52010DC0622

Bruxelles, 4.11.2010

COM(2010) 622 final

RAPORT AL COMISIEI

RAPORT ANUAL CU PRIVIRE LA INSTRUMENTUL PENTRU POLITICI STRUCTURALE DE PREADERARE (ISPA) 2009 SEC(2010 1304 final

CUPRINS

1. Introducere 3

2. Proiectul ISPA 2005HR16PPE001 – programul privind distribuirea apei și tratarea apelor reziduale din Karlovac 3

3. Proiectul IPSA 2005HR16PPT001 – proiectul de reabilitare a căii ferate Vinkovci - Tovarnik - frontiera de stat 4

4. Bugetul ISPA 5

5. Noi proiecte ISPA 7

6. Noi angajamente 7

7. Proiecte finanțate în perioada 2005-2009 7

8. Plăți 8

9. Tabele recapitulative 9

10. Forme și metode de asigurare a asistenței tehnice 10

11. Asistența tehnică la inițiativa țării beneficiare 10

12. Asistența tehnică la inițiativa Comisiei 11

13. Implementare 12

14. Monitorizarea proiectelor 13

15. Gestionare și control financiar, inclusiv SEID 14

16. Evaluarea riscurilor 15

17. Constatările Curții de Conturi Europene 15

18. Parteneri de cofinanțare – BEI și BERD 15

19. Achiziții publice 16

20. Politica în domeniul concurenței 16

21. Politica de mediu 16

22. Politica în domeniul transporturilor 17

23. Acțiuni publicitare 18

INTRODUCERE

În urma Consiliului European de la Bruxelles din iunie 2004, care a acordat Croației statutul de țară candidată , aceasta a beneficiat de ISPA de la 1 ianuarie 2005. Astfel Croația a urmat țărilor beneficiare de ISPA precedente, care au primit asistența ISPA din momentul în care a fost creat acest instrument, în anul 2000. La 1 ianuarie 2007, Bulgaria și România au devenit membre ale Uniunii Europene și au încetat să beneficieze de finanțările pentru preaderare, inclusiv de ISPA. Ca urmare a aderării acestor două țări, Croația a rămas singura țară care primește asistență ISPA. În consecință, prezentul raport cuprinde numai activitățile ISPA realizate de Croația.

În anul 2009 s-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește ritmul de implementare a proiectelor în Croația, deși, din nefericire, plățile ISPA nu au urmat aceeași tendință. Motivul principal a fost acela că o serie de proceduri de achiziții publice prin cereri de oferte de importanță majoră lansate în timpul anului nu fuseseră încă încheiate la sfârșitul acestuia din cauza unor complicații apărute în cursul procedurilor respective. Totuși, merită subliniat fluxul continuu de cereri de plăți intermediare depuse de-a lungul anului care reflectă continuarea reală a procesului de implementare efectivă.

În pofida lipsei unor progrese vizibile în materie de plăți și contractare ale implementării efective a proiectelor, ar trebui reținut faptul că anul 2009 nu a fost un an lipsit de succes pentru ISPA în Croația. Mai multe proceduri de achiziții publice prin cereri de oferte de importanță majoră au fost în cele din urmă lansate după rezolvarea unei serii de probleme tehnice și juridice dificile și semnificative. În plus, atât Agenția de implementare, cât și beneficiarii finali, au depus eforturi considerabile pentru a asigura respectarea termenelor și o documentație tehnică în conformitate cu standardele solicitate. Rezultatul acestor eforturi a fost faptul că implementarea efectivă a tuturor celor 6 proiecte ISPA va fi în curs de desfășurare în Croația până la începutul anului 2010.

În 2009 a fost încheiat cu succes primul dintre cele șase proiecte ISPA. În plus, în urma unor prețuri contractuale mai reduse decât cele anticipate, a fost posibilă modificarea memorandumului de finanțare a două proiecte, astfel încât fondurile ISPA au putut să acopere mai multe lucrări, iar rata de cofinanțare a fost mărită. În același sens, se preconizează modificarea celorlalte patru memorandumuri de finanțare în 2010.

Munca intensă și perseverența tuturor părților implicate în implementarea proiectelor ISPA în 2009 au avut drept consecință faptul că toate contractele esențiale pentru cele 6 proiecte ISPA urmau a fi semnate până la începutul anului 2010. În schimb, aceasta înseamnă că lucrările din 2010 se vor axa mai mult pe implementarea efectivă a proiectelor, pe gestiunea acestora, pe monitorizare și plăți decât pe lansarea unor proceduri de achiziții publice prin cereri de oferte.

În urma experienței acumulate treptat și a creșterii personalului, agenția croată de implementare a proiectelor ISPA, și anume Agenția Centrală de Plăți și Contractare (CFCA), a fost mult mai eficientă în 2009. Menținerea personalului și atragerea inginerilor cu experiență corespunzătoare rămân însă niște aspecte problematice. Formarea intensă a personalului a continuat în timpul anului și este clar că funcționarea agenției a fost îmbunătățită.

Mai trebuie luat în considerare un ultim factor în ceea ce privește dificultățile întâlnite în cadrul implementării proiectelor ISPA și anume faptul că, în pofida începerii în paralel a implementării proiectelor finanțate prin Instrumentul de asistență pentru preaderare (IPA), în anul 2009 au fost înregistrate progrese reale. Începerea acestor operațiuni IPA a necesitat mobilizarea diverselor organisme implicate în ISPA și, mai ales, a celor două ministere competente, Ministerul finanțelor și CFCA.

PROIECTUL ISPA 2005HR16PPE001 - PROGRAMUL PRIVIND DISTRIBUIREA APEI șI TRATAREA APELOR REZIDUALE DIN KARLOVAC

[pic]

PROIECTUL IPSA 2005HR16PPT001 – PROIECTUL DE REABILITARE A CăII FERATE VINKOVCI - TOVARNIK - FRONTIERA DE STAT

[pic]

BUGETUL ISPRA

În conformitate cu sistemul contabil utilizat de Comisie, care se bazează pe activitățile desfășurate, bugetul ISPA a fost prevăzut cu două rubrici bugetare: rubrica bugetară pentru gestionare administrativă B13.01.04.02 și rubrica bugetară pentru cheltuieli operaționale B13.05.01.01. Prima rubrică conține mijloacele de asigurare a cheltuielilor administrative de asistență tehnică (AT), în principal pentru consolidarea Delegației Uniunii Europene pe lângă Republica Croația. Aceasta s-a închis în 2006. A doua rubrică bugetară cuprinde sumele rezervate pentru implementarea efectivă și funcționarea ISPA în Croația.

Rubrica bugetară B13.05.01.01 acoperă toate cheltuielile pentru cofinanțarea proiectelor de infrastructură (măsuri). O sumă totală de 6 762 276,41 EUR a fost plătită din această rubrică bugetară în 2009.

Tabelul 1 : Bugetul ISPA în 2009 – în EUR

Rubrică bugetară | Plăți efectuate |

Linie bugetară pentru gestionare administrativă B13.01.04.02 (închisă în 2006) | 0 |

Linie bugetară pentru cheltuieli operaționale B13.05.01.01 | 6 762 276,41 |

Total | 6 762 276,41 |

Finanțarea proiectelor

NOI PROIECTE ISPA

În 2009 nu a fost adoptat niciun proiect ISPA nou.

NOI ANGAJAMENTE

Având în vedere că instrumentul ISPA s-a încheiat în 2006, nu s-au mai efectuat angajamente noi în 2009, nici pentru proiecte privind mediul, nici pentru proiecte în sectorul transporturilor.

PROIECTE FINANțATE ÎN PERIOADA 2005-2009

În perioada 2005-2006, Comisia a aprobat în total 6 proiecte pe baza propunerilor prezentate de Croația. Dintre acestea, 3 sunt proiecte în sectorul mediului, 2 în sectorul transporturilor și unul este consacrat unei măsuri orizontale de AT (pentru organizarea comitetelor de monitorizare prevăzute prin lege și pentru sprijinirea agențiilor de implementare ISPA). Costurile totale de investiție eligibile pentru aceste proiecte se ridică la 107 474 736 EUR, din care un total de 59 000 000 EUR, adică 54,8%, a fost alocat prin ISPA. La sfârșitul anului 2006, Comisia angajase 100% din fondurile ISPA rezervate Croației pentru perioada 2005-2006, angajamentele fiind distribuite în mod echilibrat între sectorul mediului și cel al transporturilor.

Tabelul 2 : Proiecte aprobate în Croația în perioada 2005-2006[1] – în EUR

Transporturi | 2 | 60 924 700 | 29 271 310 | 56,5 | 29 271 310 |

Măsuri orizontale de AT | 1 | 262 335 | 262 335 | 100 | 262 335 |

Mediu | 5 486 527,00 | 2 390 822,62 | 7 877 349,62 |

Transporturi | 8 387 352,30 | 4 371 453,79 | 12 758 806,09 |

AT | 209 868,00 | 0 | 209 868,00 |

Total | 14 083 747,30 | 6 762 276,41 | 20 846 023,71 |

TABELE RECAPITULATIVE

Tabelul 4 ilustrează sinteza intervențiilor ISPA, atât pentru anul 2009, cât și pentru perioada 2005-2009.

Tabelul 4 : Proiecte aprobate în Croația în 2005-2009 – în EUR

Subsector | Număr de proiecte | Costuri eligibile | Contribuție ISPA | 2009 | 2005 – 2009 |

Apă | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 |

Apă și ape reziduale, inclusiv tratarea acestora | 1 | 36 000 000 | 22 500 000 | 0 | 2 217 698,68 | 22 500 000 | 6 717 698,68 |

Stație de tratare a apelor reziduale | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 |

Deșeuri solide | 1 | 8 823 601 | 6 000 049 | 0 | 0 | 6 000 049 | 600 005,00 |

Calitatea aerului | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 |

Măsuri orizontale | 1 | 1 464 100 | 966 306 | 0 | 173 123,94 | 966 306 | 559 645,94 |

Total, pe sector | 3 | 46 287 701 | 29 466 355 | 0 | 2 390 822,62 | 29 466 355 | 7 877 349,62 |

Transporturi |

Transport rutier | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 |

Transport feroviar | 1 | 60 182 962 | 28 789 180 | 0 | 4 275 027,79 | 28 789 180 | 12 565 954,09 |

Transport rutier și feroviar | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 |

Navigație internă | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 |

Aeroporturi | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 |

Măsuri orizontale | 1 | 741 738 | 482 130 | 0 | 96 426 | 482 130 | 192 852,00 |

Total, pe sector | 2 | 60 924 700 | 29 271 310 | 0 | 4 371 453,79 | 29 271 310 | 12 758 806,09 |

Măsuri orizontale |

AT | 1 | 262 335 | 262 335 | 0 | 0 | 262 335 | 209 868 |

Total, pe sector | 1 | 1 464 100 | 966 306 | 0 | 173 123 94 | 966 306 | 559 654,94 |

Transporturi |

Total, pe sector | 1 | 741 738 | 482 130 | 0 | 96 426,00 | 482 130 | 192 852,00 |

Măsuri orizontale de AT |

Total, pe sector | 1 | 262 335 | 262 335 | 0 | 0 | 262 335 | 209 868,00 |

TOTAL | 3 |2 468 173 |1 710 771 |0 |269 549,94 |1 710 771 |962 374,94 | | ASISTENțA TEHNICă LA INIțIATIVA COMISIEI

De la începutul ISPA, activitățile de asistență tehnică realizate la inițiativa sau în numele Comisiei se concentrează pe asigurarea capacității Delegației UE de a executa proceduri de control ex-ante (inclusiv evaluări de proiecte) în conformitate cu standardele impuse pentru gestionarea fondurilor UE. Din 2006, nu s-a mai finanțat prin ISPA nicio astfel de măsură de asistență tehnică. De atunci, toate măsurile de acest tip se finanțează prin IPA.

Gestionare și punere în aplicare

IMPLEMENTARE

Primele două proiecte din Croația au fost aprobate în decembrie 2005, iar ultimele patru au fost aprobate în iulie și septembrie 2006. La sfârșitul anului 2009, începuse implementarea efectivă a cinci dintre cele șase proiecte ISPA, inclusiv a două dintre cele trei proiecte de infrastructură. Ultimul proiect de infrastructură se afla, de asemenea, în plin proces de derulare a procedurii de achiziții publice prin cereri de oferte, semnarea contractelor fiind preconizată la începutul anului 2010. Trei contracte ISPA sunt în prezent finalizate, iar o serie de alte contracte se află într-un stadiu foarte avansat. În plus, unul dintre cele 3 proiecte de infrastructură a fost deja adjudecat și se află într-un stadiu avansat de implementare, 65% din lucrările necesare fiind încheiate (a se observa imaginile de la pagina 6).

La sfârșitul anului 2009 mai trebuiau atribuite șase contracte în total, dintre care 4 de achiziții de bunuri. Două alte cereri de oferte erau în curs de evaluare și un alt contract care se terminase deja trebuia să facă obiectul unei noi proceduri de achiziții publice prin cereri de oferte.

În 2009, au continuat să existe probleme semnificative legate de procedurile de ofertare și contractare, iar 3 cereri de oferte esențiale (două pentru lucrări și una pentru servicii) au trebuit repetate, ceea ce a întârziat și a complicat implementarea proiectelor afectate. În plus, unul dintre contractanții selectați a pus capăt contractului după mai multe luni de activitate, ceea ce s-a soldat cu necesitatea lansării unei noi proceduri de achiziții publice prin cereri de oferte cu privire la acel contract.

Majoritatea proiectelor ISPA intră în prezent în faza finală de adjudecare a contractelor. În urma acestui lucru, se acordă o atenție deosebită garantării faptului că suma alocată prin ISPA fiecărui proiect este plătită în totalitate. De aceea, proiectele pot face obiectul unor ajustări în anul 2010, prin modificarea memorandumurilor de finanțare respective.

În urma modificării „Orientărilor pentru închiderea proiectelor prin Fondul de coeziune și ex-ISPA 2000-2006”[2] în vederea prelungirii până la 31 decembrie 2011 a termenului-limită de eligibilitate a cheltuielilor pentru fostele proiecte ISPA (care țin acum de Fondul de coeziune) aprobate începând cu 1 ianuarie 2004, precum și în vederea prelungirii până la 31 decembrie 2012 a termenului-limită de eligibilitate a cheltuielilor pentru proiectele adoptate începând cu 1 ianuarie 2004 care beneficiază de asistență în valoare de 100 milioane EUR sau mai mult, vor fi elaborate propuneri similare pentru proiectele de infrastructură în curs de implementare în Croația. Prelungirea termenului-limită de eligibilitate a fost o inițiativă a Comisiei pentru a ajuta țările care beneficiază de ISPA (în prezent de Fondul de coeziune) în timpul crizei economice. În cazul Croației, această prelungire de un an ar permite ca toate fondurile ISPA alocate țării beneficiare să fie distribuite în mod eficient.

În cursul anului 2009, funcționarea agenției croate de implementare a continuat să fie neuniformă, deși a fost observată o îmbunătățire globală. Persistența acestor rezultate dezamăgitoare se poate explica, printre altele, prin presiunea ridicată exercitată asupra personalului care, în prezent, se ocupă și de implementarea proiectelor IPA. În plus, caracterul lent și uneori foarte birocratic al procedurilor interne din cadrul administrației croate a contribuit la ritmul nesatisfăcător de implementare.

Pentru a încheia într-o notă pozitivă, ar trebui notat faptul că până la sfârșitul anului 2009 aproape toate cele 6 proiecte ISPA se aflau în curs de implementare. În momentul de față, toate contractele decisive sunt în curs de implementare sau pe punctul de a fi semnate. În plus, în ceea ce privește cererile de oferte pentru acele câteva contracte care trebuie adjudecate, fie au fost deja lansate, fie lansarea lor este iminentă. Niciunul dintre aceste contracte nu este, totuși, urgent. S-ar putea afirma, așadar, că 2009 a fost un an esențial pentru Croația în ceea ce privește succesul ISPA. Cu toate acestea, în ciuda unor dificultăți semnificative, autoritățile au reușit în cele din urmă să facă progrese reale datorită eforturilor considerabile depuse de toți cei implicați.

MONITORIZAREA PROIECTELOR

Monitorizarea și evaluarea globală a desfășurării și eficacității implementării ISPA se realizează prin întâlniri periodice la sediile delegațiilor UE, prin rapoarte de monitorizare prezentate de către organismele de implementare, prin vizite la fața locului ale personalului Comisiei și prin monitorizarea oficială cu ocazia întrunirilor semestriale ale comitetului de monitorizare ISPA care au loc în Croația, precum și prin primirea de rapoarte anuale pentru fiecare proiect ISPA din partea autorității de implementare.

În 2009, au avut loc în Croația două întruniri ale comitetului de monitorizare ISPA, în iunie și, respectiv, în noiembrie. În cadrul ambelor întruniri, a fost acordată o atenție deosebită rezolvării problemelor legate de două cereri de oferte decisive în materie de lucrări care au trebuit relansate după eșuarea tentativelor de adjudecare a contractelor. În ciuda acestui neajuns, ambele cereri de oferte au fost relansate după modificarea corespunzătoare a documentelor aferente și până la sfârșitul anului ambele proceduri de achiziții publice prin cereri de oferte ajunseseră aproape de a fi finalizate.

Alte probleme care au reținut atenția comitetului de monitorizare în cadrul întrunirilor au fost: complicațiile din ce în ce mai mari survenite în implementarea proiectelor din cauza apropierii lunii decembrie 2010, termenul-limită de eligibilitate a plăților; nevoia de a scurta termenele necesare administrației croate pentru aprobarea documentelor; necesitatea respectării mai stricte a procedurilor de achiziții publice prin cereri de oferte (motivul eșuării unuia dintre principalele contracte în materie de lucrări menționate mai sus); nevoia de a modifica 2 memorandumuri de finanțare în vederea prelungirii la maxim a termenului-limită de eligibilitate a plăților, ceea ce a permis ajustarea ratei de cofinanțare și a amplorii lucrărilor necesare după încheierea tuturor procedurilor de achiziții publice prin cereri de oferte; cerințele de pregătire a rapoartelor finale; discuțiile privind rezultatele nesatisfăcătoare ale anumitor contractanți și consecințele terminării unui anumit contract; alocarea și utilizarea dobânzii generate în conturile individuale ISPA; utilizarea „surplusului” din fondurile ISPA în urma încheierii proceselor de adjudecare a contractelor pentru fiecare proiect ISPA; necesitatea de a crește numărul personalului din cadrul organismelor croate relevante implicate în implementarea proiectelor; modificările care trebuie aduse restului de memorandumuri de finanțare, precum și nevoia de a solicita permisiunea specială de a prelungi termenul-limită de eligibilitate pentru toate cele 3 proiecte de infrastructură până în decembrie 2011 [o astfel de prelungire a fost deja acordată unor proiecte ale Fondului de coeziune (foste ISPA) aprobate în 2005 și 2006] pentru a permite absorbția completă a fondurilor ISPA.

GESTIONARE șI CONTROL FINANCIAR, INCLUSIV SEID

Principalele cerințe atât pentru gestionarea și controlul financiar, cât și pentru tratarea neregulilor sunt reglementate de dispozițiile regulamentului ISPA[3] și ale anexei III la Memorandumul de finanțare, în conformitate cu regimul de control ex ante efectuat de către Comisie. Aceste cerințe sunt similare celor care se aplică în cazul Fondului de coeziune și al fondurilor structurale. Elementele fundamentale se referă la instituirea unor sisteme și proceduri interne de control financiar care să asigure transparența și caracterul nediscriminatoriu al procedurilor de achiziții, acuratețea cheltuielilor declarate, o capacitate de audit intern adecvată, o pistă de audit suficientă și tratarea adecvată a neregulilor.

Inițial, unitatea de audit a DG REGIO prevăzuse efectuarea unui audit referitor la proiectele ISPA în Croația în anul 2009. Intenția era aceea de a asigura faptul că informațiile privind realizarea proiectelor ISPA și fluxurile financiare aferente prezintă garanții în ceea ce privește: 1) legalitatea și regularitatea declarațiilor privind cheltuielile transmise Comisiei; 2) conformitatea cu politicile UE, în special în ceea ce privește cerințele referitoare la publicitate; 3) conformitatea cu principiile bunei gestionări financiare. Cu toate acestea, din mai multe motive diferite, auditul a trebuit să fie amânat până la începutul anului 2010.

În 2009, atenția unității de audit s-a concentrat, mai ales, pe activitățile legate de lansarea IPA[4]. Deși nu a efectuat nicio misiune în Croația în 2009, unitatea de audit a continuat, împreună cu delegația UE, să exercite presiune asupra autorităților croate în vederea îmbunătățirii capacității lor instituționale prin continuarea recrutării și formării de personal.

Delegația UE la Zagreb a rămas principalul mecanism de garantare a unei bune gestiuni financiare și a unui control riguros. Numărul de documente ISPA respinse rămâne ridicat, ceea ce dovedește în mod clar faptul că autoritățile croate trebuie să depună mai multe eforturi înainte de a se crea o relație de încredere în ceea ce privește capacitatea lor de a gestiona corect fondurile ISPA în mod independent. În acest context, trebuie observat faptul că, după alte tentative de recrutare nesatisfăcătoare, delegația UE încă nu dispune de efective suficiente, ceea ce, în combinație cu un volum de muncă deosebit de ridicat în materie de activități IPA, a supus personalul delegației unei presiuni și unei sarcini considerabile.

SID

Cerințele pentru acreditarea SID (Sistemul de Implementare Descentralizată) a agenției de implementare din Croația, CFCA, sunt în conformitate cu prevederile articolului 164 din Regulamentul financiar[5]. Comisia a aprobat acreditarea SID la 13 februarie 2006.

EDIS

Întrucât ISPA nu mai există din 2006 în urma introducerii Instrumentului de asistență pentru preaderare (IPA), a devenit inutilă trecerea de la ISPA la SEID (Sistemul Extins de Implementare Descentralizată) care solicită numai controale ex-post din partea Comisiei. În consecință, eforturile recente ale autorităților croate s-au concentrat asupra pregătirii structurilor IPA pentru trecerea la SEID, întrucât aceste structuri vor rămâne operaționale în viitorul apropiat până la aderare. În acest timp, delegația UE în Croația continuă să își îndeplinească rolul său important de supraveghere zilnică a gestiunii, implementării și monitorizării măsurilor ISPA.

EVALUAREA RISCURILOR

Strategia de audit planificată pentru 2009 s-a bazat pe rezultatele unei analize a modului în care evoluează implementarea ISPA și a obiectivelor conexe ale Direcției Audit din cadrul DG Politică Regională. Strategia de audit stabilește obiectivele definite de conducerea superioară din cadrul DG Politica Regională. Aceste obiective se definesc pe baza discuțiilor detaliate cu direcțiile operaționale, în decursul cărora se realizează un schimb de informații privind riscurile potențiale. Strategia de audit determină apoi acțiunile necesare pentru realizarea obiectivelor, ținând seama de riscurile identificate. În general, punerea în aplicare a strategiei reduce riscurile. Contrar planului inițial, niciun audit referitor la ISPA nu a fost efectuat în Croația în 2009. Auditul planificat a fost reprogramat pentru începutul anului 2010.

În sistemul de aprobare ex-ante , se verifică în mod prioritar dacă au fost puse în aplicare suficiente proceduri de control privind implementarea proiectului și plățile. Cu toate acestea, gestionarea fondurilor de preaderare comportă un risc intrinsec, deoarece finanțările sunt oferite de o gamă variată de organizații și sisteme. Eligibilitatea cheltuielilor se determină în raport cu normele și condițiile stabilite la nivelul UE și la nivel național, situație complexă care poate genera erori de interpretare.

CONSTATăRILE CURțII DE CONTURI EUROPENE

În anul 2009, nu au fost realizate audituri sau misiuni în Croația.

PARTENERI DE COFINANțARE – BEI șI BERD

Având în vedere experiența în domeniul pregătirii și punerii în aplicare a proiectelor, Comisia a păstrat periodic legătura cu aceste instituții de credit, atât la nivel transversal, pentru coordonarea aspectelor privind strategia și metodologia legate de programare și implementare, cât și la nivel național. Competențele de specialitate ale acestor bănci în ceea ce privește structurarea combinațiilor de finanțare pe bază de ajutoare nerambursabile/împrumut, inclusiv a acordurilor de parteneriat public-privat, sunt extrem de importante pentru ameliorarea calității proiectelor finanțate prin ISPA. Cu toate acestea, Banca Europeană de Investiții nu este implicată în niciun proiect ISPA în Croația.

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare este singura instituție financiară internațională implicată activ într-un proiect ISPA în Croația, oferind un împrumut de 10 milioane EUR pentru un proiect privind mediul aprobat în 2005 – programul privind distribuirea apei și tratarea apelor reziduale din Karlovac. Reprezentanți ai BERD au participat, așadar, la ambele întruniri ale comitetului de monitorizare ISPA care s-au desfășurat în Croația în 2009.

Contribuția la politicile Uniunii Europene

ACHIZIțII PUBLICE

Una dintre provocările importante ale implementării proiectelor ISPA a fost îndeplinirea obligațiilor juridice privind derularea unor achiziții publice sigure, echitabile și transparente, astfel cum sunt definite în regulile PRAG. Dificultatea de a respecta principiile UE în materie achiziții publice a condus la întârzieri în implementarea proiectelor ISPA și, în mai multe cazuri, la relansarea cererilor de oferte. Prin urmare, serviciile Comisiei – în special delegația UE la Zagreb – au trebuit să continue să intervină pentru a se asigura că procedurile sunt aplicate în mod corect și că erorile sunt rectificate. Ocazional, acestea au trebuit de asemenea să ofere asistență Agenției de implementare în ceea ce privește ofertanții nemulțumiți. În general, calitatea documentelor aferente procedurilor de achiziții publice prin cereri de oferte s-a îmbunătățit însă această îmbunătățire s-a realizat oarecum neuniform.

Aprobarea ex-ante de către Comisie, a procedurilor de ofertare și de contractare în cazul proiectelor ISPA continuă, prin urmare, să fie pe deplin justificată întrucât s-a renunțat la planurile de trecere la regimul SEID (a se vedea mai sus). În sistemul actual de aprobare ex-ante și în conformitate cu decizia SID privind atribuirea competențelor de gestionare, numai CFCA joacă rolul de autoritate de contractare cu responsabilități în implementarea proiectelor, în timp ce Comisia aprobă fiecare etapă a procedurii de achiziții publice. Prin urmare, cu toate că nu este parte contractantă, Comisiei îi revin o parte din responsabilitățile comune privind corectitudinea procedurii de achiziții publice (contractele încheiate între beneficiari și contractanți fără acordul Comisiei nu sunt valabile).

POLITICA ÎN DOMENIUL CONCURENțEI

Având în vedere că asistența ISPA este destinată în special acoperirii unor cheltuieli publice – sau echivalente – privind servicii de utilitate publică, în general nu există probleme de incompatibilitate cu dispozițiile UE în domeniul concurenței. În măsura în care normele privind achizițiile publice nu sunt încălcate și atunci când este garantat accesul liber la aceste infrastructuri pentru toți operatorii economici care îndeplinesc cerințele tehnice și juridice necesare, această asistență nu oferă niciun avantaj special anumitor societăți.

POLITICA DE MEDIU

Furnizând asistență directă pentru proiectele de mediu prioritare, ISPA contribuie deopotrivă la punerea în aplicare a politicii de mediu și la respectarea standardelor UE în Croația. Experiența dobândită prin elaborarea și implementarea proiectelor contribuie la dezvoltarea capacității administrative în sectorul mediului și la accelerarea reformei acestuia. Consolidarea capacității administrative implică în special planificarea investițiilor și definirea priorităților în domeniul mediului. Progrese regulate au fost, de asemenea, realizate în aplicarea corectă a directivei EIM[6], în special în ceea ce privește consultarea publică. Este de așteptat ca ISPA să contribuie în acest fel la realizarea unor progrese în ceea ce privește protecția mediului în Croația.

Este important să se sublinieze că, în ceea ce privește Croația, în vederea introducerii IPA, cu numărul său mai mare de organisme implicate și un flux de proiecte noi, trebuie să se asigure suficiente resurse financiare și umane pentru implementarea proiectelor (inclusiv monitorizare, control, eliberarea autorizațiilor și elaborarea rapoartelor).

POLITICA ÎN DOMENIUL TRANSPORTURILOR

Rețelele de transport din Croația, convenite în conformitate cu TINA ( Transport Infrastructure Needs Assessment – evaluarea necesităților privind infrastructura de transport) și REBIS ( Regional Balkans Infrastructure Study – studiul privind infrastructurile de transport în regiunea Balcanilor), s-au dezvoltat în cadrul coridoarelor de transport paneuropene. Mai multe dintre acestea traversează teritoriul Croației, printre care coridorul VII (Dunăre), coridorul X (Salzburg-Ljubljana-Zagreb-Belgrad-Nis-Skopje-Veles-Salonic, inclusiv ramura Xa), precum și coridorul V, care are două ramuri în Croația (Vb – Budapesta, Zagreb Rijeka – și Vc – Budapesta, Sarajevo, Ploče). Aceste rețele au fost utilizate ca bază de planificare pentru strategia națională privind transporturile în ceea ce privește ISPA. În consecință, singurul proiect ISPA în domeniul transporturilor (feroviare) face parte din rețelele TINA și REBIS, respectiv se referă la construirea sau reabilitarea unei secțiuni, a unui punct nodal sau a unei căi de acces la rețea. Rețelele TEN-T din Croația au fost proiectate pe baza recomandărilor SEETO ( South East Europe Transport Observatory – Observatorul transporturilor din Europa de Sud-Est).

Coordonarea instrumentelor de preaderare

Coordonarea cu delegațiile UE

Serviciile Comisiei (DG Extindere, DG Relații Externe, DG Politică Regională) au organizat întâlniri periodice cu experții din delegațiile responsabile de PHARE și ISPA, pentru a discuta chestiuni legate de programare și implementare, în special problemele ridicate de procedurile de ofertare și de contractare.

Coordonarea cu IPA

Pentru a se asigura o coordonare eficientă a activităților și pentru a se evita dublarea acestora, în 2009 s-au organizat în Croația reuniunile celor două comitete de monitorizare ISPA, ținându-se cont de aspectele referitoare la componenta Dezvoltare Regională a IPA. Două dintre măsurile de asistență tehnică finanțate prin ISPA se referă la pregătirea fluxului de proiecte în vederea unei implementări bazate pe cofinanțare prin IPA.

ACțIUNI PUBLICITARE

În 2009, nu au avut loc acțiuni publicitare semnificative legate de proiectele ISPA.

[1] Din 2006 nu s-a mai aprobat niciun proiect din cauza faptului că în acel an s-a încheiat programul ISPA.

[2] SEC(2008) 415, 28.3.2008.

[3] Regulamentul (CE) nr. 1267/1999 al Consiliului din 21 iunie 1999 de stabilire a unui instrument structural de preaderare (JO L 161, 26.6.1999, p. 73).

[4] În 2009, principalul obiectiv al unității de audit era acela de a obține garanții suficiente cu privire la eficiența sistemelor de gestiune și control al proiectelor IPA și la conformitatea acestora cu cerințele reglementărilor aplicabile.

[5] Dispoziții care, cu toate acestea, au fost eliminate începând cu 1 mai 2007 prin Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1995/2006 (JO L 390, 30.12.2006, p. 1).

[6] Directiva 85/337/CEE a Consiliului din 27 iunie 1985 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului (JO L 175, 5.7.1985, p. 40).