18.7.2009

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 166/16

---

Raportul final al consilierului-auditor în cazul COMP/C-3/37.792 – Microsoft

[în temeiul articolelor 15 și 16 din Decizia (2001/462/CE, CECO) a Comisiei din 23 mai 2001 privind mandatul consilierilor-auditori în anumite proceduri în domeniul concurenței – JO L 162, 19.6.2001, p. 21]

2009/C 166/07

Proiectul de decizie în acest caz dă naștere următoarelor observații:

Procedura prevăzută la articolul 24 alineatul (1) bazată pe decizia finală din 24 martie 2004

La 24 martie 2004 Comisia a adoptat Decizia 2007/53/CE privind o procedură în temeiul articolului 82 (CE) și articolului 54 din Acordul privind SEE împotriva Microsoft Corp. (Cazul COMP/C-3/37.792 – Microsoft, JO L 32, 6.2.2007, p. 23).

În această decizie („decizia”), Comisia a stabilit, printre altele, că Microsoft a încălcat dispozițiile articolului 82 din Tratatul CE („articolul 82”) și ale articolului 54 din Acordul privind SEE refuzând, din octombrie 1998 și până la data adoptării deciziei, să dezvăluie anumite „informații privind interoperabilitatea” întreprinderilor care comercializează produse pentru sisteme de operare tip server pentru grupuri de lucru, astfel încât acestea să poată elabora și distribui astfel de produse (1).

La 10 noiembrie 2005, Comisia a adoptat o decizie în temeiul articolului 24 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 [„Decizia în temeiul articolului 24 alineatul (1)”]. Articolul 1 din decizie dispune următoarele: „Microsoft Corporation va lua măsuri pentru ca, până la data de 15 decembrie 2005, să îndeplinească integral obligațiile impuse la articolul 5 literele (a) și (c) din decizie. În cazul neîndeplinirii obligațiilor, se va impune Microsoft plata unei penalități cu titlu cominatoriu de 2 milioane EUR pe zi, calculată de la data respectivă.”

Decizia în temeiul articolului 24 alineatul (1) a identificat două aspecte ale neîndeplinirii de către Microsoft a obligațiilor impuse la articolul 5 literele (a) și (c) din decizie. Această procedură se referă în mod exclusiv la obligația care revine Microsoft în temeiul articolului 5 litera (a) din decizie de a aplica tarife rezonabile pentru accesul la informațiile privind interoperabilitatea sau pentru utilizarea acestora.

Procedura prevăzută la articolul 24 alineatul (2) bazată pe decizia adoptată în temeiul articolului 24 alineatul (1)

La 12 iulie 2006, în conformitate cu articolul 24 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003, Comisia a adoptat o primă decizie [prima „Decizie adoptată în temeiul articolului 24 alineatul (2)”] care stabilește cuantumul definitiv al penalității cu titlu cominatoriu impuse prin decizia adoptată în temeiul articolului 24 alineatul (1) la 280,5 milioane euro (2), pentru perioada 16 decembrie 2005-20 iunie 2006, în ceea ce privește primul aspect al nerespectării obligațiilor identificate în decizia adoptată în temeiul articolului 24 alineatul (1), și anume obligația Microsoft de a oferi o documentație tehnică exactă și completă care să conțină informațiile privind interoperabilitatea.

Astfel cum este precizat în prima decizie adoptată în temeiul articolului 24 alineatul (2), Comisia și-a rezervat posibilitatea de a fixa cuantumul definitiv al penalității cu titlu cominatoriu în ceea ce privește al doilea aspect al nerespectării obligațiilor identificat în mod preliminar în decizia adoptată în temeiul articolului 24 alineatul (1) din 16 decembrie 2005, în cazul în care aceasta concluzionează că Microsoft nu și-a respectat obligația de a aplica tarife rezonabile pentru accesul la informațiile privind interoperabilitatea sau pentru utilizarea acestora (3).

Prezentul proiect de decizie fixează cuantumul definitiv al penalității cu titlu cominatoriu care urmează să fie impusă Microsoft ca urmare a nerespectării obligației de a aplica tarife rezonabile pentru accesul la informațiile privind interoperabilitatea sau pentru utilizarea acestora.

Măsurile adoptate de către Microsoft pentru a se conforma dispozițiilor articolului 5 litera (a) și reacțiile Comisiei

Între 27 mai 2004, când Microsoft a oferit o primă descriere a măsurilor pe care intenționa să le adopte pentru a respecta dispozițiile articolului 5 literele (a)-(c) din decizie, și până în prezent, au avut loc numeroase schimburi de informații între Comisie și Microsoft în ceea ce privește aspectul din decizie referitor la aplicarea unor tarife rezonabile.

Într-o scrisoare din 29 octombrie 2004, Microsoft a precizat că, în opinia sa, descrierea măsurilor prezentate în scrisoarea sa din 27 mai 2004 îndeplinea obligația care revine Microsoft în temeiul articolului 5 litera (d) din decizie. De asemenea, Microsoft a înaintat două proiecte de acorduri pe care aceasta intenționa să le prezinte în cadrul Programului de protocoale tip server pentru grupuri de lucru („acordurile WSPP din 2004”).

Ulterior, au avut loc numeroase schimburi de informații în ultima parte a anului 2004 și prima jumătate a anului 2005 în cadrul cărora Comisia a cerut Microsoft [inclusiv prin solicitări de informații adresate în temeiul articolului 18 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003] explicații suplimentare și documente justificative, la care Microsoft a răspuns prin prezentarea a diferite rapoarte, memorandumuri și versiuni revizuite ale acordurilor WSPP din 2004. De asemenea, Comisia a adresat solicitări de informații și terților, cerând opinia acestora cu privire la nivelurile tarifelor propuse de Microsoft.

Prin decizia din 28 iulie 2005, Comisia a înființat un mecanism de monitorizare prevăzând numirea unui mandatar însărcinat cu monitorizarea, precum și funcțiile și obligațiile acestuia. Rolul mandatarului este de a asista Comisia în supravegherea respectării dispozițiilor deciziei (4). La 5 octombrie 2005, Comisia a ales o persoană dintr-o listă de patru experți selecționați propuși de Microsoft pentru funcția de mandatar însărcinat cu monitorizarea.

Între august și decembrie 2005 Microsoft a oferit versiuni revizuite ale acordurilor WSPP și diferite rapoarte care să justifice nivelurile tarifelor aplicate în cadrul acordurilor WSPP.

La 7 aprilie 2006, Comisia a furnizat Microsoft evaluarea materialelor care justifică nivelurile tarifelor aplicate în cadrul acordurilor WSPP, elaborată de mandatar și prezentată la 15 decembrie 2005 („raportul mandatarului din martie 2006 privind inovațiile”).

În consecință, între mai și noiembrie 2006, Microsoft a continuat să facă declarații ca răspuns la raportul mandatarului din martie 2006 privind inovațiile și să prezinte, de mai multe ori, versiuni revizuite ale acordurilor WSPP.

În februarie 2007, mandatarul și TAEUS, consilierul extern al Comisiei, au continuat să prezinte diferite rapoarte Comisiei. În lumina rapoartelor prezentate de către mandatar și TAEUS, Comisia a ajuns la concluzia preliminară că Microsoft încă nu își îndeplinise obligația de a aplica tarife rezonabile pentru accesul la informațiile privind interoperabilitatea sau pentru utilizarea acestora, în conformitate cu articolul 5 litera (a) din decizie.

Comunicarea privind obiecțiunile

La 1 martie 2007, Comisia a notificat Microsoft o comunicare privind obiecțiunile („comunicarea privind obiecțiunile”) și a acordat Microsoft cinci săptămâni pentru a răspunde.

La 9 martie 2007 Microsoft a solicitat o prelungire a termenului pentru oferirea răspunsului la comunicarea privind obiecțiunile. Am aprobat cererea la 15 martie 2007, termenul fiind extins până la 23 aprilie 2007. Microsoft a răspuns la timp.

Accesul la dosar

Microsoft a solicitat acces la dosar la 2 martie 2007, acesta fiind acordat la 5 martie 2007, în incintele Comisiei.

La 27 aprilie 2007 Microsoft a prezentat un corrigendum la răspunsul său la comunicarea obiecțiunilor. Microsoft a solicitat în continuare acces la dosar la 9 mai 2007.

La 11 mai 2007, TAEUS, mandatarul și consilierii acestuia au prezentat rapoarte privind raportul experților Microsoft anexat la răspunsul la comunicarea privind obiecțiunile iar la 14 mai 2007 a Microsoft a primit dreptul de acces la acestea, precum și la copiile tuturor comentariilor prezentate de terți privind comunicarea privind obiecțiunile și răspunsul la aceasta.

La 16 mai 2007 Microsoft a solicitat din nou acces la dosar, acesta fiind acordat la 23 mai 2007.

La 21 mai 2007 Microsoft a prezentat acordurile WSPP revizuite care conțineau un tabel revizuit de redevențe („sistemul de remunerare din 21 mai 2007”). Microsoft a declarat că „va aplica oficial aceste tarife scăzute” în mod retroactiv, de la data adoptării deciziei.

La 1 iunie 2007 Microsoft a prezentat un răspuns suplimentar la comunicarea privind obiecțiunile și o evaluare tehnică ulterioară la 8 iunie 2007.

Pe durata procedurii, de mai multe ori, Microsoft a solicitat acces la corespondența dintre Comisie, pe de o parte, și mandatar sau experții Comisiei, pe de altă parte.

Comisia consideră că aceste documente sunt interne.

Încă din timpul procedurilor privind acuzația că Microsoft nu a oferit o documentație tehnică exactă și completă care să conțină informațiile privind interoperabilitatea, nu am fost de acord cu solicitarea de acces a Microsoft la corespondența cu mandatarul însărcinat cu monitorizarea și cu experții externi ai Comisiei (a se vedea raportul final al consilierului auditor în cazul COMP/C-3/ 37.792 – Microsoft, 3.7.2006, p. 6). Am considerat această corespondență ca fiind una internă.

Totuși, am cercetat cu atenție dacă accesul la această corespondență ar fi putut fi necesar pentru înțelegerea adecvată a metodologiei sau pentru verificarea corespunzătoare din punct de vedere tehnic a raportului mandatarului sau dacă ar fi putut fi, într-un alt mod, indispensabil pentru apărarea Microsoft. În răspuns la preocupările exprimate de Microsoft, am verificat corespondența dintre mandatar, TAEUS și Comisie între datele relevante (10 noiembrie 2006 și 22 mai 2007). Am putut confirma Microsoft că, în opinia mea, nici un element al corespondenței nu s-a dovedit a fi indispensabil pentru înțelegerea metodologiei aplicate în cadrul raportului sau pentru testarea acurateței tehnice.

În plus, ca răspuns la o altă problemă ridicată de Microsoft, am verificat corespondența care mi-a fost pusă la dispoziție dintre Comisie, mandatar și TAEUS (între 10 noiembrie 2006 și 27 iulie 2007). În urma analizei corespondenței, le-am confirmat că nu există nici un document care să evidențieze exercitarea de către Comisie a unei influențe nejustificate asupra mandatarului sau experților acesteia.

AUDIEREA

Microsoft nu a solicitat efectuarea unei audieri.

EXPUNEREA FAPTELOR

Comisia a trimis o scrisoare de expunere a faptelor („expunerea faptelor”) către Microsoft la 24 iulie 2007. Această scrisoare a oferit Microsoft oportunitatea să prezinte observații cu privire la evaluarea Comisiei privind sistemul de remunerare din 21 mai 2007 și alte probe obținute de Comisie după adoptarea comunicării privind obiecțiunile, în special raportul mandatarului și al experților Comisiei, TAEUS, precum și solicitările de informații privind noile licențe WSPP. Microsoft a primit acces la dosar în ceea ce privește documentele depuse după adoptarea comunicării privind obiecțiunile și a transmis răspunsul său la expunerea faptelor la 31 august 2007.

DECIZIA TRIBUNALULUI DE PRIMĂ INSTANȚĂ

La 17 septembrie 2007, Tribunalul de Primă Instanță a confirmat partea dispozitivă a deciziei care fusese atacată de Microsoft (5).

Cu toate acestea, Tribunalul a anulat articolul 7 din decizie în măsura în care impune Microsoft să prezinte o propunere de instituire a unui mecanism care să includă un mandatar însărcinat cu monitorizarea care să poată avea acces, independent de Comisie, la asistența, informațiile, documentele, incintele și angajații Microsoft, precum și la codul sursă al produselor relevante ale Microsoft.

La 2 octombrie 2007 Comisia a solicitat Microsoft să furnizeze toate documentele și informațiile pe care le-a oferit mandatarului sau echipei acestuia, independent de Comisie, de la data numirii mandatarului. Microsoft a răspuns acestei solicitări prin scrisorile din 31 octombrie 2007 și 9 noiembrie 2007.

La 22 octombrie 2007, în urma discuțiilor purtate cu Comisia, Microsoft a introdus un nou sistem de remunerare pentru licențele WSPP.

Furnizarea acestor documente și informații și introducerea unui nou sistem de remunerare nu au însemnat că faza investigației a fost redeschisă, astfel că nu este necesară emiterea unei noi scrisori de expunere a faptelor.

PROIECTUL DE DECIZIE FINALĂ

În opinia mea, proiectul de decizie finală nu conține elemente de drept care să nu fi fost abordate în comunicarea privind obiecțiunile și nici fapte care să nu fi fost prezentate fie în comunicarea privind obiecțiunile, fie în scrisorile de expunere a faptelor.

În lumina celor menționate, consider că dreptul de a fi audiat al Microsoft și al părților terțe a fost respectat în cazul de față.

---

(1)  La 17 septembrie 2007, Tribunalul de Primă Instanță a confirmat partea dispozitivă a deciziei care fusese atacată de Microsoft. Ulterior, Microsoft a anunțat că nu va ataca hotărârea TPI.

(2)  Decizia Comisiei din 12 iulie 2006 de stabilire a cuantumului definitiv al penalității cu titlu cominatoriu impuse Microsoft Corporation prin Decizia C(2005) 4420 final și de modificare a acesteia cu privire la cuantumul penalității cu titlu cominatoriu (Cazul COMP/C-3/37.792 – Microsoft), C(2006) 3143 final.

(3)  Considerentul 244 din decizia adoptată în temeiul articolului 24 alineatul (2).

(4)  Conform articolului 7 din decizie și articolului 3 din decizia privind mandatarul.

(5)  A se vedea nota 1 de mai sus.

---