27.10.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 256/51

1.1

În 2004, CESE a sugerat, în avizul său privind problemele utilizării energiei nucleare pentru producția de electricitate, că „ar trebui depuse eforturi pentru a oferi informații despre problemele reale ale industriei nucleare: securitatea aprovizionării, eliminarea emisiilor de CO2, prețuri competitive, siguranța și gestionarea combustibilului uzat, astfel încât societatea civilă organizată să poată face o analiză critică a dezbaterilor asupra acestor probleme”. Noul program nuclear cu caracter informativ (PINC) oferă astfel de informații. CESE este în mare parte de acord cu analiza și descrierea prezentate în comunicarea Comisiei. Sunt abordate majoritatea aspectelor esențiale privind energia nucleară, iar Comitetul consideră că sunt descrise corect. În plus, Comitetul subliniază câteva aspecte ale energiei nucleare care trebuie luate în considerare.

1.2

Energia nucleară, care, în 2004, reprezenta 31 % din electricitate și 15 % din consumul total de energie primară în UE, joacă un rol esențial pe piața energiei. Energia nucleară răspunde pe deplin obiectivelor politicii energetice a UE. Costul energiei nucleare este astăzi în mod clar competitiv. Dependența externă este redusă, iar resursele de combustibili sunt diversificate și sigure, ceea ce răspunde cerințelor în materie de securitate a aprovizionării. Energia nucleară reprezintă în prezent cea mai mare sursă de energie care practic nu produce dioxid de carbon din Europa.

1.3

Ca urmare a deciziei Consiliului European privind obiectivele în materie de emisii de gaze cu efect de seră pentru 2020 și în continuare, este evident că toate capacitățile suplimentare de producție de energie cu emisii reduse de CO2, indiferent dacă este vorba despre surse de energie regenerabilă, nucleară sau de cărbune potențial curat, ar trebui să înlocuiască acele capacități care emit CO2 și să mărească astfel totalul de electricitate generată cu emisii reduse de CO2. Concret, dacă nu este menținută cel puțin cota actuală de energie nucleară până când vor fi disponibile noi soluții în materie de energie curată, obiectivele politicii climatice și alte obiective ale politicii energetice nu pot fi atinse.

1.4

CESE subliniază rolul important al UE în elaborarea celui mai avansat cadru pentru energia nucleară în acele state membre care optează pentru aceasta, în conformitate cu cele mai stricte norme în materie de siguranță, securitate și neproliferare, conform cerințelor Tratatului Euratom.

1.5

Cea mai importantă sarcină este găsirea unei soluții în problema deșeurilor radioactive, în special eliminarea finală a combustibililor nucleari uzați, pentru care există tehnologia necesară, dar lipsesc deciziile politice. CESE este, de asemenea, de acord cu Comisia cu privire la alte chestiuni care necesită încă atenție la nivelul UE: siguranța nucleară și protecția radiologică, care au o foarte bună situație în Europa, precum și asigurarea finanțării pe termen lung pentru dezafectare.

1.6

CESE atrage atenția asupra câtorva aspecte suplimentare ale energiei nucleare care nu au fost abordate de proiectul PINC. Acestea sunt amenințările teroriste și, în unele centrale, problema disponibilității unei cantități suficiente de apă de răcire.

1.7

Pentru statele membre care doresc să continue să producă energie nucleară, o posibilă preocupare ar putea fi lipsa de atractivitate a sectorului, atât ca angajator, cât și ca domeniu de cercetare. CESE împărtășește opinia Comisiei conform căreia expertiza în domeniul protecției radiologice și al tehnologiei nucleare este fundamentală pentru UE și este necesar să se acorde atenție educației, formării și cercetării în aceste domenii.

1.8

În sfârșit, CESE subliniază dreptul fiecărui stat membru de a-și alegere propriul mix energetic, inclusiv utilizarea energiei nucleare, așa cum se menționează în PINC.

2.1

În conformitate cu dispozițiile articolului 40 din Tratatul Euratom, Comisia Europeană„publică periodic programe cu caracter informativ, în special în privința obiectivelor de producere a energiei nucleare și a tuturor investițiilor care implică realizarea lor. Înainte de publicarea lor, Comisia solicită avizul Comitetului Economic și Social cu privire la aceste programe”. Din 1958, au fost publicate patru astfel de programe cu caracter informativ și o actualizare, ultima dată în 1997.

2.2

Comisia a publicat prezentul proiect de Program nuclear cu caracter informativ (PINC) la 10 ianuarie 2007, în cadrul Pachetului Energie și Climă, intitulat „O politică energetică pentru Europa”. Versiunea finală va fi elaborată și publicată de îndată ce Comisia va primi avizul CESE.

2.3

Celelalte componente ale pachetului se referă, în primul rând, la o propunere de obiective privind schimbările climatice: reducerea cu 30 %, în raport cu nivelul din 1990, a gazelor cu efect de seră în țările dezvoltate până în 2020 sau, în orice caz, cu 20 % în ansamblul UE. Pachetul acoperă, de asemenea, piața internă de gaz și electricitate, interconexiunile din rețelele de electricitate și gaz, propunerile privind promovarea unei producții durabile de electricitate din combustibili fosili, precum și o foaie de parcurs pentru promovarea surselor de energie regenerabilă, inclusiv un obiectiv obligatoriu de 20 % energie regenerabilă din mixul energetic total al UE până în 2020, economii de energie în vederea creșterii cu 20 % a eficienței energetice până în 2020, precum și un viitor plan strategic european pentru tehnologiile energetice. Consiliul European din 9 martie 2007 a susținut obiectivele și conținuturile principale ale politicilor din acest pachet.

2.4

CESE a elaborat avize cu privire la fiecare PINC, așa cum prevede tratatul. De asemenea, Comitetul a făcut referire la energia nucleară în mai multe avize ale sale, în special recent, în Avizul din proprie inițiativă privind rolul energiei nucleare din 2004, unde se afirmă în concluzii: „Comitetul consideră că energia nucleară ar trebui să reprezinte unul dintre elementele unei politici energetice diversificate, echilibrate, economice și durabile pentru UE. Având în vedere problemele pe care le ridică, nu este recomandabil să se mizeze în întregime pe energia nucleară; pe de altă parte, Comitetul consideră că abandonarea parțială sau totală a energiei nucleare ar compromite șansele Uniunii de a-și respecta angajamentele în domeniul climei”.

3.1

Documentul Comisiei trece în revistă investițiile realizate în cursul ultimilor zece ani în domeniul energiei nucleare, descrie condițiile economice ale producerii de energie nucleară, impactul acesteia asupra mixului energetic, precum și condițiile acceptării sale sociale. Conținutul detaliat este prezentat în cele ce urmează.

3.2

Este la latitudinea fiecărui stat membru să decidă dacă se bazează sau nu pe energia nucleară pentru producția de electricitate. Finlanda și Franța au luat de curând decizia de a-și extinde producția de energie nucleară. În Țările de Jos, Polonia, Suedia, Republica Cehă, Lituania, Estonia, Letonia, Slovacia, Regatul Unit, Bulgaria și România a fost relansată dezbaterea privind politica internă în materie de energie nucleară. Germania, Spania și Belgia își continuă pentru moment — în ciuda dezbaterilor în curs — politicile de abandonare treptată a energiei nucleare. 12 din cele 27 de state membre nu produc energie nucleară.

3.3

Cu 152 reactoare răspândite pe teritoriul UE-27, energia nucleară produce în prezent 30 % din electricitatea Europei; cu toate acestea, în cazul în care anumite state membre își vor continua politica de abandonare treptată a energiei nucleare, această proporție se va reduce în mod semnificativ. În vederea satisfacerii cererii previzibile de energie și a reducerii dependenței Europei de importuri, s-ar putea decide realizarea de investiții noi sau prelungirea duratei de viață a anumitor centrale.

3.4

În opinia Comisiei, consolidarea producerii de energie nucleară ar putea reprezenta o posibilitate de reducere a emisiilor de CO2 și ar putea juca un rol important în abordarea schimbărilor climatice la nivel global. Energia nucleară practic nu produce emisii de CO2 și se înscrie în planul Comisiei de reducere a carbonului, care include obiectivul reducerii emisiilor de CO2. Acest aspect important ar putea fi, de asemenea, luat în considerare în cadrul discuțiilor privind viitoarele sisteme de comercializare a emisiilor.

3.5

Perspectivele de dezvoltare a energiei nucleare depind în principal de considerentele economice subiacente, deoarece o centrală nucleară implică o investiție inițială de la 2 la 3,5 miliarde EUR. În comparație cu combustibilii fosili, producția de energie nucleară implică cheltuieli de construcție mai ridicate, dar, după efectuarea investiției inițiale, cheltuielile de funcționare sunt net inferioare. Mai în detaliu, Comisia explică următoarele:

3.5.1

„Riscurile economice ale unei centrale nucleare se referă la investiția de capital inițială majoră, care necesită o exploatare impecabilă în primii 15-20 de ani din cei 40-60 de ani de viață utilă pentru recuperarea investiției inițiale. În plus, dezafectarea reactorului și gestionarea deșeurilor înseamnă că trebuie să existe active financiare disponibile pentru 50-100 de ani după închiderea reactorului”.

3.5.2

„În UE-27 (1) funcționează 152 de reactoare nuclearoelectrice, care se află în exploatare în 15 state membre. Media de vârstă a centralelor nuclearoelectrice se apropie de 25 de ani (2). În Franța, care deține cel mai mare număr de reactoare nucleare (59), care furnizează aproape 80 % din energia electrică, și în Lituania, unde o singură centrală nucleară, furnizează 70 % din producția de electricitate, vârsta medie a reactoarelor este de aproximativ 20 de ani. În Regatul Unit, cele 23 de centrale nucleare au o vârstă medie de aproape 30 de ani, în timp ce în Germania vârsta medie a celor 17 centrale aflate în funcțiune este de 25 de ani”.

3.5.3

„Energia nucleară a fost obținută dintotdeauna cu costuri de construcție mai ridicate și costuri de exploatare mai scăzute decât energia produsă pe bază de combustibili fosili, care are costuri de capital mai scăzute, dar costuri mai ridicate ale combustibilului și, în consecință, de exploatare mai ridicate și mai fluctuante”.

3.6

Producția de energie nucleară este foarte puțin afectată de variația prețului materiilor prime, având în vedere faptul că o cantitate redusă de uraniu, care provine în general din regiuni stabile ale lumii, este suficientă pentru a asigura funcționarea unui reactor vreme de câteva decenii. Rezervele cunoscute de uraniu, care pot fi asigurate și exploatate cu costuri competitive, pot veni în întâmpinarea nevoilor industriei nucleare pentru cel puțin 85 de ani de acum înainte, la nivelul actual de consum. În consecință, în majoritatea țărilor industrializate, construirea de noi centrale nucleare oferă un mijloc economic de producere a energiei electrice la sarcina de bază.

3.7

Industria nucleară a realizat investiții semnificative din 1997 până în prezent. Comisia recunoaște importanța menținerii unui avans tehnologic în domeniul energiei nucleare și sprijină dezvoltarea în continuare a cadrului celui mai avansat în materie, inclusiv în domeniile neproliferării, gestionării deșeurilor și dezafectării. De la încheierea Tratatului Euratom, siguranța nucleară și protecția radiologică a populației au reprezentat unele dintre preocupările majore ale Comunității Europene, iar importanța acestor chestiuni a crescut o dată cu extinderea.

3.8

La nivelul UE, se dovedește necesară dezvoltarea în continuare a cadrului celui mai avansat în domeniul energiei nucleare în statele membre care optează pentru aceasta, cu respectarea celor mai stricte norme în materie de siguranță, securitate și neproliferare, în conformitate cu cerințele Tratatului Euratom. Aceasta ar trebui să includă gestionarea deșeurilor nucleare și dezafectarea.

3.9

Comisia propune ca discuția privind calea de urmat să se axeze în special pe următoarele puncte:

4.1

CESE salută noul proiect al Comisiei privind Programul nuclear cu caracter informativ. Domeniul energetic s-a dezvoltat considerabil de la ultima publicare în urmă cu 10 ani. În special în ultimii ani, noi evoluții importante au adus în prim plan toate cele trei aspecte ale politicii energetice: securitatea aprovizionării, competitivitatea și prețurile rezonabile, precum și mediul, în special schimbările climatice. Propunerile privind o politică energetică europeană reprezintă răspunsul UE la problemele și provocările evidente. În acest context, sunt necesare o analiză și propuneri privind energia nucleară. Analiza situează astfel energia nucleară pe scena globală a energiei și furnizează informațiile necesare dezbaterii și definirii unei politici energetice pentru Europa.

4.2

În Avizul său „Probleme ale utilizării energiei nucleare pentru producția de electricitate” din 2004, CESE a sugerat că „ar trebui depuse eforturi pentru a oferi informații despre problemele reale ale industriei nucleare: securitatea aprovizionării, eliminarea emisiilor de CO2, prețuri competitive, siguranța și gestionarea combustibilului uzat, astfel încât societatea civilă organizată să poată face o analiză critică a dezbaterilor asupra acestor probleme”. Noul PINC furnizează aceste informații, iar CESE este în general de acord cu analiza și descrierea prezentate în comunicarea Comisiei. Sunt abordate majoritatea aspectelor esențiale privind energia nucleară, iar Comitetul consideră că acestea sunt descrise corect. În plus, Comitetul subliniază câteva aspecte ale energiei nucleare care trebuie luate în considerare.

4.3

Energia nucleară, care, în 2004, reprezenta 31 % din electricitate și 15 % din consumul total de energie primară în UE, joacă un rol esențial pe piața energiei. Energia nucleară răspunde pe deplin obiectivelor politicii energetice a UE. Costul energiei nucleare este astăzi în mod clar competitiv, în special când aceasta este utilizată ca energie la sursa de bază. Dependența externă este redusă, iar resursele de combustibili sunt diversificate și sigure, ceea ce răspunde cerințelor în materie de securitate a aprovizionării. Energia nucleară reprezintă în prezent cea mai mare sursă de energie din Europa care practic nu produce dioxid de carbon (a se vedea punctul 4.8 de mai jos).

4.4

Obiectivul prioritar al politicii energetice este acela de creștere a eficienței energetice, inclusiv prin generarea combinată de căldură și energie, și de reducere, în acest mod, a cererii. Sunt necesare în continuare investiții importante în producția de energie în UE, în vederea înlocuirii centralelor vechi și, eventual, pentru a răspunde unei creșteri a cererii, având în vedere că evoluțiile pieței și cele tehnologice ar putea implica o creștere a proporției electricității în cadrul cererii totale de energie.

4.4.1

Pe termen mediu și lung, este posibil ca noi tehnologii energetice, precum tehnologia hidrogenului, pompele de încălzire, autovehiculele electrice etc. să crească cererea de electricitate ca parte din cererea globală de energie mai rapid decât se estimează în scenariile actuale. O astfel de evoluție ar putea conferi energiei nucleare un rol mult mai important decât cel deținut în prezent în paleta energetică a UE.

4.5

Comitetul remarcă existența planurilor de extindere a duratei de viață a centralelor nucleare care au depășit perioada de exploatare comercială cu 30-40 de ani. Problema centralelor nucleare învechite din Europa nu a fost tratată în profunzime în documentul pregătit de Comisie și este nevoie de mai multe informații în legătură cu acest subiect. Întrucât Comisia scrie că în unele state membre, „anumite riscuri financiare și de mediu rămân încă în responsabilitatea autorităților, cum ar fi răspunderea pentru unitățile de depozitare pe termen lung a deșeurilor și gestionarea acestora”, este necesară găsirea de soluții pentru viitor în acest domeniu.

4.6

În mod ideal, aceste noi investiții ar trebui să corespundă obiectivelor de securitate a aprovizionării, de competitivitate și de luptă împotriva schimbărilor climatice. Având în vedere caracteristicile și potențialul altor forme de producere a energiei, se poate întrevedea o prelungire a duratei de viață a centralelor nucleare existente, precum și noi investiții. Cu privire la acest aspect, Comitetul este de acord cu Comisia.

4.7

Potrivit Comisiei, resursele de uraniu ar fi suficiente pentru 85 de ani la nivelurile curente de consum. Surse diferite oferă informații divergente asupra acestui aspect, cu variații în general între 85 și 500 de ani. Deoarece disponibilitatea combustibilului este importantă pentru securitatea aprovizionării cu energie, Comisia ar trebuie să ofere informații mai detaliate privind combustibilul disponibil pentru energie nucleară.

4.8

Atunci când se compară impactul asupra mediului al diferitelor surse de energie, este important să se evalueze impactul general asupra mediului al întregului proces, de la aprovizionarea cu materii prime, producție, transport și producerea de energie până la faza de reciclare și eliminare a deșeurilor. Consiliul Mondial al Energiei (CME) a publicat un raport intitulat „Compararea sistemelor energetice pe baza evaluării ciclului de viață” (CME, iulie 2004), care identifică și trece în revistă mai multe studii existente privind evaluarea ciclului de viață. În acest raport, se evidențiază că rata de emisii de CO2 pe kWh de electricitate produsă din energie nucleară este redusă și se situează la un nivel similar cu cel al energiei eoliene, biomasei și energiei hidraulice, adică de 1-5 % din emisiile generate de centralele pe cărbune.

4.9

În consecință, este esențial să se țină seama de contribuția însemnată a energiei nucleare la evitarea emisiilor de gaze cu efect de seră. Având în vedere mixul energetic actual, utilizarea energiei nucleare în UE evită emisia a aproximativ 600 milioane tone de CO2 pe an. La nivel mondial, cifra se ridică la aproximativ 2 miliarde tone de CO2, ceea ce înseamnă echivalentul tuturor emisiilor curente de CO2 ale Franței, Germaniei și Marii Britanii luate împreună. Dacă abandonarea treptată a energiei nucleare prevăzută în anumite state membre se menține, o mare parte dintre actualele centrale nucleare europene vor trebui înlocuite cu alte surse de energie negeneratoare de emisii. În plus, dacă centralele nucleare existente nu sunt înlocuite de altele noi la terminarea ciclului lor de viață, întreaga energie nucleară va trebui înlocuită pe termen mediu de alte energii negeneratoare de emisii.

4.10

Ca urmare a deciziei Consiliului European privind obiectivele în materie de emisii de gaze cu efect de seră pentru 2020 și în continuare, este evident că toate capacitățile suplimentare de producție de energie cu emisii reduse de CO2, indiferent dacă este vorba despre surse de energie regenerabilă, nucleară sau pe bază de cărbune potențial curat, ar trebui să înlocuiască acele capacități care emit CO2 și să mărească astfel totalul de electricitate generată cu emisii reduse de CO2. Concret, dacă nu este menținută cel puțin cota actuală de energie nucleară până când vor fi disponibile noi soluții în materie de energie, obiectivele politicii climatice și alte obiective ale politicii energetice nu pot fi atinse într-un mod acceptabil din punct de vedere economic. Pe de altă parte, este evident că o cotă în creștere a energiei nucleare și a energiilor regenerabile ar însemna o luptă mai eficientă economic împotriva schimbărilor climatice.

4.11

CESE susține obiectivul includerii costurilor externe în prețurile tuturor activităților de pe piețele energetice și alte piețe. Un studiu privind costurile externe (3) realizat de Comisie arată că cheltuielile externe aferente energiei nucleare se ridică la aproximativ 0,4 cenți/kWh. Costurile externe aferente producției de electricitate în centralele pe cărbune sunt estimate a fi de peste zece ori mai mari, iar cele pentru biomasă, de câteva ori mai mari. Aceste costuri sunt inferioare pentru energia eoliană și la un nivel identic în cazul energiei hidraulice.

4.12

Comisia observă că o întrebare-cheie este dacă energia nucleară necesită intervenție politică. Toate tehnologiile energetice curate ar trebuie tratate în mod egal. Ar trebui găsite mecanisme de încurajare a cercetării privind generația următoare de reactoare și ciclul combustibilului nuclear aferent. Ar putea fi luată în considerare subvenționarea unor proiecte complet noi, proiecte-pilot. Energia nucleară convențională nu necesită nici o subvenție și nu ar trebui subvenționată.

4.13

Comisia recunoaște că opinia și percepția publică privind energia nucleară sunt decisive pentru viitorul politicii nucleare. Comitetul împărtășește această opinie, reamintind totuși că acceptarea variază puternic de la un stat membru la altul. Accesul publicului la informații, precum și transparența procedurilor decizionale trebuie îmbunătățite, având în vedere faptul că sondajele demonstrează că publicul european nu este bine informat cu privire la chestiunile nucleare. Comisia ar putea juca un rol util în această privință. Cu toate acestea, după cum a afirmat CESE în repetate rânduri, trebuie, de asemenea, luate măsuri reale pentru a răspunde preocupărilor populației.

4.14

CESE subliniază rolul important al UE în elaborarea celui mai avansat cadru pentru energia nucleară în acele state membre care optează pentru aceasta, cu respectarea celor mai stricte norme în materie de siguranță, securitate și neproliferare, în conformitate cu cerințele Tratatului Euratom.

4.15

Cea mai urgentă sarcină este găsirea unei soluții în problema deșeurilor radioactive, în special eliminarea finală a combustibililor nucleari uzați, pentru care există tehnologia necesară, dar lipsesc deciziile politice. Aceasta este o chestiune esențială, care privește mediul, sănătatea și acceptarea de către public a energiei nucleare. PINC subliniază că nici o țară nu a aplicat încă soluția finală propusă. Cu toate acestea, s-au constatat progrese în Finlanda, unde a fost ales un loc de eliminare, precum și în Suedia și Franța, unde s-au făcut pași importanți în direcția alegerii unui astfel de loc.

4.16

CESE este, de asemenea, de acord cu Comisia cu privire la alte chestiuni care necesită încă atenție la nivelul UE: siguranța nucleară și protecția radiologică, care au o situație bună în Europa, precum și asigurarea finanțării pentru dezafectare.

4.17

PINC nu menționează noul pericol al terorismului. Acesta reprezintă un pericol serios pentru centralele nucleare, precum și pentru multe alte instalații industriale și clădiri publice din întreaga lume. Toate noile centrale nucleare ar trebui concepute pentru a rezista prăbușirii unui avion de pasageri de mari dimensiuni fără să producă emisii radioactive în exterior. Este de asemenea necesară planificarea de sisteme de securitate tehnică și umană și punerea acestora în aplicare în vederea prevenirii oricărui atac terorist în interiorul centralelor nucleare. Comisia ar trebui să lanseze inițiative, în colaborare cu autoritățile competente și cu operatorii, pentru a asigura aplicarea de măsuri adecvate de prevenire a atacurilor teroriste la fiecare centrală nucleară.

4.18

În recentele veri calde și uscate, problema disponibilității unei cantități suficiente de apă de răcire din râuri pentru centralele cu condensare a atras, de asemenea, atenția. Problema a avut până acum un caracter local și nu a fost frecventă și de durată, dar poate deveni mai serioasă cu timpul, în anumite cazuri. Acest lucru trebuie luat în considerare la planificarea și alegerea amplasamentului centralelor.

4.19

După 20 de ani de cvasi-moratoriu în Europa, atractivitatea sectorului energiei nucleare, atât ca angajator, cât și ca domeniu de cercetare, este, de asemenea, o sursă de preocupare. Lipsa de interes a studenților și experților profesioniști creează obstacole pentru dezvoltarea generală a energiei nucleare și poate, de asemenea, reprezenta un risc în materie de siguranță. CESE împărtășește opinia Comisiei conform căreia expertiza în domeniul protecției radiologice și al tehnologiei nucleare este fundamentală pentru UE și este necesar să se acorde atenție educației, formării și cercetării în aceste domenii. Același lucru este valabil și pentru păstrarea și transmiterea cunoștințelor generației de oameni de știință și ingineri care au construit parcul de centrale existent în Europa, deoarece, în numeroase țări, de mulți ani nu au mai intrat experți tineri în acest sector.

4.20

Comisia reamintește că decizia utilizării energiei nucleare aparține fiecărui stat membru. CESE sprijină dreptul fiecărui stat membru de-și alege propriul mix energetic, inclusiv utilizarea energiei nucleare. Acest drept nu ar trebui respectat numai de UE, ci și de alte state membre. Cu toate acestea, deciziile luate de un stat membru influențează din multe puncte de vedere situația celorlalte state membre, iar această interdependență se va mări o dată cu deschiderea piețelor interne.

5.1

În capitolul 6.5 din PINC, intitulat „Calea de urmat”, Comisia înaintează spre dezbatere propunerile de măsuri, în principal la nivel UE (a se vedea punctul 3.9). Opiniile CESE cu privire la aceste propuneri sunt următoarele:

5.1.1

CESE este de acord cu poziția actuală a Comisiei, conform căreia este necesar ca nivelurile de referință comune pentru siguranța nucleară și aplicarea corespunzătoare a acestora să se bazeze pe expertiza amplă a autorităților naționale pentru siguranță nucleară ale statelor membre, printr-o colaborare în cadrul WENRA (4). Orice altă abordare ar putea periclita bunele performanțe actuale în materie de siguranță.

5.1.2

Un grup la înalt nivel pentru siguranța și securitatea nucleară, alcătuit din reprezentanți ai autorităților naționale competente, ar putea contribui la procesul de armonizare și la îmbunătățirea legăturilor cu convențiile internaționale privind siguranța nucleară.

5.1.3

CESE consideră că statele membre care utilizează energia nucleară ar trebui să pună urgent în practică planuri naționale de gestionare a combustibililor nucleari și a deșeurilor radioactive. Planurile naționale pot include o abordare strict națională, o abordare multinațională sau o abordare combinată. Orice altă posibilitate va fi considerată o transmitere iresponsabilă a obligațiilor generațiilor prezente către cele viitoare.

5.1.4

Platformele tehnologice s-au dovedit a fi instrumente foarte utile pentru crearea de parteneriate public-privat în vederea dezvoltării programelor europene de cercetare strategică. CESE susține ideea Comisiei de utilizare a acestui instrument în domeniile fisiunii nucleare durabile și al depozitării în straturi geologic. Acesta ar putea reprezenta un instrument indispensabil pentru atragerea tinerilor oameni de știință spre acest domeniu.

5.1.5

Pentru a asigura acoperirea completă a costurilor operaționale pe toată durata de viață și condiții echitabile în cadrul UE, este esențial ca operatorii să pună la dispoziție resursele adecvate, prin intermediul fondurilor de dezafectare, atât la nivelul UE, cât și la nivel global. Cu toate acestea, Comitetul estimează că nu este necesară armonizarea completă a gestionării acestor fonduri, atâta timp cât sunt respectate principiile unei acoperiri complete și sigure, precum și principiul transparenței.

5.1.6

Este necesară respectarea celor mai stricte standarde de siguranță, precum și simplificarea procedurilor de autorizare și armonizarea lor treptată, prin cooperare între autoritățile naționale de reglementare, pentru a face termenele de dare în folosință a proiectelor mai ușor de prevăzut și a permite astfel calcule mai precise privind planificarea și costurile. Siguranța nu trebuie niciodată compromisă.

5.1.7

CESE aprobă propunerile Comisiei de actualizare a plafoanelor de credite EURATOM și de asigurare a unei mai bune disponibilități a acestora. În principiu, investițiile în toate formele de energie ar trebui să beneficieze de un acces egal și echitabil la instrumentele financiare, puse de altfel la dispoziție de către BEI.

5.1.8

CESE consideră că un program de răspundere armonizat, inclusiv un mecanism de garantare a disponibilității fondurilor în caz de daune provocate de un accident nuclear fără a face apel la fonduri publice, este esențial pentru o mai bună acceptare a energiei nucleare. Sistemul actual (plafon de răspundere de 700 milioane USD) este inadecvat în acest scop. Problema asigurării pentru cazul extrem de puțin probabil al unui accident cu daune potențial foarte mari și costisitoare trebuie abordată de manieră deschisă, constructivă și practică. O posibilitate ar fi sistemul de asigurare colectivă (pool scheme).

5.1.9

CESE salută propunerea privind relansarea cooperării internaționale cu AIEA și AEN, precum și în cadrul acordurilor bilaterale. Este necesar să se pună un accent deosebit pe asistența acordată țărilor învecinate.

5.2

În afara propunerilor Comisiei, CESE consideră că ar trebui examinate următoarele chestiuni atunci când Comisia va pregăti pașii următori:

5.2.1

Atenționarea statelor membre asupra posibilității de creștere din nou a nevoilor de educație și formare în sectorul amplu al energiei și tehnologiei nucleare, și în special în cel al siguranței nucleare. Educația nu este doar o modalitate de a forma noi profesioniști în domeniul energiei nucleare, ci și un mod de a crește gradul de informare al publicului în acest sens, ceea ce este de o importanță fundamentală în procesul de formare a opiniei publice.

5.2.2

Examinarea altor probleme potențiale privind investițiile în energia nucleară pe o piață deschisă a energiei, având în vedere sumele și termenele îndelungate de dare în funcțiune, precum și avansarea unor propuneri de soluții bazate pe piață.

5.2.3

Industria europeană a tehnologiei nucleare a dobândit o poziție de pionier la nivel mondial, ceea ce furnizează locuri de muncă de înalt nivel, fiind în același timp benefică pentru siguranța nucleară în întreaga lume, având în vedere nivelurile excelente de siguranță din Europa. În vederea menținerii acestei poziții de frunte, dat fiind faptul că se așteaptă o creștere mondială a investițiilor în energia nucleară, este necesar ca această industrie, precum și industria producătoare de componente să fie considerate o țintă pentru noua abordare sectorială a Comisiei în domeniul politicii industriale.

5.3

În sfârșit, CESE salută de asemenea intenția Comisiei de mărire a frecvenței de publicare a programelor nucleare cu caracter informativ, furnizând astfel o imagine actualizată a situației din UE.