (EGNOS și Galileo)

1.4.3. Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

A se preciza efectele pe care propunerea/inițiativa ar trebui să le aibă asupra beneficiarilor vizați/populației vizate.

Programele europene de radionavigație prin satelit au fost lansate cu mai mult de un deceniu în urmă, cu ambiția politică de a dezvolta și de a exploata un sistem global, care să permită Uniunii Europene să obțină avantaje strategice și economice și să furnizeze servicii de radionavigație prin satelit perfect adaptate utilizărilor civile.

Programele Galileo și EGNOS vor aduce avantaje socio-economice importante Uniunii Europene, datorită:

i) avantajelor directe rezultate din creșterea pieței din aval a GNSS (receptoare și aplicații). De exemplu, dacă mai multe avioane sunt echipate cu receptoare GNSS, producătorii acestor receptoare vor beneficia de venituri suplimentare;

ii) avantajelor indirecte rezultate din apariția unor noi aplicații. Dacă durata zborurilor este redusă datorită unei navigații mai bune, avioanele vor polua mai puțin și pasagerii vor economisi timp prețios. În plus, mijloacele de transport mai sigure și serviciile de urgență mai eficiente vor permite salvarea mai multor vieți;

iii) avantajelor directe rezultate din creșterea pieței din amonte și repercusiunilor tehnologice asupra altor sectoare. Industria va profita de investițiile realizate în segmentul GNSS din amonte. De asemenea, și alte sectoare vor profita de noile evoluții din sectorul spațial. De exemplu, instrumentele concepute pentru evaluarea și monitorizarea stării structurale a lansatoarelor sau rezervoarelor pot fi utilizate în întreprinderile din sectorul automobilelor, construcțiilor și energiei, precum și în întreprinderile de utilitate publică.

Deși sistemul instituit prin programul Galileo va fi autonom, serviciile sale vor fi optimizate datorită interoperabilității cu alte sisteme, cum ar fi GPS-ul american sau GLONASS-ul rus. Prin urmare, cooperarea cu alte țări care furnizează servicii de navigație prin satelit va permite optimizarea avantajelor pentru utilizatori, cetățeni sau economie în general.

1.4.4. Indicatori de rezultate și de impact

A se preciza indicatorii care permit monitorizarea realizării propunerii/inițiativei.

Obiectivul specific nr. 1

Programul Galileo vizează dezvoltarea și furnizarea de infrastructuri și servicii globale de radionavigație prin satelit. În sensul acestui obiectiv, infrastructura dezvoltată trebuie întreținută permanent, iar componentele sale reînnoite, dacă este cazul.

Indicator legat de infrastructura Galileo:

–        Numărul total de sateliți operaționali: 18 sateliți până în 2015, 30 până în 2019

–        Versiunea infrastructurii terestre dezvoltate: v2 până în 2015

Indicator legat de furnizarea serviciilor Galileo:

–        Numărul de servicii implementate: trei servicii inițiale până în 2015, cinci servicii până în 2020

Obiectivul specific nr. 2

Programul EGNOS vizează furnizarea de servicii de radionavigație prin satelit îmbunătățite în toată Europa. Infrastructura acestuia trebuie menținută la nivelul său operațional, iar acoperirea actuală trebuie extinsă la întreaga Uniune Europeană, astfel încât toți utilizatorii să poată beneficia de serviciile sale în întreaga Uniune.

Indicatori legați de calitatea serviciului oferit și de extinderea geografică a EGNOS:

–        Numărul de modificări ale serviciilor prezentate autorităților de certificare: 3 în perioada 2014-2020.

Aceste modificări se vor reflecta în documentele care definesc serviciile, aflate la dispoziția publicului.

1.5. Motivul (motivele) propunerii/inițiativei 1.5.1. Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung

Tehnologiile GNSS, datorită capacității lor de a determina poziția, viteza și timpul cu o precizie de înaltă fiabilitate, sunt fundamentale pentru îmbunătățirea eficacității în numeroase domenii. Experiența dobândită de GPS (sistemul global de poziționare) a arătat avantajele navigației prin satelit în măsura în care GPS‑ul este considerat în Statele Unite ale Americii ca fiind al cincilea serviciu de utilități publice, după apă, electricitate, gaze și telefonie. Utilizatorii militari și civili americani au dezvoltat o dependență importantă față de GPS. De asemenea, mai multe alte țări au devenit conștiente de dependența lor și își construiesc, în prezent, propriul sistem global de navigație prin satelit (GNSS).

În prezent, utilizatorii navigației prin satelit din Europa nu au alte opțiuni decât să utilizeze semnalele emise de sateliții GPS-ului american sau ai GLONASS‑ului pentru poziționare și navigație. Prin urmare, economia europeană este tot mai dependentă de o infrastructură militară care nu este controlată de Europa și care nu este concepută anume pentru a servi interesele economice ale Europei. În plus, aceste sisteme prezintă deficiențe la nivelul disponibilității lor, în special în zonele urbane dens populate[33]. De asemenea, ele nu oferă o garanție suficientă cu privire la calitatea și continuitatea serviciului oferit utilizatorilor civili europeni.

Din punct de vedere politic, în momentul în care GPS a devenit pe deplin operațional la începutul anilor 90, Uniunea Europeană și-a dat seama că Europa avea nevoie de propriul său sistem global de navigație prin satelit[34]. Cu mult înainte de distribuția la scară largă a aplicațiilor bazate pe GNSS, cum ar fi serviciile de poziționare sau sistemele de navigație la bordul autovehiculelor, Consiliul și Parlamentul au prevăzut existența unei nevoi crescute de instrumente de navigație asistată. Acest demers a fost, în principal, motivat de o autonomie europeană în materie de navigație prin satelit. Această viziune politică urmărește următoarele obiective:

•        implementarea unei prime infrastructuri globale de navigație și poziționare prin satelit, autonomă și plasată sub control civil, care să garanteze servicii GNSS neîntrerupte și care să ofere Europei un avantaj strategic. Cu toate acestea, așa cum s-a constatat ulterior, ar trebui continuată[35] interoperabilitatea cu alte sisteme, în special GPS-ul american, pentru a optimiza calitatea serviciilor care vor fi furnizate utilizatorilor și avantajele socioeconomice;

•        consolidarea capacității de rezistență a infrastructurii economice europene prin prevederea unui sistem de rezervă (backup) în caz de disfuncționalități ale celorlalte sisteme;

•        optimizarea avantajelor economice indirecte permițând societății civile europene să se bazeze pe semnale mai precise, disponibile și robuste, exploatând noile oportunități generate de o navigație prin satelit de înaltă precizie într-o măsură mult mai mare decât este posibil în prezent;

•        demonstrarea capacității Europei de a realiza, implementa și opera infrastructuri spațiale complexe la scară largă.

1.5.2. Valoarea adăugată a intervenției UE

Dreptul de acțiune al Uniunii Europene se bazează pe articolul 172 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și pe Regulamentul GNSS privind continuarea punerii în aplicare a programelor europene de radionavigație prin satelit (EGNOS și Galileo).

Sistemele constituite în cadrul programelor europene de radionavigație prin satelit sunt infrastructuri create ca rețele transeuropene, a căror utilizare depășește cu mult frontierele naționale ale statelor membre. În plus, serviciile oferite prin intermediul acestor sisteme contribuie în special la dezvoltarea unor rețele transeuropene în domeniul infrastructurilor de transport, al telecomunicațiilor și al energiei.

Un singur stat membru nu poate institui de unul singur sisteme de navigație prin satelit, deoarece acest demers depășește capacitățile sale financiare și tehnice. Prin urmare, acest lucru se poate realiza numai printr‑o acțiune la nivelul UE.

În plus, regulamentul GNSS prevede că Uniunea Europeană va deține toate activele corporale și necorporale create sau dezvoltate în cadrul programelor. Ca proprietar al tuturor activelor corporale și necorporale aferente acestor programe, Uniunea Europeană trebuie să garanteze că toate condițiile necesare pentru gestionarea și operarea sistemelor sunt în vigoare de la data introducerii primelor servicii de poziționare în 2014-2015. Prin urmare, guvernanța este de facto de natură europeană.

1.5.3. Învățăminte desprinse din experiențe similare anterioare

Deși este prima dată când Uniunea este unica proprietară a unei infrastructuri de această amploare și Comisia gestionează un program atât de complex, experiența dobândită începând cu 2007 permite aducerea unor îmbunătățiri mai importante continuării punerii în aplicare a programelor Galileo și EGNOS.

După cum se descrie în raportul Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind evaluarea intermediară a programelor europene de radionavigație prin satelit[36] și în propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind implementarea și operarea în continuare a sistemelor europene de radionavigație prin satelit, se pot desprinde următoarele învățăminte:

<Administrarea programului>

În urma reprofilării programelor survenită în 2008, Comisia a instituit, în cadrul serviciilor sale, o structură care permite gestionarea programelor în faza lor actuală. Deși de atunci au fost înregistrate numeroase progrese, administrarea programelor va trebui să evolueze pentru a permite integrarea funcțiilor mai operaționale legate de operarea sistemelor.

Din punctul de vedere al interacțiunii dintre diferite părți interesate, în special Agenția Spațială Europeană și Agenția GNSS European, noua distribuire a competențelor, în cadrul căreia Agenția Spațială Europeană a devenit în fapt o agenție de punere în aplicare care acționează în numele UE, dă rezultate bune, însă ea va trebui să se adapteze la evoluția programelor și la viitoarele provocări legate de operare.

<Controlul costurilor și instrumentelor financiare>

Galileo și EGNOS reprezintă proiecte complexe. Dezvoltarea lor se bazează în mare parte pe tehnologii noi special concepute pentru a respecta cerințele programelor. Prin urmare, este dificil să se favorizeze o abordare unică a controlului costurilor; mai mulți factori influențează costurile și un număr foarte ridicat de riscuri pot compromite buna executare a programelor.

În trecut, programele au cunoscut întârzieri și depășiri de costuri, în special din cauza cerințelor de securitate sporită ale statelor membre. După cum se indică în comunicarea Comisiei intitulată „Un buget pentru Europa 2020”[37] și în conformitate cu solicitarea Consiliului și Parlamentului European, va fi necesară menținerea eforturilor care permit controlul costurilor. Această nevoie s-a tradus prin noul cadru de guvernanță și, în prezent, Comisia acționează deja în vederea controlării riscurilor și costurilor.

– toate riscurile programelor sunt centralizate într-un registru care cuprinde, respectiv, riscurile legate de lanțul de aprovizionare industrială, de Agenția Spațială Europeană, de Agenția GNSS European, de factorii externi, precum influența autorităților politice și a cerințelor în materie de securitate, precum și de factorii interni, cum ar fi organizarea programelor. Fiecărui risc îi este atribuită o probabilitate de realizare și un grad de impact. Registrul riscurilor cuprinde, de asemenea, o listă de acțiuni care urmăresc reducerea acestei probabilități;

– Comisia prevede posibilitatea redefinirii serviciului SoL pentru a reduce impactul acestuia asupra costurilor globale;

– de asemenea, ea asigură o gestionare eficace a programelor, ceea ce ar trebui să împiedice abuzurile și să permită realizarea unui program solid de guvernanță pentru viitor;

Comisia, în asociere cu Agenția Spațială Europeană, exercită presiuni asupra industriei pentru ca aceasta să controleze prețurile diferitelor elemente ale infrastructurii programului Galileo;

– de asemenea, la nivelul programului se iau măsuri suplimentare pentru controlul costurilor, de exemplu, o durată contractuală optimă, o nouă piață pentru achiziția de sateliți suplimentari sau o sursă dublă de aprovizionare pentru lansatoare;

– în sfârșit, Comisia se ocupă de consolidarea cooperării sale cu experții (independenți și ai statelor membre) pentru a analiza cerințele tehnice ale sistemelor, costurile aferente acestora și alternativele posibile.

<Cerințe de securitate>

Fiind vorba în cele din urmă despre securitate, trebuie reamintit faptul că, deși Comisia este responsabilă de gestionarea securității sistemelor în temeiul regulamentului, libertatea sa în acest domeniu este restrânsă în două moduri:

– În primul rând, cele care definesc în realitate nevoile în materie de securitate sunt statele membre. Amenințările care ar putea afecta securitatea infrastructurilor sensibile, precum cele ale radionavigației prin satelit, variază în permanență. În consecință, conceperea sistemelor trebuie să se adapteze în mod constant la evoluția lor. Acoperirea unei părți din aceste riscuri este de competența statelor membre.

– În al doilea rând, Regulamentul (CE) nr. 683/2008 (Regulamentul GNSS) în vigoare încredințează agenției UE responsabilitatea acreditării securității sistemelor. Această separare a funcțiilor de gestionare și de acreditare constituie o practică de bună guvernanță, esențială și de actualitate pentru acest tip de proiect.

În ambele cazuri, alegerile sau deciziile luate pot avea un impact considerabil asupra costurilor și a termenelor programelor.

Având în vedere impactul cerințelor de securitate asupra costurilor și întârzierilor, Comisia subliniază importanța modificării cadrului de guvernanță a programelor și încredințarea mai multor responsabilități diferitelor părți interesate (în special față de contractanții lor și în cadrul dispozițiilor generale ale acordurilor de delegare).

1.5.4. Compatibilitatea și posibila sinergie cu alte instrumente relevante

Sunt posibile sinergii cu alte programe spațiale existente sau viitoare, de exemplu, pentru extinderea segmentelor de utilizatori (aplicații pentru piața din aval) sau pentru protecția elementelor sistemului rezultat din programul Galileo, în spațiu sau în cursul lansărilor.

De asemenea, se va urmări stabilirea de sinergii cu celelalte direcții ale Comisiei Europene în materie de cercetare și de inovare. Aplicațiile și tehnologiile GNSS utilizate în sistemele de navigație prin satelit pot avea un impact asupra diverselor sectoare ale economiei și ale societății, cum ar fi informațiile, transporturile și energia. Este important să se asigure că programele de cercetare și de inovare sunt coordonate la nivelul Comisiei în vederea optimizării rentabilității investiției.

1.6. Durata și impactul financiar

¨ Propunere/inițiativă cu durată limitată

¨         Propunere/inițiativă în vigoare de la [] până la []:

¨         Impact financiar din 2014 până în AAAA

þ Propunere/inițiativă cu durată nelimitată[38]

– punere în aplicare cu o perioadă de creștere în intensitate din 2008 până în 2020,

– urmată de o perioadă de funcționare în regim de croazieră.

1.7. Metoda (metodele) de gestiune preconizată (preconizate)[39]

þ Gestiune centralizată directă de către Comisie

þ Gestiune centralizată indirectă, prin delegarea sarcinilor de execuție:

– ¨  agențiilor executive

– þ  organelor instituite de Comunități[40]

– þ  organismelor publice naționale/organismelor cu misiune de serviciu public[41]

– þ  unei organizații internaționale[42]

– ¨  unor persoane responsabile de executarea unor acțiuni specifice în temeiul titlului V din Tratatul privind Uniunea Europeană, identificate în actul de bază relevant în sensul articolului 49 din Regulamentul financiar

¨ Gestiune partajată cu statele membre

¨ Gestiune descentralizată împreună cu țări terțe

¨ Gestiune în comun cu organizații internaționale (a se preciza)

Dacă se indică mai multe tipuri de gestiune, se furnizează detalii suplimentare în secțiunea „Observații”.

Observații

Cadrul de guvernanță actual a fost creat pentru etapa de proiectare și de desfășurare a programului Galileo, precum și pentru operarea inițială a EGNOS, și anume pentru perioada 2008-2013. Acest cadru trebuie revizuit având în vedere că etapa de desfășurare a Galileo se va extinde după 2013 și că o nouă etapă a programului va începe în 2014, cu furnizarea serviciilor inițiale. De asemenea, ar trebui să se definească guvernanța EGNOS, întrucât sistemul a intrat în etapa sa operațională.

Pentru etapa de operare a Galileo, trebuie definit un cadru de guvernanță stabil, durabil și pe termen lung. Acesta va optimiza și va raționaliza utilizarea structurilor existente și va asigura o tranziție treptată între etapa de desfășurare și cea de operare, asigurând continuarea serviciului. De asemenea, guvernanța va fi adaptată la diferitele servicii oferite, deoarece cerințele și utilizatorii acestora diferă.

Comisia Europeană va fi în principal responsabilă cu supravegherea politică generală a programelor. Ea va putea delega gestiunea activităților operaționale către Agenția GNSS European și Agenția Spațială Europeană, în funcție de domeniile de competență ale acestora.

Comisia va avea, de asemenea, posibilitatea de a consulta experți și agenții spațiale naționale cu privire la probleme tehnice specifice.

2. MĂSURI DE GESTIUNE 2.1. Dispoziții în materie de urmărire și raportare

A se preciza frecvența și condițiile acestor dispoziții.

Comisia se va asigura că toate contractele și convențiile încheiate în cadrul programelor GNSS prevăd supravegherea și controlul financiar. În cadrul tuturor mecanismelor de urmărire și evaluare, se va acorda o atenție deosebită controlului costurilor programelor prin furnizarea serviciilor fără întârziere.

După caz, se va solicita asistența experților tehnici externi pentru monitorizarea punerii în aplicare a programelor. Pe baza rezultatelor controalelor la fața locului, după caz, Comisia se asigură că volumul sau condițiile de acordare a contribuției financiare aprobate inițial, precum și calendarul plăților, sunt adaptate.

Comisia va propune:

- un cadru strategic cuprinzând principalele acțiuni, un buget estimativ și un calendar, necesare realizării obiectivelor programelor Galileo și EGNOS, cel târziu la 30 iunie 2014;

- un program de lucru anual care transpune cadrul strategic în măsuri și indicatori detaliați care vor fi propuși la data de 15 decembrie a anului precedent;

- un raport anual de punere în aplicare care să evalueze realizarea programului anual de lucru, propus cel târziu la data de 15 martie a anului următor;

- o evaluare intermediară a programelor Galileo și EGNOS axată pe rezultatele cantitative și calitative obținute, cel târziu la 30 iunie 2018, însă suficient de devreme pentru pregătirea viitorului cadru financiar multianual.

Pe lângă aceste măsuri standard, Comisia, în exercitarea competențelor sale de supraveghere politică a programelor Galileo și EGNOS, va consolida mecanismele de urmărire și evaluare a entității responsabile pentru administrarea programului, solicitându-i planuri anuale de gestiune și rapoarte de punere în aplicare, organizând reuniuni periodice privind stadiul de evoluție a programelor și desfășurând audituri financiare și tehnologice.

În plus, urmărirea programelor ar trebui să implice statele membre, de exemplu, prin solicitarea capacităților tehnice ale acestora privind furnizarea de date referitoare la monitorizarea tehnică a programelor și propunerea de indicatori cheie de performanță pe baza cărora să fie evaluate programele.

În fine, în cadrul gestiunii cotidiene, Comisia va pune în aplicare un mecanism de gestionare a riscurilor și va utiliza instrumente de gestionare adecvate în vederea controlului costurilor asociate programelor, pe baza unei mai bune estimări a costurilor, făcând bilanțul experienței anterioare și al punerii efective în funcțiune a sistemului.

2.2. Sistemul de gestiune și control 2.2.1. Riscul (riscurile) identificat(e)

În cadrul lucrărilor sale, Comisia a acordat o atenție deosebită chestiunii gestionării riscurilor, a cărei importanță a fost subliniată în cursul reformei guvernanței, care a avut loc în 2007. Toate riscurile programelor sunt centralizate într-un registru care cuprinde, respectiv, riscurile legate de lanțul de aprovizionare industrială, de Agenția Spațială Europeană, de Agenția GNSS European, de factorii externi, precum influența autorităților politice și a cerințelor în materie de securitate, precum și de factorii interni, cum ar fi organizarea programelor. Fiecărui risc îi este atribuită o probabilitate de realizare și un grad de impact. Registrul riscurilor cuprinde, de asemenea, o listă de acțiuni care urmăresc reducerea acestei probabilități. Riscurile sunt clasificate după cum urmează:

• Riscuri tehnologice: navigația prin satelit apelează, într-adevăr, la tehnologii de vârf care trebuie validate și ale căror specificații evoluează în permanență.

• Riscuri industriale: implementarea infrastructurilor implică numeroși actori industriali din diferite țări, ale căror lucrări trebuie coordonate în mod eficace pentru a se obține sisteme fiabile și perfect integrate, în special în ceea ce privește securitatea.

• Riscuri de piață: este necesar să se evite situația în care obținerea unor performanțe tehnice inferioare celor anunțate ar avea un impact negativ asupra utilizatorilor din întreaga lume și în care infrastructura ar fi, în consecință, neutilizată. De altfel, începând din 2014-2015 trebuie să se garanteze disponibilitatea receptoarelor fiabile pentru diferitele servicii inițiale ale programului Galileo, în special cele ale PRS.

• Riscuri asociate calendarului: orice întârziere de punere în aplicare ar pune în pericol fereastra de oportunitate și ar putea genera depășirea costurilor.

• Riscuri legate de guvernanță: guvernanța programelor presupune colaborarea între entități diferite, fiind importantă garantarea unei stabilități și a unei organizări adecvate. În plus, trebuie să se țină cont de divergențele de opinii între diferiți actori, în special între statele membre, cu privire la mai multe subiecte importante. În acest context, trebuie să se ia în considerare împărțirea anumitor riscuri, în special riscurile financiare și cele legate de securitate, între actorii care au cea mai mare capacitate de a le suporta.

• Riscuri legate de responsabilitate: ca orice infrastructură, cele două sisteme europene ar putea cauza, direct sau indirect, daune utilizatorilor lor sau unor părți terțe. Din examinarea realizată de Comisie reiese că stadiul actual al dreptului aplicabil nu oferă un cadru juridic pertinent, care să asigure un echilibru just între interesele victimelor și cele ale proprietarilor și ale operatorilor sistemelor europene de radionavigație prin satelit. În consecință, atât pe plan european, cât și la scară mondială, ar trebui luate inițiative adecvate pentru remedierea acestei situații înainte de 2014. În acest sens, Comisia continuă să realizeze studii adecvate, împreună cu alte organisme internaționale.

2.2.2. Metoda (metodele) de control preconizată (preconizate)

Majoritatea creditelor sunt gestionate indirect prin acorduri de delegare. Este foarte important de știut că bugetul GNSS este implementat prin cereri de ofertă. Metodologia de control intern se bazează pe controlul ex ante al procedurilor de achiziții (evaluarea și selecția contractantului), precum și pe urmărirea tranzacțiilor efectuate în cadrul acordurilor de delegare și al planului de gestiune a proiectelor, care au definit rolurile tuturor părților interesate și au instituit proceduri precise pentru fluxurile de lucru și activitățile de control. În special, este vorba despre:

- participarea la reuniuni periodice (gestiune și tehnică);

- obligația de a întocmi rapoarte trimestriale privind stadiul de finalizare a programului;

- obligația de a întocmi rapoarte trimestriale privind utilizarea fondurilor comunitare cu indicații clare privind utilizările prin contract semnat cu producătorii, precum și o actualizare a listelor de bunuri de prim rang.

Pe de altă parte, în ceea ce privește achizițiile, metodologia de control nu se va modifica: aceasta se axează, în principal, pe realizarea etapelor tehnice asociate din punct de vedere juridic plăților prin contract.

Sarcinile administrative ale Comisiei constau în monitorizarea plăților efectuate de agentul delegat către industrie, prin intermediul rapoartelor susmenționate. Este necesară o echipă compusă din minimum cinci până la zece ENI pentru verificarea implementării administrative și tehnice a acordurilor de delegare. Comisia va verifica faptul că nu există o finanțare dublă a anumitor elemente prin intermediul programului cadru pentru cercetare și inovare Orizont 2020.

În plus, astfel cum se descrie la punctul 1.5.3, Comisia a întocmit un registru al riscurilor pentru monitorizarea elementelor susceptibile să influențeze programele.

În fine, după cum s-a indicat la [articolul 29 din regulament], entitățile responsabile de gestionarea programelor vor dispune de asistența tehnică necesară.

Având în vedere natura foarte tehnică și specializată a programelor GNSS, nu sunt preconizate modificări majore în ceea ce privește controalele desfășurate.

Se preconizează că rata neconformității va fi echivalentă celei din prezent. De fapt, în fiecare an sunt inițiate audituri ex post în scopul verificării tranzacțiilor din anul precedent. Rata de eroare este sub 1 % pentru 2009 (ajustare financiară recomandată ca % din suma totală plătită). Este posibil ca această rată să se diminueze în lumina recomandărilor formulate de auditori pentru Agenția Spațială Europeană. Având în vedere natura contractelor, această rată poate fi extrapolată la întregul buget GNSS.

2.3. Măsurile de prevenire a fraudelor și neregulilor

A se preciza măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate.

Acordurile care decurg din prezentul regulament, inclusiv acordurile încheiate cu țările terțe participante și organizațiile internaționale, prevăd urmărirea și controlul financiar exercitate de Comisie sau de orice reprezentant abilitat de aceasta, precum și audituri desfășurate de Curtea de Conturi sau de OLAF, dacă este cazul, la fața locului.

3. IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI 3.1. Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

· Linii bugetare existente

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

Rubrica din cadrul financiar multianual || Linie bugetară || Tipul cheltuielilor || Contribuție

|| CD/CND ([43]) || din partea țărilor AELS[44] || din partea țărilor candidate[45] || din partea țărilor terțe[46] || în sensul articolului 18 alineatul (1) litera (aa) din Regulamentul financiar

[1] || 02010405 Programe europene de navigație prin satelit (EGNOS și Galileo) – Cheltuieli pentru gestiunea administrativă || CND || DA || NU || DA || NU

[1] || 020501 Programe europene de navigație prin satelit (EGNOS și Galileo) || CD || DA || NU || DA || NU

· Noi linii bugetare solicitate

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

Rubrica din cadrul financiar multianual || Linie bugetară || Tipul cheltuielilor || Contribuție

Număr [Rubrica………………………………..] || CD/CND || din partea țărilor AELS || din partea țărilor candidate || din partea țărilor terțe || în sensul articolului 18 alineatul (1) litera (aa) din Regulamentul financiar

[1] || 020503 Finalizarea programelor europene de navigație prin satelit (EGNOS și Galileo) || CD || DA || NU || DA || NU

3.2. Impactul estimat asupra cheltuielilor 3.2.1. Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

în milioane EUR (cu 3 zecimale)

Rubrica din cadrul financiar multianual: || 1 || Creștere inteligentă și favorabilă incluziunii

DG: Întreprinderi || || || Anul 2014 || Anul 2015 || Anul 2016 || Anul 2017 || Anul 2018 || Anul 2019 || Anul 2020 || Anul 2021 || Anul 2022 || Anul 2023 - 2030 || TOTAL

Ÿ Credite operaționale || || || || || || || || || || ||

020501 || Angajamente || (1) || 1 163,5 || 1 187,5 || 990,25 || 1 010 || 799,75 || 1 049,5 || 1 668 || 0 || 0 || 0 || 7 868,5

Plăți || (2) || 1 011,5 || 1 181,5 || 955,25 || 1 011 || 672,75 || 1 010,5 || 898 || 500 || 480 || 148 || 7 868,5

Credite cu caracter administrativ finanțate  din bugetul unor programe specifice[47] || || || || || || || || ||

02010405 || || (3) || 3,5 || 3,5 || 3,75 || 4 || 4,25 || 4,5 || 5 || 0 || 0 || 0 || 28,5

Credite TOTALE Pentru DG Întreprinderi || Angajamente || =1+1a +3 || 1 167 || 1 191 || 994 || 1 014 || 804 || 1 054 || 1 673 || 0 || 0 || 0 || 7 897

Plăți || =2+2a 3 || 1 015 || 1 185 || 959 || 1 015 || 677 || 1 015 || 903 || 500 || 480 || 148 || 7 897

Ÿ TOTAL credite operaționale || Angajamente || (4) || x || || || || || || ||

Plăți || (5) || x || || || || || || ||

Ÿ TOTAL credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul anumitor programe specifice || (6) || x || || || || || || ||

Credite TOTALE în cadrul RUBRICII <….> din cadrul financiar multianual || Angajamente || =4+ 6 || x || || || || || || ||

Plăți || =5+ 6 || x || || || || || || ||

În cazul în care propunerea/inițiativa afectează mai multe rubrici:

Ÿ TOTAL credite operaționale || Angajamente || (4) || || || || || || || ||

Plăți || (5) || || || || || || || ||

Ÿ TOTAL credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul anumitor programe specifice || (6) || || || || || || || ||

Credite TOTALE în cadrul RUBRICILOR 1-4 din cadrul financiar multianual (cuantum de referință) || Angajamente || =4+ 6 || || || || || || || ||

Plăți || =5+ 6 || || || || || || || ||

Rubrica din cadrul financiar multianual: || 5 || „Cheltuieli administrative”

în milioane EUR (cu 3 zecimale)

|| || || 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || TOTAL

DG: ENTR ||

Ÿ Resurse umane || 9,773 || 9,773 || 9,773 || 9,773 || 9,392 || 8,884 || 8,884 || 66,252

Ÿ Alte cheltuieli administrative || 0,850 || 0,850 || 0,850 || 0,850 || 0,850 || 0,850 || 0,850 || 5,950

TOTAL DG ENTR || Credite || 10,623 || 10,623 || 10,623 || 10,623 || 10,242 || 9,734 || 9,734 || 72,202[48]

Credite TOTALE în cadrul RUBRICII 5 din cadrul financiar multianual || (Total angajamente = Total plăți) || 10,623 || 10,623 || 10,623 || 10,623 || 10,242 || 9,734 || 9,734 || 72,202

în milioane EUR (cu 3 zecimale)

|| || || 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || 2021 || 2022 || 2023-2030 || TOTAL

Credite TOTALE în cadrul RUBRICILOR 1-5 din cadrul financiar multianual || Angajamente || 1 177,623 || 1 201,623 || 1 004,623 || 1 024,623 || 814,242 || 1 063,734 || 1 682,734 || 0,000 || 0,000 || 0,000 || 7 969,202

Plăți || 1 025,623 || 1 195,623 || 969,623 || 1 025,623 || 687,242 || 1 024,734 || 912,734 || 500,000 || 480,000 || 148,000 || 7 969,202

3.2.2. Impactul estimat asupra creditelor operaționale

¨         Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite operaționale

þ         Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite operaționale, conform explicațiilor de mai jos:

Credite de angajamente în milioane EUR (cu 3 zecimale)

Indicați obiectivele și realizările ò || || || 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || TOTAL ||

REALIZĂRI

Tipul realizării[49] || Tipul realizării || Număr de realizări || Costuri || Număr de realizări || Costuri || Număr de realizări || Costuri || Număr de realizări || Costuri || Număr de realizări || Costuri || Număr de realizări || Costuri || Număr de realizări || Costuri || Număr total || Costuri totale

OBIECTIV SPECIFIC nr. 1[50] Dezvoltarea și furnizarea de infrastructuri și servicii globale de radionavigație prin satelit (Galileo) || || || || || || || || || || || || || || || ||

Galileo || 5 servic5 servicii || Nu se aplică || 3 || 930,5 || 3 || 942,5 || 3 || 744,25 || 3 || 763 || 3 || 552,75 || 3/5 || 802,5 || 5 || 1 421 || 5 || 6 156,5

Subtotal pentru obiectivul specific nr. 1 || || 930,5 || || 942,5 || || 744,25 || || 763 || || 552,75 || || 802,5 || || 1 421 || || 6 156,5

OBIECTIV SPECFIC nr. 2[51] Furnizarea de servicii prin satelit care permit îmbunătățirea performanțelor GPS în Europa (EGNOS) || || || || || || || || || || || || || || || ||

EGNOS || 3 servic5 servicii || Nu se aplică || 3 || 233 || 3 || 245 || 3 || 246 || 3 || 247 || 3 || 247 || 3 || 247 || 3 || 247 || 3 || 1 712

Subtotal pentru obiectivul specific nr. 2 || || 233 || || 245 || || 246 || || 247 || || 247 || || 247 || || 247 || || 1 712

COSTURI TOTALE || Nu se aplică || 1 163,5 || Nu se aplică || 1 187,5 || Nu se aplică || 990,25 || Nu se aplică || 1 010 || Nu se aplică || 799,75 || Nu se aplică || 1 049,5 || Nu se aplică || 1 668 || Nu se aplică || 7 868,5

3.2.3. Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ 3.2.3.1. 3.2.3.1. Rezumat

¨         Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ

þ         Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos:

în milioane EUR (cu 3 zecimale)

|| 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || TOTAL

RUBRICA 5 din cadrul financiar multianual || || || || || || || ||

Resurse umane || 9,773 || 9,773 || 9,773 || 9,773 || 9,392 || 8,884 || 8,884 || 66,252

Alte cheltuieli administrative || 0,850 || 0,850 || 0,850 || 0,850 || 0,850 || 0,850 || 0,850 || 5,950

Subtotal RUBRICA 5 din cadrul financiar multianual || 10,623 || 10,623 || 10,623 || 10,623 || 10,242 || 9,734 || 9,734 || 72,202

În afara rubricii 5[52] din cadrul financiar multianual || || || || || || || ||

Resurse umane || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0

Alte cheltuieli de natură administrativă || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0

Subtotal în afara RUBRICII 5 din cadrul financiar multianual || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0

TOTAL || 10,623 || 10,623 || 10,623 || 10,623 || 10,242 || 9,734 || 9,734 || 72,202

3.2.3.2. 3.2.3.2. Necesarul de resurse umane estimat

¨         Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane.

þ         Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

Estimarea se exprimă în valoare întreagă (sau cel mult cu o zecimală)

|| 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020

Ÿ Posturi din schema de personal (funcționari și agenți temporari)

02 01 01 01 (la sediu și în birourile de reprezentare ale Comisiei) || 63 || 63 || 63 || 63 || 60 || 56 || 56

02 01 01 02 (în delegații) || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0

02 01 05 01 (cercetare indirectă) || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0

10 01 05 01 (cercetare directă) || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0

Ÿ Personal extern (în echivalent normă întreagă: ENI[53]

02 01 02 01 (AC, END, INT din „pachetul global”) || 26 || 26 || 26 || 26 || 26 || 26 || 26

02 01 02 02 (AC, AL, END, INT și JED în delegații) || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0

02 01 04 aa[54] || - la sediu[55] || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0

- în delegații || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0

02 01 05 02 (AC, END, INT în domeniul cercetării indirecte) || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0

10 01 05 02 (AC, END, INT în domeniul cercetării directe) || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0 || 0

Alte linii bugetare (a se preciza) || Nu se aplică || Nu se aplică || Nu se aplică || Nu se aplică || Nu se aplică || Nu se aplică || Nu se aplică

TOTAL || 89 || 89 || 89 || 89 || 86 || 82 || 82

XX este domeniul de politică sau titlul în cauză.

Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:

Necesarul de resurse umane va fi acoperit de efectivele de personal ale DG în cauză alocate deja gestionării acțiunii și/sau redistribuite intern în cadrul DG, completate, după caz, prin resurse suplimentare, care ar putea fi alocate direcției generale care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și ținând cont de constrângerile bugetare existente. DG ENTR preconizează un proces de subcontractare parțială către o agenție existentă. Sumele și înregistrările vor fi ajustate, după caz, în funcție de rezultatele procesului de subcontractare.

Funcționari și agenți temporari || - supravegherea punerii în aplicare a programelor Agenției GNSS European privind desfășurarea și operarea eficace și coerentă a programelor EGNOS și Galileo; - furnizarea unei analize juridice și de reglementare în sprijinul procesului de elaborare a deciziilor; - asigurarea conformității soluțiilor propuse cu normele aplicabile; - asigurarea unei bune gestiuni financiare; - desfășurarea activităților necesare în vederea asigurării unui control eficace al costurilor; - gestionarea activităților legate de cooperarea internațională

Personal extern || Susținerea sarcinilor descrise mai sus

3.2.4. Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual

þ         Propunerea/inițiativa este compatibilă cu cadrul financiar multianual 2014‑2020, astfel cum a fost propus în comunicarea Comisiei COM(2011)500 din 29 iunie 2011.

¨         Propunerea/inițiativa necesită o reprogramare a rubricii corespunzătoare din cadrul financiar multianual.

A se explica reprogramarea necesară, precizându-se liniile bugetare vizate și sumele aferente.

– ¨  Propunerea/inițiativa necesită utilizarea instrumentului de flexibilitate sau revizuirea cadrului financiar multianual[56].

A se explica necesitatea efectuării acestei acțiuni, precizându-se rubricile și liniile bugetare vizate, precum și sumele aferente.

3.2.5. Participarea părților terțe la finanțare

– ¨ Propunerea/inițiativa nu prevede cofinanțare din partea terților

– þ Propunerea/inițiativa prevede cofinanțare, estimată după cum urmează:

În prezent, se poartă negocieri cu Elveția și Norvegia, însă nu s-a ajuns încă la niciun acord formal și nu se preconizează ajungerea la un astfel de acord pe termen scurt. Prin urmare, în acest stadiu nu poate fi luată în considerare nicio contribuție din partea terților. Trebuie remarcat faptul că aceste țări nu vor cofinanța în mod direct programele GNSS ca atare (prin urmare, nu vor exista credite adiționale prin intermediul veniturilor alocate de la bugetul Uniunii), ci vor furniza o contribuție externă.

Credite în milioane EUR (cu 3 zecimale)

|| 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || Total

A se preciza organismul de cofinanțare || || || || || || || ||

TOTAL credite cofinanțate || || || || || || || ||

3.3. Impactul estimat asupra veniturilor

– ¨  Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

Nu se preconizează niciun venit înainte de finalizarea constelației în măsura în care performanțele serviciilor inițiale oferite nu vor fi pe măsura așteptărilor utilizatorilor potențiali înainte de desfășurarea completă a infrastructurilor.

Până atunci, modalitatea de gestionare a tarifelor va face obiectul unei analize, pentru a stabili entitatea (privată sau publică) care va colecta veniturile, tipurile exacte de venituri, precum și suma veniturilor potențiale.

– þ  Propunerea/inițiativa are impactul financiar descris în continuare:

– ¨    asupra resurselor proprii

– þ    asupra veniturilor diverse

în milioane EUR (cu 3 zecimale)

Linia bugetară de venituri: || Sume înscrise pentru exercițiul bugetar în curs || Impactul propunerii/inițiativei[57]

2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020

|| || p.m. || p.m. || p.m. || p.m. || p.m. || p.m. || p.m.

Pentru diversele venituri care vor fi „alocate”, a se preciza linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli în cauză.

A se preciza metoda de calcul al impactului asupra veniturilor.

[1]               JO L 196, 24.7.2008, p.1

[2]               COM(2011) 5 final.

[3]               COM(2011)500 final. Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „Un buget pentru Europa 2020”

[4]               COM(2011)398 final. Propunere de regulament al Consiliului de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014-2020.

[5]               COM(2010) 308

[6]               JO L 246, 20.7.2004, p. 30.

[7]               JO C , , p. .

[8]               JO C , , p. .

[9]               COM(2010) 614 final/2

[10]             COM(2011) 152

[11]             JO L 248, 16.9.2002, p. 1.

[12]             COM(2011)398 final.

[13]             COM(2011)500 final.

[14]             JO L 276, 20.10.2010, p. 1.

[15]             JO L 246, 20.7.2004, p. 30.

[16]             JO L 201, 3.8.2010, p. 30.

[17]             JO L 55, 28.2.2011, p. 13.

[18]             JO L 196, 24.7.2008, p. 1.

[19]             JO L 138, 28.5.2002, p. 1.

[20]             JO L 287, 4.11.2011, p. 1.

[21]             JO L 317, 3.12.2001, p. 1.

[22]             JO L 141, 27.5.2011, p. 17.

[23]             JO C 304, 15.10.2011, p. 7.

[24]             JO L 345, 23.12.2008, p. 75. .

[25]             JO L 8, 12.1.2001, p. 1.

[26]             JO L 281, 23.11.1995, p. 31.

[27]             JO L 292, 15.11.1996, p. 2.

[28]             JO L 196, 24.7.2008, p. 1.

[29]             ABM: gestiune pe activități (Activity-Based Management) – ABB: întocmirea bugetului pe activități (Activity-Based Budgeting).

[30]             Astfel cum este prevăzut(ă) la articolul 49 alineatul 6 literele (a) sau (b) din Regulamentul financiar.

[31]             Zona europeană a sistemului EGNOS este zona alcătuită din cele 44 de state membre ale Conferinței europene a aviației civile.

[32]             Documentul care definește serviciul deschis al EGNOS: http://ec.europa.eu/enterprise/policies/satnav/egnos/files/brochures-leaflets/egnos-os-sdd_en.pdf

[33]             Studiul impactului pierderii semnalelor GPS asupra serviciilor britanice comerciale naționale (2001): http://www.ofcom.org.uk/static/archive/ra/topics/research/topics/other/gpsreport/gps-report.pdf

[34]             Rezoluția Consiliului privind contribuția europeană la implementarea unui sistem global de navigație prin satelit (GNSS) din 19 decembrie 1994.

[35]             Acordul internațional din iunie 2004 privind promovarea, furnizarea și utilizarea sistemelor de navigație prin satelit Galileo și GPS și a aplicațiilor conexe.

[36]             COM(2011)5 final.

[37]             COM(2011)500 final.

[38]             Programul Galileo prezintă patru etape: definire, dezvoltare, desfășurare și operare. Etapa de desfășurare se va finaliza în 2019. Etapa de operare la capacitate deplină va fi în curs și, prin urmare, va continua și după 2020, operarea sistemului și actualizarea constelației continuându‑se pe parcursul mai multor ani pentru a se evita orice întrerupere a serviciilor.

[39]             Explicațiile privind metodele de gestiune, precum și trimiterile la Regulamentul financiar, sunt disponibile pe site-ul internet BudgWeb: http://www.cc.cec/budg/man/budgmanag/budgmanag_fr.html

[40]             Astfel cum sunt prevăzute la articolul 185 din Regulamentul financiar. Agenția GNSS European se va implica în guvernanța programelor GNSS.

[41]             Agențiile spațiale naționale din Europa.

[42]             ASE (Agenția Spațială Europeană).

[43]             CD = credite diferențiate / CND = credite nediferențiate

[44]             AELS: Asociația Europeană a Liberului Schimb. Vor avea loc negocieri cu Norvegia pentru ca aceasta să participe la bugetul pentru 2014-2020.

[45]             Țări candidate și, după caz, țări potențial candidate din Balcanii de Vest.

[46]             Au loc negocieri cu Elveția pentru ca aceasta să participe la bugetul pentru 2014-2020.

[47]             Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de susținere a punerii în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”).

[48]             Reducerea resurselor umane legate direct de noua guvernanță și de atribuirea de sarcini legate de operarea sistemelor Agenției GNSS European va fi prezentată în detaliu în cursul revizuirii regulamentului 912 al agenției. Se preconizează ca expertiza tehnică, asigurată în prezent de către Comisie, să fie transferată agenției în măsura nevoilor, pentru a permite executarea sarcinilor care îi sunt încredințate.

[49]             Realizările se referă la produsele și serviciile care vor fi furnizate (de exemplu, numărul de schimburi de studenți finanțate, numărul de kilometri de șosea construită, etc.).

[50]             Conform descrierii de la punctul 1.4.2. „Obiectiv(e) specific(e)...”.

[51]             Conform descrierii de la punctul 1.4.2. „Obiectiv(e) specific(e)...”.

[52]             Asistența tehnică și/sau administrativă și cheltuielile de susținere a punerii în aplicare a programelor și/sau acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă, cercetare directă.

[53]             AC = agent contractual; INT = personal interimar; JED = expert tânăr în delegații (jeune expert en délégation); AL = agent local; END = expert național detașat.

[54]             Sub-plafonul pentru personal extern din credite operaționale (fostele linii „BA”).

[55]             În special pentru Fondurile structurale, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și Fondul european pentru pescuit (FEP).

[56]             A se vedea punctele 19 și 24 din acordul interinstituțional.

[57]             În ceea ce privește resursele proprii tradiționale (taxe vamale, cotizațiile pentru zahăr), sumele indicate trebuie să fie sume nete, și anume sume brute după deducerea a 25 % pentru costuri de colectare.