Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52009IP0156

    Cele mai bune practici din domeniul politicii regionale și obstacolele din calea utilizării fondurilor structurale Rezoluția Parlamentului European din 24 martie 2009 privind cele mai bune practici din domeniul politicii regionale și obstacolele din calea utilizării fondurilor structurale (2008/2061(INI))

    JO C 117E, 6.5.2010, p. 38–46 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

    6.5.2010   

    RO

    Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

    CE 117/38


    Marți, 24 martie 2009
    Cele mai bune practici din domeniul politicii regionale și obstacolele din calea utilizării fondurilor structurale

    P6_TA(2009)0156

    Rezoluția Parlamentului European din 24 martie 2009 privind cele mai bune practici din domeniul politicii regionale și obstacolele din calea utilizării fondurilor structurale (2008/2061(INI))

    2010/C 117 E/07

    Parlamentul European,

    având în vedere Programul URBACT desfășurat în cadrul Programului URBAN și care facilitează și dezvoltă „bunele practici” și schimburile de experiență în peste 200 de orașe din Uniunea Europeană,

    având în vedere rezoluția sa din 21 octombrie 2008 referitoare la guvernarea și parteneriatul la nivel național, regional și la nivel de proiect în domeniul politicii regionale (1),

    având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a anumitor dispoziții generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de coeziune (2),

    având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1080/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iulie 2006 privind Fondul European de Dezvoltare Regională (3),

    având în vedere articolele 158 și 159 din tratat,

    având în vedere concluziile Președinției Consiliului European de la Lisabona din 23 și 24 martie 2000,

    având în vedere Comunicarea Comisiei din 19 iunie 2008 intitulată „Al cincilea raport intermediar privind coeziunea economică și socială: regiuni în creștere, o Europă în creștere” (COM(2008)0371),

    având în vedere Comunicarea Comisiei din 6 octombrie 2008 intitulată „Cartea verde privind coeziunea teritorială: transformarea diversității teritoriale într-un avantaj” (COM(2008)0616),

    având în vedere Comunicarea Comisiei din 8 noiembrie 2006 intitulată „Regiunile, actori ai schimbării economice” (COM(2006)0675),

    având în vedere studiul efectuat de Departamentul Tematic Politici Structurale și de Coeziune privind „Bunele practici în domeniul politicii regionale și obstacolele în calea utilizării fondurilor structurale”,

    având în vedere audierea publică organizată de Comisia pentru dezvoltare regională din 17 iulie 2008,

    având în vedere articolul 45 din Regulamentul său de procedură,

    având în vedere raportul Comisiei pentru dezvoltare regională și avizul Comisiei pentru bugete (A6-0095/2009),

    A.

    întrucât politica de coeziune din Uniunea Europeană - nu numai din punct de vedere al mijloacelor financiare, ci, mai ales, al faptului că reprezintă un pilon esențial în cadrul procesului de integrare europeană, precum și al importanței sale pentru coeziunea socială, economică și teritorială a Uniunii Europene și pentru dezvoltarea celor 268 de regiuni ale acesteia, prin reducerea deficitelor și a decalajelor de dezvoltare și îmbunătățirea calității vieții pentru toți cetățenii UE - aparține celor mai importante politici;

    B.

    întrucât regiunile din Uniunea Europeană se confruntă în continuare cu provocări asemănătoare, deși impactul acestora diferă în mare măsură de la regiune la regiune, având în vedere caracteristicile individuale ale acestora (de exemplu regiuni insulare sau montane), cum ar fi globalizarea și restructurările economice accelerate legate de aceasta, de liberalizarea relațiilor comerciale, de consecințele revoluției tehnologice, ale schimbărilor climatice, de dezvoltarea economiei bazată pe cunoaștere, de schimbările demografice, depopularea, precum și de creșterea nivelului imigrației – deși impactul acestora este foarte diferit de la o regiune la alta;

    C.

    întrucât cele mai bune rezultate care consolidează baza de cunoaștere și stimulează competiția rezultă adesea în urma cooperării, în cadrul proiectelor, dintre sectorul public, mediul de afaceri, sectorul educației și actorii implicați la nivel local;

    D.

    întrucât, date fiind actualele provocări, politica de coeziune nu își poate realiza pe deplin potențialul de a sprijini regiunile în soluționarea acestora, deoarece potențialii solicitanți se văd puși în fața unor serioase obstacole în ceea ce privește utilizarea resurselor structurale ale Uniunii Europene, cum ar fi:

    obstacole birocratice importante;

    culegeri de norme prea complexe, disponibile în unele cazuri doar online, fapt care îi privează pe mulți beneficiari potențiali ai acestor fonduri de accesul real la aceste resurse;

    modificarea frecventă, de către unele state membre, a criteriilor de eligibilitate și a documentelor solicitate;

    reglementări lipsite de transparență privind procesul decizional și co-finanțarea și întârzieri în efectuarea plăților;

    administrarea centralizată lentă și greoaie din statele membre și punerea în aplicare a reglementărilor într-un mod care crește birocrația existentă, și conduce la furnizarea inadecvată de informații;

    capacitate de descentralizare administrativă inadecvată și diferite modele de administrare regională în statele membre, care nu permit existența unor date comparative și schimbul de bune practici;

    posibilități nedezvoltate de coordonare interregională;

    lipsa unei scheme de cooperare funcționale între autoritățile naționale, regionale și locale;

    E.

    întrucât unele deficiențe actuale ale politicii de coeziune au drept cauză obstacolele existente;

    F.

    întrucât întârzierile în punerea în aplicare a politicii structurale se datorează în parte unor proceduri excesiv de rigide, prin urmare, ar trebui avută în vedere simplificarea acestor proceduri și distribuirea clară a responsabilităților și a competențelor între UE, statele membre și autoritățile locale și regionale,

    1.

    subliniază că, deși trebuie avută în vedere valoarea adăugată a diseminării bunelor practici în rândul publicului larg în ceea ce privește îmbunătățirea comunicării și a randamentului, încercările de introducere a acestor practici în politica regională a UE ar trebui îndreptate îndeosebi către autoritățile de management, încurajându-le să elaboreze norme privind accesul la fondurile structurale, astfel încât schimburile de informații și de experiență să poată contribui la o îmbunătățire substanțială a calității proiectului prin furnizarea de soluții la problemele comune și prin alegerea unor moduri de intervenție mai eficiente și mai orientate;

    2.

    indică necesitatea de a simplifica procedurile care guvernează punerea în aplicare a proiectelor și programelor finanțate din fondurile structurale, în special sistemele de control și gestiune; salută, ca atare, în acest sens, pachetul de revizuire a reglementărilor privind fondurile structurale, ca răspuns la criza financiară actuală; așteaptă cu nerăbdare propunerile ulterioare ale Comisiei în acest domeniu, ce urmează a fi anunțate în lunile viitoare;

    Eliminarea obstacolelor

    3.

    solicită Comisiei să acționeze în vederea eliminării obstacolelor menționate, printre altele:

    să instituie pe termen lung criterii de evaluare pentru proiectele cofinanțate din fonduri structurale ale Uniunii Europene;

    să nu aplice proiectelor de inovare aceleași criterii de evaluare aplicabile altor proiecte, ci să elaboreze criterii de evaluare specifice, respectiv adaptate proiectelor de inovare, care să permită în esență o mai largă marjă de eroare;

    să reducă de la zece ani, în prezent, la trei ani durata maximă impusă pentru arhivare a dosarelor de proiect, necesară în scopuri de control efectuat de către Comisie;

    să instituie măsuri de politici speciale și indicatori calitativi noi pentru regiunile cu caracteristici geografice specifice precum cele muntoase și cele cu populație scăzută, regiuni îndepărtate de frontieră și insulare și să adapteze, în consecință, graficul teritorial al intervențiilor politice în scopul promovării coeziunii teritoriale în Uniunea Europeană;

    să simplifice sistemul de control și să vizeze introducerea unui sistem de control unic;

    să adapteze standardele în domeniul contractelor publice, în vederea simplificării și armonizării;

    să coordoneze reglementările privind eligibilitatea costurilor în statele membre;

    să garanteze într-o mai mare măsură plățile anticipate către beneficiari;

    să îmbunătățească coordonarea acțiunilor întreprinse și co-finanțate prin politica de coeziune și CAP II (dezvoltarea zonelor rurale);

    să confere o mai mare flexibilitate programelor de suport tehnic;

    să introducă mecanisme de promovare a cooperării în rețea și de facilitare a gestionării proiectelor de grup;

    să ușureze sarcinile administrative rezultate din aceste proiecte și să le mențină într-o proporție corespunzătoare dimensiunii proiectului;

    să simplifice, să clarifice și să accelereze practicile de proiect și să le orienteze către rezultate;

    să încurajeze activ statele membre să instituie un sistem eficient de cooperare și de responsabilitate partajată între nivelele naționale, regionale și locale;

    să faciliteze accesul la fonduri printr-o cooperare mai strânsă cu guvernele naționale, în vederea reducerii timpului de prelucrare;

    să elaboreze un calendar de măsuri active în vederea îndepărtării obstacolelor și a îmbunătățirii accesului la resurse;

    4.

    recomandă, în plus, Comisiei dezvoltarea unei abordări concertate, general accesibile, în materie de schimburi interregionale de practici confirmate (cele mai bune practici - best practices), pentru a favoriza schimburile de experiență între actorii din domeniul politicii de coeziune;

    5.

    subliniază, în mod expres, faptul că identificarea „celor mai bune practici” nu trebuie să conducă la o birocrație suplimentară pentru solicitanții și promotorii de proiecte;

    6.

    solicită ca birocrația să fie menținută la un nivel minim în cadrul utilizării fondurilor structurale și ca aceasta să nu fie sporită inutil de condiții individuale impuse de statele membre;

    7.

    își reiterează sprijinul pentru practicile ce urmăresc ca fiecare stat membru să prezinte o declarație de asigurare națională anuală care să acopere fondurile comunitare în gestiune partajată și solicită ca aceste practici să fie generalizate;

    Criterii generale și specifice pentru stabilirea celor mai bune practici

    8.

    salută demersul din cadrul inițiativei „Regiunile, actori ai schimbării economice”, care vizează, pe de o parte, determinarea unor „cele mai bune practici” prin intermediul acordării unei distincții anuale denumită „REGIO STARS”, precum și diseminarea acestora în rândul opiniei publice, iar pe de altă parte crearea unui site de internet dedicat „celor mai bune practici”; atrage atenția asupra eficienței limitate a unui simplu site internet;

    9.

    critică lipsa de transparență a principiilor obiective alese de către Comisie pentru definirea „celor mai bune practici”;

    10.

    solicită Comisiei, având în vedere utilizarea largă a noțiunii de „cele mai bune practici”, ca și a noțiunilor similare, adeseori folosite în paralel, de „bune practici” sau „povești de succes”, să stabilească un catalog de criterii clar, adaptat politicii de coeziune, care să permită distincția față de „cele mai bune practici” din alte proiecte;

    11.

    recomandă Comisiei să aibă în vedere următoarele aspecte în identificarea „celor mai bune practici”:

    calitatea proiectului;

    respectarea principiului parteneriatului;

    durabilitatea măsurii respective;

    contribuția în favoarea egalității de șanse și a integrării dimensiunii de gen;

    gradul de inovație al proiectului;

    abordarea integrată a politicilor teritoriale și sectoriale ale UE;

    eficiența utilizării mijloacelor;

    durata proiectului până la implementare;

    punerea în aplicare la timp și cu respectarea cerințelor administrative a proiectului;

    forța semnificativă de impulsionare la nivelul regiunii sau al UE în ansamblu;

    impactul asupra ocupării forței de muncă;

    facilități pentru IMM-uri;

    facilitarea cooperării teritoriale și în rețea între regiuni;

    capacitatea de transfer al proiectului, în sensul aplicării sale și în alte regiuni ale Uniunii Europene;

    valoarea adăugată a activităților în cadrul politicilor Uniunii Europene;

    impactul pozitiv al proiectului asupra cetățenilor, regiunilor, statelor membre și a societății în ansamblu;

    12.

    subliniază faptul că toate criteriile de evidențiere a „celor mai bune practici” trebuie să fie bine cuantificabile și fiabile pentru a se evita neconcordanțele, efectele nedorite și deciziile subiective care ar putea submina întreaga procedură de evaluare a proiectului pe baza acestor criterii; solicită, așadar, Comisiei să descrie în mod clar conținutul acestor criterii și modul de punere în aplicare a acestora;

    13.

    recomandă stabilirea de parametri suplimentari pentru calificarea de „cele mai bune practici” pe baza analizei numeroaselor proiecte din cadrul politicii de coeziune, din multe regiuni ale Uniunii Europene, care prezintă un interes deosebit pentru dezvoltarea regiunilor individuale, dar și a Uniunii Europene în ansamblu și caracterizate printr-o mare diversitate la nivel de execuție;

    14.

    recomandă, pentru domeniul „Cercetare și dezvoltare/inovare”, considerarea următorilor parametri:

    investiții de calitate în știință și cercetare;

    conexiunea dintre sectorul industrial, mediul academic și instituțiile de cercetare, acordând o atenție deosebită dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, ca mijloc de promovare a dezvoltării teritoriale;

    conexiunea dintre institutele de știință și instituțiile de cercetare;

    dezvoltarea în continuare sau lansarea de tehnologii orientate către viitor și/sau aplicații practice pentru acestea;

    integrarea unor noi tehnologii în cadrul sectoarelor tradiționale;

    aplicabilitatea în mediul de afaceri;

    soluții pentru sectoarele de bază ale UE, de exemplu, – mediu și energie;

    15.

    recomandă, pentru domeniul „Protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și politica energetică durabilă”, considerarea următorilor parametri:

    măsuri de protecție destinate domeniilor amenințate în mod special și adecvate (sensibilitate), în special măsuri de protecție a apelor;

    conservarea și folosirea eficientă a resurselor rare;

    gestiunea responsabilă a resurselor;

    măsuri de abordare a sărăcirii energetice;

    creșterea considerabilă a eficienței energetice;

    reducerea considerabilă a consumului energetic;

    creșterea ponderii energiilor regenerabile;

    măsuri în vederea reducerii emisiilor de CO2;

    metode și/sau procedee pentru gestionarea rațională a resurselor rare sau amenințate cu epuizarea;

    16.

    recomandă, pentru domeniul „Crearea de locuri de muncă de înaltă calitate”, considerarea următorilor parametri:

    ameliorarea condițiilor de muncă;

    creșterea numărului de posturi de calitate superioară;

    crearea durabilă de locuri de muncă de viitor;

    garantarea accesului egal la piața muncii atât pentru femei cât și pentru bărbați;

    creșterea productivității;

    creșterea competitivității;

    crearea unor locuri de muncă „independente de loc”, cum ar fi e-întreprinderile;

    măsuri în vederea unei specializări mai ridicate a forței de muncă;

    utilizarea de mijloace moderne de informare și comunicare;

    reconcilierea vieții de familie și a vieții profesionale;

    măsuri adresate celor mai vulnerabile sectoare ale populației (de exemplu tineri, femei, persoane cu dizabilități, imigranți, șomeri pe termen lung, șomeri cu vârsta peste 45 de ani, persoane fără educație formală);

    creșterea accesibilității și disponibilității serviciilor de transport, telecomunicații, educație și sănătate;

    17.

    recomandă, pentru domeniul „Învățare continuă”, considerarea următorilor parametri:

    îmbunătățirea calitativă a condițiilor de studiu și creșterea gamei de oferte educaționale, în special în ceea ce privește șansele pentru cele mai dezavantajate și mai vulnerabile categorii de populație (cum ar fi tineri, femei, persoane cu dizabilități, imigranți, șomeri pe termen lung, șomeri cu vârsta peste 45 de ani, persoane fără studii);

    o strânsă corelare între educație, formare și viața profesională;

    proiecte de formare adaptate exigențelor, din punct de vedere calitativ și cantitativ;

    introducerea și utilizarea tehnologiilor și procedeelor moderne;

    crearea și menținerea disponibilității pentru formare profesională;

    creșterea nivelului de participare la programele de formare profesională continuă;

    formarea continuă în domeniul limbilor;

    18.

    recomandă, pentru domeniul „Dezvoltare urbană integrată”, considerarea următorilor parametri:

    o politică integrată și pe termen lung pentru transportul public de călători, pietoni, bicicliști și circulația rutieră în vederea unei integrări eficiente a diferitelor mijloace de transport publice și private;

    gestionarea eficientă a traficului;

    promovarea dezvoltării economice a orașelor;

    creșterea investițiilor antreprenoriale, stimularea și asigurarea ocupării forței de muncă - cu un accent deosebit asupra ocupării forței de muncă în rândul tinerilor și a antreprenoriatului - precum și îmbunătățirea vieții sociale;

    regenerarea și integrarea zonelor în declin și a zonelor dezindustrializate;

    creșterea calității vieții în spațiul urban; de exemplu în ceea ce privește disponibilitatea și accesibilitatea serviciilor publice;

    crearea de spații verzi și de zone de recreere și o mai bună eficiență a distribuirii apei și energiei, îndeosebi în sectorul imobiliar;

    facilități acordate persoanelor cu dizabilități;

    promovarea de acțiuni destinate să consolideze legăturile populației, în special ale populației tinere, cu orașele natale;

    luarea în considerare a mediului de viață din spațiul urban, suburban și al celui rural de proximitate;

    reducerea utilizării excesive a terenurilor prin reutilizarea mult mai semnificativă a suprafețelor necultivate și prin evitarea extinderii urbane;

    o mai bună accesibilitate a persoanelor cu mobilitate redusă la mijloacele de transport și la serviciile urbane;

    creșterea interacțiunii dintre orașe și zonele rurale;

    abordarea forței de muncă într-un mod integrat;

    19.

    recomandă, pentru domeniul „Evoluție demografică”, considerarea următorilor parametri:

    acces universal la servicii;

    măsuri pentru stimularea atragerii de mână de lucru calificată;

    măsuri de integrare adresate celor mai vulnerabile sectoare printr-o mai bună educație și formare profesională;

    măsuri privind programul de lucru flexibil;

    măsuri de sprijinire a părinților salariați care să permită concilierea vieții de familie cu cea profesională;

    măsuri de promovare armonioasă a integrării migranților;

    nevoile speciale ale persoanelor cu dizabilități și ale cetățenilor în vârstă;

    contribuția la menținerea nivelului populației (în zonele afectate de depopulare);

    20.

    recomandă, pentru domeniul „Cooperare transfrontalieră”, considerarea următorilor parametri:

    creșterea legăturilor transfrontaliere (din punct de vedere cantitativ și calitativ);

    crearea de rețele de cooperare durabilă și/sau pe termen lung;

    armonizarea diferitelor sisteme/procedee;

    crearea de noi parteneriate;

    realizarea independenței financiare;

    transfer și schimb de experiență transfrontaliere durabile;

    dezvoltarea în comun a potențialului regiunilor partenere;

    conectarea la nivel de infrastructură între regiunile partenere;

    21.

    recomandă, pentru domeniul „Parteneriate public-privat”, considerarea următorilor parametri:

    ameliorarea calitativă a punerii în aplicare a proiectelor în ceea ce privește eficiența și profitabilitatea;

    accelerarea punerii în aplicare a proiectelor;

    mecanisme transparente de difuzare a riscului;

    o mai bună gestiune a proiectelor;

    o mai mare participare a autorităților locale și regionale și a actorilor în cadrul parteneriatelor public-privat;

    reguli de funcționare clare și transparente privind activitățile organismelor și întreprinderilor din sectorul public;

    22.

    solicită Comisiei să țină seama de necesitatea de a promova cele mai bune practici în materie de aranjamente financiare, în special pentru aranjamentele financiare în cadrul parteneriatelor de tip public-privat și cele care beneficiază de sprijinul Băncii Europene de Investiții și al Fondului European de Investiții;

    23.

    este conștient de faptul că este extrem de dificil ca un proiect să îndeplinească concomitent toate criteriile menționate mai sus; invită Comisia, prin urmare, ca, înainte de aplicarea acestor criterii, să le ordoneze în funcție de priorități și să determine care dintre acestea prezintă o mai mare importanță, pentru a facilita astfel desemnarea proiectelor celor mai valoroase drept cele mai bune practici; subliniază necesitatea utilizării de manieră deschisă și transparentă a criteriilor privind cele mai bune practici convenite de comun acord, ceea ce va permite o mai bună gestionare, acceptare și comparabilitate a celor mai bune practici și evitarea confuziilor cu alți termeni asemănători;

    24.

    invită Comisia, referitor la utilizarea în viitor a noțiunilor de „cele mai bune practici”, „bune practici” și „povești de succes”, să elaboreze, pe baza acestor parametri, o clasificare și o ierarhizare clare și transparente, destinate calificării proiectelor conform noțiunilor menționate;

    Schimbul de „cele mai bune practici”

    25.

    invită Comisia să organizeze și să coordoneze schimbul de „cele mai bune practici” prin intermediul unei rețele interregionale și să creeze un website public, conținând informațiile esențiale despre proiecte în toate limbile Uniunii;

    26.

    recomandă Comisiei înființarea, în cadrul actualei organigrame, a unui serviciu adecvat al Direcției Generale Politică Regională, care să organizeze, în cooperare cu rețeaua interregională, evaluarea, colectarea și schimbul de „cele mai bune practici”, în vederea asigurării pe termen lung a unui schimb continuu, fiabil și de succes de „cele mai bune practici” în domeniul politicii de coeziune, și care să se constituie într-un interlocutor permanent pentru ambele părți implicate - cererea și oferta; invită Comisia să promoveze cultura „bunelor practici” în cadrul tuturor departamentelor sale;

    27.

    propune, în acest cadru, ca mecanismele de evaluare să analizeze și să țină cont de metodologiile testate și fiabile care au fost puse în aplicare; consideră că ar trebui să se acorde o atenție specială cooperării cu o rețea de autorități regionale și agenții specializate care reprezintă sursa principală de evaluare a conținutului esențial al „celor mai bune practici”;

    28.

    subliniază faptul că, în contextul în care Uniunea Europeană furnizează finanțarea și sistemul de „bune practici”, revine autorităților naționale, regionale și locale să le pună în valoare; salută, în acest sens, înființarea unui program Erasmus pentru reprezentanții aleși la nivel local și regional;

    29.

    recomandă Comisiei folosirea instrumentelor disponibile în cadrul Comitetului Regiunilor, în special Platforma de monitorizare a Strategiei de la Lisabona și Rețeaua de monitorizare a subsidiarității, în vederea schimbului de „cele mai bune practici” între regiuni și statele membre, cu scopul identificării și stabilirii în comun a obiectivelor, mai apoi a planificării acțiunilor și, în final, a realizării unei evaluări comparative a rezultatelor politicii de coeziune;

    *

    * *

    30.

    încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.


    (1)  Texte adoptate, P6_TA(2008)0492.

    (2)  JO L 210, 31.7.2006, p. 25.

    (3)  JO L 210, 31.7.2006, p. 1.


    Top