This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 52008DC0570
Report from the Commission to the Council on the dried fodder sector
Raport al Comisiei către Consiliu privind sectorul furajelor uscate
Raport al Comisiei către Consiliu privind sectorul furajelor uscate
/* COM/2008/0570 final */
Raport al Comisiei către Consiliu privind sectorul furajelor uscate /* COM/2008/0570 final */
[pic] | COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE | Bruxelles, 19.9.2008 COM(2008) 570 final RAPORT AL COMISIEI CĂTRE CONSILIU privind sectorul furajelor uscate RAPORT AL COMISIEI CĂTRE CONSILIU privind sectorul furajelor uscate Introducere În conformitate cu articolul 184 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului [care a preluat obligația prevăzută la articolul 23 din Regulamentul (CE) nr. 1786/2003 al Consiliului privind organizarea comună a piețelor în sectorul furajelor uscate], Comisia prezintă Consiliului, înainte de 30 septembrie 2008, un raport cu privire la acest sector, pe baza unei evaluări a organizării comune a piețelor în sectorul furajelor uscate. Raportul privește în special dezvoltarea suprafețelor consacrate leguminoaselor și altor furaje verzi, producția de furaje uscate și economia de combustibili fosili realizată, fiind însoțit, după caz, de propuneri adecvate. Pentru prezentul raport, Comisia a luat în considerare un raport de evaluare extern privind sectorul furajelor uscate[1]. DESCRIEREA SISTEMULUI DE SPRIJIN Context Regulamentul (CEE) nr. 1067/74 al Consiliului instituia organizarea comună a piețelor (OCP) pentru furaje uscate începând cu 1 aprilie 1974, având ca obiectiv creșterea ofertei interne de hrană pentru animale bogată în proteine. A fost introdus un nivel uniform de ajutor, anul de piață începând la 1 aprilie și încheindu-se la 31 martie în fiecare an. Pentru a se califica pentru ajutor, era necesar ca furajele uscate produse să corespundă standardelor de calitate privind conținutul de umiditate și proteine. Ca urmare a unei revizuiri în 1978, a fost adoptat Regulamentul (CEE) nr. 1117/78 al Consiliului. În respectivul regulament s-a stabilit un preț orientativ pentru a garanta producătorilor un profit corect. Întrucât furajele uscate la soare au fost supuse, de asemenea, concurenței cu hrana pentru animale din țările terțe, a fost introdus un ajutor pentru furajele uscate la soare, dar la un nivel mai scăzut decât pentru furajele deshidratate. Producția a crescut constant în cursul anilor ’80. Aceasta a determinat creșteri ale cheltuielilor totale care nu mai puteau fi controlate, întrucât nu se stabilise nicio limită cu privire la cantitățile pentru care s-ar fi plătit ajutorul. Prin urmare, în 1995 a fost adoptat Regulamentul (CE) nr. 603/95 al Consiliului, în scopul limitării costurilor și influențării nivelurilor de producție în UE. S-a introdus o cantitate maximă garantată (CMG) de 4 412 400 tone pentru furajele deshidratate și de 443 500 tone pentru furajele uscate la soare. Adaptări ulterioare ale sistemului s-au realizat prin reforma din 2003, astfel cum se prevede în Regulamentul (CE) nr. 1786/2003 al Consiliului. Sistemul de sprijin actual Începând cu 1 aprilie 2008, organizarea actuală a piețelor comune pentru furajele uscate este prevăzută de Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole (Regulamentul unic OCP). Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 a preluat fostul Regulament (CE) nr. 1786/2003 al Consiliului, care instituia OCP pentru furajele uscate ca urmare a reformei din 2003 și care a fost pus în aplicare începând cu 2005. Prelucrătorilor li se acordă un ajutor de 33 EUR pe tonă atât pentru furajele deshidratate, cât și pentru cele uscate la soare. În scopul controlării cheltuielilor, se impune o CMG de 4 960 723 tone pe an de piață pentru furajele deshidratate și/sau uscate la soare, împărțită între statele membre. În cazul în care se depășește CMG, ajutorul pentru statul membru (statele membre) în discuție se diminuează proporțional cu excesul. Pentru a fi eligibile, furajele uscate trebuie să satisfacă criteriile de calitate în ceea ce privește conținutul de umiditate și proteine. Ca urmare a reformei din 2003, bugetul anual pentru ajutorul pentru prelucrarea furajelor uscate s-a redus la 163 milioane EUR [33 EUR x 4,96 milioane de tone (CMG)], de la nivelul anterior reformei de circa 300 milioane EUR. Cheltuielile actuale s-au ridicat la 152 milioane EUR în anul de piață 2005/2006 și la 143 milioane EUR în anul de piață 2006/2007. Această subutilizare a bugetului poate fi atribuită reducerii ajutorului la 33 EUR/t, ceea ce a condus la producerea unei cantități mai mici. Începând din 2005, 133 de milioane EUR din bugetul pentru ajutorul pentru prelucrarea furajelor uscate a fost decuplat și integrat în sistemul de plăți unice, cuprinzând drepturi acordate crescătorilor, proporțional cu oferta de furaje a acestora către prelucrători în perioada de referință 2000–2002. Având o valoare de piață medie de 110 EUR pe tonă, producția UE de 4,5 milioane de tone are o valoare de piață totală de 495 milioane EUR. Nivelul de ajutor (143 milioane EUR în 2006/2007) reprezintă circa 30% din valoarea producției comercializate (495 milioane EUR). Observând defalcarea cheltuielilor pe fiecare stat membru, ajutorul este utilizat în principal în Spania, Franța și Italia. Aceste trei state membre au absorbit 86% din bugetul pentru 2006/2007. Germania, Țările de Jos, Danemarca și Regatul Unit utilizează 10,5% din buget. În noile state membre, sectorul furajelor uscate este redus: în 2006, UE-10 a utilizat doar 1,6% din buget. Complexitatea sistemului de sprijin pentru furajele uscate creează o sarcină administrativă foarte ridicată pentru sectorul public și cel privat din statele membre. Estimările privind costurile financiare de administrare variază de la un stat membru la altul, de la 0,63 EUR/t în Franța la 4,42 EUR/t în Italia. Evoluția cerințelor de eligibilitate Din 1974 până în 1999, normele de punere în aplicare succesive ale Comisiei au fixat temperatura la punctul de intrare al uscătorului la 93°C. Regulamentul (CE) nr. 676/1999 al Comisiei de modificare a Regulamentului (CE) nr. 785/95 al Comisiei privind normele de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 603/95 al Consiliului privind organizarea comună a piețelor în sectorul furajelor uscate a introdus o temperatură minimă de 350°C la punctul de intrare al uscătorului, în scopul garantării caracterului industrial al produselor. Această cerință privind temperatura ridicată a constituit o barieră tehnică eficace (și o barieră pentru prelucrătorii noi). Aceasta a încetinit, de asemenea, dezvoltarea tehnicilor inițiale de prelucrare a fânului și utilizarea biomasei pentru uscătoarele cu combustibil. Ca urmare a reformei din 2003, Regulamentul (CE) nr. 382/2005 al Comisiei de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1786/2003 al Consiliului a redus temperatura minimă a uscătoarelor la 250°C, pentru a încuraja folosirea unor metode mai puțin intensive din punct de vedere energetic și pentru a intensifica utilizarea furajelor verzi cu umiditate redusă. Temperatura mai scăzută a condus la creșterea utilizării tehnicilor inițiale de prelucrare a fânului și a permis utilizarea biomasei, a cărei putere calorică nu putea atinge 350°C. Recent, pentru a extinde sfera de aplicare a unor aplicații comerciale noi și pentru a facilita dezvoltarea unor metode de fabricație mai eficiente și mai ecologice, Regulamentul (CE) nr. 382/2005 al Comisiei, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 1388/2007, a eliminat cerințele tehnice pentru uscătoare în ceea ce privește deshidratarea furajelor proaspete (temperatura aerului la punctul de intrare, timpul de trecere și grosimea fiecărui strat). STRUCTURA SECTORULUI FURAJELOR USCATE Suprafață În UE, furajele verzi reprezintă aproximativ jumătate din cantitatea consumată în total pentru hrana animalelor. Acestea fie sunt păscute în mod direct, fie sunt derivate prin tăierea și conservarea fânețelor și pășunilor permanente sau temporare ori a culturilor anuale sau multianuale (lucernă, trifoi, porumb de însilozare etc.). În principalele opt țări producătoare (Spania, Franța, Italia, Țările de Jos, Danemarca, Republica Cehă, Regatul Unit și Germania), care reprezintă 96% din cantitatea maximă garantată, suprafața contractată pentru furaje uscate a fost de 430 400 ha în anul de piață 2005/2006, adică de doar 1% din suprafața totală rezervată furajelor verzi a UE. Din aceasta, 80% sau 344 400 de hectare sunt cultivate cu lucernă (în special în Franța, Spania și Italia), iar 86 000 de hectare reprezintă fânețe (în principal în Germania, Danemarca și Țările de Jos). Aceasta reprezintă 24% din suprafața totală cu lucernă a UE și respectiv 0,24% din suprafața totală de fâneață. Deși pentru ultimii ani nu există date fiabile referitoare la suprafața contractată pentru producerea de furaje uscate, se estimează că această suprafață a scăzut până la circa 415 000 ha în 2007/2008 (o reducere de 3,5%, în comparație cu 2005/2006). În schimb, suprafața totală de lucernă (furaj leguminos) din UE a rămas constantă, în timp ce suprafața totală de fâneață în 2006/2007 a crescut cu 2%, în comparație cu 2005/2006. Producție Principalii trei producători (Franța, Spania și Italia) dețin 85% din producția UE-27 sprijinită de OCP. Două treimi din producția UE este concentrată în trei zone specifice din aceste state membre: Champagne-Ardenne (80% din producția franceză), Aragon și Catalonia (75% din producția spaniolă) și Emilia Romagna și Venezia (75% din producția italiană). În cazul acestor producători principali, suprafața contractată pentru furaje uscate în anul de piață 2005/2006 a fost cultivată în principal cu lucernă (98% în Franța, 97% în Spania și 75% în Italia). În țările nordice, pe de altă parte, suprafața contractată pentru furaje uscate este alcătuită în principal din fânețe (93% în Germania, 80% în Danemarca și 64% în Țările de Jos). La nivelul UE, 80% din suprafața contractată pentru furaje uscate este cultivată cu lucernă. În principalele opt țări producătoare[2], circa 60 000 de agricultori cultivă furaje verzi sub contract pentru ajutorul de prelucrare. Există, de asemenea, 300 de instalații de prelucrare, dintre care o treime în Spania. Se estimează că ocuparea directă a forței de muncă în sectorul de prelucrare în UE-27 este de 3 000 ENI (echivalent normă întreagă), iar ocuparea indirectă de 1 500 ENI. Locul furajelor uscate în industria hranei pentru animale Cele 4 439 000 tone de furaje uscate eligibile pentru sprijinul comunitar în anul de piață 2007/2008 sunt echivalente cu circa 700 000 tone de proteină brută și reprezintă aproximativ 1% din proteina brută totală consumată de animalele din UE. Aproximativ 30% din furajele uscate sunt utilizate de industria hranei compuse pentru animale, iar restul de 70% sunt consumate direct de animale. Se estimează că jumătate din consumul direct este sub formă de pelete, iar cealaltă jumătate sub formă de baloturi lungi. O cerere de furaje uscate estimată la 20% rezultă din calitatea specială a acestora (de exemplu, pentru sectorul produselor lactate și al celor din carne de iepure), în timp ce restul de 80% servește drept sursă de proteine și fibre și ar putea fi înlocuit cu alte surse de proteine și fibre. În consecință, furajele uscate trebuie să fie oferite la un preț competitiv în comparație cu alte surse de proteine, precum făina din soia, floarea soarelui și rapiță. Tehnologia de deshidratare (furaje deshidratate / uscate la soare) Două tipuri de procedură pentru uscarea furajelor verzi beneficiază de ajutor în cadrul organizării comune a piețelor (OCP): deshidratarea și uscarea la soare. Furaje deshidratate Deshidratarea, un proces de uscare la temperaturi ridicate, reprezintă metoda industrială predominantă utilizată de întreprinderile sprijinite de OCP. Tehnica constă în injectarea de aer la 250–900°C într-un uscător prin care trec furajele verzi. Aerul fierbinte asigură uscarea foarte rapidă, ceea ce face posibilă conservarea proteinelor, a valorii energetice și a culorii furajelor. Rata inițială de umiditate a plantelor poate varia foarte mult, în funcție de tehnicile de tratament prealabil aplicate după recoltare și în funcție de regiune: rata poate fi mai scăzută de 40%, dacă furajele rămân pe pământ timp de câteva ore după tăiere (Spania, Italia), dar poate depăși 75% în regiunile nordice ale Europei unde o asemenea uscare prealabilă nu este posibilă din cauza condițiilor climatice (Danemarca, Suedia). Înainte de reforma din 2003, furajele deshidratate eligibile au fost limitate la o cantitate maximă garantată pe an de piață de 4 517 223 tone. Tendințele de producție la nivel național sunt foarte diferite: Spania și Italia au cunoscut o creștere semnificativă a furajelor deshidratate, în timp ce alte state membre precum Franța, Țările de Jos și Germania au înregistrat o scădere în acest sens. Furaje uscate la soare În mod tradițional, furajele au fost dintotdeauna uscate la soare, pe câmp. Fânul astfel rezultat este ulterior condiționat și depozitat. Pentru a fi eligibile pentru ajutor, furajele uscate la soare trebuie măcinate într-o instalație de procesare. Această tehnică nu a reprezentat o alternativă la deshidratare din cauza presupusei pierderi de calitate a produsului finit: un nivel mai scăzut de proteine (pierderea frunzelor pe câmp), un conținut mai scăzut de vitamine și minerale și o calitate sanitară mai slabă din cauza temperaturii mai mici de uscare. Înainte de reforma din 2003, furajele uscate la soare eligibile au fost limitate la o cantitate maximă garantată (CMG) pe an de piață de 443 500 tone. Numai cinci state membre au beneficiat de cantitatea națională garantată (CNG) pentru furajele uscate la soare. Italia și Spania sunt singurele state membre care au în continuare un nivel ridicat de producție. Celelalte state membre au un nivel scăzut de producție (Franța și Portugalia) sau au încetat definitiv producția (Grecia). I MPACTUL AJUTORULUI PENTRU PRELUCRARE Impactul asupra producției Evoluția producției de furaje uscate în UE-15 demonstrează o creștere progresivă de 2% pe an în perioada 1995–2005. Ca urmare a reformei din 2003, pusă în aplicare în 2005, producția eligibilă de furaje deshidratate din UE a scăzut cu circa 17% în anul de piață 2005/2006 și cu circa 23% în anul de piață 2006/2007, în raport cu anul de piață 2004/2005 (a se vedea anexa). În 2006/2007 și 2007/2008, producția de furaje uscate s-a stabilizat la circa 4,45 milioane de tone, din care 3,9 milioane de tone reprezintă furaje deshidratate, iar 0,55 milioane de tone reprezintă furaje uscate la soare. Reforma din 2003 nu a avut ca rezultat o trecere semnificativă a producției de la furajele deshidratate la cele uscate la soare. Impact ul asupra agricultorilor Ca urmare a reformei din 2003, s-a constatat o creștere a veniturilor, deoarece o parte a ajutorului anterior pentru prelucrare a fost transformat într-o plată decuplată către agricultori. Însă, în ceea ce privește rentabilitatea, marja brută a furajelor verzi a scăzut, din cauza unei reduceri a prețului de vânzare al producătorilor în anul de piață 2005/2006, în comparație cu anul de piață 2004/2005. Cu toate acestea, cifrele medii care reflectă în mod corect rentabilitatea furajelor verzi sunt foarte dificil de stabilit, din cauza varietății producției și a sistemelor de comercializare utilizate. În ceea ce privește administrarea fermelor, evaluarea demonstrează, de asemenea, că agricultorii externalizează din ce în ce mai mult activitățile de însămânțare și recoltare și alte activități de producție către industria de prelucrare. Merită observat faptul că evaluarea realizată de AND International demonstrează că acele culturi care urmează după lucernă în rotația culturilor se bucură de caracteristicile agronomice pozitive ale acesteia, ceea ce conduce la obținerea unor profituri mai mari de către culturile respective. Impactul asupra prelucrătorilor Oferta de materie primă pentru industrie depinde de capacitatea prelucrătorilor de a oferi producătorilor, pentru produsul brut, un preț care să ofere o marjă brută competitivă în comparație cu alte culturi (cereale și semințe oleaginoase). Având în vedere nivelurile prețurilor de piață ale produsului finit, precum și costurile de prelucrare, prețurile competitive pentru materia primă (lucernă, iarbă) depind în mare măsură de ajutorul comunitar. Poziția concurențială a furajelor uscate față de alte tipuri de surse de proteine depinde în mare măsură de costurile energetice. În consecință, situația diferă substanțial între regiunile nordice ale UE, în care prelucrătorii se confruntă cu costuri ridicate de uscare, și regiunile sudice, unde lucerna poate fi uscată în prealabil la soare pentru a reduce costurile de uscare. Având în vedere importanța ajutorului pentru veniturile totale din industrie, majoritatea prelucrătorilor, în principal în regiunile nordice, și-ar înceta activitatea, iar ocuparea aferentă a forței de muncă ar dispărea dacă s-ar renunța la sistem. Impactul asupra mediului Sol și apă Lucerna este apreciată în special în rotația culturilor, pentru evitarea monoculturii cerealelor, fiind considerată mai benefică pentru mediu decât culturile alternative (în principal porumbul și, într-o mai mică măsură, grâul), datorită avantajelor acesteia pentru sol, apă, biodiversitate și peisaj. Lucerna îmbunătățește structura solului, dezvoltă un sistem de bază solid, acoperă pământul pe o perioadă de mai mulți ani, sufocă buruienile, limitează aluvionările și reduce utilizarea pesticidelor. Capacitatea culturilor leguminoase de a fixa azotul din aer are ca rezultat utilizarea redusă a îngrășământului azotat. Pierderile de sol ca urmare a eroziunii sunt mult mai mici decât în cazul porumbului. Furajele verzi colectează apa mai eficient decât culturile alternative; există scurgeri pluviale mai reduse, iar solul are o capacitate mai mare de a reține apa. Ca urmare a inputurilor reduse și a acoperirii permanente, lucerna are un efect benefic asupra calității apei. În eventualitatea irigațiilor, lucerna necesită 17% apă în plus pe an în comparație cu porumbul, dar această cerință este distribuită în mod egal pe parcursul anului, evitându-se astfel vârfurile din timpul verii. Implantarea multianuală, reducerea monoculturii și diversificarea habitatelor sunt considerate pozitive pentru biodiversitate și peisaj. Consumul de combustibil fosil Cantitatea de combustibil fosil utilizată la uscarea furajelor este foarte mare. OCP permite un consum ridicat de energie din partea industriei, în principal din arderea combustibililor fosili, având drept rezultat emisii mari de gaze cu efect de seră. Pentru anul de piață 2004/2005, care reprezintă ultimul an de piață înainte de aplicarea reformei din 2003, consumul de energie de către prelucrătorii din principalele opt țări producătoare a reprezentat circa 526 000 tep (tone echivalent petrol) – 90% din combustibili fosili. Începând cu anul de piață 2005/2006, s-a înregistrat o scădere a producției de furaje deshidratate și, prin urmare, o scădere a consumului de combustibil. Din anul de piață 2004/2005 până în 2006/2007, această reducere a fost apreciată la mai mult de 127 000 tep, din care combustibilii fosili reprezintă 114 500 tep. Consumul de energie (principalele 8 țări) | Stat membru | 2004/20051 | 2005/20061 | 2006/20072 | Furaje uscate (milioane de tone) | tep | Furaje uscate (milioane de tone) | tep | Furaje uscate (milioane de tone) | tep | Germania | 0,327 | 84 086 | 0,272 | 68 648 | 0,239 | 54 186 | Danemarca | 0,143 | 31 324 | 0,097 | 21 248 | 0,077 | 11 928 | Spania | 2,166 | 90 766 | 1,793 | 62 755 | 1,793 | 60 440 | Franța | 1,175 | 195 833 | 1,163 | 193 833 | 1,004 | 205 669 | Italia | 0,779 | 64 175 | 0,500 | 41 310 | 0,418 | 21 985 | Țările de Jos | 0,194 | 45 267 | 0,182 | 42 467 | 0,138 | 33 591 | Regatul Unit | 0,047 | 9 182 | 0,048 | 9 383 | 0,041 | 7 655 | Republica Cehă | 0,033 | 5 186 | 0,021 | 5 250 | 0,027 | 3 139 | Total | 4,864 | 525 819 | 4,076 | 444 894 | 3,737 | 398 593 | Furaje uscate tep/t | 0,1081 | 0,1091 | 0,1067 | Sursa: 1 AND International, 2 DG AGRI. | Raportul „furaje uscate tep/t” pare să fi rămas constant în perioada 2004/2005 - 2006/2007. Aceasta înseamnă că, pe tonă de furaje uscate, nu s-a economisit energie în mod semnificativ ca urmare a tehnologiei îmbunătățite. În plus, se pare că scăderea temperaturii minime de uscare nu are niciun efect asupra consumului de energie pe tonă de furaje uscate. Reducerea consumului total de combustibil are legătură directă cu scăderea producției de furaje deshidratate. Spania și Italia dețin cel mai bun raport, dar beneficiază de condiții climatice favorabile. Țările de Jos, Germania și Franța utilizează mai mult combustibil pentru tona de furaje uscate, din cauza unor condiții climatice mai puțin favorabile. Nu în ultimul rând, Regatul Unit și Danemarca utilizează o tehnologie mai durabilă pentru producerea de furaje uscate. Emisii de gaze cu efect de seră (GES) Utilizarea energiei industriale pentru deshidratare are efecte semnificative în ceea ce privește consumul resurselor de combustibili fosili și emisiile de GES. La fel ca impactul asupra mediului al utilizării resurselor neregenerabile, arderea acestor combustibili generează diverse gaze poluante și praf. În anul de piață 2004/2005, cantitatea totală de GES emise ca rezultat al arderii combustibililor fosili de către unitățile de deshidratare din UE s-a ridicat la 1 622 000 tone echivalent CO2. Reducerea producției de furaje uscate ca urmare a reformei OCP din 2003 a avut drept rezultat o economie de peste 80 000 tone de combustibil. În anul de piață 2005/2006, aceasta a fost egală cu o reducere de circa 250 000 te CO2 din emisiile de GES, aproximativ 15% sub totalul emisiilor din anul de piață anterior. Impactul pe piața hranei pentru animale Sprijinul acordat furajelor uscate a avut un impact limitat asupra producției comunitare de proteine pentru hrana animală. În anul de piață 2005/2006, aceasta a reprezentat circa 1% din proteina brută totală consumată de animalele din UE. Nu trebuie uitat că uscarea furajelor constituie doar un mijloc de conservare a conținutului de proteine. Întrucât doar 25% din producția de lucernă este contractată în scopul producerii furajelor uscate, renunțarea la sistem nu ar avea ca rezultat dispariția totală a culturii. Făina din soia rămâne sursa principală de proteină pentru piața comunitară a hranei pentru animale, reprezentând peste 60% din proteina vegetală. Făina din soia are un conținut mai ridicat de proteine (între 40% și 45%) în comparație cu alternativele. Pentru făina din soia, UE depinde în principal de importuri: în fapt, producția de soia menajeră reprezintă doar 2% din consumul UE. Cea de-a doua sursă de proteine este făina de rapiță, care are un conținut de proteine puțin mai mic (între 30% și 35%) și care se produce în primul rând în Europa. Întrucât 80% din cererea de furaje uscate ar putea fi înlocuită cu alte surse de proteine, în principal importate, sistemul de sprijin al UE nu este considerat eficient. OBSERVAțII CONCLUZIVE Avantajele sistemului actual | Dezavantajele sistemului actual | Producător | Prețuri competitive pentru materia primă | Prețul materiei prime depinde de ajutorul comunitar | Industrie | Menținerea ocupării forței de muncă (aproximativ 4 500 locuri de muncă) Ajutor = 22% din veniturile totale | Viabilitatea celei mai mari părți din industrie depinde de sprijinul UE | Consumator (proprietar de animale) | Prețuri competitive pentru furajele uscate | 80% din cererea de furaje uscate ar putea fi înlocuită cu alte surse de proteine | Mediu | La nivelul fermei: efecte pozitive asupra – solului – calității apei – biodiversității. | La nivel global: efecte negative asupra – balanței nete privind combustibilul fosil (526 000 tep/an în 2004/2005) – balanței nete privind emisiile de GES (1 622 000 te C02 în 2004/2005). | Pe piața hranei pentru animale, furajele au deja o importanță limitată ca sursă de proteine din plante. Progresele de pe piața hranei pentru animale, cu o eficiență crescută a hranei pentru animale, creșterea mai lentă a producției de carne și disponibilitatea subproduselor ieftine bogate în proteine din producția de biocombustibil contribuie și mai mult la marginalizarea furajelor. Rentabilitatea sectorului se bazează semnificativ pe ajutor. Valoarea adăugată a sectorului furajelor uscate reprezintă 22% din totalul veniturilor, aproximativ la egalitate cu bugetul UE pentru ajutoare. În ceea ce privește problemele legate de mediu, consumul de combustibil fosil pentru producerea furajelor uscate este ridicat și are ca rezultat emisii importante de gaze cu efect de seră. La 20 mai 2008, Comisia a adoptat propuneri legislative privind bilanțul de sănătate al PAC [COM(2008) 306 final], vizând, printre altele, decuplarea totală a ajutorului pentru sectorul furajelor uscate începând cu 1 aprilie 2011 [articolul 8 alineatul (c) din propunerea de Regulament al Consiliului privind modificările aduse politicii agricole comune prin modificarea Regulamentelor (CE) nr. 320/2006, (CE) nr. 1234/2007, (CE) nr. 3/2008 și (CE) nr. […]/2008]. Astfel cum se afirmă la considerentul (15) „ajutorul ar trebui decuplat, dar ar trebui acordată o perioadă scurtă de tranziție de doi ani pentru a-i permite sectorului să se adapteze”. Prin urmare, nu este necesar ca prezentul raport să fie însoțit de alte propuneri separate. ANEXĂ EVOLUȚIA PRODUCȚIEI DE FURAJE USCATE ELIGIBILE (tone) | Deshidratate |CGN |1995/96 |1996/97 |1997/98 |1998/99 |1999/00 |2000/01 |2001/02 |2002/03 |2003/04 |2004/05 |2005/06 |2006/07 | |BLEU |8 000 |4 043 |4 329 |4252 |2786 |1 941 |1 740 |1 088 |1 596 |2 743 |3 551 |0 |0 | |Danemarca |334 000 |270 695 |206 784 |224 637 |266 204 |186 339 |168 062 |147 136 |147 337 |124 316 |142 690 |91 580 |76 862 | |Germania |421 000 |342 663 |300 088 |307 729 |320 637 |333 899 |356 535 |334 324 |348 011 |250 821 |327 449 |274 287 |239 365 | |Grecia |32 000 |46 288 |30 026 |38 345 |46 195 |51 550 |43 637 |51 160 |57 833 |48 823 |49 611 |49 475 |34 668 | |Spania |1 224 000 |1 261 548 |1 413 616 |1 571 256 |1 667 746 |1 769 309 |1 954 585 |1 812 214 |1 882 314 |2 058 269 |2 165 614 |1 793 801 |1 792 986 | |Franța |1 455 000 |1 307 201 |1 090 997 |1 263 874 |1 346 364 |1 303 912 |1 224 880 |1 166 802 |1 093 974 |1 193 269 |1 175 125 |1 156 929 |1 003 591 | |Irlanda |5 000 |4 677 |5 859 |6 288 |5 458 |4 941 |4 737 |4 908 |4 338 |4 953 |4 546 |3 974 |4 002 | |Italia |523 000 |526 344 |498 540 |561 078 |637 826 |674 152 |676 847 |658 562 |715 757 |661 845 |778 513 |474 112 |418 327 | |Țările de Jos |285 000 |220 783 |176 387 |209 514 |223 312 |193 883 |214 347 |181 067 |203 311 |169 889 |194 215 |177 697 |137 576 | |Austria |4 400 |2 221 |1 959 |2 132 |1 847 |1 978 |2 057 |1 997 |2 688 |1 292 |1 794 |2 087 |1 783 | |Portugalia |5 000 |800 |1 936 |3 555 |2 507 |935 |2 209 |3 691 |104 |43 |263 |0 |0 | |Finlanda |3 000 |1 785 |1 325 |1 056 |1 209 |495 |572 |518 |635 |964 |527 |463 |124 | |Suedia |11 000 |9 493 |7 146 |5 286 |6 615 |6 476 |6 004 |7 506 |8 659 |8 075 |6 196 |4 440 |6 443 | |Regatul Unit |102 000 |71 810 |78 902 |83 572 |81 378 |69 527 |63 309 |50 035 |48 377 |45 262 |47 232 |48 936 |40 616 | | TOTAL UE-15 |4 412 400 |4 070 351 |3 817 894 |4 282 574 |4 610 084 |4 599 337 |4 719 521 |4 421 008 |4 514 934 |4 570 564 |4 897 326 |4 077 782 |3 756 342 | | Republica Cehă |27 942 | | | | | | | | | |27 |32 522 |27 264 | |Lituania |650 | | | | | | | | | |1 |509 |856 | |Ungaria |49 593 | | | | | | | | | |57 |49 724 |36 405 | |Polonia |13 538 | | | | | | | | | |5 |4 715 |4 168 | |Slovacia |13 100 | | | | | | | | | |3 |3 026 |2 512 | | TOTAL UE-12 |104 823 | | | | | | | | | | 92 |90 495 |71 204 | |TOTAL UE-27 |4 517 223 | | | | | | | | | | 4 897 418 |4 168 277 |3 827 547 | | | | | | | | | | | | | | | | | Uscate la soare |CGN |1995/96 |1996/97 |1997/98 |1998/99 |1999/00 |2000/01 |2001/02 |2002/03 |2003/04 |2004/05 |2005/06 |2006/07 | |Grecia |5 500 |2 550 |1 630 |114 |0 |0 |0 |0 |0 |0 |0 |0 |205 | |Spania |101 000 |40 716 |36 628 |52 582 |92 814 |84 726 |108 250 |226 792 |104 955 |117 837 |95 197 |119 465 |119 256 | |Franța |150 000 |165 830 |86 048 |14 478 |3 725 |2 513 |2 742 |4 368 |2 585 |2 212 |2 675 |3 157 |3 087 | |Italia |162 000 |190 146 |124 520 |86 724 |53 462 |72 920 |90 018 |74 187 |107 352 |91 733 |66 787 |325 130 |395 741 | |Portugalia |25 000 |3 144 |3 996 |2 526 |1 365 |1 622 |1 555 |565 |934 |1 784 |1 742 |2 441 |1 717 | | TOTAL UE-27 |443 500 |402 386 |252 823 |156 424 |151 366 |161 781 |202 565 |305 912 |215 826 |213 566 |166 401 |450 193 |520 006 | | [1] „Etude d’évaluation des mesures communautaires dans le secteur des fourrages séchés”, ANDI, COGEA, Univ. Lleida, DACS, septembrie 2007.http://ec.europa.eu/agriculture/eval/reports/fourrage/index_fr.htm [2] Spania, Franța, Italia, Germania, Țările de Jos, Danemarca, Regatul Unit și Republica Cehă.