52007PC0510

[pic] | COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE |

Bruxelles, 10.9.2007

COM(2007) 510 final

2007/0187 (COD)

Propunere de

DIRECTIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI

de modificare a Directivei 80/181/CEE privind apropierea legislaţiilor statelor membre referitoare la unităţile de măsură

(prezentată de Comisie){SEC(2007) 1136}{SEC(2007) 1137}

EXPUNERE DE MOTIVE

În urma unei ample consultări a părţilor interesate si a unui studiu de impact, Comisia propune actualizarea Directivei 80/181/CEE pentru a include în domeniul ei de aplicare protecţia consumatorului şi mediul, pentru a include ca unitate de măsură legală noua unitate de măsură SI pentru activitatea catalitică (katalul), pentru a permite utilizarea de indicaţii suplimentare pe termen nedeterminat şi pentru a nu mai solicita Regatului Unit şi Irlandei să pună capăt derogărilor locale pentru pintă, milă şi uncia troy acolo unde acestea sunt încă utilizate

CONTEXT

Legislaţia existentă

Directiva este aplicabilă din 1980 şi a fost utilizată pentru a standardiza utilizarea unităţilor de măsură în cadrul UE, în conformitate cu Sistemul internaţional (SI) promulgat de instanţa internaţională competentă, Biroul Internaţional de Măsuri şi Greutăţi.

Nevoia de revizuire

La articolul 3 alineatul (2) al directivei există o clauză de expirare care nu ar mai permite utilizarea de indicaţii suplimentare (non-metrice) după sfârşitul anului 2009. Dacă această clauză ar fi aplicată, UE ar urma să solicite ca etichetările să fie făcute numai în sistemul metric, ceea ce ar crea probleme agenţilor economici şi ar perturba comerţul internaţional şi competitivitatea, deoarece SUA solicită o etichetare non-metrică alături de cea metrică. Directiva (la articolul 6a) precizează că aspectele legate de implementarea sa, în special chestiunea indicaţilor suplimentare, vor fi examinate ulterior.

În plus, directiva trebuie actualizată pentru a lua în considerare progresul tehnic, ceea ce înseamnă, în cazul de faţă, includerea unor noi unităţi din sistemul metric asupra cărora s-a ajuns la un acord internaţional. În cazul noilor unităţi metrice, datorate progresului tehnic, statele membre ar pune în aplicare legi naţionale care în anumite cazuri ar putea necesita noi etichetări, în special dacă datele de punere în aplicare a acestor legi naţionale ar fi diferite.

Regatul Unit şi, în unele cazuri, Irlanda ar trebui să stabilească o dată de terminare a ultimelor derogări acordate conform articolului 1 litera (b), acolo unde acestea sunt încă în vigoare (pinta pentru laptele în sticle refolosibile, bere şi cidrul la butoi, mila pentru indicatoarele de trafic rutier, viteză şi măsurarea distanţelor, uncia troy pentru tranzacţiile cu metale preţioase). Experienţa a arătat însă că aceste utilizări sunt locale şi nu constituie un obstacol pentru comerţul transfrontalier.

Derogarea acordată, în conformitate cu articolul 1 litera (b), pentru utilizarea acrului la registrul de cadastru, nu mai este în vigoare, din cauza schimbărilor de procedură administrativă în ambele ţări.

Studiul de impact al soluţiilor alternative

În cadrul politicii privind o mai bună reglementare[1], Comisia a realizat un studiu de impact al soluţiilor alternative[2], Au fost examinate trei opţiuni: nici o măsură, abrogarea directivei şi actualizarea directivei.

Din studiul de impact a reieşit că opţiunea preferabilă este „actualizarea directivei”, deoarece păstrează situaţia actuală şi nu necesită noi cheltuieli administrative, în acest caz, în principal cheltuieli de etichetare. Această alternativă include o sinergie între prelungirea utilizării indicaţiilor suplimentare şi continuarea flexibilităţii actuale de punere în aplicare a directivei în ceea ce priveşte unităţile de măsură non-metrice, în special în domeniile de activitate în care nu există unităţi de măsură metrice, de exemplu unităţile de măsură binare din informatică (bits, bytes). Această alternativă ar permite o continuitate a aplicării practicii actuale, care nu a prezentat pe ansamblu dificultăţi majore. Autorizarea Regatului Unit şi a Irlandei de a beneficia de derogări pe o durată nedeterminată (pentru pintă, milă, uncia troy) confirmă caracterul local şi impactul redus al derogărilor şi este conformă cu principiul subsidiarităţii.

În cazul opţiunii „nici o măsură”, principalele cheltuieli ar fi cele administrative, care sunt importante şi ar fi probabil mai ridicate pentru întreprinderile mici şi mijlocii, din cauza efectelor de scară mai reduse. Pentru a menţine costul studiului de impact la un nivel acceptabil, nu a fost realizată o estimare completă prin utilizarea modelului de cost standard, ci au fost folosite estimări asemănătoare provenind de la diverse surse din industrie.

Cheltuielile care ar rezulta din opţiunea „abrogarea directivei” sunt foarte dificil de determinat, însă riscă să fie importante şi sunt legate de faptul că statele membre ar putea pune în aplicare standardele internaţionale în mod diferit, provocând în acest fel incertitudine şi, eventual, bariere în calea comerţului. În anumite cazuri ar putea apărea pierderi financiare importante din cauza unor neînţelegeri, ca de exemplu când sonda spaţială americană Marslander s-a prăbuşit pe planeta Marte în urma unor defecţiuni cauzate de confundarea în faza de producţie a unor indicaţii în inci/livră cu indicaţiile metrice.

Autorizarea indicaţiilor suplimentare pentru o nouă perioadă de 10 ani (a patra dată limită după 1989, 1999 şi 2009) ar implica viitoare schimbări majore în cel puţin trei domenii ale politicilor (diagnosticul in vitro , etichetarea nutriţională şi drepturile de proprietate intelectuală) şi nu ar constitui un semnal care să încurajeze o schimbare în Statele Unite, care, dacă ar accepta etichetarea doar în sistem metric, ar fi recompensate de UE cu o barieră în calea comerţului în ceea ce priveşte etichetarea cu indicaţii suplimentare.

SCOPUL şI OBIECTIVELE PROPUNERII

Simplificarea şi o mai bună reglementare

Din motivele expuse anterior, se propune menţinerea situaţiei existente, deoarece nu necesită noi cheltuieli administrative, în aceste caz, în principal cheltuieli de etichetare. Aceasta poate fi considerată o simplificare.

Propunerea include o sinergie între prelungirea utilizării indicaţiilor suplimentare şi continuarea flexibilităţii actuale de punere în aplicare a directivei în ceea ce priveşte unităţile de măsură non-metrice, în special în domeniile de activitate în care nu există unităţi de măsură metrice, de exemplu unităţile de măsură binare din informatică (bits, bytes). Ea ar permite o continuitate a practicii de aplicare actuale, care nu a prezentat pe ansamblu dificultăţi majore, iar aceasta poate fi considerată o mai bună reglementare.

Autorizarea Marii Britanii şi Irlandei de a beneficia de derogări pe o durată nedeterminată (pentru pintă, milă, uncia troy) nu conduce la apariţia unor bariere în calea comerţului, iar a nu solicita o schimbare în acest caz poate fi considerat conform cu principiul subsidiarităţii.

Temei legal

Temeiul legal pentru directiva propusă este articolul 95 din Tratatul CE.

COERENţA CU PRINCIPIILE COMUNITARE

Principiul proporţionalităţii

Obiectivul directivei este de a asigura armonizarea utilizării unităţilor de măsură pe baza acordului internaţional asupra sistemului de unităţi SI pentru exprimarea mărimilor. Directiva adaptează derogările pentru ca să nu mai fie nevoie de o acţiune ulterioară şi pentru ca operatorii de pe piaţă să beneficieze de un cadru de reglementare stabil şi permanent.

Adaptarea solicitată este datorată unor influenţe externe, şi anume faptul că SUA sunt în continuare într-un proces treptat de adaptare completă a sistemului lor legislativ la utilizarea etichetării metrice exclusive, în timp ce industria SUA este obişnuită cu măsurători în unităţi non-metrice, datorită tradiţiei sau din cauza lipsei alternativelor în unităţi metrice.

Autorizarea utilizării în continuare a indicaţiilor suplimentare nu înseamnă acceptarea de către Comunitate a actualelor bariere netarifare existente în ţări terţe împotriva bunurilor etichetate exclusiv în unităţi SI. Aceasta este o problemă prioritară pentru Comunitate şi trebuie să fie abordată în continuare pe o bază bilaterală în cadrul contactelor actuale ale Comisiei cu aceste ţări terţe. Situaţia din aceste ţări terţe s-a ameliorat treptat în ultimii zece ani, însă ar trebui să se îmbunătăţească în continuare înainte de a se putea considera că aceste ţări aplică pe deplin standardele internaţionale actuale în ceea ce priveşte unităţile SI.

Principiul subsidiarităţii

UE nu este semnatară a Convenţiei Metrului privind unităţile metrice, însă toate statele membre sunt semnatare şi se angajează să o pună în aplicare în legislaţia lor naţională. Acordul nu are însă caracter obligatoriu, astfel încât statele membre au putut să-l transpună în legislaţia naţională în moduri diferite, aşa cum a fost cazul înainte de 1980 şi care s-ar putea repeta odată cu apariţia unor noi unităţi. Este necesară o acţiune la nivel comunitar pentru garantarea unei abordări comune.

Directiva actuală garantează o abordare comună pe baza articolului 95 din Tratat, astfel încât unităţile de măsură sunt armonizate pe piaţa internă. Prin urmare, pe piaţa internă nu există bariere în calea comerţului datorate unităţilor de măsură, acestea fiind conforme cu standardele internaţionale.

În ceea ce priveşte stabilirea unei date de sfârşit pentru actualele derogări (pinta pentru laptele în sticle refolosibile, bere şi cidrul la butoi, mila pentru indicatoarele de trafic rutier, viteză şi măsurarea distanţelor, uncia troy pentru tranzacţiile cu metale preţioase), acestea nu par să aibă vreun impact asupra pieţei unice; ele sunt, prin urmare, conforme cu principiul subsidiarităţii.

COERENţA CU POLITICILE COMUNITARE

Competitivitatea

Propunerea păstrează situaţia actuală deoarece nu necesită noi cheltuieli administrative, în aceste caz, în principal cheltuieli de etichetare; ea prezintă beneficii economice relativ importante la nivelul UE şi mondial. Acestea provin din economiile de cheltuieli administrative care ar apărea dacă UE nu ar adopta nici o măsură.

Dezvoltare durabilă.

Măsurătorile exacte şi corecte sunt un element important al dezvoltării durabile; directiva este un instrument necesar în acest sens. Acest lucru trebuie să fie reflectat integral în domeniul de aplicare al directivei (a se vedea punctul următor).

Alte politici comunitare

Domeniul de aplicare al prezentei directive este vast şi nu trebuie limitat la anumite domenii de acţiune comunitară. De exemplu, unităţile de măsură existente sunt aplicate şi în domeniul protecţiei consumatorului şi al mediului. Articolul 2 litera (a), care defineşte domeniul de aplicare al directivei, nu ar trebui să conţină trimiteri la obiective comunitare care decurg deja din temeiul legal, şi anume articolul 95 din Tratat. Această modificare este făcută din motive administrative, nu se preconizează nici o cheltuială nouă şi nu modifică situaţia favorabilă actuală.

TRIMITERE LA PROGRAMUL DE LUCRU

Prezenta propunere nu este menţionată în programul de lucru al Comisiei, prezentarea ei fiind justificată de factori externi greu de prevăzut.

RELEVANţA PENTRU SEE

Această propunere este reglementată de Acordul privind Spaţiul Economic European.

CONSULTARE EXTERNă

Părţile interesate au fost consultate în cele zece săptămâni care au precedat data de 1 martie 2007. Toate reacţiile au fost publicate pe site-ul web până la mijlocul lunii aprilie, cu excepţia celor confidenţiale şi a celor provenind de la societăţi individuale pentru care exista un risc de încălcare a confidenţialităţii.

Nu a fost utilizată nici o expertiză externă, în afara contribuţiilor în urma consultării publice, provenind, între altele, de la experţi în acest domeniu (cadre universitare, profesori), dar în majoritate de la reprezentanţii industriei.

Standardele minime ale Comisiei au fost respectate şi nu a fost exclusă nici o reacţie.

Toate contribuţiile la consultarea publică ale părţilor interesate au fost prezentate şi discutate în raportul privind consultarea publică. Reacţiile industriei UE au fost mai puţin dezechilibrate din punct de vedere geografic decât cele ale particularilor şi au fost unanime. Principala concluzie a raportului a preluat recomandarea unanimă a industriei de a suprima clauza de expirare.

2007/0187 (COD)

Propunere de

DIRECTIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI

de modificare a Directivei 80/181/CEE privind apropierea legislaţiilor statelor membre referitoare la unităţile de măsură

(Text cu relevanţă pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunităţii Europene, în special articolul 95,

având în vedere propunerea Comisiei,

având în vedere avizul Comitetului Economic şi Social European[3],

în conformitate cu procedura stabilită la articolul 251 din Tratat[4],

întrucât:

1. Directiva 80/181/CEE[5] cere Regatului Unit şi Irlandei să stabilească o dată de terminare a derogărilor, acolo unde acestea sunt încă în vigoare, cu privire la pinta pentru laptele în sticle refolosibile, bere şi cidrul la butoi, mila pentru indicatoarele de trafic rutier şi de viteză, precum şi uncia troy pentru tranzacţiile cu metale preţioase. Cu toate acestea, experienţa a demonstrat că, dat fiind caracterul local al acestor derogări şi numărul limitat de produse în cauză, menţinerea derogărilor nu ar conduce la impunerea unei bariere netarifare în calea comerţului şi, în consecinţă, nu mai este nevoie de a pune capăt acestor derogări.

2. Este necesar să se precizeze că domeniul de aplicare al Directivei 80/181/CEE este în conformitate cu obiectivele enunţate la articolul 95 din Tratat şi nu se limitează la anumite domenii de acţiune comunitară.

3. Directiva 80/181/CEE permite utilizarea indicaţiilor suplimentare, pe lângă unităţile de măsură legale stabilite la capitolul I din anexa la directiva menţionată anterior, până la 31 decembrie 2009. Cu toate acesta, pentru a evita crearea de obstacole pentru societăţile comunitare care exportă către anumite ţări terţe care solicită ca produsele să fie etichetate în alte unităţi de măsură decât cele stabilite la capitolul I, este adecvat să se menţină cu titlu permanent autorizaţia de utilizare a indicaţiilor suplimentare.

4. Indicaţiile suplimentare ar permite, în plus, introducerea treptată şi fără probleme a unor noi unităţi metrice care ar putea fi elaborate la nivel internaţional.

5. În 1999, Conferinţa generală de unităţi şi măsuri a adoptat, în cadrul Sistemului internaţional de unităţi de măsură (SI), „katalul”, simbol „kat”, ca unitate SI pentru măsurarea activităţii catalitice. Această nouă unitate de măsură armonizată SI ar garanta o descriere coerentă şi uniformă a unităţilor de măsură în domeniile medicinii şi biochimiei şi ar elimina, prin urmare, orice risc de confuzie provenind din utilizarea unor unităţi nearmonizate.

6. Deoarece acrul nu mai este utilizat pentru registrul cadastrului în Regatul Unit şi în Irlanda, nu mai este nevoie să se prevadă o derogare în această privinţă.

7. În consecinţă, este necesară modificarea Directivei 80/181/CEE.

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

Articolul 1

Directiva 80/181/CEE se modifică după cum urmează:

8. La articolul 1, litera (b) se înlocuieşte cu următorul text:

„(b) cele enumerate la capitolul II din anexă, doar în acele state membre în care au fost autorizate la 21 aprilie 1973.”

9. La articolul 2, litera (a) se înlocuieşte cu următorul text:

„(a) Obligaţiile care decurg din articolul 1 se referă la instrumentele de măsură utilizate, la măsurătorile realizate şi la indicaţiile de cantitate exprimate în unităţi de măsură.”

10. La articolul 3, alineatul (2) se înlocuieşte cu următorul text:

“2. Este autorizată utilizarea de indicaţii suplimentare.”

11. Anexa se modifică după cum urmează:

12. La capitolul I, punctul 1.2.3, se adaugă rândul următor:

ACTIVITATE CATALITICă | KATAL | KAT | MOL ˙ S-1 |

13. La capitolul II, se elimină următorul rând:

CADASTRU | ACRU | 1 AC = 4 047 M2 | AC |

14. La capitolul II, ultima frază se înlocuieşte cu următorul text: „Unităţile enumerate în prezentul capitol pot fi combinate între ele sau cu unităţile enumerate la capitolul I pentru a forma unităţi compuse”

Articolul 2Transpunere

1. Statele membre adoptă şi publică actele cu putere de lege şi actele administrative necesare pentru a se conforma cu prezenta directivă până cel târziu la [31 decembrie 2009]. Statele membre comunică de îndată Comisiei textele acestor acte şi un tabel de corespondenţă între respectivele acte şi prezenta directivă.

Statele membre aplică dispoziţiile acestor acte începând cu [1 ianuarie 2010].

Atunci când statele membre adoptă aceste acte, ele conţin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoţite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.

2. Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre textele principalelor dispoziţii de drept intern adoptate în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Articolul 3

Prezenta directivă intră în vigoare în a [douăzecea] zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene .

Articolul 4

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, […]

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Preşedintele Preşedintele

[…] […]

[1] Acordul interinstituţional pentru o legiferare mai bună, semnat în decembrie 2003 şi Guvernanţa europeană: o legiferare mai bună, COM(2002) 275 final, 5.6.2002

[2] Impactul soluţiilor alternative, din 28 mai 2003, publicat în iunie 2003.

[3] JO C […], […], p. […].

[4] JO C […], […], p. […].

[5] JO L 39, 15.2.1980, p. 40. Directivă, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Directiva 1999/103/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (JO L 34, 9.2.2000, p. 17).