23.7.2011

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 218/74

---

Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a cerințelor tehnice aplicabile transferurilor de credit și debitelor directe în euro și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 924/2009

[COM(2010) 775 final – 2010/0373 (COD)]

2011/C 218/13

Raportor: dl Joachim WUERMELING

Parlamentul European și Consiliul, la 18 ianuarie 2011 și, respectiv, la 28 ianuarie 2011, au hotărât, în conformitate cu articolul 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, să consulte Comitetul Economic și Social European cu privire la

Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a cerințelor tehnice aplicabile transferurilor de credit și debitelor directe în euro și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 924/2009

COM(2010) 775 final – 2010/0373 (COD).

Secțiunea pentru piața unică, producție și consum, însărcinată cu pregătirea lucrărilor Comitetului pe această temă, și-a adoptat avizul la 5 aprilie 2011.

În cea de-a 471-a sesiune plenară, care a avut loc la 4 și 5 mai 2011 (ședința din 5 mai), Comitetul Economic și Social European a adoptat prezentul aviz cu 137 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă și 19 abțineri.

1.   Concluziile și recomandările Comitetului

1.1   Comitetul Economic și Social European (CESE) sprijină Comisia Europeană în eforturile acesteia de creare a unei zone unice de plăți în euro (SEPA). Faptul că dintr-un cont pot fi efectuate tranzacții fără numerar în toată Europa, utilizând proceduri de plată uniforme, reprezintă un pas important către finalizarea pieței interne.

1.2   Cu toate acestea, CESE consideră că unele puncte din propunerea de regulament prezentată de Comisie trebuie să fie modificate pentru a se asigura o tranziție lină în interesul consumatorilor și al întreprinderilor în calitate de utilizatori, precum și al băncilor în calitate de prestatori de servicii.

1.3   CESE consideră că termenele stabilite în propunerea de regulament pentru migrarea obligatorie către operațiunile de plată SEPA sunt prea scurte. Funcționalitatea, securitatea și ușurința de utilizare pot fi asigurate doar dacă toate instituțiile financiare au timp suficient de pregătire. Pentru transferurile de credit, termenul de aplicare nu ar trebui să fie doar de un an, ci de trei ani după intrarea în vigoare a regulamentului. Pentru debitele directe, termenul nu ar trebui să fie de doi ani după intrarea în vigoare a regulamentului, ci de patru ani.

1.4   Competențele conferite de propunerea de regulament de adoptare a unor acte delegate ar trebui restrânse semnificativ sau eliminate, întrucât adaptarea cerințelor privind operațiunile de plată impuse de regulament la progresul tehnic și la evoluțiile pieței au consecințe practice considerabile. Astfel de decizii trebuie adoptate de legislatori în conformitate cu procedura legislativă, inclusiv prin consultarea CESE.

1.5   CESE salută explicit faptul că propunerea de regulament va interzice în principiu comisioanele interbancare multilaterale pentru debitele directe. Acest lucru creează claritate și transparență în relațiile contractuale complexe care stau la baza operațiunilor de plată și va fi benefic în special pentru întreprinderile mici și mijlocii.

2.   Contextul avizului

2.1   Realizarea zonei unice de plăți în euro este una dintre prioritățile Comisiei Europene pentru finalizarea pieței unice. Datorită noilor proceduri europene pentru transferurile de credit și debitele directe SEPA, utilizatorii instrumentelor de plată pot să realizeze plăți fără numerar în interiorul aceleași țări sau la nivel transfrontalier utilizând una și aceeași procedură. Acest lucru ușurează plățile, reduce costurile administrative și economisește bani tuturor celor care participă la comerțul intracomunitar, fie ei consumatori sau întreprinderi. În viitor, mai mult de 500 de milioane de oameni și mai mult de 20 de milioane de întreprinderi din cadrul pieței unice vor beneficia de noile proceduri.

2.2   Primul cadru legislativ esențial pentru SEPA a fost deja instituit în anii precedenți. Directiva 2007/64/CE privind serviciile de plată în cadrul pieței interne a introdus condiții și drepturi armonizate pentru clienții serviciilor de plată din UE. Astfel, piața unică s-a deschis pentru serviciile de plată. Diversitatea sistemelor naționale și diferențele între procedurile de plăți naționale și transfrontaliere au persistat însă. Cu toate acestea, a fost deja creată baza juridică pentru crearea unei proceduri uniforme pentru toate plățile transfrontaliere.

2.3   Regulamentul (CE) nr. 924/2009 privind plățile transfrontaliere în Comunitate a stabilit că taxele pentru debitele directe naționale și transfrontaliere trebuie să fie, în principiu, aceleași. În plus, a fost creată baza pentru infrastructura de plăți a SEPA.

2.4   CESE a elaborat avize privind ambele proceduri legislative (1). În acestea, CESE a salutat faptul că după introducerea monedei euro urma să fie creată și zona unică de plăți în euro.

2.5   Începând cu 28 ianuarie 2008, băncile au pus la dispoziție transferul de credit SEPA la derularea operațiunilor de plată. Începând cu noiembrie 2009, timpul maxim permis pentru efectuarea unui transfer este de trei zile lucrătoare bancare. Din 2012, timpul de procesare urmează a fi redus la o zi lucrătoare bancară.

2.6   Debitele directe SEPA au devenit posibile de la 2 noiembrie 2009. Au fost prevăzute două tipuri diferite de operațiuni: debitul direct principal SEPA ca procedură de bază (SEPA Core Direct Debit) și debitul direct SEPA între întreprinderi pentru plăți între parteneri de afaceri (SEPA Business to Business Direct Debit). Din noiembrie 2010, toate băncile sunt obligate să accepte debitele directe principale SEPA.

2.7   În prezent, utilizarea operațiunilor de plată SEPA este, încă, redusă. Astfel, la începutul anului 2011, adică la trei ani după ce au fost introduse, ponderea transferurilor de credit SEPA a fost de aproximativ 4 %. Dacă această tendință continuă, va fi nevoie de 25 de ani până când se va putea beneficia în întregime de avantajele SEPA.

2.8   Comisia Europeană consideră că, printr-o abordare bazată exclusiv pe piață, s-au înregistrat progrese prea reduse cu privire la realizarea SEPA. Prin urmare, Comisia propune măsuri legislative prin care introducerea instrumentelor de plată SEPA să devină obligatorie. Instrumentele naționale de plată urmează să fie înlocuite de procedurile SEPA până la un termen stabilit.

2.9   Comisia Europeană a solicitat efectuarea unor estimări, care indică faptul că băncile, ca ofertanți de servicii, vor trebui să amortizeze 52 de miliarde de euro pentru migrarea către operațiunile de plată SEPA. Pe de altă parte, calculele arată că utilizatorii, ca solicitanți de servicii, vor beneficia de prețuri mai mici și de avantaje practice.

2.10   Propunerea Comisiei Europene din 16 decembrie 2010 stabilește astfel termenele pentru renunțarea treptată la transferurile de credit și debitele directe naționale, după care urmează a fi utilizate doar instrumentele de plată SEPA. După intrarea în vigoare a regulamentului în țările din zona euro, transferurile de credit naționale vor mai fi posibile timp de 12 luni, iar debitele directe naționale timp de 24 de luni.

2.11   Pentru consumatori și întreprinderi, o diferență esențială între transferurile și debitele directe SEPA și actualele tranzacții naționale constă în faptul că și în cazul plăților naționale trebuie utilizate numărul de cont bancar internațional (International Bank Account Number – IBAN) și codul de identificare bancară (Bank Identifier Code – BIC) în loc de numărul bancar și numărul de cont naționale, cu care sunt aceștia obișnuiți. IBAN este un număr de cont bancar internațional standardizat de maximum 34 de caractere. BIC este numărul bancar internațional al unei instituții financiare și are maximum 11 caractere.

3.   Observații generale

3.1   CESE salută propunerea Comisiei Europene. Propunerea de regulament este un pas decisiv prin care o zonă unică de plăți în euro funcțională devine realitate.

3.2   Piața unică este unul dintre motoarele principale ale creșterii economice în UE. Introducerea monedei euro a fost un pas important care le-a permis statelor membre să continue să obțină creștere împreună. Astfel, în opinia CESE, este firesc ca acum și proiectul sistemului de plăți unice în întreaga Europă să devină un succes.

3.3   Cu toate acestea, CESE consideră că propunerea de regulament este prea ambițioasă în ceea ce privește termenele pe care le stabilește pentru eliminarea treptată a operațiunilor naționale de plată. Important este succesul proiectului, nu viteza sa de punere în aplicare. Plățile reprezintă o chestiune foarte sensibilă, în special pentru consumatori, dar și pentru ceilalți operatori economici. Ca și în cazul introducerii monedei euro, trebuie luate toate măsurile de precauție imaginabile, precum testele, perioadele de testare, campaniile de informare etc., pentru a evita disfuncționalitățile, întreruperea serviciilor, plățile efectuate greșit, pierderea sumelor transferate etc. Pentru aceasta trebuie neapărat să se dispună de timpul necesar. Prin urmare, CESE trage un semnal de alarmă în ceea ce privește graba exagerată, care ar putea periclita succesul proiectului pentru cetățeni. Firește, ar trebui luat în considerare și faptul că o perioadă de migrare prea lungă ar putea cauza costuri suplimentare.

3.4   Încă nu au fost rezolvate corespunzător toate problemele pentru a se asigura o migrare lină către procedurile de plată SEPA. În acest context, trebuie să se țină seama de faptul că multe dintre chestiunile nesoluționate pot fi rezolvate doar la nivel național de către părțile implicate în proiectul SEPA. În special, trebuie să se găsească un echilibru între interesele băncilor, de partea ofertei, și ale utilizatorilor, de partea cererii.

3.5   Atât consumatorii, cât și întreprinderile se întreabă adesea de ce trebuie să se renunțe la procedurile naționale, care s-au dovedit bune, în favoarea SEPA. Cei implicați sunt obișnuiți cu vechile numere de cont și coduri de bancă naționale pe care le utilizează de ani de zile. De fapt, noile operațiuni de plată SEPA simplifică transferurile de credit și debitele directe transfrontaliere. Cu toate acestea, procedurile SEPA vor deveni obligatorii și pentru tranzacțiile naționale, care reprezintă majoritatea operațiunilor de plată. Comisia Europeana și băncile au datoria de a face mai mult pentru a informa mai bine publicul despre avantajele operațiunilor de plată SEPA, în ceea ce privește viteza și costurile.

3.6   Succesul proiectului SEPA depinde într-o măsură esențială de acceptarea sa de către utilizatori (consumatori și întreprinderi). Pentru a se întâmpla acest lucru, în primul rând trebuie să se mărească, urgent, gradul de cunoaștere de către public a instrumentelor de plată SEPA și a elementelor lor componente, IBAN și BIC. În acest sens, este nevoie de o campanie de informare mai puternică din partea sectorului serviciilor financiare. Până acum, acest lucru nu s-a întâmplat într-o măsură suficientă în toate statele membre. În consecință, segmente largi ale populației nu cunosc în mod adecvat cerințele noilor produse SEPA, acestea nefiind suficient cunoscute nici în rândul multor întreprinderi mici și mijlocii.

3.7   Utilizarea IBAN-ului, care poate avea până la 34 de caractere, poate fi cel puțin simplificată prin inserarea unui separator (spațiu, liniuță de cratima, un nou câmp) între fiecare grup de patru caractere. Ar trebui să se țină seama de faptul că în special utilizatorii mai în vârstă pot avea dificultăți cu noile date și rânduri de caractere. Prin urmare, băncile ar trebui să acorde asistență consumatorilor, de exemplu prin intermediul unor programe de conversie.

3.8   În plus, noile instrumente de plată trebuie testate în mod adecvat. Acest lucru nu a fost posibil pentru toate produsele SEPA, întrucât, de exemplu debitele directe SEPA au fost disponibile la scară largă doar odată ce a intrat în vigoare obligația ca aceste debite să fie acceptate de către toate băncile, în noiembrie 2010. Doar testele practice oferă părților interesate – bănci și utilizatori – posibilitatea de a identifica și elimina problemele inițiale și obstacolele de natură practică. Înainte de toate, perioadele de pregătire trebuie să fie suficient de lungi pentru a asigura faptul că noile operațiuni de plată SEPA se pot derula în mod automatizat și sunt adecvate pentru o utilizare pe scară largă.

3.9   CESE consideră că introducerea obligatorie a SEPA trebuie însoțită de suficiente măsuri de siguranță, menținând în același timp ușurința de utilizare a procedurilor, în special pentru serviciile bancare pentru persoanele fizice. Plătitorii, beneficiarii plăților și prestatorii serviciilor de plată trebuie să aibă toți garanția că plățile vor fi operate corect, la timp și în mod fiabil.

3.10   Nu în ultimul rând, la nivel național pot apărea probleme de implementare în legătură cu migrarea către operațiunile de plată SEPA. De exemplu, în Germania, de departe țara cu cel mai mare număr de utilizatori ai debitelor directe din întreaga UE, încă nu este clar dacă actualele mandate pentru debitele directe pot fi utilizate și pentru debitele directe SEPA. Pentru această chestiune trebuie găsită o soluție eficientă și sigură din punct de vedere juridic, care să nu dezavantajeze pe nedrept nici consumatorii, nici întreprinderile. Ar fi inacceptabil ca toți clienții să fie contactați și să li se solicite emiterea de noi mandate. Acest lucru ar genera cheltuieli administrative și financiare disproporționate. Nu ar fi nici în folosul consumatorilor, întrucât aceștia s-ar confrunta cu o avalanșă de scrisori din partea partenerilor lor contractuali.

3.11   În plus, la conceperea operațiunilor de plată, utilizatorii ar trebui să fie consultați mai mult la nivel european și național. Acest lucru nu este valabil doar pentru actuala fază de implementare a instrumentelor de plată SEPA, dar și în ceea ce privește dezvoltarea în viitor a procedurilor. Prin crearea Consiliului SEPA, Comisia Europeană și Banca Centrală Europeană au făcut primul pas către o mai mare implicare a utilizatorilor în conceperea procedurilor. Cu toate acestea, din păcate, asociațiile utilizatorilor reprezentate în Consiliul SEPA nu reflectă suficient interesele părților implicate în proiectul SEPA. De asemenea, ar fi important să se creeze un grup de experți în cadrul Consiliului SEPA, format dintr-un număr egal de reprezentanți ai ofertanților de servicii și ai utilizatorilor, care să analizeze dezvoltarea tehnică în viitor a operațiunilor de plată SEPA.

4.   Observații specifice

4.1   Articolul 5 alineatele (1) și (2) – timp suficient pentru migrarea către SEPA

4.1.1   CESE consideră că termenele propuse de Comisia Europeană pentru migrarea obligatorie către operațiunile de plată SEPA sunt prea scurte. Întâi, trebuie luate măsuri pentru a se garanta că noile produse SEPA sunt la fel de eficiente și sigure ca și actualele proceduri naționale de plată.

4.1.2   Pentru transferurile de credit, termenul de aplicare nu ar trebui să fie doar de un an, ci de trei ani după intrarea în vigoare a regulamentului.

4.1.3   Pentru debitele directe, termenul nu ar trebui să fie de doi ani după intrarea în vigoare a regulamentului, ci de patru ani.

4.1.4   Aceste termene mai lungi sunt necesare în primul rând pentru a câștiga încrederea consumatorilor în noile proceduri de plată SEPA. Trebuie mărit gradul de cunoaștere a procedurilor SEPA de către public. Acest lucru este valabil în special pentru cunoștințele privind codurile IBAN si BIC. În plus, trebuie comunicate mai bine avantajele procedurilor de plată SEPA. Noile produse trebuie să se dovedească eficiente și sigure în practică. În afară de aceasta, trebuie încă rezolvate problemele naționale, cum ar fi migrarea mandatelor.

4.1.5   Din punctul de vedere al întreprinderilor, sunt necesare termene mai lungi pentru că schimbările procedurilor sunt costisitoare. Astfel, întreprinderile trebuie să facă investiții suplimentare și să-și adapteze procedurile de lucru și sistemele de operare. Printre acestea se numără, de exemplu, migrarea întregii baze de date a clienților către IBAN și BIC. Însăși Comisia Europeană a afirmat în evaluarea de impact că ciclul obișnuit de investiții pentru sistemele IT ale întreprinderilor durează între trei și cinci ani.

4.2   Articolul 5 alineatul (4) în legătura cu articolul 12 – evitarea unui transfer excesiv de competențe

4.2.1   CESE consideră că este necesar ca și în viitor deciziile esențiale privind dezvoltarea SEPA să fie luate de legislatorul european, cu participarea organelor consultative, cum este CESE. În opinia Comitetului, competențele generale conferite Comisiei Europene de a adopta acte delegate pentru a realiza adaptări la progresul tehnic și la evoluția pieței merg prea departe. Chiar și unele schimbări minore ale procedurilor europene de plată pot avea un impact important asupra consumatorilor, întreprinderilor și operatorilor plăților, acesta trebuind să fie discutat temeinic și să facă obiectul unei decizii în conformitate cu procedura legislativă obișnuită.

4.2.2   Articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) stipulează că transferarea competenței de a adopta acte delegate este permisă doar în scopul suplimentării sau modificării anumitor elemente neesențiale ale actului legislativ relevant.

4.2.3   Cerințele pentru transferurile de credit și debitele directe SEPA, prezentate în anexa propunerii de regulament, sunt criterii decisive pentru viitoarele produse SEPA. Chiar și unele schimbări minore ale acestor cerințe pot avea un impact major asupra procedurilor tehnice atât pentru prestatorii de servicii, cât și pentru utilizatorii serviciilor. În definitiv, lista cerințelor include și cerința de a aboli procedurile naționale, întrucât acestea nu mai respectă specificațiile SEPA. Prin urmare, ar trebui respinsă modificarea cerințelor fără o implicare suficientă a Parlamentului European și a Consiliului.

4.3   Articolul 6 – claritate în ceea ce privește structura costurilor în viitor

4.3.1   CESE salută explicit faptul că, în principiu, comisioanele interbancare multilaterale pentru debitele directe vor fi interzise în viitor. Trebuie să se asigure faptul că în viitor comisioanele pe tranzacții sunt transparente și pot fi atribuite unor servicii specifice oferite de bănci.

4.3.2   Comisia Europeana a subliniat de la începutul proiectului faptul că noile plăți SEPA nu trebuie să fie mai scumpe decât cele vechi, naționale. CESE susține cu fermitate aceasta cerință și solicită Comisiei să ia toate măsurile necesare pentru a asigura că noile plăți SEPA nu devin mai scumpe decât cele vechi, naționale prin mărirea taxelor naționale, așa cum s-a întâmplat la introducerea euro. Altfel, nu se poate asigura acceptarea noilor proceduri de plată, în primul rând de către consumatori. Comisioanele interbancare multilaterale nu sunt uzuale în toate țările din zona euro. Prin urmare, ar fi un semnal fundamental fals dacă acestea ar fi introduse în fiecare țară din zona euro odată cu procedurile de plată SEPA.

4.3.3   CESE subliniază în continuare că pentru tranzacțiile directe care nu pot fi efectuate în mod corespunzător de către un prestator de servicii de plată, deoarece plata este respinsă, refuzată, returnată sau inversată (tranzacții R), consumatorii ar trebui să plătească un comision interbancar multilateral doar în caz de fonduri insuficiente în conturile lor la momentul efectuării plății asociate debitului direct. În toate celelalte cazuri, un astfel de comision trebuie plătit de către beneficiarul plății. Beneficiarul plății, banca acestuia sau banca plătitorului nu trebuie să aibă voie să impute plătitorului plata comisioanelor pentru tranzacțiile R care nu au fost cauzate de plătitor.

---

(1)  JO C 318, 23.12.2006, p. 51 și JO C 228, 22.9.2009, p. 66.

---

---