52011PC0530

EXPUNERE DE MOTIVE

CONTEXTUL PROPUNERII

Există deja o abordare UE pentru produsele vitivinicole aromatizate, aceasta justificându-se în scopul facilitării liberei circulații a mărfurilor pe piața unică și al protejării indicațiilor geografice care îi permit consumatorului să găsească produse specifice cu caracteristici care pot fi atribuite originii geografice. Existența unui cadrul juridic pentru produsele vitivinicole aromatizate care să stabilească definiții și norme de etichetare are un impact direct asupra producătorilor unor astfel de produse și, într-o mai mică măsură, asupra consumatorilor prin intermediul normelor de etichetare.

Prezenta propunere înlocuiește propunerea Comisiei COM(2007)848, pe care Comisia a hotărât să o retragă în cadrul programului de lucru pentru 2011 (a se vedea COM(2010)623, 27.10.2010, anexa IV), care a fost comunicat celorlalte instituții.

Propunerea simplifică normele existente prin introducerea unor modificări limitate în vederea îmbunătățirii lizibilității și clarității normelor. Mai precis, propunerea adaptează definițiile utilizate la progresul tehnic și aliniază normele care reglementează în prezent indicațiile geografice la Acordul privind aspectele comerciale ale drepturilor de proprietate intelectuală (acordul TRIPs). Unul dintre obiective este, de asemenea, alinierea la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Propunerea nu modifică domeniul de aplicare al normelor existente pentru sector și nu are un impact semnificativ, deoarece constă într-o adaptare față de angajamente deja asumate de Uniune. Au fost consultați în mod neoficial principalii producători europeni și organizațiile naționale, care nu au preconizat consecințe semnificative. Între producătorii de produse vitivinicole aromatizate există un consens în ceea ce privește păstrarea aceluiași cadru și a unor norme similare; se pare că sunt necesare numai ajustări tehnice minore pe care reprezentanții sectorului le-au comunicat serviciilor Comisiei. Este motivul pentru care nu a mai fost efectuată o evaluare a impactului.

ALINIEREA LA TRATATUL PRIVIND FUNCțIONAREA UNIUNII EUROPENE

Articolele 290 și 291 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene stabilesc o distincție între două tipuri de acte ale Comisiei:

Articolul 290 din TFUE autorizează organul legislativ să delege Comisiei competența de a adopta acte fără caracter legislativ și cu domeniu de aplicare general, care completează sau modifică anumite elemente neesențiale ale unui act legislativ. În terminologia utilizată în tratat, actele legislative adoptate în acest mod de Comisie sunt „acte delegate” [articolul 290 alineatul (3)].

Articolul 291 din TFUE permite statelor membre să ia toate măsurile de drept intern necesare pentru a pune în aplicare actele obligatorii din punct de vedere juridic ale Uniunii. În cazul în care sunt necesare condiții unitare de punere în aplicare a actelor respective, aceste acte conferă Comisiei competențe de executare. În terminologia utilizată în tratat, actele legislative adoptate în acest mod de Comisie sunt „acte de punere în aplicare” [articolul 291 alineatul (4)].

Unul dintre obiectivele principale ale prezentei propuneri constă în alinierea Regulamentului (CEE) nr. 1601/91 al Consiliului din 10 iunie 1991 de stabilire a normelor generale privind definirea, descrierea și prezentarea vinurilor aromatizate, a băuturilor aromatizate pe bază de vin și a cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole (JO L 149, 14.6.1991, p. 1) și a dispozițiilor respective din TFUE.

Conform prezentei propuneri, organul legislativ stabilește obiectivele și principiile, precum și alte elemente esențiale privind definirea, denumirea, prezentarea, etichetarea și protejarea indicațiilor geografice ale produselor vitivinicole aromatizate.

Comisia trebuie să poată adopta, prin intermediul unui act delegat, procesele de producție [articolul 3 alineatul (2)], metodele de analiză [articolul 3 alineatul (3)], modificările necesare ale definițiilor, ale cerințelor, ale restricțiilor, ale denumirilor comerciale și ale denumirilor (articolul 9), normele necesare pentru indicațiile geografice (articolul 29) și normele necesare pentru schimbul de informații [articolul 33 alineatul (2)].

Mai mult, organul legislativ trebuie să delege Comisiei competența de a adopta acte de punere în aplicare, în conformitate cu articolul 291 alineatul (2) din tratat, în special cu privire la aplicarea în mod uniform a normelor privind produsele vitivinicole aromatizate legate de indicațiile geografice [articolul 15 alineatul (3), articolele 17, 25, 26, 27 și 30], de controalele administrative și fizice [articolul 32 alineatul (2)] și de schimbul de informații (articolul 33).

MODIFICăRI DE FOND

Celelalte obiective principale sunt următoarele:

- sporirea aplicabilității, lizibilității și clarității legislației Uniunii privind produsele vitivinicole aromatizate;

- instituirea unei politici privind calitatea bine definite pentru produsele vitivinicole aromatizate, bazată pe prezentele definiții ale produselor;

- actualizarea anumitor denumiri comerciale în perspectiva creșterii conținutului de vin în locul adaosului direct de alcool, garantându-se astfel informarea adecvată a consumatorilor;

- instituirea flexibilității prin transferarea către Comisie, de la actuala procedură de codecizie la Parlamentul European și la Consiliu, a competenței de a modifica definițiile și denumirile produselor vitivinicole aromatizate prin intermediul actelor delegate;

- adaptarea reglementărilor Uniunii la noi cerințe tehnice;

- adaptarea reglementărilor Uniunii la cerințele OMC, inclusiv acordul TRIPs;

- definirea unor criterii de recunoaștere a noilor indicații geografice.

STRUCTURA PROIECTULUI DE REGULAMENT:

Proiectul de regulament privind produsele vitivinicole aromatizate are patru capitole și trei anexe.

Capitolul I stabilește definițiile de bază și clasificarea produselor vitivinicole aromatizate.

Capitolul II abordează denumirea, prezentarea și etichetarea produselor vitivinicole aromatizate.

Acest capitol se referă la cerințele și restricțiile stabilite în anexele I și II și delegă Comisiei stabilirea unor noi procese de producție autorizate și la metodele de analiză internaționale pentru analiza produselor vitivinicole aromatizate.

Capitolul stabilește, de asemenea, norme specifice de etichetare pentru produsele respective.

Capitolul II stabilește, prin referire la anexele I și II, un sistem coerent bazat pe practici tradiționale în materie de calitate și pe noi evoluții în ceea ce privește calitatea produselor. Obiectivul acestuia este de a furniza consumatorilor informații clare cu privire la natura produselor (denumiri comerciale), obligând producătorii să furnizeze toate informațiile necesare pentru evitarea situațiilor în care consumatorii sunt induși în eroare.

Capitolul III stabilește normele privind indicațiile geografice în conformitate cu angajamentele asumate de UE la nivel internațional.

Indicațiile geografice enumerate în prezent în Regulamentul nr. 1601/91 sunt transferate în registrul stabilit în conformitate cu articolul 22 din prezentul regulament. Capitolul III prevede că fișele tehnice pentru indicațiile respective trebuie publicate în termen de doi ani de la intrarea în vigoare a regulamentului.

În capitolul IV se instituie măsuri generale, măsuri tranzitorii și măsuri finale.

Anexa I cuprinde definițiile și cerințele tehnice pentru producția de produse vitivinicole aromatizate.

Anexa II cuprinde denumirile comerciale și denumirea asociată produselor vitivinicole aromatizate.

În anexa III este prezentat un tabel de corespondență.

Propunerea nu are implicații financiare asupra bugetului Uniunii .

2011/0231 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI

privind definirea, denumirea, prezentarea, etichetarea și protejarea indicațiilor geografice ale produselor vitivinicole aromatizate

PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 43 alineatul (2) și articolul 114,

având în vedere propunerea Comisiei Europene[1],

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European[2],

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară[3],

întrucât:

1. Regulamentul (CEE) nr. 1601/91 al Consiliului din 10 iunie 1991 de stabilire a normelor generale privind definirea, descrierea și prezentarea vinurilor aromatizate, a băuturilor aromatizate pe bază de vin și a cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole[4] și Regulamentul (CE) nr. 122/94 al Comisiei din 25 ianuarie 1994 de stabilire a unor norme de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 1601/91 al Consiliului[5] și-au dovedit eficacitatea în reglementarea sectorului vinurilor aromatizate, băuturilor aromatizate pe bază de vin și cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole, denumite în continuare „produse vitivinicole aromatizate”. Totuși, având în vedere inovarea tehnologică, evoluțiile pieței și așteptările din ce în ce mai mari ale consumatorilor, este necesară actualizarea normelor aplicabile definirii, denumirii, prezentării, etichetării și protejării indicațiilor geografice ale anumitor produse vitivinicole aromatizate, ținând seama în același timp de metodele de producție tradiționale.

2. Sunt necesare noi modificări ca urmare a intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona, pentru a alinia competențele conferite Comisiei în temeiul Regulamentului (CEE) nr. 1601/91 la articolele 290 și 291 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (denumit în continuare „tratatul”). Ținând seama de amploarea modificărilor respective, este necesar ca Regulamentul (CE) nr. 1601/91 să fie abrogat și înlocuit cu un nou text. Regulamentul (CE) nr. 122/94 a instituit norme privind aromatizarea și adăugarea de alcool aplicabile anumitor produse vitivinicole aromatizate; pentru a asigura claritatea noului text, normele respective trebuie încorporate în acesta.

3. În Uniune, produsele vitivinicole aromatizate sunt importante pentru consumatori, pentru producători și pentru sectorul agricol. Măsurile aplicabile sectorului produselor vitivinicole aromatizate trebuie să contribuie la atingerea unui nivel înalt de protecție a consumatorilor, la prevenirea practicilor care pot induce în eroare și la obținerea transparenței pieței și a concurenței loiale. În acest mod, măsurile vor salvgarda reputația pe care au dobândit-o produsele vitivinicole aromatizate ale Uniunii pe piața internă și pe piața mondială, ținând în continuare seama de practicile tradiționale utilizate la fabricarea produselor vitivinicole aromatizate, precum și de necesitatea din ce în ce mai stringentă de a proteja și a informa consumatorii. Inovarea tehnologică trebuie, de asemenea, luată în considerare în ceea ce privește produsele pentru care această inovare duce la îmbunătățirea calității, fără a afecta caracterul tradițional al produselor vitivinicole aromatizate în cauză.

4. În Uniune, producția de produse vitivinicole aromatizate constituie un debușeu important pentru sectorul agricol, fapt care trebuie pus în evidență de cadrul de reglementare.

5. În interesul consumatorilor, prezentul regulament trebuie să se aplice tuturor produselor vitivinicole aromatizate comercializate în Uniune, indiferent dacă sunt produse în statele membre sau în țări terțe. Pentru a menține și a îmbunătăți reputația produselor vitivinicole aromatizate ale Uniunii pe piața mondială, normele prevăzute prin prezentul regulament trebuie să se aplice și unor astfel de băuturi produse în Uniune pentru export.

6. Pentru a garanta claritatea și transparența legislației care reglementează produsele vitivinicole aromatizate, este necesară definirea cu claritate a produselor care intră sub incidența legislației respective, a criteriilor de producție, de denumire și de etichetare ale produselor vitivinicole aromatizate și în special a denumirilor comerciale și a indicațiilor de proveniență. Prin stabilirea unor astfel de norme, se reglementează și se protejează toate etapele procesului de producție și se asigură informarea corespunzătoare a consumatorilor.

7. Definițiile produselor vitivinicole aromatizate trebuie să respecte în continuare practicile tradiționale în materie de calitate, dar trebuie actualizate și îmbunătățite în lumina progresului tehnologic.

8. Produsele vitivinicole aromatizate trebuie produse în conformitate cu anumite norme și restricții care garantează satisfacerea așteptărilor consumatorilor în ceea ce privește calitatea și metodele de producție. Pentru a respecta standardele internaționale din acest domeniu, trebuie stabilite metodele de producție și, ca regulă generală, Comisia trebuie să se bazeze pe standardele recomandate și publicate de Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV).

9. Produselor vitivinicole aromatizate trebuie să li se aplice Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind aditivii alimentari[6] și Regulamentul (CE) nr. 1334/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind aromele și anumite ingrediente alimentare cu proprietăți aromatizante destinate utilizării în și pe produsele alimentare[7].

10. În plus, alcoolul etilic utilizat la fabricarea produselor vitivinicole aromatizate trebuie să fie exclusiv de origine agricolă, răspunzând astfel așteptărilor consumatorilor și respectând practicile tradiționale în materie de calitate. Se va asigura astfel și o piață de desfacere pentru produsele agricole de bază.

11. Având în vedere importanța și complexitatea sectorului produselor vitivinicole aromatizate, este necesar să se instituie măsuri specifice privind denumirea și prezentarea produselor vitivinicole aromatizate care să completeze legislația Uniunii privind etichetarea. Măsurile specifice respective trebuie să prevină și utilizarea abuzivă a denumirilor comerciale ale produselor vitivinicole aromatizate pentru produse care nu respectă cerințele stabilite în prezentul regulament.

12. În conformitate cu tratatul, la punerea în aplicare a unei politici privind calitatea și pentru a permite existența unui nivel ridicat de calitate al produselor vitivinicole aromatizate cu indicație geografică, statele membre trebuie să poată adopta reglementări privind producerea, denumirea, prezentarea și etichetarea produselor vitivinicole aromatizate produse pe propriul teritoriu mai restrictive decât cele stabilite prin prezentul regulament.

13. Dat fiind că Regulamentul nr. XXX/20YY al Parlamentului European și al Consiliului din …. privind sistemele din domeniul calității produselor agricole [COM(2010)733 final][8], Regulamentul nr. XXX/20YY al Parlamentului European și al Consiliului [COM(2010)799 final] de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole (Regulamentul privind OCP unică)[9] și Regulamentul (CE) nr. 110/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 ianuarie 2008 privind definirea, desemnarea, prezentarea, etichetarea și protecția indicațiilor geografice ale băuturilor spirtoase și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 1576/89 al Consiliului[10] nu se aplică produselor vitivinicole aromatizate, trebuie institute norme specifice privind protejarea indicațiilor geografice pentru produsele vitivinicole aromatizate. Este necesar ca indicațiile geografice să fie utilizate pentru identificarea produselor vitivinicole aromatizate ca avându-și originea pe teritoriul unei țări sau într-o regiune sau localitate de pe teritoriul respectiv, în cazul în care o anumită calitate, reputație sau altă caracteristică a produsului vitivinicol aromatizat poate fi atribuită în mod esențial originii geografice a acestuia; este necesară înregistrarea indicațiilor geografice de către Comisie.

14. Este necesar ca prezentul regulament să instituie o procedură pentru înregistrarea, conformitatea, modificarea și eventuala anulare a indicațiilor geografice ale unor țări terțe și ale Uniunii.

15. Autoritățile statelor membre trebuie să fie responsabile de asigurarea respectării prezentului regulament, iar Comisia trebuie să dispună de mecanisme care să îi permită să monitorizeze și să verifice respectarea acestuia.

16. Pentru a adapta cerințele prezentului regulament la progresul tehnic în ceea ce privește produsele vitivinicole aromatizate și pentru a garanta protecția indicațiilor geografice, competența adoptării actelor în conformitate cu articolul 290 din tratat trebuie delegată Comisiei cu privire la aspectele specificate în prezentul regulament. Este deosebit de importantă desfășurarea de către Comisie a unor consultări adecvate în etapa pregătitoare, inclusiv la nivel de experți.

17. Atunci când pregătește și elaborează acte delegate, Comisia trebuie să asigure transmiterea simultană, la timp și adecvată a documentelor relevante către Parlamentul European și către Consiliu.

18. Pentru a garanta condiții uniforme de punere în aplicare a prezentului regulament și pentru a evita denaturări ale concurenței sau discriminări între agenții economici din sectorul produselor vitivinicole aromatizate, trebuie conferite competențe de executare Comisiei în conformitate cu articolul 291 alineatul (2) din tratat. Cu excepția cazurilor în care există dispoziții contrare explicite, Comisia trebuie să exercite aceste competențe în conformitate cu dispozițiile Regulamentului (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie[11].

19. Trecerea de la normele prevăzute de Regulamentul (CEE) nr. 1601/91 la cele prevăzute de prezentul regulament poate crea dificultăți pe care nu le abordează prezentul regulament. În acest scop, Comisia trebuie abilitată să adopte măsurile necesare.

20. Pentru a facilita o trecere fără probleme de la normele prevăzute de Regulamentul (CEE) nr. 1601/91 la cele prevăzute de prezentul regulament, prezentul regulament trebuie să se aplice doi ani după intrarea în vigoare. După punerea în aplicare a prezentului regulament, trebuie permisă comercializarea stocurilor existente, până la epuizarea acestora,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I DOMENIUL DE APLICARE, DEFINIREA ȘI CLASIFICAREA PRODUSELOR VITIVINICOLE AROMATIZATE

Articolul 1 Obiectul și domeniul de aplicare

(1) Prezentul regulament stabilește norme privind definirea, denumirea, prezentarea și etichetarea produselor vitivinicole aromatizate, precum și privind protecția indicațiilor geografice ale produselor vitivinicole aromatizate.

(2) Prezentul regulament se aplică tuturor produselor vitivinicole aromatizate comercializate în Uniunea Europeană, indiferent dacă sunt produse în statele membre sau în țări terțe, precum și celor produse în Uniunea Europeană pentru export.

Articolul 2 Definiție

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

(1) prin „produse vitivinicole aromatizate” se înțeleg produse obținute din produse ale sectorului vinicol menționate în Regulamentul (UE) nr. [XXXX/20XX. COM(2010) 799 final Regulamentul privind OCP unică aliniat ] și care au fost aromatizate. Acestea se clasifică după cum urmează:

(a) vinuri aromatizate,

(b) băuturi aromatizate pe bază de vin,

(c) cocteiluri aromatizate din produse vitivinicole;

(2) prin „vin aromatizat” se înțelege o băutură:

(a) obținută din unul sau mai multe dintre produsele vitivinicole definite în partea IV punctul 5 din anexa III la Regulamentul (UE) nr. [XXXX/20XX.. COM(2010) 799 final Regulamentul privind OCP unică aliniat ] și în partea II punctele 1 și 3-9 din anexa XII la același regulament, cu excepția vinului „Retsina”,

(b) în care produsele vitivinicole menționate la litera (a) reprezintă cel puțin 75 % din volumul total,

(c) în care este posibil să se fi adăugat must de struguri și/sau must de struguri în curs de fermentare,

(d) care are o tărie alcoolică dobândită de minimum 14,5 % în volume și o tărie alcoolică dobândită de maximum 22 % în volume și o concentrație alcoolică totală de minimum 17,5 % în volume;

(3) prin „băutură aromatizată pe bază de vin” se înțelege o băutură:

(a) obținută din unul sau mai multe dintre produsele vitivinicole definite în partea IV punctele 1, 2 și 4-9 din anexa XII la Regulamentul (UE) nr. [XXXX/20XX..COM(2010) 799 final Regulamentul privind OCP unică aliniat ], cu excepția vinurilor produse cu adaos de alcool și a vinului „Retsina”,

(b) în care produsele vitivinicole menționate la litera (a) reprezintă cel puțin 50 % din volumul total,

(c) în care s-a adăugat eventual must de struguri;

(d) care are o tărie alcoolică de minimum 4,5 % în volume și o tărie alcoolică dobândită de maximum 14,5 % în volume;

(4) prin „cocteil aromatizat din produse vitivinicole” se înțelege o băutură:

(a) obținută din unul sau mai multe dintre produsele vitivinicole definite în partea II punctele 1, 2 și 4-11 din anexa XII la Regulamentul (UE) nr. [XXXX/20XX..COM(2010) 799 final Regulamentul privind OCP unică aliniat ], cu excepția vinurilor produse prin adaos de alcool și a vinului „Retsina”,

(b) în care produsele viticole menționate la litera (a) reprezintă cel puțin 50 % din volumul total,

(d) care nu a făcut obiectul unui adaos de alcool;

(e) care are o tărie alcoolică dobândită de minimum 1,2 % în volume și o tărie alcoolică dobândită de maximum 10 % în volume.

CAPITOLUL II DENUMIREA, PREZENTAREA ȘI ETICHETAREA PRODUSELOR VITIVINICOLE AROMATIZATE

Articolul3 Procesele de producție și metodele de analiză pentru produsele vitivinicole aromatizate

(1) Produsele vitivinicole aromatizate sunt realizate în conformitate cu cerințele, restricțiile și denumirile stabilite în anexele I și II.

(2) Pentru a ține seama de așteptările consumatorilor și pentru a respecta standardele internaționale aplicabile domeniului de aplicare al prezentului regulament, Comisia poate stabili, prin intermediul unor acte delegate, procesele pentru produsele care sunt preparate în scopul obținerii produselor vitivinicole aromatizate.

La stabilirea proceselor autorizate prevăzute la paragraful anterior, Comisia se bazează pe procesele recomandate și publicate de Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV).

(3) Metodele de analiză care permit stabilirea compoziției produselor vitivinicole aromatizate și normele prin care se poate stabili dacă aceste produse au făcut obiectul unor procese contrare proceselor de producție autorizate sunt cele recomandate și publicate de OIV.

În cazul în care nu există metode și norme recomandate și publicate de OIV, Comisia poate adopta, prin intermediul unor acte delegate, metodele și normele corespunzătoare.

Până la adoptarea metodelor și normelor respective, metodele și normele aplicabile sunt cele permise de statele membre implicate.

Articolul 4 Denumiri comerciale

(1) În Uniune, se utilizează denumirile comerciale pentru produse vitivinicole aromatizate prevăzute în anexa II. Aceste denumiri pot fi utilizate numai pentru comercializarea de produse vitivinicole aromatizate care respectă cerințele stabilite în anexa respectivă pentru denumirea de comercializare care le corespunde.

(2) Pentru produsele vitivinicole aromatizate care respectă cerințele stabilite pentru mai multe denumiri comerciale se poate utiliza o singură denumire comercială care le corespunde.

(3) Nu se denumește, prezintă sau etichetează o băutură alcoolică ce nu respectă cerințele stabilite prin prezentul regulament prin asocierea unor cuvinte sau formulări cum sunt "asemănător", „tip”, „stil”, „realizat”, „gust” sau a altor termeni similari cu oricare dintre denumirile comerciale stabilite prin prezentul regulament.

(4) Denumirile comerciale pot fi completate sau înlocuite de o indicație geografică protejată în temeiul prezentului regulament.

(5) Denumirile comerciale enumerate în anexa II nu se completează cu denumiri de origine sau cu indicații geografice permise pentru produsele vitivinicole.

Articolul 5 Mențiuni suplimentare la denumirile comerciale

(1) Denumirile comerciale menționate la articolul 4 pot fi completate și de următoarele mențiuni:

(a) „extrasec”: în cazul produselor cu un conținut de zahăr de maximum 30 de grame la litru și, pentru categoria vinuri aromatizate, o tărie alcoolică totală în volume de minimum 15 %;

(b) „sec”: în cazul produselor cu un conținut de zahăr de maximum 50 de grame la litru și, pentru categoria vinuri aromatizate, o tărie alcoolică totală în volume de minimum 16 %;

(c) „demisec”: în cazul produselor al căror conținut în zahăr este între 50 și 90 de grame la litru;

(d) „demidulce”: în cazul produselor al căror conținut în zahăr între 90 și 130 de grame la litru;

(e) „dulce”: în cazul produselor al căror conținut în zahăr este de minimum 130 de grame la litru.

Conținutul de zahăr indicat la primul paragraf este exprimat în zahăr invertit.

Mențiunile „demidulce” și „dulce” pot fi înlocuite cu o indicație a conținutului în zahăr, exprimat în grame de zahăr invertit la litru.

(2) În cazul în care denumirea comercială a unor băuturi aromatizate pe bază de vin se completează cu mențiunea „petiant”, cantitatea de vin petiant utilizat trebuie să fie de minimum 95 % din volumul de vin utilizat.

(3) Denumirile comerciale menționate la articolul 4 pot fi completate și cu o referire la aroma principală utilizată.

Articolul 6 Indicarea provenienței

În cazul în care este indicată proveniența produselor vitivinicole aromatizate, aceasta trebuie să corespundă locului unde se realizează produsul vitivinicol aromatizat. Proveniența se indică prin cuvintele „produs în (…)” sau se exprimă cu ajutorul unor termeni echivalenți, la care se adaugă numele statului membru sau al părții terțe corespunzătoare.

Nu este necesară indicarea locului de proveniență a ingredientului primar.

Articolul 7 Utilizarea versiunilor lingvistice la prezentarea și etichetarea produselor vitivinicole aromatizate

Atunci când sunt indicate în cuvinte, denumirile comerciale și mențiunile suplimentare prevăzute prin prezentul regulament sunt exprimate cel puțin în una sau mai multe limbi oficiale ale Uniunii.

Totuși, numele indicației geografice protejate în temeiul prezentului regulament apare pe etichetă în versiunea (versiunile) lingvistică (lingvistice) în care este înregistrată, chiar dacă indicația geografică înlocuiește denumirea comercială în conformitate cu articolul 4 alineatul (4).

În cazul indicației geografice protejate care folosește un alfabet nelatin, denumirea poate apărea și în una sau mai multe limbi oficiale ale Uniunii.

Articolul 8 Reglementări mai restrictive impuse de statele membre

Atunci când aplică o politică privind calitatea produselor vitivinicole aromatizate cu indicații de origine protejate în temeiul prezentului regulament care sunt produse pe propriul teritoriu sau în cazul stabilirii de noi indicații geografice, statele membre pot institui reglementări privind producția și denumirea care sunt mai restrictive decât cele menționate la articolul 3 și în anexele I și II, în măsura în care aceste reglementări sunt compatibile cu dreptul Uniunii.

Articolul 9 Competențe delegate

Pentru a lua în considerare specificul sectorului și pentru a aborda problema apariției unor noi produse pe piață, Comisia poate actualiza, prin intermediul unor acte delegate, următoarele:

(a) definițiile, cerințele și restricțiile stabilite în anexa I;

(b) denumirile comerciale și denumirile stabilite în anexa II.

CAPITOLUL IIIINDICAȚII GEOGRAFICE

Articolul10 Definiție

În sensul prezentului capitol, prin „indicație geografică” se înțelege o indicație care se referă la o regiune, la un loc anume sau la o țară utilizată pentru a denumi un produs vitivinicol aromatizat în cazul în care o anumită calitate, reputație sau alte caracteristici ale produsului respectiv pot fi atribuite în mod esențial originii geografice a acestuia.

Articolul 11 Conținutul cererilor de protecție

(1) Cererile de protecție a denumirilor ca indicații geografice includ un dosar tehnic care conține:

(a) denumirea care urmează a beneficia de protecție;

(b) numele și adresa solicitantului;

(c) caietul de sarcini menționat la alineatul (2);

(d) un document unic care rezumă caietul de sarcini menționat la alineatul (2).

(2) Pentru a putea beneficia de o indicație geografică protejată, un produs trebuie să respecte caietul de sarcini care îi corespunde care trebuie să cuprindă cel puțin următoarele:

(a) denumirea care urmează a beneficia de protecție;

(b) o descriere a produsului, în special principalele caracteristici analitice, precum și o evaluare sau o indicație a caracteristicilor organoleptice;

(c) dacă este cazul, procesele de producție și caietul de sarcini speciale, precum și restricțiile relevante aplicabile în realizarea produsului;

(d) delimitarea ariei geografice în cauză;

(e) elementele care justifică legătura menționată la articolul 10;

(f) cerințele aplicabile prevăzute de legislația Uniunii sau de legislația națională sau, dacă un stat membru prevede astfel, de o organizație care gestionează indicațiile geografice protejate, având în vedere că aceste cerințe trebuie să fie obiective și nediscriminatorii și compatibile cu dreptul Uniunii;

(g) denumirea și adresa autorităților sau organismelor care verifică dacă sunt respectate dispozițiile caietului de sarcini, precum și o descriere a sarcinilor acestora.

Articolul 12 Cererea de protecție referitoare la o arie geografică situată într-o țară terță

(1) În cazul în care cererea de protecție se referă la o arie geografică situată într-o țară terță, aceasta conține, pe lângă elementele prevăzute la articolul 11, o dovadă că denumirea în cauză este protejată în țara sa de origine.

(2) Cererea se transmite Comisiei fie direct de către solicitant, fie prin intermediul autorităților țării terțe în cauză.

(3) Cererea de protecție se întocmește în una dintre limbile oficiale ale Uniunii sau este însoțită de o traducere autorizată în una dintre aceste limbi.

Articolul 13 Solicitanți

(1) Orice grup de producători interesat sau, în cazuri excepționale, orice producător individual, poate depune o cerere de protecție pentru o indicație geografică. La această cerere se pot asocia și alte părți interesate.

(2) Producătorii pot depune o cerere de protecție numai pentru produsele vitivinicole aromatizate pe care le produc.

(3) În cazul unei denumiri a unei arii geografice transfrontaliere, se poate depune o cerere comună.

Articolul 14 Procedura preliminară la nivel național

(1) Cererile de protecție a unei indicații geografice în conformitate cu articolul 11 pentru produse vitivinicole aromatizate originare din Uniune fac obiectul unei proceduri preliminare la nivel național în conformitate cu alineatele (2)-(7) din prezentul articol.

(2) Cererea de protecție se depune în statul membru de pe teritoriul căruia provine indicația geografică.

(3) Statul membru examinează cererea de protecție pentru a verifica respectarea condițiilor prevăzute în prezentul capitol.

Prin intermediul unei proceduri naționale, statul membru asigură publicarea adecvată a cererii și prevede o perioadă de cel puțin două luni de la data publicării în care orice persoană fizică sau juridică care are un interes legitim și are reședința sau este stabilită pe teritoriul acestuia poate formula o opoziție la protecția propusă, prin depunerea unei declarații bine motivate pe lângă autoritățile statului membru.

(4) În cazul în care consideră că indicația geografică nu respectă cerințele relevante sau este incompatibilă cu dreptul Uniunii în general, statul membru respinge cererea.

(5) În cazul în care consideră că cerințele relevante sunt respectate, statul membru :

(a) publică documentul unic și caietul de sarcini cel puțin pe internet și

(b) înaintează Comisiei o cerere de protecție care conține următoarele informații:

(i) denumirea și adresa solicitantului,

(ii) caietul de sarcini menționat la articolul 11 alineatul (2),

(iii) documentul unic menționat la articolul 11 alineatul (1) litera (d),

(iv) o declarație a statului membru conform căreia acesta consideră că cererea depusă de solicitant respectă condițiile impuse și

(v) trimiterea la publicarea menționată la litera (a).

Informațiile menționate la primul paragraf litera (b) sunt transmise în una dintre limbile oficiale ale Uniunii sau sunt însoțite de o traducere autorizată în una dintre aceste limbi.

(6) Statele membre adoptă actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma prezentului articol până la 1 decembrie 2012.

(7) În cazul în care un stat membru nu dispune de o legislație națională în ceea ce privește protecția indicațiilor geografice, acesta poate, doar cu titlu tranzitoriu, să acorde protecție denumirii în cauză în conformitate cu cerințele prezentului capitol la nivel național, aceasta producând efecte începând de la data la care cererea de protecție este înaintată Comisiei. Această protecție națională cu titlu tranzitoriu încetează la data la care se adoptă o decizie privind înregistrarea sau refuzul în temeiul prezentului capitol.

Articolul 15 Examinarea de către Comisie

(1) Comisia aduce la cunoștința publicului data depunerii cererii de protecție a indicației geografice.

(2) Comisia examinează cererile de protecție menționate la articolul 14 alineatul (5) pentru a verifica respectarea condițiilor prevăzute în prezentul capitol.

(3) În cazul în care consideră că sunt îndeplinite condițiile prevăzute în prezentul capitol, Comisia decide, prin intermediul unor acte de punere în aplicare și fără asistența comitetului menționat la articolul 36, să publice în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene documentul unic menționat la articolul 11 alineatul (1) litera (d) și trimiterea la publicarea caietului de sarcini menționat la articolul 14 alineatul (5).

În cazul în care consideră că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute în prezentul capitol, Comisia decide, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, respingerea cererii.

Articolul 16 Procedura de opoziție

În termen de două luni de la data publicării prevăzute la articolul 15 alineatul (3) primul paragraf, orice stat membru sau țară terță sau orice persoană fizică sau juridică care are un interes legitim, are reședința sau este stabilită într-un alt stat membru decât cel care depune cererea de protecție sau într-o țară terță, poate formula o opoziție la protecția propusă, prin depunerea pe lângă Comisie a unei declarații motivate corespunzător, referitoare la condițiile de eligibilitate prevăzute în prezentul capitol.

În cazul persoanelor fizice sau juridice care au reședința sau sunt stabilite într-o țară terță, această declarație se depune fie direct, fie prin intermediul autorităților țării terțe în cauză, în termenul de două luni menționat la paragraful anterior.

Articolul 17 Decizia privind protecția

Pe baza informațiilor de care dispune la încheierea procedurii de opoziție menționate la articolul 16, Comisia decide, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, fie acordarea protecției pentru indicația geografică care îndeplinește condițiile prevăzute în prezentul capitol și este compatibilă cu dreptul Uniunii, fie respingerea cererii, dacă aceste condiții nu sunt îndeplinite.

Articolul 18 Omonime

(1) O denumire, pentru care se depune o cerere și care este omonimă sau parțial omonimă cu o altă denumire deja înregistrată în temeiul prezentului regulament, se înregistrează ținându-se seama în mod corespunzător de utilizările locale și tradiționale, precum și de orice risc de creare de confuzii.

(2) O denumire omonimă care induce consumatorii în eroare făcându-i să creadă că produsele provin dintr-un alt teritoriu nu se înregistrează, chiar dacă este exactă în ceea ce privește teritoriul, regiunea sau locul din care produsele respective sunt originare.

(3) Utilizarea unei denumiri omonime înregistrate nu se autorizează decât în cazul în care denumirea omonimă înregistrată ulterior este practic suficient de diferită de cea deja înregistrată, având în vedere necesitatea de a asigura un tratament echitabil pentru producătorii respectivi și de a nu induce în eroare consumatorul.

Articolul 19 Motive de refuz al protecției

(1) Denumirile care au devenit generice nu sunt protejate ca indicații geografice.

În sensul prezentului capitol, prin „denumire devenită generică“ se înțelege denumirea unui produs vitivinicol aromatizat care, deși se raportează la locul sau regiunea unde acest produs a fost inițial obținut sau comercializat, a devenit denumirea comună a unui produs vitivinicol aromatizat în cadrul Uniunii.

Pentru a stabili dacă o denumire a devenit sau nu generică, se va ține seama de toți factorii relevanți, în special de:

(a) situația existentă în Uniune, în special în zonele de consum;

(b) legislația Uniunii sau legislația națională relevantă.

(2) O denumire nu poate fi protejată ca indicație geografică dacă, având în vedere reputația și notorietatea unei mărci, protecția este de natură să inducă în eroare consumatorul cu privire la identitatea reală a produsului vitivinicol aromatizat.

Articolul 20 Relația cu mărcile comerciale

(1) Atunci când o indicație geografică este protejată în temeiul prezentului regulament, înregistrarea unei mărci comerciale corespunzând uneia dintre situațiile menționate la articolul 21 alineatul (2) și care se raportează la un produs vitivinicol aromatizat este refuzată dacă cererea de înregistrare a mărcii comerciale este prezentată după data depunerii pe lângă Comisie a cererii de protecție a indicației geografice și dacă prin cererea respectivă s-a obținut protecția indicației geografice.

Mărcile înregistrate cu încălcarea dispozițiilor de la primul paragraf se anulează.

(2) Fără a aduce atingere articolului 18 alineatul (2), o marcă comercială a cărei utilizare corespunde uneia dintre situațiile menționate la articolul 21 alineatul (2) și pentru care a fost depusă o cerere, care a fost înregistrată sau, dacă această posibilitate este prevăzută de legislația în cauză, consacrată prin utilizare pe teritoriul Uniunii anterior datei depunerii pe lângă Comisie a cererii de protecție a indicației geografice, poate fi utilizată în continuare și reînnoită fără să aducă atingere protecției indicației geografice, cu condiția să nu existe motivele de anulare sau de revocare a mărcii prevăzute de Directiva 2008/95/CE a Parlamentului European și a Consiliului[12] sau de Regulamentul (CE) nr. 207/2009 al Consiliului[13].

În astfel de cazuri, este permisă utilizarea indicației geografice alături de mărcile relevante.

Articolul 21 Protecție

(1) Indicațiile geografice protejate pot fi utilizate de orice agent economic care comercializează un produs vitivinicol aromatizat realizat în conformitate cu caietul de sarcini care îi corespunde.

(2) Indicațiile geografice protejate, precum și produsele vitivinicole aromatizate care utilizează denumirile protejate respective în conformitate cu caietul de sarcini al produsului sunt protejate față de:

(a) orice utilizare comercială directă sau indirectă a unei denumiri protejate:

(i) pentru produse comparabile care nu sunt conforme cu caietul de sarcini aferent produsului cu denumire protejată, sau

(ii) în măsura în care această utilizare exploatează reputația unei indicații geografice;

(b) utilizarea abuzivă, imitarea sau evocarea, chiar dacă originea adevărată a produsului sau a serviciului este indicată sau dacă denumirea protejată este tradusă, transcrisă sau transliterată sau însoțită de expresii precum "stil", "tip", "metodă", "produs(ă) ca la/în", "imitație", "gust", "similar" sau alte formulări similare;

(c) orice mențiune neadevărată sau înșelătoare privind proveniența, originea, natura sau calitățile esențiale ale produsului, care figurează pe partea interioară sau exterioară a ambalajului, în materialul publicitar sau în documentele aferente produsului vitivinicol respectiv, precum și față de utilizarea unui ambalaj de natură să creeze o impresie greșită cu privire la originea produsului;

(d) orice altă practică de natură să inducă în eroare consumatorul cu privire la adevărata origine a produsului.

(3) Indicațiile geografice protejate nu devin generice în Uniune în sensul articolului 19 alineatul (1).

(4) Statele membre adoptă măsurile administrative și juridice corespunzătoare pentru a preveni sau a împiedica utilizarea ilegală a indicațiilor geografice protejate menționate la alineatul (2).

Articolul 22 Registru

Comisia întocmește și ține la zi un registru electronic al indicațiilor geografice protejate pentru produse vitivinicole aromatizate, care este accesibil publicului.

În registrul menționat la paragraful anterior pot fi înscrise, ca indicații geografice protejate, indicațiile geografice care privesc produse din țări terțe protejate în Uniune în temeiul unui acord internațional la care Uniunea este parte semnatară

Articolul 23 Desemnarea autorității competente

(1) Statele membre desemnează autoritatea competentă sau autoritățile competente responsabile cu controalele privind obligațiile prevăzute în prezentul capitol, în conformitate cu criteriile stabilite la articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European și al Consiliului[14].

(2) Statele membre garantează că orice operator care respectă dispozițiile prezentului capitol are dreptul de a beneficia de un sistem de controale.

(3) Statele membre informează Comisia în legătură cu autoritatea competentă sau autoritățile competente menționate la alineatul (1). Comisia publică numele și adresele acestora, pe care le actualizează periodic.

Articolul 24 Verificarea respectării caietului de sarcini

(1) În ceea ce privește indicațiile geografice protejate referitoare la o arie geografică din cadrul Uniunii, verificarea anuală a respectării caietului de sarcini al produsului, efectuată în cursul producției sau după ambalarea produsului vitivinicol aromatizat, este asigurată:

(a) de autoritatea competentă sau autoritățile competente menționate la alineatul (23) sau

(b) de unul sau mai multe organisme responsabile cu verificarea în sensul articolului 2 al doilea paragraf punctul 5 din Regulamentul (CE) nr. 882/2004, care acționează în calitate de organism de certificare a produselor conform criteriilor prevăzute la articolul 5 din respectivul regulament.

Cheltuielile aferente sunt suportate de agenții economici care fac obiectul acestei verificări.

(2) În ceea ce privește indicațiile geografice protejate referitoare la o arie geografică dintr-o țară terță, verificarea anuală a respectării caietului de sarcini al produsului, efectuată în cursul producției sau după ambalarea produsului vitivinicol aromatizat, este asigurată:

(a) de una sau mai multe dintre autoritățile desemnate de țara terță sau

(b) de unul sau mai multe organisme de certificare.

(3) Organismele de certificare menționate la alineatul (1) litera (b) și la alineatul (2) litera (b) respectă standardul european EN 45011 sau ghidul ISO/IEC 65 (Cerințe generale privind organismele care aplică sisteme de certificare a produselor) și sunt acreditate în conformitate cu acestea.

(4) Atunci când verifică respectarea caietului de sarcini, autoritatea sau autoritățile menționate la alineatul (1) litera (a) și la alineatul (2) litera (a) oferă garanții corespunzătoare de obiectivitate și imparțialitate și dispun de personal calificat și de resursele necesare pentru a-și îndeplini sarcinile.

Articolul 25 Modificări ale caietului de sarcini

(1) Orice solicitant care îndeplinește condițiile de la articolul 13 poate depune o cerere de aprobare a unei modificări a caietului de sarcini pentru o indicație geografică protejată, în special pentru a ține seama de evoluția cunoștințelor științifice și tehnice sau pentru a redefini aria geografică menționată la articolul 11 alineatul (2) al doilea paragraf litera (d). Cererile trebuie să descrie și să motiveze modificările solicitate.

(2) În cazul în care modificarea propusă implică una sau mai multe modificări ale documentului unic menționat la articolul 11 alineatul (1) litera (d), articolele 14-17 se aplică mutatis mutandis cererii de modificare. Cu toate acestea, în cazul în care modificarea propusă este una minoră, Comisia decide, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, dacă aceasta se aprobă sau nu fără a urma procedura prevăzută la articolul 15 alineatul (2) și la articolul 16, iar în cazul aprobării, Comisia procedează la publicarea elementelor menționate la articolul 15 alineatul (3).

(3) În cazul în care modificarea propusă nu implică nicio schimbare a documentului unic, se aplică următoarele norme:

(a) atunci când aria geografică este situată într-un stat membru, statul membru respectiv își exprimă poziția cu privire la modificare și, în cazul unui aviz pozitiv, publică caietul de sarcini modificat și informează Comisia cu privire la modificările aprobate și la justificarea acestora;

(b) atunci când aria geografică este situată într-o țară terță, Comisia decide, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, dacă se aprobă sau nu modificarea propusă.

Articolul 26 Anulare

În cazul în care respectarea caietului de sarcini care corespunde unei indicații geografice nu mai este asigurată, Comisia poate decide, din proprie inițiativă sau la cererea motivată corespunzător a unui stat membru, a unei țări terțe sau a unei persoane fizice sau juridice care are un interes legitim, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, anularea protecției indicației geografice respective.

Articolele 14-17 se aplică mutatis mutandis .

Articolul 27 Denumiri geografice protejate existente

(1) Denumirile geografice ale produselor vitivinicole aromatizate enumerate în anexa II la Regulamentul (CEE) nr. 1601/1991 sunt automat protejate ca indicații geografice în temeiul prezentului regulament. Comisia le înscrie în registrul prevăzut la articolul 22 din prezentul regulament.

(2) În ceea ce privește denumirile geografice protejate existente menționate la alineatul (1), statele membre transmit Comisiei:

(a) dosarele tehnice menționate la articolul 11 alineatul (1);

(b) deciziile naționale de aprobare.

(3) Denumirile geografice existente menționate la alineatul (1), pentru care informațiile menționate la alineatul (2) nu sunt prezentate cel târziu [ doi ani după intrarea în vigoare ], pierd protecția în temeiul prezentului regulament. Comisia poate adopta, prin intermediul unor acte de punere în aplicare și fără asistența comitetului menționat la articolul 36, măsurile oficiale corespunzătoare de eliminare a unor astfel de denumiri din registrul prevăzut la articolul 22.

(4) Articolul 26 nu se aplică în ceea ce privește denumirile geografice protejate menționate la alineatul (1) din prezentul articol.

Până la [trei ani după intrarea în vigoare], Comisia poate decide din proprie inițiativă, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, anularea protecției denumirilor geografice protejate existente menționate la alineatul (1) dacă acestea nu sunt în conformitate cu articolul 10.

Articolul 28 Taxe

Statele membre pot solicita plata unei taxe pentru acoperirea cheltuielilor lor, inclusiv a celor efectuate la examinarea cererilor de protecție, a declarațiilor de opoziție, a cererilor de modificare și a cererilor de anulare în temeiul prezentului capitol.

Articolul 29 Competențe delegate

(1) Pentru a ține seama de particularitățile producției din aria geografică delimitată, Comisia poate adopta, prin intermediul unor acte delegate:

(a) principiile delimitării ariei geografice și

(b) definițiile, restricțiile și derogările referitoare la producția în aria geografică delimitată.

(2) Pentru a asigura calitatea și trasabilitatea produselor, Comisia poate prevedea, prin intermediul unor acte delegate, condițiile în care caietul de sarcini poate include cerințe suplimentare în sensul articolului 11 alineatul (2) litera (f).

(3) Pentru a garanta drepturile sau interesele legitime ale producătorilor sau ale agenților economici, Comisia poate, prin intermediul unor acte delegate:

(a) să stabilească în ce cazuri un producător izolat poate solicita protecția unei denumiri geografice;

(b) să adopte restricții în ceea ce privește tipul solicitantului care poate depune o cerere de protecție a unei denumiri geografice;

(c) să adopte măsuri specifice referitoare la procedurile naționale aplicabile cererilor transfrontaliere;

(d) să stabilească data depunerii unei cereri sau a unei solicitări;

(e) să stabilească data începând de la care se aplică protecția;

(f) să stabilească condițiile în care o modificare trebuie considerată minoră în sensul articolului 25 alineatul (2);

(g) să stabilească data la care intră în vigoare o modificare.

(4) Pentru a asigura o protecție adecvată, Comisia poate adopta, prin intermediul unor acte delegate, restricții cu privire la denumirea protejată.

(5) Pentru a preveni utilizarea ilegală a indicațiilor tradiționale, Comisia poate preciza, prin intermediul unor acte delegate, măsurile care urmează să fie puse în aplicare de statele membre în acest sens.

(6) Pentru a asigura eficiența controalelor prevăzute în prezentul capitol, Comisia poate adopta, prin intermediul unor acte delegate, măsurile necesare cu privire la comunicarea agenților economici către autoritățile competente.

Articolul 30 Competențe de executare

(1) Comisia poate adopta, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, toate măsurile care se impun referitor la prezentul capitol cu privire la:

(a) informațiile care trebuie furnizate în caietul de sarcini cu privire la legătura dintre aria geografică și produsul final;

(b) punerea la dispoziția publicului a deciziei de protecție sau de respingere;

(c) crearea și păstrarea registrului menționat la articolul 22;

(e) depunerea cererilor transfrontaliere;

(f) controalele și verificările care trebuie efectuate de statele membre, inclusiv testările.

(2) Comisia poate adopta, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, toate măsurile care se impun referitor la prezentul capitol cu privire la procedura aplicabilă, inclusiv acceptabilitatea, în cazul examinării cererilor de protecție sau al aprobării unei modificări a unei indicații geografice, precum și la procedura aplicabilă, inclusiv acceptabilitatea, în cazul cererilor de opoziție, de anulare sau de conversie și la prezentarea informațiilor cu privire la denumirile geografice protejate existente, în special în ceea ce privește:

(a) modelele de documente și forma de transmitere;

(b) termenele;

(c) mențiunile cu privire la fapte, probele și documentele justificative care trebuie depuse în sprijinul cererii sau solicitării.

Articolul 31 Acte de punere în aplicare adoptate fără asistența comitetului prevăzut la articolul 36

Atunci când se consideră că o cerere sau o solicitare prezentată în temeiul prezentului capitol nu poate fi acceptată, Comisia decide, prin intermediul unor acte de punere în aplicare și fără asistența comitetului prevăzut la articolul 36, respingerea cererii sau a solicitării, considerată inacceptabilă.

CAPITOLUL IV DISPOZIȚII GENERALE, TRANZITORII ȘI FINALE

Articolul 32 Controale și verificări ale produselor vitivinicole aromatizate

(1) Statele membre sunt responsabile cu controalele produselor vitivinicole aromatizate luând măsurile necesare pentru a garanta respectarea dispozițiilor prezentului regulament și, în special, desemnând autoritatea competentă sau autoritățile competente responsabile cu controalele în ceea ce privește obligațiile instituite prin prezentul regulament în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 882/2004.

(2) În consultare cu statele membre, Comisia asigură aplicarea uniformă a prezentului regulament și, atunci când este necesar, adoptă, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, normele privind controalele administrative și fizice care trebuie efectuate de statele membre în ceea ce privește obligațiile care decurg din prezentul regulament.

Articolul 33 Schimbul de informații

(1) Statele membre și Comisia notifică reciproc toate informațiile necesare pentru aplicarea prezentului regulament și pentru respectarea angajamentelor internaționale referitoare la produsele vitivinicole aromatizate. Dacă este cazul, informațiile pot fi transmise sau puse la dispoziția autorităților competente ale țărilor terțe și pot fi publicate.

(2) Pentru ca notificările menționate la alineatul (1) să se efectueze în mod rapid, eficient, corect și rentabil, Comisia stabilește, prin intermediul unor acte delegate:

(a) natura și tipul informațiilor care trebuie notificate;

(b) metodele de notificare;

(c) normele privind drepturile de acces la informațiile sau sistemele de informații disponibile;

(d) condițiile și mijloacele de publicare a informațiilor.

(3) Comisia adoptă, prin intermediul unor acte de punere în aplicare:

(a) norme cu privire la furnizarea informațiilor necesare pentru punerea în aplicare a prezentului articol;

(b) dispoziții privind gestionarea informațiilor care trebuie notificate, precum și norme privind conținutul, forma, calendarul, frecvența și termenele notificărilor;

(c) modalități de transmitere sau de punere a informațiilor și documentelor la dispoziția statelor membre, a autorităților competente din țări terțe sau a publicului.

Articolul 34 Competențe ale Comisiei

Atunci când se delegă Comisiei competențe de adoptare a unor acte delegate, se aplică articolul 35.

Atunci când se i delegă competențe de adoptare a unor acte de punere în aplicare, Comisia acționează în conformitate cu procedura menționată la articolul 36 alineatul (2), cu excepția cazurilor în care în prezentul regulament există dispoziții contrare explicite.

Articolul 35 Exercitarea competențelor delegate

(1) Se delegă Comisiei competența de a adopta acte delegate, cu respectarea condițiilor stabilite în prezentul articol.

(2) Delegarea de competențe menționată în prezentul regulament se conferă Comisiei pe o perioadă de timp nedeterminată.

(3) Delegarea de competențe menționată în prezentul regulament poate fi revocată în orice moment de Parlamentul European sau de Consiliu. Prin decizia de revocare încetează delegarea competențelor specificate în respectiva decizie. Decizia intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene . Decizia nu aduce atingere valabilității actelor delegate deja în vigoare.

(4) De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia notifică simultan acest act Parlamentului European și Consiliului.

(5) Un act delegat adoptat în temeiul prezentului regulament intră în vigoare numai dacă nu a fost formulată nicio obiecție de către Parlamentul European sau de către Consiliu în termen de [două luni] de la notificarea actului respectiv sau dacă, înainte de expirarea acestui termen, Parlamentul European și Consiliul informează Comisia că nu vor formula obiecții. Perioada menționată se prelungește cu [două luni] la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 36 Acte de punere în aplicare - comitet

(1) Comisia este asistată de Comitetul pentru produse vitivinicole aromatizate. Acesta este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/ 2011.

(2) Dacă se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Articolul 37 Abrogare

Regulamentul (CEE) nr. 1601/91 se abrogă începând de la [ data aplicării = un an după intrarea în vigoare ].

Trimiterile la regulamentul abrogat se înțeleg ca trimiteri la prezentul regulament și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexa IV la prezentul regulament.

Articolul 38 Măsuri tranzitorii

(1) În scopul facilitării trecerii de la normele prevăzute de Regulamentul (CEE) nr. 1601/91 la cele stabilite prin prezentul regulament, Comisia poate adopta, dacă este cazul, prin intermediul unor acte delegate, măsuri de modificare a prezentului regulament sau de derogare de la acesta cel târziu [ trei ani după intrarea în vigoare ].

(2) Produsele vitivinicole aromatizate care nu respectă cerințele prezentului regulament, dar care au fost produse în conformitate cu Regulamentul (CEE) nr. 1601/91 înainte de [ data aplicării prezentului regulament ] pot fi comercializate până la epuizarea scocurilor.

Articolul 39 Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a șaptea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene .

Prezentul regulament se aplică la [ un an după intrarea în vigoare, trebuie completată o dată precisă atunci când se va publica regulamentul ].

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la

Pentru Parlamentul European, Pentru Consiliu,

Preşedintele Preşedintele

ANEXA I

DEFINIȚII TEHNICE, CERINȚE ȘI RESTRICȚII

(1) Arome

Pentru aromatizarea vinurilor aromatizate sunt autorizate următoarele produse :

(a) substanțe aromatizante naturale și/sau a preparate aromatizante definite la articolul 3 alineatul (2) literele (c) și (d) din Regulamentul (CE) nr. 1334/2008;

(b) substanțe aromatizante;

- identice cu vanilina,

- care prezintă aromă și/sau gust de migdale,

- care prezintă aromă și/sau gust de caise,

- care prezintă aromă și/sau gust de ou și/sau,

(c) ierburi aromatice și/sau mirodenii și/sau substanțe aromatizante alimentare;

Pentru aromatizarea băuturilor aromatizate pe bază de vin și a cocteilurilor aromatizate din produse vitivinicole sunt autorizate următoarele produse:

(a) substanțe aromatizante și/sau produse aromatizante definite la articolul 3 alineatul (2) literele (b) și (d) din Regulamentul (CE) nr. 1334/2008 și/sau”;

(b) ierburi aromatice și/sau mirodenii și/sau substanțe aromatizante alimentare.

(2) Îndulcirea

Produsele vitivinicole aromatizate pot fi îndulcite prin utilizarea unuia sau a mai multora dintre următoarele produse:

(a) zahăr semialb, zahăr alb, zahăr extraalb, dextroză, fructoză, sirop de glucoză, soluție de zahăr, soluție de zahăr invertit, sirop de zahăr invertit definite în Directiva 2001/111/CE a Consiliului din 20 decembrie 2001 privind anumite tipuri de zahăr destinate consumului uman[15];

(b) must de struguri concentrat rectificat, must de struguri concentrat, must de struguri;

(c) zahăr caramelizat, care este produsul obținut în mod exclusiv prin încălzirea controlată a zaharozei, fără adaos de baze, de acizi minerali, sau de orice alt aditiv chimic;

(d) miere definită în Directiva 2001/110/CE a Consiliului din 20 decembrie 2001 privind mierea[16];

(e) sirop de roșcovă;

(f) orice alți carbohidrați naturali care au un efect asemănător cu cel al produselor menționate anterior.

(3) Adaosul de alcool

La prepararea unor vinuri aromatizate și a unor băuturi aromatizate pe bază de vin se pot utiliza unul sau mai multe dintre următoarele produse:

(a) alcool etilic de origine viticolă;

(b) alcool de vin sau alcool de stafide;

(c) alcool etilic de origine agricolă;

(d) distilat de vin sau distilat din stafide;

(e) distilat de origine agricolă;

(f) rachiu de vin sau tescovină de struguri;

(g) rachiu din stafide.

Produsele enumerate la primul paragraf trebuie să fie conforme caracteristicilor prevăzute de legislația Uniunii. În mod special, alcoolul etilic de origine agricolă trebuie să aibă următoarele caracteristici:

(a) caracteristici organoleptice: niciun gust detectabil străin de materia primă;

(b) concentrația alcoolică în volume minimă: 96 %;

(c) valori maxime în elemente reziduale:

(i) aciditate totală exprimată în acid acetic g/hl de alcool la 100 % în volume: 1,5,

(ii) esteri exprimați în acetat de etil g/hl de alcool la 100 % în volume: 1,3,

(iii) aldehide exprimate în acetaldehidă g/hl de alcool la 100 % în volume: 0,5,

(iv) alcooli superiori exprimați în metil-2 propanol-1 g/hl de alcool la 100 % în volume: 0,5,

(v) metanol g/hl alcool la 100 % în volume: 30,

(vi) extract sec g/hl de alcool la 100 % în volume: 1,5,

(vii) baze azotate volatile exprimate în azot g/hl de alcool la 100 % în volume: 0,1,

(viii) furfural: nedetectabil.

Alcoolul etilic utilizat pentru diluarea sau dizolvarea materiilor colorante, aromele sau orice alți aditivi autorizați utilizați la prepararea produselor vitivinicole aromatizate trebuie folosite în dozele strict necesare și nu sunt considerați adaos de alcool în scopul obținerii unui produs vitivinicol aromatizat.

(4) Aditivi și materii colorante

Se aplică produselor vitivinicole aromatizate normele privind aditivii alimentari, inclusiv materiile colorante, stabilite de Regulamentul (CE) nr. 1333/2008.

(5) Adaosul de apă

Pentru prepararea produselor vitivinicole aromatizate, se autorizează adaosul de apă cu condiția ca aceasta să fie folosită în dozele strict necesare pentru prepararea esențelor de aromă, pentru dizolvarea materiilor colorante și a îndulcitorilor și/sau pentru ajustarea compoziției finale a produsului.

Calitatea apei trebuie să fie în conformitate cu Directiva 80/777/CEE a Consiliului din 15 iulie 1980 de apropiere a legislațiilor statelor membre privind exploatarea și comercializarea apelor minerale naturale[17] și cu Directiva 98/83/CE a Consiliului din 3 noiembrie 1998 privind calitatea apei destinate consumului uman[18] și nu trebuie să modifice natura produsului.

Apa poate fi distilată, demineralizată, tratată sau dedurizată.

(6) Se autorizează adaosul de bioxid de carbon pentru prepararea produselor vitivinicole aromatizate .

(7) Concentrația alcoolică în volume

Prin „concentrație alcoolică în volume” se înțelege raportul dintre volumul de alcool în stare pură, la temperatura de 20 oC, prezent în produs și volumul total al produsului respectiv, la aceeași temperatură.

Prin „concentrație alcoolică dobândită în volume” se înțelege numărul de volume de alcool pur, la temperatura de 20 oC, conținute în 100 de volume din produsul considerat, la aceeași temperatură.

Prin „concentrație alcoolică potențială în volume” se înțelege numărul de volume de alcool pur, la temperatura de 20 oC, care pot fi obținute prin fermentarea totală a zaharurilor conținute în 100 de volume din produsul considerat, la aceeași temperatură.

Prin „concentrație alcoolică totală în volume” se înțelege suma concentrațiilor alcoolice dobândită și potențială, în volume.

ANEXA II

DENUMIRILE COMERCIALE ȘI DENUMIRILE PRODUSELOR VITIVINICOLE AROMATIZATE

A. DENUMIRILE COMERCIALE ȘI DENUMIRILE VINURILOR AROMATIZATE

(1) Vin aromatizat :

Vin aromatizat care nu a făcut obiectul unui adaos de alcool.

(2) Vin aromatizat alcoolizat :

Vin aromatizat care a făcut obiectul unui adaos de alcool.

(3) Aperitiv pe bază de vin :

Vin aromatizat care a putut face obiectul unui adaos de alcool.

Folosirea termenului „aperitiv” în acest context nu aduce atingere folosirii acestui termen pentru a defini produse care nu aparțin domeniului de aplicare al prezentului regulament.

(4) Vermut :

Vin aromatizat:

- care a făcut obiectul unui adaos de alcool,

- ale cărui caracteristici au fost obținute prin folosirea de substanțe corespunzătoare din speciile de pelin Artemisia și

- care a putut face obiectul unei îndulciri numai cu zahăr caramelizat, cu zaharoză, cu must de struguri, cu must de struguri concentrat rectificat și cu must de struguri concentrat.

(5) Vinuri aromatizate amare :

Vin aromatizat care a făcut obiectul unui adaos de alcool și cu o aromă amară caracteristică.

Denumirea de „vin aromatizat amar” este urmată de numele substanței aromatizante amare principale. Pentru completarea sau înlocuirea acestei denumiri, pot fi utilizate următoarele expresii sau expresii echivalente în alte limbi oficiale ale Uniunii:

- „ vin cu chinină ”, în cazul în care aromatizarea principală este obținută cu aroma principală chinină;

- „ Bitter vino ”, în cazul în care aromatizarea principală este realizată cu aromă naturală de gențiană și când băutura a făcut obiectul unei colorări galbene și/sau roșii cu ajutorul unor materii colorante autorizate; folosirea cuvântului „bitter” în acest context nu aduce atingere folosirii acestui cuvânt pentru a defini produse care nu aparțin domeniului de aplicare al prezentului regulament;

- „ Americano ”, în cazul în care aromatizarea este datorată prezenței substanțelor aromatizante naturale provenind din pelin și din gențiană și când băutura a făcut obiectul unei colorări galbene și/sau roșii cu ajutorul materiilor colorante autorizate.

(6) Vin aromatizat cu ou :

Vin aromatizat:

- care a făcut obiectul unui adaos de alcool,

- care a făcut obiectul unui adaos de gălbenuș de ou de calitate sau de substanțe derivate din acesta și

- care are un conținut în zahăr, exprimat în zahăr invertit, de minimum 200 de grame și un conținut în gălbenuș de ou de minimum 10 g/l de produs finit.

Termenul „cremovo” poate însoți termenul „vin aromatizat cu ou” atunci când vinul aromatizat cu ou conține vin Marsala într-o proporție de minimum 80 %.

Termenul „cremovo zabaione” poate însoți termenul „vin aromatizat cu ou” atunci când vinul aromatizat cu ou conține vin Marsala într-o proporție de minimum 80 % și are un conținut în gălbenuș de ou de minimum 60 g/l.

(7) Väkevä viiniglögi/Starkvinsglögg:

Vin aromatizat:

- care a făcut obiectul unui adaos de alcool,

- al cărui gust caracteristic este obținut prin utilizarea cuișoarelor și/sau a scorțișoarei.

B. DENUMIRILE COMERCIALE ȘI DENUMIRILE PRODUSELOR BĂUTURILOR AROMATIZATE PE BAZĂ DE VIN

(1) Băutură aromatizată pe bază de vin:

Băutură aromatizată pe bază de vin care nu a făcut obiectul unui adaos de alcool.

(2) Băutură aromatizată pe bază de vin alcoolizată:

Băutură aromatizată pe bază de vin:

- care a făcut obiectul unui adaos de alcool,

- care a făcut obiectul unei îndulciri,

- care este obținută din vin alb,

- care a făcut obiectul unui adaos de distilat din stafide,

- care este aromatizată exclusiv cu extract de nucșoară

- sau

- care a făcut obiectul unui adaos de alcool,

- care a făcut obiectul unei îndulciri,

- care este obținută din vin roșu și

- care a făcut obiectul unui adaos de preparate aromatizante obținute exclusiv din condimente, ginseng, nuci, esențe de citrice și ierburi aromate.

(3) Sangria :

Băutură aromatizată pe bază de vin:

- care este obținută din vin,

- care este aromatizată prin adaos de extracte sau esențe naturale de citrice, cu sau fără sucul acestor fructe,

- care a putut face obiectul unui adaos de mirodenii,

- care a putut face obiectul unui adaos de CO2,

- care nu a făcut obiectul unui adaos de alcool,

- care nu a făcut obiectul unei colorări,

- care are o concentrație alcoolică dobândită de minimum 4,5 % și maximum 12 % în volume și

- care poate conține particule solide provenind din pulpa sau din coaja citricelor; culoarea băuturii trebuie să provină exclusiv din materiile prime folosite.

Denumirea „Sangria” trebuie să fie însoțită în mod obligatoriu de mențiunea „fabricat în…”, urmată de numele statului membru producător sau al unei regiuni mai restrânse, cu excepția cazului în care este produsă în Spania sau în Portugalia.

Denumirea „Sangria” poate înlocui denumirea „băutură aromatizată pe bază de vin” numai în cazul în care băutura a fost produsă în Spania sau în Portugalia.

(4) Clarea :

Băutură aromatizată pe bază de vin, obținută din vin alb în aceleași condiții cu cele prevăzute pentru „Sangria”.

Denumirea „Clarea” trebuie să fie însoțită în mod obligatoriu de mențiunea „fabricat în…”, urmată de numele statului membru producător sau al unei regiuni mai restrânse, cu excepția cazului în care este produsă în Spania.

Denumirea „Clarea” poate înlocui denumirea „băutură aromatizată pe bază de vin” numai în cazul în care băutura a fost produsă în Spania.

(5) Zurra :

Băutură aromatizată pe bază de vin obținută prin adaos de brandy sau de rachiu de vin, conform definițiilor prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 110/2008 pentru băuturile Sangria și Clarea , cu adaos eventual de bucăți de fructe. Concentrația alcoolică dobândită trebuie să fie de minimum 9 % și maximum 14 % în volume.

(6) Bitter soda :

Băutură aromatizată pe bază de vin:

- care este obținută din „ bitter vino ”, al cărei conținut în produsul final trebuie să fie de minimum 50 % în volume,

- care a făcut obiectul unui adaos de CO2 sau de apă gazoasă și

- care are o concentrație alcoolică dobândită de minimum 8 % și maximum 10,5 % în volume.

- Folosirea cuvântului „bitter” în acest context nu aduce atingere folosirii acestuia pentru a defini produse care nu aparțin domeniului de aplicare al prezentului regulament.

(7) Kalte Ente :

Băutură aromatizată pe bază de vin:

- care este obținută prin amestecul de vin, vin semipetiant sau de vin semipetiant cu adaos de CO2 cu vin petiant sau vin petiant cu adaos de CO2,

- la care se adaugă substanțe naturale de lămâie sau extracte din aceste substanțe,

- care nu a făcut obiectul unui adaos de alcool,

- care are o concentrație alcoolică dobândită de minimum 7 % în volume.

- Conținutul produsului finit în vin spumant sau vin petiant sau de vin petiant cu adaos de CO2 trebuie să fie de minimum 25 % în volume.

(8) Glühwein :

Băutură aromatizată pe bază de vin:

- care este obținută numai din vin roșu sau din vin alb,

- care este aromatizată în principal cu scorțișoară și/sau cuișoare,

- care nu a făcut obiectul unui adaos de alcool,

- care are o concentrație alcoolică dobândită de minimum 7 % în volume.

Fără a se aduce atingere cantităților de apă care rezultă din aplicarea punctului 5 din anexa I, se interzice adaosul de apă.

În cazul în care băutura a fost preparată din vin alb, denumirea de vânzare „ Glühwein ” trebuie completată prin cuvintele „ din vin alb ”.

(9) ViiniglögiVinglögg

Băutură aromatizată pe bază de vin:

- care este obținută numai din vin roșu sau din vin alb,

- care este aromatizată în principal cu scorțișoară și/sau cuișoare,

- care nu a făcut obiectul unui adaos de alcool,

- care are o concentrație alcoolică dobândită de minimum 7 % în volume.

În cazul în care băutura a fost preparată din vin alb, denumirea de vânzare „ ViiniglögiVinglögg ” trebuie completată prin cuvintele „din vin alb”.

(10) Maiwein :

Băutură aromatizată pe bază de vin:

- care este obținută din vin cu adaos de plante de Asperula odorata L. sau din extracte ale acesteia, astfel încât gustul de Asperula odorata L. să fie predominant,

- care nu a făcut obiectul unui adaos de alcool,

- care are o concentrație alcoolică dobândită de minimum 7 % în volume.

(11) Maitrank :

Băutură aromatizată pe bază de vin:

- care este obținută din vin alb sec în care au fost macerate plante de Asperula odorata L. sau căruia i s-au adăugat extracte din această plantă, cu adaos de portocale și/sau de alte fructe, eventual sub formă de suc, cu concentrate sau extracte, și care a fost supusă unei îndulciri cu maximum 5 % îndulcitori,

- care nu a făcut obiectul unui adaos de alcool,

- care are o concentrație alcoolică dobândită de minimum 7 % în volume.

(12) Pelin :

Băutură aromatizată pe bază de vin:

- care este obținută din vin alb sau roșu, din must de struguri concentrat, din suc de struguri (sau de sfeclă de zahăr) și o tinctură specială din ierburi,

- care nu a făcut obiectul unui adaos de alcool,

- care are o concentrație alcoolică dobândită de minimum 8,5 % în volume și

- care are un conținut de zahăr, exprimat ca zahăr invertit, de 45-50 g/l și o aciditate totală de minimum 3 g/l, exprimată ca acid tartric.

C. DENUMIRILE COMERCIALE ȘI DENUMIRILE COCTEILURILOR AROMATIZATE DIN PRODUSE VITIVINICOLE

(1) Cocteiluri aromatizate din produse vitivinicole

Produs care respectă definiția stabilită la articolul 2 alineatul (4).

Folosirea termenului „cocteil” în acest context nu aduce atingere folosirii acestuia pentru a defini produse care nu aparțin domeniului de aplicare al prezentului regulament.

(2) Cocteil pe bază de vin :

Cocteil aromatizat din produse vitivinicole:

- în care mustul de struguri concentrat este de maximum 10 % din volumul total al produsului finit,

- care are o concentrație alcoolică dobândită de maximum 7 % în volume și

- în care conținutul în zahăr, exprimat în zahăr invertit, este de maximum 80 g/l.

(3) Cocteil pe bază de semipetiant de struguri aromatizat :

Cocteil aromatizat din produse vitivinicole:

- care este obținut exclusiv din must de struguri,

- care are o concentrație alcoolică dobândită de maximum 4 % în volume și

- care conține anhidridă carbonică provenind exclusiv din fermentația produselor utilizate.

(4) Cocteil de vin :

Cocteil aromatizat din produse vitivinicole care este amestecat cu vin petiant.

ANEXA III

TABEL DE CORESPONDENȚĂ

Regulamentul (CEE) nr. 1601/91 | Prezentul regulament |

Articolul 1 | Articolul 1 |

Articolul 2 alineatele (1)-(4) | Articolul 2 și anexa II |

Articolul 2 alineatul (5) | Articolul 5 alineatul (1) |

Articolul 2 alineatul (6) | Articolul 5 alineatul (2) |

Articolul 2 alineatul (7) | Articolele 9 și 35 |

Articolul 3 | Articolul 3 alineatul (1) și anexa I |

Articolul 4 | Articolul 3 alineatul (1) și anexa I |

Articolul 4 alineatul (4) | Articolul 3 alineatul (3) |

Articolul 5 | Articolul 3 alineatul (2) |

Articolul 6 alineatul (1) | Articolul 4 alineatele (1) și (2) |

Articolul 6 alineatul (2) litera (a) | Articolul 4 alineatul (4) |

Articolul 6 alineatul (2) litera (b) | Articolul 21 |

Articolul 6 alineatul (3) | Articolul 4 alineatul (5) |

Articolul 6, alineatul (4) | Articolul 8 |

Articolul 7 alineatele (1) și (3) | _ |

Articolul 7 alineatul (2) | Articolul 4 alineatul (3) |

Articolul 8 alineatul (1) | _ |

Articolul 8 alineatul (2) | Articolul 4 alineatele (1) și (2) |

Articolul 8 alineatul (3) | Articolul 5 alineatul (3) |

_ | Articolul 6 |

Articolul 8 alineatul (4) primul și al doilea paragraf | _ |

Articolul 8 alineatul (4) al treilea paragraf | Anexa I punctul 3 al treilea paragraf |

Articolul 8 alineatul (4a) | _ |

Articolul 8 alineatele (5)-(8) | Articolul 7 |

Articolul 8 alineatul (9) | _ |

Articolul 9 | Articolul 32 |

Articolul 10 | Articolul 12 |

Articolul 10a | Articolele 10-31 |

Articolul 11 | _ |

Articolele 12-15 | Articolele 33-35 |

_ | Articolul 36 |

Articolul 16 | Articolul 37 |

Articolul 17 | Articolul 38 |

Anexa I | Anexa I punctul 3 al doilea paragraf |

Anexa II | / |

FIȘĂ FINANCIARĂ | Fiche Fin /11/465131 RVDE/cc 6.10.2011.1 |

DATA: 14.4.2011 |

1. | LINIE BUGETARĂ: 05 02 09 | CREDITE: 1143.7 milioane EUR |

2. | TITLU: Propunere de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului din XXX privind definirea, denumirea, prezentarea, etichetarea și protejarea indicațiilor geografice ale produselor vitivinicole aromatizate |

3. | TEMEI JURIDIC: articolul 43 alineatul (2) și articolul 114 din tratat |

4. | OBIECTIVE: Stabilirea unui cadru legal pentru definirea și prezentarea produselor vitivinicole aromatizate. |

5. | IMPLICAȚII FINANCIARE | PERIOADĂ DE 12 LUNI (milioane EUR) | EXERCIȚIUL FINANCIAR ÎN CURS 2011 (milioane EUR) | EXERCIȚIUL FINANCIAR URMĂTOR 2012 (milioane EUR) |

5.0 | CHELTUIELI - DIN BUGETUL CE (RESTITUIRI/INTERVENȚII) - DIN BUGETELE NAȚIONALE - ALTELE | - | - | - |

5.1 | VENITURI - RESURSE PROPRII ALE CE (PRELEVĂRI/TAXE VAMALE) - PE PLAN NAȚIONAL | - | - | - |

2013 | 2014 | 2015 | 2016 |

5.0.1 | CHELTUIELI ESTIMATE | - | - | - | - |

5.1.1 | VENITURI ESTIMATE | - | - | - | - |

5.2 | METODĂ DE CALCUL: - |

6.0 | POATE FI FINANȚAT PROIECTUL PRIN CREDITE ÎNSCRISE LA CAPITOLUL CORESPUNZĂTOR DIN BUGETUL ACTUAL? | DA NU |

6.1 | POATE FI FINANȚAT PROIECTUL PRIN TRANSFER ÎNTRE CAPITOLELE BUGETULUI ACTUAL? | DA NU |

6.2 | VA FI NECESAR UN BUGET SUPLIMENTAR? | DA NU |

6.3 | VOR TREBUI INCLUSE CREDITE ÎN BUGETELE VIITOARE? | DA NU |

OBSERVAȚII: Prezentul regulament nu are implicații bugetare. |

[1] JO C […], […], p. […].

[2] JO C […], […], p. […].

[3] JO C […], […], p. […].

[4] JO L 149, 14.6.1991, p. 1.

[5] JO L 21, 26.1.1994, p. 7.

[6] JO L 354, 31.12.2008, p. 16.

[7] JO L 354, 31.12.2008, p. 34.

[8] JO L […], […], p. […].

[9] JO L […], […], p. […].

[10] JO L 39, 13.2.2008, p. 16.

[11] JO L 55, 28.2.2011, p. 13.

[12] JO L 229, 8.11.2009, p. 25.

[13] JO L 78, 24.3.2009, p. 1.

[14] JO L 165, 30.4.2004, p. 1.

[15] JO L 10, 12.1.2002, p. 53.

[16] JO L 10, 12.1.2002, p. 47.

[17] JO L 229, 30.8.1980, p. 1.

[18] JO L 330, 5.12.1998, p. 32.