52007PC0315

[pic] | COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE |

Bruxelles, 13.6.2007

COM(2007) 315 final

2007/0118 (CNS)

Propunere de

REGULAMENT AL CONSILIULUI

PRIVIND ÎNFIINŢAREA ÎNTREPRINDERII COMUNE CLEAN SKY

(prezentată de Comisie) {SEC(2007) 773}{SEC(2007) 774}

EXPUNERE DE MOTIVE

1. contextul propunerii

Motivele şi obiectivele propunerii

Iniţiativele tehnologice comune (ITC) sunt introduse în cadrul celui de-al şaptelea Program-cadru de cercetare (PC7) ca o metodă de creare, la nivel european, a unor parteneriate între sectorul public şi cel privat în domeniul cercetării. ITC reflectă angajamentul ferm al UE de coordonare a eforturilor, contribuind astfel la stabilirea Spaţiului de Cercetare European şi a obiectivelor europene în domeniul competitivităţii.

ITC sunt în principal rezultatul activităţii platformelor tehnologice europene (PTE). Într-un număr redus de cazuri, PTE au atins o amploare şi un nivel atât de ridicat încât necesită mobilizarea unor mari investiţii publice şi private, precum şi importante resurse de cercetare pentru punerea în practică a elementelor esenţiale ale agendelor lor strategice de cercetare. ITC sunt propuse ca un mijloc eficient de a răspunde nevoilor acestor PTE.

În programul specific de cooperare sunt identificate şase domenii în care ar putea fi dezvoltate ITC: celule de hidrogen şi celule combustibile, aeronautică şi transport aerian, medicamente inovatoare, sisteme informatice integrate, nanoelectronică şi GMES (Monitorizare Globală pentru Mediu şi Securitate).

Obiectivul propunerii este de a crea o întreprindere comună CLEAN SKY ca un parteneriat între sectorul public şi cel privat care să promoveze relaţiile strânse între diferite organizaţii şi care să consolideze capacităţile europene de cercetare şi dezvoltare (C&D) în domeniul aeronauticii şi transportului aerian.

Previziunile arată că traficul aerian din Europa se va dubla în următoarele două decenii, în concordanţă cu cerinţele economiei mondiale şi, în acelaşi timp, cu preocuparea din ce în ce mai mare faţă de mediu şi cu acţiunile luate în vederea reducerii emisiilor de gaze toxice şi a zgomotului.

Dezvoltarea unui sistem de transport aerian ecologic constituie o prioritate pentru creşterea europeană, care se bazează şi depinde de reţeaua industrială a sectorului aeronauticii, în care lanţul de aprovizionare este concepută să funcţioneze în cadrul unui amplu program industrial de înaltă tehnologie în spiritul iniţiativelor Uniunii precum JET şi ITER (fuziune) şi Galileo (navigaţie prin satelit).

Iniţiativa Clean Sky va dezvolta tehnologii inovatoare cu un impact redus asupra mediului şi va stabili obiective tehnologice care să se bazeze pe dimensiunea socială şi pe piaţă şi care să influenţeze întreg sistemul de transport aerian. Comunitatea Europeană va participa şi va cofinanţa programul pentru a contribui la realizarea acestor obiective.

Contextul general

În aeronautică, timpul se măsoară în decenii. Transportul aerian a fost dezvoltat fără a se ţine seama de impactul său asupra mediului, pe baza unor inovaţii sectoriale care răspundeau cerinţelor pieţei.

Realizarea unor progrese decisive ale tehnologiilor curate în sectorul transportului aerian în vederea punerii lor rapide în aplicare este esenţială pentru abordarea schimbărilor climatice, promovând totodată creşterea economică şi progresul social. Cu toate acestea, ca urmare a eşecurilor pieţei, recurgerea la mecanismele de piaţă va limita C&D în domeniul aeronauticii la un nivel insuficient din punct de vedere socio-economic. În consecinţă, aeronautica se confruntă cu o serie de provocări importante:

- impactul asupra mediului devine o constrângere majoră pentru dezvoltarea mobilităţii;

- industria aeronautică are un impact economic şi social important şi joacă un rol fundamental în garantarea mobilităţii; ea se caracterizează printr-o intensitate puternică a C&D şi printr-o amplă balanţă comercială şi utilizează un personal deosebit de calificat;

- ciclul de reînnoire a flotei oferă ocazia exploatării unor tehnologii curate şi de a obţine rezultate de C&D înainte de 2015;

- reducerea impactului aviaţiei asupra schimbărilor climatice, emisiilor şi zgomotului constituie o prioritate şi necesită transformări tehnologice majore pentru a atinge obiectivele de reducere a emisiilor şi pentru diminua impactul ciclului de viaţă al produselor asupra mediului;

- industria aeronautică a UE se confruntă cu o concurenţă puternică, iar sprijinul public adus C&D este de o importanţă capitală. În Statele Unite, investiţiile publice sunt de aproximativ trei ori mai mari decât în Europa. Un ordin executiv prezidenţial recent stabileşte prima politică americană de C&D în domeniul aeronauticii, iar alţi concurenţi apar pe piaţă;

- intervenţia sectorului public se justifică prin necesitatea de a răspunde eşecurilor pieţei care descurajează investiţiile în C&D în sectorul aeronauticii din cauza termenelor prea lungi, a externalităţii pozitive asociate cu diferenţa dintre rata de recuperare socială şi rata de recuperare privată, precum şi a externalităţii negative legate de costurile sociale de mediu.

Dispoziţiile în vigoare în domeniul prezentei propuneri

Nu există.

Coerenţa cu celelalte politici şi obiective ale Uniunii

O politică concepută să stimuleze C&D în sectorul aeronauticii în scopul de a construi aeronave ecologice face parte dintr-o strategie mai amplă, destinată să reducă impactul aviaţiei asupra climei. Promovarea C&D în domeniul aeronauticii vine în completarea unor măsuri precum Sistemul comunitar al Comisiei de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră (ETS). Comunitatea Europeană a inclus aeronautica printre priorităţile sale de C&D, cu scopul ambiţios de a reduce la minimum impactul aeronavelor asupra mediului şi de ameliora calitatea aerului la nivel local şi zgomotul în proximitatea aeroporturilor, precum şi sănătatea şi calitatea vieţii.

C&D în domeniul aeronauticii vor contribui la realizarea obiectivelor strategice ale Uniunii Europene stabilite în cadrul noii strategii de la Lisabona. Tehnologii mai ecologice în domeniul aviaţiei sunt conforme cu politica UE de promovare a mobilităţii în cadrul unei Uniuni extinse şi contribuie la aceasta, aspect deosebit de important pentru statele în curs de aderare care se confruntă cu o creştere rapidă a traficului.

O politică destinată să introducă schimbări majore în vederea unei aplicări mai rapide în sectorul transportului aerian curat va contribui la ameliorarea durabilă a bunăstării şi a condiţiilor de trai ale generaţiilor prezente şi viitoare ale UE.

Iniţiativa propusă face parte dintr-o strategie comunitară ambiţioasă şi vastă, destinată să reducă lacunele în domeniul inovării şi care include, inter alia , o propunere de creare a unui Institut European de Tehnologie (IET). IET urmăreşte să integreze educaţia, cercetarea şi economia şi să ofere reţelelor existente noi modele de guvernare pentru a continua integrarea activităţilor lor.

2. Consultarea părţilor interesate şi evaluarea impactului

Consultarea părţilor interesate

Metode de consultare, principalele sectoare vizate şi profilul general al respondenţilor

Între Comisie şi părţile interesate s-au organizat consultări periodice, în cadrul cărora statelor membre şi statelor asociate la programul-cadru (denumite în continuare „statele”) li s-au furnizat prezentări cu privire la conţinutul tehnic şi la structura guvernanţei iniţiativei Clean Sky.

Rezumatul răspunsurilor şi modul în care acestea au fost luate în considerare

În urma participării serviciilor Comisiei, a părţilor interesate, a statelor şi a comisiei pe probleme socio-economice şi de mediu (S-E&M) s-au formulat comentarii şi s-au adus în mod regulat contribuţii în ceea ce priveşte conţinutul tehnic, guvernanţa şi aspectele legislative ale Clean Sky.

Comisia a ţinut seama de comentariile formulate în raportul final al comisiei S-E&M. În ceea ce priveşte structura guvernanţei, propunerea ţine seama de concluziile raportului.

Obţinerea şi utilizarea expertizei

Domenii ştiinţifice/de expertiză pertinente

În evaluarea impactului S-E&M, precum şi în analiza iniţială a structurii guvernanţei Clean Sky s-a utilizat o expertiză externă.

Metodologia utilizată

Comisia S-E&M s-a reunit cu două ocazii, la sediul Comisiei, unde s-a organizat o şedinţă cu părţile interesate ale industriei, pentru a permite o analiză mai detaliată a anumitor aspecte specifice. Raportorul (raportorii) comisiei au întocmit raportul comisiei, la care au participat toţi membrii acesteia.

Comisia de evaluare a guvernanţei a primit proiectul de propunere de la industrie, împreună cu un mandat al Comisiei.

Principalele organizaţii consultate/principalii experţi consultaţi

Reprezentanţii comisiei S-E&M au fost numiţi de state. Analiza structurii guvernanţei Clean Sky a fost încredinţată unui număr de doi experţi care ocupau posturi de conducere în cadrul întreprinderii comune JET.

Sinteza avizelor primite şi utilizate

Nu a fost menţionată existenţa unor riscuri potenţiale grave cu consecinţe ireversibile.

Iniţial, comisia S-E&M a recomandat sporirea coeziunii şi a legăturilor dintre sectoarele tehnice, dezvoltarea ulterioară a analizei macroeconomice pentru Clean Sky şi consolidarea structurii guvernanţei. În cadrul celei de-a doua evaluări, comisia a confirmat că recomandările fuseseră aplicate.

În analiza guvernanţei au fost identificate aspecte importante care trebuie luate în considerare în structura guvernanţei Clean Sky, aspecte de care s-a ţinut seama în propunerea finală.

Mijloace utilizate pentru ca avizele experţilor să fie accesibile publicului

Rapoartele comisiei au fost puse la dispoziţia părţilor interesate şi prezentate şi discutate în cadrul reuniunilor cu statele.

Evaluarea impactului

Diferiţi factori au constituit principalele criterii de evaluare a opţiunilor politice:

- amploarea şi calendarul investiţiilor;

- continuitatea şi coeziunea;

- mobilizarea fondurilor publice şi private;

- numărul minim necesar de participanţi şi abordarea multidisciplinară;

- coordonarea şi integrarea între participanţi;

- eficienţa structurii guvernanţei;

- nivelul înalt de pregătire tehnologică.

Prima opţiune de care s-a ţinut seama a fost „lipsa de acţiune din partea UE” (la nivel naţional sau comunitar). O astfel de opţiune trebuie respinsă, deoarece, ca urmare a mai multor tipuri de eşecuri ale pieţei, nu se poate conta pe mecanisme de piaţă pentru a realiza inovaţiile majore necesare pentru a ecologiza aeronavele. O abordare necomunitară care să limiteze sprijinul acordat C&D numai la un nivel naţional nu este adecvată, deoarece amploarea şi sfera de aplicare a agendei de cercetare pentru ecologizarea aeronavelor depăşeşte capacitatea statelor membre individuale atât din punctul de vedere al angajamentului financiar, cât şi din cel al capacităţilor de cercetare necesare. Politicile de C&D naţionale joacă un rol important, venind în completarea unui program al UE care promovează dezvoltarea de tehnologii curate în sectorul transportului aerian, dar nu poate înlocui o acţiune la nivel comunitar.

A doua opţiune constă în utilizarea unui program interguvernamental precum „EUREKA”. Totuşi, această opţiune nu asigură bugetul şi timpul necesar pentru a elimina riscurile tehnologice şi comerciale care descurajează investiţiile private în dezvoltarea tehnologiilor ecologice în sectorul aviaţiei. Nu este oportună accelerarea dezvoltării şi introducerii unor tehnologii ecologice de transport aerian de interes comunitar general.

A treia opţiune constă în utilizarea instrumentelor tradiţionale ale programului-cadru, concepute să stimuleze cercetarea în amonte şi cercetarea în aval focalizată pentru cercetarea de bază şi validarea la nivelul subsistemelor sau sistemelor. Cu toate acestea, instrumentele menţionate sunt insuficiente pentru a accelera dezvoltarea unor tehnologii curate în sectorul transportului aerian în vederea unei aplicări rapide, deoarece este vorba de un domeniu în care tehnologiile trebuie să îşi demonstreze eficacitatea la nivelul unui ansamblu de sisteme (şi anume integrarea şi demonstrarea unui sistem de sisteme). O acţiune individuală regulată de cercetare în colaborare nu va avea amploarea necesară şi nici nivelul de coordonare suficient pentru a realiza aceste obiective, din următoarele motive:

- fragmentarea efortului de C&D în proiecte separate;

- absenţa integrării şi coordonării necesare între participanţi;

- incapacitatea de a permite validarea la nivelul adecvat de pregătire tehnologică;

- absenţa unei structuri juridice şi de guvernanţă pentru a exercita autoritatea necesară.

Dezvoltarea unor demonstratori separaţi nu va crea aceleaşi avantaje ecologice ca o abordare integrată. Fără un sprijin public, industria va crea noi produse conform unei strategii care limitează efectele eşecurilor pieţei. Rentabilitatea ar rămâne principalul factor motor, iar crearea unor tehnologii mai ecologice nu ar mai constitui o prioritate, ci un avantaj suplimentar. Factorul temporal constituie un element esenţial în ceea ce priveşte concurenţa şi reînnoirea flotei; în cazul în care s-ar aplica o abordare fragmentată, nesiguranţa încorporării rezultatelor proiectelor independente în procesul de dezvoltare a produselor ar fi mare. avantajele ecologice ar fi întârziate, deoarece creşterea nivelului traficului ar depăşi ritmul ameliorărilor tehnologice. Acest lucru înseamnă că emisiile şi zgomotul generate de aviaţie ar creşte într-un ritm mai rapid în decursul a 3-4 ani decât în cazul în care s-ar aplica un program unic. Abordarea fragmentată va întârzia concretizarea rezultatelor şi producerea unor avantaje sociale. Un dezavantaj social suplimentar constă în pierderea competitivităţii industriei aeronauticii europene şi impactul asupra creării de locuri de muncă şi a nivelului de trai.

Opţiunea propusă constă în crearea unei întreprinderi comune care să gestioneze activităţile Clean Sky, cu agende ambiţioase de cercetare şi tehnologie care necesită mari investiţii publice şi private la nivel european. Clean Sky este considerat o opţiune adecvată pentru realizarea unor progrese majore în punerea în aplicare a agendei de cercetare strategică a ACARE în materie de mediu. Propunerea prezentată de industrie subliniază că obiectivele Clean Sky de protecţie a mediului sunt atât de ambiţioase încât este necesar ca inovaţiile tehnologice majore să fie validate mai rapid decât în mod obişnuit în domeniul C&D. Aplicând o abordare multidisciplinară inovatoare, Clean Sky va acoperi întreaga sferă de aplicare a tehnologiei aeronautice şi va garanta integrarea unor noi tehnologii aferente componentelor, sistemelor şi vehiculelor, precum şi validarea şi demonstrarea lor la scară largă, oferind astfel o bază care să permită lansarea unor produse ecologice inovatoare cu un nivel acceptabil de risc.

ITC Clean Sky va avea efecte pozitive importante în numeroase domenii:

- reducerea impactului aviaţiei asupra mediului la nivel mondial;

- sporirea eficienţei comunităţii aviatice;

- sporirea satisfacţiei pasagerilor şi o mai mare rată a mobilităţii;

- competitivitatea industriei europene a aeronauticii şi a aviaţiei prin dezvoltare durabilă.

Investiţiile industriei sunt deosebit de mari, fapt care garantează exploatarea rezultatelor. Clean Sky va contribui la creşterea economică a Europei la scară macroeconomică. Deoarece creşterea cererii este mai ridicată în sectorul transportului aerian decât în orice alte sectoare, această contribuţie va creşte. Contribuţia este importantă, de asemenea, şi din punctul de vedere al forţei de muncă: în acest sector lucrează 3 milioane de cetăţeni europeni. Din aceste motive, Clean Sky va avea un efect pozitiv asupra întregii economii europene. Posibilitatea de a dispune de aeronave mai curate şi mai silenţioase va reduce obstacolele întâmpinate de creşterea traficului aerian. Pe scurt:

- Clean Sky prezintă o masă critică şi o abordare multidisciplinară care acoperă întreaga sferă a tehnologiilor necesare pentru a accelera dezvoltarea şi introducerea unor progrese majore în domeniul transportului aerian. Un instrument de cercetare în colaborare nu va atinge masa critică şi multidisciplinaritatea necesară pentru îndeplinirea obiectivelor din cauza fragmentării.

- Guvernanţa Clean Sky asigură integrarea şi coordonarea între diversele activităţi, exploatând economiile de scară şi sferă în domeniul activităţilor de C&D în aeronautică şi permiţând astfel crearea unor sinergii între participanţi. O acţiune a UE limitată la programul-cadru nu va prezenta caracteristici similare.

- Clean Sky va înfiinţa şi va dezvolta diverşi demonstratori care să valideze tehnologii de un nivel înalt de pregătire tehnologică, accelerând astfel crearea de noi produse.

3. Elementele juridice ale propunerii

Rezumatul acţiunii propuse

Propunerea constă într-un regulament al Consiliului de stabilire a întreprinderii comune Clean Sky.

Temeiul juridic

Articolul 171 din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene.

Principiul subsidiarităţii

Principiul subsidiarităţii se aplică în măsura în care propunerea nu afectează un domeniu care este de competenţa exclusivă a Comunităţii.

Obiectivele propunerii nu pot fi realizate în mod satisfăcător prin acţiunea statelor membre din următoarele motive:

- industria aeronauticii este mondială; specificul transfrontalier al transportului aerian implică necesitatea de a respecta standarde internaţionale de certificare legate de aspecte de siguranţă şi trasabilitate, dar derivând din inovaţie; prin urmare, noile tehnologii nu se pot înscrie într-un context naţional; din cauza existenţei unor nişe diverse în activităţile de C&D din diferite state membre, inovaţia poate fi abordată la scara unui sistem de sisteme la nivelul bazei tehnologice europene;

- impactul transportului aerian asupra mediului reprezintă o problemă mondială şi vizează diverse aspecte ale sistemului de transport aerian; resursele necesare depăşesc posibilităţile părţilor interesate din statele membre individuale; nivelul de gestionare şi coordonare necesar pentru realizarea la timp a obiectivelor impune elaborarea unui proiect internaţional la nivel european;

- industria europeană a aeronauticii operează la nivelul unei pieţe mondiale, dar restrânse; acest lucru contribuie la creşterea costurilor de producţie şi afectează capacitatea industriei de a investi în inovaţia tehnologică.

Prin urmare, este necesară regruparea eforturilor de C&D la nivelul UE şi atingerea unei mase critice pentru a consolida inovarea.

O acţiune comunitară va realiza mai bine obiectivele propunerii din următorul (următoarele) motiv(e):324

- eforturile de C&D trebuie depuse la nivel european; punerea în aplicare a inovaţiilor tehnologice şi dezvoltarea unor demonstratori la scară reală trebuie coordonate în cadrul UE, pentru a asigura exploatarea maximă a avantajelor sociale în întreaga Europă şi a avantajelor economice de-a lungul întregului lanţ de aprovizionare. o astfel de coordonare poate fi realizată numai prin utilizarea dispoziţiilor legale comunitare care decurg din Clean Sky;

- parteneriatul dintre sectorul public şi cel privat necesar pentru a maximiza sinergiile care se impun pentru modificarea treptată a impactului tehnologiilor asupra mediului şi pentru producerea unui efect de pârghie asupra programelor comunitare şi naţionale poate fi conceput numai la nivel european.

Intervenţia Comunităţii va permite raţionalizarea programelor de C&D. Nivelul înalt de complementaritate al competenţelor tehnice va conduce la economii de scară şi va spori şansele de livrare a demonstratorilor tehnologici în timp util.

Conform evaluării S-E&M, Clean Sky va contribui în mod semnificativ la reducerea impactului transportului aerian asupra mediului, la creşterea europeană şi la crearea de noi locuri de muncă prin ameliorarea nivelului de competitivitate al industriei.

Opţiunea aleasă pentru Clean Sky combină avantajele unei baze largi de tehnologie şi know-how cu cele ale unei mase critice suficiente şi produce efectul de pârghie necesar şi o structură a guvernanţei pe măsura sarcinii.

Pe lângă Comisia Europeană, alte 86 de organizaţii din 16 state vor participa la activităţile de gestionare şi la activităţile tehnice ale Clean Sky. Alte organizaţii li se vor alătura pe parcursul dezvoltării Clean Sky.

Prin urmare, propunerea respectă principiul subsidiarităţii.

Principiul proporţionalităţii

Propunerea respectă principiul proporţionalităţii din următorul (următoarele) motiv(e).

Clean Sky este responsabilă de activităţile de C&D axate pe impactul sistemului de transport aerian asupra mediului; pentru a asigura realizarea la timp a obiectivelor este necesară o bună gestionare a acestui program. Opţiunea unei întreprinderi comune este cea mai simplă cale de gestionare a Clean Sky, deoarece îi permite Comisiei Europene să se asocieze cu sectorul privat. Structura guvernanţei prevăzute pentru Clean Sky asigură nivelul adecvat de flexibilitate şi viteza de reacţie necesare pentru îndeplinirea obiectivelor tehnologice, precum şi nivelul adecvat de transparenţă şi control necesar pentru asigurarea respectării interesului public.

Bugetul total necesar pentru Clean Sky este estimat la 1,6 miliarde EUR pentru 7 ani, cu un profil de cheltuieli bugetare. Această sumă trebuie luată în considerare în contextul cheltuielilor actuale de C&D în sectorul aeronauticii din Europa, ţinând seama de avantajele ecologice, de potenţialele repercusiuni şi de efectele de adiţionalitate.

Alegerea instrumentelor

Instrumente propuse: regulament.

Alte mijloace nu ar fi adecvate din următorul/următoarele considerente(e):

- Pentru crearea unei întreprinderi la care să participe Comunitatea este necesar un regulament al Consiliului.

4. Implicaţii bugetare

Evaluarea bugetară preliminară indică cheltuieli comunitare în valoare de 47 milioane EUR pentru anul 1, un profil al cheltuielilor anuale în creştere până la un maximum de 140 de milioane EUR în anul 5 şi un buget de lichidare de 267 milioane EUR în anii 6 şi 7.

5. Informaţii suplimentare

Simulare, etapă pilot şi perioadă tranzitorie

A existat sau va exista o perioadă tranzitorie în ceea ce priveşte propunerea.

Clauza de reexaminare/revizuire/caducitate

Propunerea conţine o clauză de reexaminare.

Propunerea include o clauză de caducitate.

Iniţiativa tehnologică comună Clean Sky

Rezumat tehnologic

Clean Sky este destinat să creeze un sistem de transport aerian inovator în mod radical, bazat pe integrarea unor tehnologii avansate şi a unor demonstratori la scară reală, în scopul diminuării impactului transportului aerian asupra mediului prin reducerea zgomotului şi a emisiilor de gaze, precum şi prin ameliorarea consumului de carburant al aeronavelor. Activităţile vor acoperi principalele segmente de zbor ale sistemului de transport aerian şi tehnologiile subiacente conexe identificate în agenda de cercetare strategică pentru aeronautica elaborată de platforma tehnologică pentru aeronautică ACARE.

Clean Sky va avea la bază 6 domenii tehnice diferite, denumite demonstratori tehnologici integraţi (DTI), în care se vor realiza studii preliminare şi o selecţie descrescătoare a lucrărilor, urmate de demonstraţii la scară largă la sol sau în zbor, pentru a aduce tehnologiile inovatoare la nivelul de maturitate necesar pentru a fi aplicate „aeronavelor ecologice” de nouă generaţie. În vederea coerenţei şi a schimbului de date se vor asigura legături multiple între diverşii DTI. Majoritatea standurilor de încercare vor fi utilizate în comun de mai mulţi DTI. DTI sunt următorii:

1. DTI pentru aeronave cu aripi fixe inteligente , axat pe tehnologiile aripilor active care detectează fluxul de aer şi îşi adaptează forma în funcţie de necesităţi, precum şi pe noile configuraţii de aeronave care permit integrarea optimă a acestor noi tipuri de aripi.

2. DTI pentru aeronave de transport regional ecologice , axat pe configuraţiile uşoare şi pe tehnologiile care utilizează structuri inteligente, pe configuraţiile silenţioase şi pe integrarea tehnologiilor dezvoltate (precum motoarele, gestionarea energiei şi noile configuraţii) în alţi DTI.

3. DTI pentru giravioane ecologice , axat pe instalarea de pale de rotor şi de motoare inovatoare pentru reducerea zgomotului, o mai bună rezistenţă aerodinamică a celulei, motoare diesel şi sisteme electrice pentru reducerea consumului de carburant şi traiectorii de zbor ecologice.

4. DTI pentru motoare durabile şi ecologice , care va integra diverse tehnologii pentru sistemele silenţioase şi uşoare de joasă presiune, o mai bună eficienţă, un nivel redus de NOx, nuclee mai uşoare şi configuraţii noi precum rotoarele deschise sau răcitoarele intermediare.

5. DTI pentru sisteme pentru operaţiuni ecologice se va axa pe echipamentele şi arhitecturile sistemelor aeronautice în totalitate electrice, managementul termic, posibilitatea traiectoriilor şi misiunilor „ecologice” şi ameliorarea operaţiunilor la sol.

6. DTI pentru proiectare ecologică se va referi la întregul ciclu de viaţă al materialelor şi componentelor, axându-se pe aspecte precum utilizarea optimă a materiilor prime, reducerea utilizării materiilor neregenerabile, resursele naturale, energia, emisiile de efluenţi nocivi şi reciclarea.

Evaluatorul de tehnologii va fi primul instrument european integrat complet disponibil care va asigura o legătură directă între tehnologiile avansate, aflate încă în curs de dezvoltare, şi impactul la nivel înalt, pe plan local sau mondial, asupra mediului. Pentru a furniza măsurile ecologice şi nivelurile aferente aeronavelor, aeroporturilor şi flotelor de aeronave, evaluatorul va ţine seama de informaţiile provenite atât din interiorul, cât şi din afara perimetrului Clean Sky.

Evaluatorul de tehnologii va permite evaluarea ipotezelor, metodelor şi rezultatelor la nivel înalt, asigurând astfel o funcţie de monitorizare care permite experţilor externi şi publicului să analizeze valabilitatea acestora.

Ţinând seama de faptul că nivelul consumului de carburant al aeronavelor depinde, de asemenea, de strategia de gestionare a traiectoriilor de zbor, Clean Sky va stabili legături strânse cu întreprinderea comună SESAR, care se ocupă de tehnologiile de gestionare a traficului aerian (GTA) în conformitate cu iniţiativa „Cerul unic” a Comisiei. Respectivele legături urmează să fie stabilite prin intermediul evaluatorului de tehnologii, precum şi al DTI pentru sisteme care se ocupă de dezvoltarea echipamentelor de avionică legate de GTA.

Tabelul de mai jos prezintă un rezumat al obiectivelor tehnologice care trebuie realizate de Clean Sky:

²Evaluator de tehnologii |

08.07.01 10 | CNO | CD[24] | NU | DA | DA | Nr. 1A |

08.07.01 20 | CNO | CND | DA | DA | DA | Nr. 1A |

4. SINTEZA RESURSELOR

4.1. Resurse financiare

4.1.1. Sinteza creditelor de angajament (CA) şi a creditelor de plată (CP)

milioane de euro (cu 3 zecimale)

Tip de cheltuieli | Secţiunea nr. | 2008 | 2009 | 2010 | 2011 | 2012 | 2013 şi ulterior | Total |

Cheltuieli de funcţionare[25] |

Credite de angajament (CA) | 8.1. | a | 45,000 | 86,375 | 119,375 | 129,375 | 136,375 | 259,500 | 776,000 |

Credite de plată (CP) | b | 38,250 | 80,169 | 114,425 | 127,875 | 135,325 | 279,956 | 776,000 |

Cheltuieli administrative incluse în suma de referinţă[26] |

Asistenţă tehnică şi administrativă (CND) | 8.2.4. | c | 2,000 | 3,625 | 3,625 | 3,625 | 3,625 | 7,500 | 24,000 |

SUMA TOTALĂ DE REFERINŢĂ |

Credite de angajament | a+c | 47,000 | 90,000 | 123,000 | 133,000 | 140,000 | 267,000 | 800,000 |

Credite de plată | b+c | 40,250 | 83,794 | 118,050 | 131,500 | 138,950 | 287,456 | 800,000 |

Cheltuieli administrative care nu sunt incluse în suma de referinţă[27] |

Resurse umane şi cheltuieli conexe (CND) | 8.2.5. | d | 0,351 | 0,351 | 0,351 | 0,351 | 0,351 | 0,702 | 2,457 |

Cheltuieli administrative, altele decât resurse umane şi costuri conexe, care nu sunt incluse în suma de referinţă (CND) | 8.2.6. | e | 0,013 | 0,013 | 0,013 | 0,363 | 0,013 | 0,376 | 0,791 |

Costul financiar total estimativ al intervenţiei |

TOTAL CA, inclusiv costul resurselor umane | a+c+d+e | 47,364 | 90,364 | 123,364 | 133,714 | 140,364 | 268,078 | 803,248 |

TOTAL PA, inclusiv costul resurselor umane | b+c+d+e | 40,614 | 84,158 | 118,414 | 132,214 | 139,314 | 288,534 | 803,248 |

Pentru CP se prevede un sistem de retenţie, prin care 85% din contribuţia nominală se plăteşte în avans, iar restul de 15% se plăteşte după aprobarea rapoartelor (tehnice şi financiare). Astfel se explică variaţiile între CA şi CP.

Detalii privind cofinanţarea

În cazul în care propunerea prevede o cofinanţare din partea statelor membre sau a altor organisme (a se preciza care), este necesar să se furnizeze o estimare a nivelului cofinanţării în tabelul de mai jos (se pot adăuga rânduri suplimentare în cazul în care se prevede că mai multe organisme vor participa la cofinanţare):

milioane de euro (cu 3 zecimale)

Organism cofinanţator | 2008 | 2009 | 2010 | 2011 | 2012 | 2013 şi ulterior | Total |

Alţi membri ai întreprinderii comune Clean Sky | f | 2,000 | 3,625 | 3,625 | 3,625 | 3,625 | 7,500 | 24,000 |

TOTAL CA, inclusiv cofinanţare | a+c+d+e+f | 49,481 | 94,106 | 127,106 | 137,456 | 144,106 | 275,812 | 828,067 |

Cofinanţarea de care se ţine seama aici este contribuţia celorlalţi membri la cheltuielile de funcţionare ale IC, egale cu contribuţia Comisiei prevăzută la punctul 8.2.4. (c). Restul contribuţiilor celorlalţi membri se aducă în natură, pentru a ajunge la o contribuţie totală de 800 de milioane de euro.

După cum se explică şi în statut, IC este structurată în jurul a şase teme tehnologice denumite „demonstratori tehnici integraţi” (DTI) şi are următorii membri:

- Comisia Europeană;

- responsabilii DTI;

- membrii asociaţi ai DTI.

Se prevede că valoarea totală a contribuţiei Comisiei la resursele IC va fi de 800 de milioane de euro în numerar, repartizaţi între cheltuielile operaţionale şi cele de funcţionare. Ceilalţi membri ai IC şi entităţile afiliate se angajează să aducă o contribuţie de 776 milioane de euro în natură şi de 24 de milioane de euro în numerar la cheltuielile de funcţionare. La începutul activităţilor IC , responsabilii DTI se angajează să aducă o contribuţie de 75%, adică de 600 de milioane de euro în natură, în timp ce asociaţii se angajează să contribuie cu restul de 25%, adică 200 de milioane de euro.

Pentru a extinde participarea la ITC, responsabilii DTI vor transfera partenerilor, în decursul activităţilor desfăşurate în cadrul ITC , cel puţin 200 de milioane de euro din activităţile lor prin intermediul cererilor de propuneri (supravegheaţi de Comisie). Respectivii parteneri vor aduce o contribuţie în natură pe o perioadă limitată de timp şi pentru activităţi specifice şi nu vor fi membri ai IC.

Cu toate acestea, trebuie notat că responsabilii DTI se angajează să contribuie (în natură) la cele 200 de milioane de euro suplimentare: în cazul (puţin probabil) în care toate cererile de propuneri rămân fără răspuns, responsabilii DTI vor executa ei înşişi sarcinile respective.

4.1.2. Compatibilitatea cu programarea financiară

( Propunerea este compatibilă cu programarea financiară existentă.

( Propunerea necesită o reprogramare a rubricii respective din perspectiva financiară.

( Propunerea poate necesita aplicarea dispoziţiilor acordului interinstituţional[28] (şi anume instrumentul de flexibilitate sau revizuirea perspectivei financiare).

4.1.3. Incidenţa financiară asupra veniturilor

( Propunerea nu are impact financiar asupra veniturilor

( Propunerea are impact financiar – efectul asupra veniturilor este următorul:

milioane de euro (cu o zecimală)

Înaintea acţiunii [Anul n-1] | Situaţia după acţiune |

Numărul total de resurse umane | 3 | 3 | 3 | 3 | 3 | [3 pe an] |

5. CARACTERISTICI ŞI OBIECTIVE

5.1. Realizări necesare pe termen scurt sau lung

Înfiinţarea întreprinderii comune ca parteneriat dintre sectorul public şi cel privat; contribuţia comunitară în numerar la resursele IC va fi utilizată la cofinanţarea activităţilor de cercetare în sectorul aeronauticii, în scopul „ecologizării” sistemului de transport aerian şi pentru a contribui la obiectivele celei de-a doua agende de cercetare strategică a ACARE (pentru o descriere mai detaliată, a se vedea secţiunea 1 din expunerea de motive).

5.2. Valoarea adăugată a intervenţiei comunitare, compatibilitatea propunerii cu alte instrumente financiare şi eventuala sinergie

A se vedea secţiunea 1 din expunerea de motive.

5.3. Obiectivele, rezultatele estimate şi indicatorii aferenţi ai propunerii în cadrul gestionării pe activităţi (GPA)

Obiectivele generale sunt prezentate în secţiunea 1 din expunerea de motive, în timp ce obiectivele cantitative sunt prevăzute în rezumatul tehnologic al iniţiativei Clean Sky.

Indicatori adecvaţi au fost definiţi într-o evaluare independentă a impactului socio-economic şi ecologic, realizată de experţi externi desemnaţi de statele membre. Recomandările lor sunt descrise la secţiunea 7.3 din studiul de impact.

5.4. Metoda de punere în aplicare (cu titlu orientativ)

( Gestionare centralizată

( direct de către Comisie

( indirect, prin delegare către:

( agenţii executive

( organisme înfiinţate de Comunităţi, astfel cum sunt menţionate la articolul 185 din regulamentul financiar

( organisme naţionale din sectorul public/organisme naţionale în serviciul public

( Gestionare comună sau descentralizată

( împreună cu state membre

( împreună cu ţări terţe

( Gestionare în comun cu organizaţiile internaţionale (de precizat)

Observaţii:

Organismul central de conducere al Clean Sky este comitetul executiv, în cadrul căruia Comisia Europeană ocupă un loc important. Comitetul executiv este responsabil pentru orientarea strategică a activităţilor ITC. Este format din responsabilii DTI (12 în total), câte un asociat pentru fiecare DTI şi Comisie, care dispune de un drept de veto pentru toate aspectele de interes public.

Gestionarea curentă revine în sarcina directorului IC (asistat de personal), care acţionează în calitate de reprezentant legal al IC şi în mod total independent.

Gestionarea tehnică este asigurată de comitetele directoare ale fiecărui DTI, care reunesc toţi membrii care participă la respectivul DTI.

Forumul general reuneşte câte un reprezentant al fiecărui participant la ITC şi este un organism consultativ care emite recomandări principalelor organisme de conducere.

În afara IC, sunt prevăzute relaţii cu anumite organisme: ACARE urmăreşte progresul tehnic al ITC, iar grupul de reprezentanţi ai statelor este format din specialişti care nu numai că supraveghează progresele ITC, ci funcţionează totodată ca intermediar, informând, pe de o parte, IC cu privire la iniţiativele şi programele naţionale relevante şi, pe de altă parte, industriile naţionale şi comunităţile lor de cercetare cu privire la eventualele cereri de propuneri sau licitaţii lansate de IC Clean Sky.

În afară de aceasta, atât IC, cât şi Comisia pot solicita serviciile unui comitet consultativ format din experţi independenţi, care să formuleze recomandări de natură ştiinţifică, tehnică, financiară şi administrativă.

6. MONITORIZARE ŞI EVALUARE

6.1. Sistemul de monitorizare

Proiectul de statut al întreprinderii comune prevede măsuri specifice în materie de control intern.

6.2. Evaluare

6.2.1. Evaluare ex ante

Studiul de impact anexat la prezenta propunere, bazat pe o evaluare în două etape a impactului socio-economic şi ecologic realizată de o comisie de experţi externi independenţi, furnizează informaţiile necesare pentru o evaluare ex ante a înfiinţării întreprinderii comune Clean Sky.

6.2.2. Măsurile luate ca urmare a unei evaluări intermediare/ex post (concluzii trase din experienţe similare anterioare)

Nu există.

6.2.3. Condiţiile şi frecvenţa evaluărilor viitoare

Evaluarea internă a întreprinderii comune se bazează pe un raport anual cu privire la progresele înregistrate în realizarea proiectului. Un comitet consultativ va fi desemnat să realizeze o evaluare imediată a progreselor şi să formuleze recomandări de natură ştiinţifică, tehnică, financiară şi administrativă.

De asemenea, în afară de aceasta, se prevede realizarea unei evaluări intermediare de către o firmă externă de consultanţă, care să evalueze rezultatele proiectului şi să propună corecţii.

7. măsuri antifraudă

Articolul 14 din regulamentul de înfiinţare a întreprinderii comune Clean Sky cuprinde dispoziţii specifice privind măsurile antifraudă.

8. DETALII PRIVIND RESURSELE

8.1. Obiectivele propunerii în termeni de costuri financiare

Credite de angajament în milioane de euro (cu 3 zecimale)

2008 | 2009 | 2010 | 2011 | 2012 | 2013 şi ulterior/an |

Funcţionari sau agenţi temporari[30] (XX 01 01) | A*/AD | 2 | 2 | 2 | 2 | 2 | 2 |

B*, C*/AST | 1 | 1 | 1 | 1 | 1 | 1 |

Personal finanţat[31] în temeiul articolului XX 01 02 |

Alte tipuri de personal[32] finanţat în temeiul articolului XX 01 04/05 |

TOTAL | 3 | 3 | 3 | 3 | 3 | 3 |

8.2.2. Descrierea sarcinilor care decurg din acţiune

Două posturi AD ENI sunt necesare pentru îndeplinirea următoarelor sarcini:

- urmărirea tehnică a progreselor înregistrate de activităţile ITC;

- legătura cu grupul de reprezentanţi ai statelor, ACARE şi Comitetul pentru programul în domeniul transportului;

- supravegherea cererilor de propuneri, a licitaţiilor şi a acceptării noilor membri;

- participarea la reuniuni şi reprezentarea Comisiei la nivelul comitetului executiv şi al comitetului director al demonstratorilor tehnologici integraţi;

- organizarea evaluării intermediare şi a celei finale;

- realizarea de controale la faţa locului/audituri;

- întocmirea de rapoarte cu privire la progresele ITC.

În afară de aceasta, un post AST ENI este prevăzut ca asistenţă la sarcinile menţionate anterior.

Persoanele în cauză vor avea responsabilitatea de a urmări ITC din interiorul Comisiei (în comparaţie cu cele două funcţii de responsabil de proiect + o funcţie de asistenţă). Prin urmare, respectivele persoane nu vor fi detaşate pe lângă IC.

8.2.3. Originea resurselor umane (statutare)

( Posturi alocate în prezent pentru gestionarea programului şi de înlocuit sau prelungit

( Posturi prealocate în cadrul exerciţiului SPA/PPB pentru anul n

( Posturi de solicitat în cadrul următoarei proceduri SPA/PPB

( Posturi de redistribuit pe baza resurselor existente în cadrul serviciului de gestionare (redistribuire internă)

( Posturi necesare pentru anul n, deşi nu au fost prevăzute în exerciţiul SPA/PPB pentru anul în cauză

8.2.4. Alte cheltuieli administrative incluse în suma de referinţă (XX 01 04/05 - Cheltuieli de gestiune administrativă)

milioane de euro (cu 3 zecimale)

Linie bugetară (numărul şi titlul) | 2008 | 2009 | 2010 | 2011 | 2012 | 2013 şi ulterior | TOTAL |

Alte costuri de asistenţă tehnică & administrativă |

- intra muros |

- extra muros | 2,000 | 3,625 | 3,625 | 3,625 | 3,625 | 7,500 | 24,000 |

Total asistenţă tehnică şi administrativă | 2,000 | 3,625 | 3,625 | 3,625 | 3,625 | 7,500 | 24,000 |

Sumele menţionate anterior acoperă activităţile de lichidare a IC (estimate să de se desfăşoare până după anul 2015). Respectivele sume reprezintă contribuţia de 50% a Comunităţii la cheltuielile de funcţionare ale întreprinderii comune.

Se utilizează un cost mediu de 117 000 EUR pe an pentru AD/AST şi 51 000 EUR pe an pentru personalul extern. Contribuţia Comunităţii se ridică la 11,4 milioane EUR.

Alte cheltuieli de funcţionare includ: monitorizarea proiectelor, activităţile de comunicare, organizarea de reuniuni, cheltuielile de călătorie şi diurnele, cheltuielile de gestionare a birourilor, informatică, audit etc.. Contribuţia Comunităţii se ridică la 12, 6 milioane EUR.

8.2.5. Costul financiar al resurselor umane şi costuri conexe care nu sunt incluse în suma de referinţă

milioane de euro (cu 3 zecimale)

Tip de resurse umane | 2008 | 2009 | 2010 | 2011 | 2012 | 2013 şi ulterior |

Funcţionari şi agenţi temporari (08 07 01 01) | 0,351 | 0,351 | 0,351 | 0,351 | 0,351 | 0,702 |

Personal finanţat în temeiul articolului XX 01 02 (auxiliari, END, agenţi contractuali etc.) (a se indica linia bugetară) |

Costul total al resurselor umane şi costuri conexe (care NU sunt incluse în suma de referinţă) | 0,351 | 0,351 | 0,351 | 0,351 | 0,351 | 0,702 |

Calcul – Funcţionari şi agenţi temporari |

Cost standard de 117 000 EUR/an per ENI |

Calcul – Personal finanţat în temeiul articolului XX 01 02 |

[…] |

8.2.6. Alte cheltuieli administrative care nu sunt incluse în suma de referinţă

milioane de euro (cu 3 zecimale) |

2008 | 2009 | 2010 | 2011 | 2012 | 2013 şi ulterior | TOTAL |

XX 01 02 11 01 – Misiuni[34] | 0,013 | 0,013 | 0,013 | 0,013 | 0,013 | 0,026 | 0,091 |

XX 01 02 11 02 – Reuniuni şi conferinţe |

XX 01 02 11 03 - Comitete[35] |

XX 01 02 11 04 – Studii şi consultări[36] | 0,350 | 0,350 | 0,700 |

XX 01 02 11 05 – Sisteme de informare |

2 Total alte cheltuieli de gestionare (XX 01 02 11) | 0,013 | 0,013 | 0,013 | 0,363 | 0,013 | 0,376 | 0,791 |

3 Alte cheltuieli administrative (specificaţi, incluzând trimiterea la linia bugetară) |

Total cheltuieli administrative, altele decât cele pentru resurse umane şi costuri conexe (care NU sunt incluse în suma de referinţă) | 0,013 | 0,013 | 0,013 | 0,363 | 0,013 | 0.376 | 0,791 |

Calcul – Alte cheltuieli administrative care nu sunt incluse în suma de referinţă |

[…] |

[1] JO L 412, 30.12.2006, p. 1.

[2] JO L 400, 30.12.2006, pp. 86-241.

[3] 9039/03.

[4] 12339/03.

[5] 12487/04.

[6] COM(2003) 226.

[7] 15717/06.

[8] 6044/07.

[9] 7224/07.

[10] A se vedea COM(2007) 2.

[11] În primăvara anului 2005, Parlamentul European şi Consiliul European au reafirmat obiectivul UE de a limita creşterea temperaturii globale la cel mult 2°C (obiectivul celor 2 grade).

[12] Articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene (JO L 248, 16.9.2002, p. 1); corrigendum publicat în JO L 25, 30.1.2003, p. 43.

[13] Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 23 decembrie 2002 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menţionate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene, JO L 248, 19.9.2002, p. 1; corrigendum publicat în JO L 2, 7.1.2003, p. 39.

[14] JO L 312, 23.12.1995, p. 1.

[15] JO L 292, 15.11.1996, p. 2.

[16] JO L 136, 31.5.1999, p. 1.

[17] JO L 357, 31.12.2002, p. 72; corrigendum publicat în JO L 2, 7.1.2003, p. 39.

[18] JO L 145, 31. 5.2001, p. 43.

[19] JO L 264, 25.9.2006, p. 13.

[20] Prin modificare „majoră” se înţelege o modificare de ordinul a 10% din bugetul DTI alocat.

[21] Această defalcare a costurilor este conformă cu practicile curente din proiectele de C&D aeronautice, în care integratorii principali îşi asumă cea mai mare parte a activităţilor şi a riscurilor de investiţie.

[22] Această repartizare s-a realizat prin aplicarea unei abordări ascendente, conform căreia cerinţele bugetare ale diverşilor DTI şi ale evaluatorului de tehnologii au fost comparate cu obiectivele lor tehnice.

[23] JO L 357, 31.12.2002, p. 72; corrigendum publicat în JO L 2, 7.1.2003, p. 39.

[24] Credite diferenţiate.

[25] Cheltuieli 08.07.01 01 – Cooperare – Transport (inclusiv aeronautică) „Cheltuieli de funcţionare pentru activităţile de cercetare ale întreprinderii comune Clean Sky”.

[26] Cheltuieli 08.01.04 60 - „Cheltuieli de sprijin pentru cheltuielile de funcţionare ale întreprinderii comune Clean Sky”.

[27] Cheltuieli care intră sub incidenţa capitolului 08.07.01, altele decât articolele 08.07.01 01 sau 08.01.04 60.

[28] A se vedea punctele 19 şi 24 din acordul interinstituţional.

[29] Dacă este necesar, se pot adăuga coloane suplimentare, şi anume în cazul în care durata acţiunii este mai mare de 6 ani.

[30] Ale cărui costuri NU sunt acoperite de suma de referinţă.

[31] Ale cărui costuri NU sunt acoperite de suma de referinţă.

[32] Ale cărui costuri sunt incluse în suma de referinţă.

[33] A se menţiona fişa financiară legislativă specifică pentru agenţia (agenţiile) executivă (executive) în cauză.

[34] Misiunile personalului Comisiei detaşat în vederea programului vor depinde de locul în care este situat sediul întreprinderii comune. Se presupune că sediul va fi situat la Bruxelles şi că reuniunile comitetului executiv vor avea loc la sediu.Costul misiunile se calculează pe baza unui cost mediu de 1 300 EUR. Numărul estimat de reuniuni este următorul: doi funcţionari, de patru ori pe an, care să asiste la reuniunile comitetului director al DTI; două misiuni suplimentare.

[35] A se preciza tipul de comitet şi grupul din care acesta face parte.

[36] Se prevăd o evaluare intermediară şi o evaluare finală, la cererea serviciilor Comisiei.