(1)

Regulamentul (CE) nr. 853/2004 stabilește, pentru operatorii din sectorul alimentar, norme specifice care se aplică produselor alimentare de origine animală. În special, anexa II la regulamentul respectiv stabilește cerințe privind mai multe produse de origine animală, iar anexa III stabilește cerințe specifice. Secțiunea I din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 stabilește cerințele privind aplicarea unei mărci de identificare pe produsele de origine animală. Secțiunea I partea B din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 se referă la Comunitatea Europeană, și nu la Uniunea Europeană. Prin urmare, acronimele mărcii de identificare care se referă la „Uniunea Europeană” ar trebui să înlocuiască trimiterile la „Comunitatea Europeană”. Cu toate acestea, înlocuirile respective creează o sarcină administrativă considerabilă. Prin urmare, ar trebui prevăzută o perioadă de tranziție în cursul căreia produsele pe care a fost aplicată o marcă de identificare cu acronimul pentru „Comunitatea Europeană” înainte de încheierea perioadei de tranziție respective să poată fi menținute pe piață.

(2)

În plus, sunt necesare clarificări cu privire la legătura dintre forma mărcii de identificare prevăzută în Regulamentul (CE) nr. 853/2004 și cerințele referitoare la o marcă de identificare specială pentru controlul anumitor boli ale animalelor, prevăzute în Regulamentul (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului (2). Secțiunea I partea B din anexa II la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 ar trebui modificată pentru a clarifica forma mărcii care ar trebui aplicată în circumstanțe specifice.

(3)

Anexa II impune, de asemenea, operatorilor economici din sectorul alimentar care administrează abatoare să solicite, să primească și să verifice, după caz, informațiile despre lanțul alimentar și să intervină pentru toate animalele, cu excepția vânatului sălbatic, care sunt trimise sau destinate trimiterii la abator. Aceleași cerințe ar trebui să se aplice operatorilor din sectorul alimentar care administrează unități de prelucrare a vânatului unde este trimis vânatul de crescătorie sacrificat la locul de origine.

(4)

Abatoarele mobile sunt utilizate din ce în ce mai mult pentru a evita posibilele probleme legate de bunăstarea animalelor în timpul transportului, de exemplu, din cauza duratelor lungi de transport al animalelor crescute în zone îndepărtate. Abatoarele mobile sunt supuse autorizării ca orice alt tip de abator în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 853/2004 în fiecare stat membru în care își desfășoară activitatea. Cu toate acestea, sunt necesare clarificări cu privire la modul în care această autorizare ar trebui aplicată în cazul unui abator care dispune atât de instalații mobile, cât și de instalații permanente. Autorizarea abatoarelor se bazează în principal pe respectarea cerințelor privind construcția, configurarea și echipamentul abatoarelor respective, prevăzute în secțiunile I și II capitolul II din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004.

(5)

Articolul 43 alineatul (6) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/627 al Comisiei (3) prevede posibilitatea deplasării, în circumstanțe excepționale, a animalelor vii spre un alt abator. Regulamentul (CE) nr. 853/2004 nu prevede această posibilitate. Din motive de coerență a legislației Uniunii, Regulamentul (CE) nr. 853/2004 ar trebui aliniat în acest sens la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/627. Prin urmare, în secțiunea I din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004, capitolul IV ar trebui modificat în consecință.

(6)

Regulamentul (CE) nr. 853/2004 permite asomarea și sângerarea în exploatație pentru un număr limitat de anumite ungulate, sub rezerva unor cerințe specifice, inclusiv faptul că animalele nu pot fi transportate la abator, pentru a se evita orice risc pentru manipulator și pentru a se preveni vătămarea animalelor în timpul transportului. Această cerință limitează în mare măsură posibilitatea de asomare și sângerare în exploatație în cazul animalelor crescute în mod extensiv și exclude majoritatea animalelor manipulate în mod regulat de către fermieri și, prin urmare, transportul cu ușurință al acestora fără riscuri. Pe baza experienței dobândite de operatorii din sectorul alimentar și de autoritățile competente și ținând seama de cererea din ce în ce mai mare de a preveni orice problemă legată de bunăstarea animalelor în timpul transportului, este oportună extinderea acestei posibilități de asomare și sângerare în exploatație pentru ungulate, în conformitate cu cerințele specifice, la ovinele și caprinele și la alte ungulate crescute în oricare condiții de adăpost.

(7)

La 19 ianuarie 2023, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară a publicat un aviz științific privind siguranța microbiologică a cărnii maturate (4) („avizul EFSA”). În avizul EFSA se indică faptul că, atunci când sunt respectate anumite cerințe, carnea maturată nu prezintă un risc mai mare pentru sănătatea publică decât cel prezentat de carnea proaspătă. Având în vedere creșterea consumului de carne maturată, este necesară stabilirea în Regulamentul (CE) nr. 853/2004 a unor cerințe specifice, recomandate în avizul EFSA, în special în ceea ce privește carnea provenită de la bovine care a fost supusă unui proces de maturare uscată. Acest tip de carne este introdus pe piață sub formă de carne proaspătă sau sub formă de preparat din carne, de exemplu, prin adăugarea de culturi de maturare în carnea proaspătă în timpul procesului de maturare uscată. Ambele secțiuni I și V din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 ar trebui modificate în consecință.

(8)

Secțiunea I capitolul VII din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 prevede condiții alternative de transport pentru carcase, semicarcase, sferturi sau semicarcase tranșate în trei bucăți pentru vânzare angro, provenite de la ovine, caprine, bovine și porcine. Aceste condiții de transport se bazează pe controlul temperaturii cărnii la suprafața acesteia, și nu al temperaturii din interiorul cărnii și trebuie respectate cerințe specifice.

(9)

Pe baza experienței dobândite de operatorii din sectorul alimentar și de autoritățile competente, este oportună modificarea cerințelor specifice respective prevăzute în secțiunea I capitolul VII din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004, în special pentru a permite colectarea cărnii dintr-un depozit frigorific și dintr-un număr limitat de abatoare, pentru a permite transportul în același compartiment cu mai multe tipuri de carne care îndeplinesc cerințele de temperatură finală pentru tipurile respective de carne și pentru a oferi condiții suplimentare de temperatură și de timp pentru transportul carcaselor, semicarcaselor, sferturilor sau semicarcaselor tranșate în trei bucăți pentru vânzare angro, provenite de la ovine, caprine și bovine pe parcursul unei perioade maxime de transport de 30 de ore.

(10)

Autoritățile competente au semnalat diferențe de rezultate în ceea ce privește măsurarea temperaturii la suprafață atunci când sunt utilizate metode diferite. Prin urmare, este oportună stabilirea unei metode de referință bazată pe experiența dobândită de operatorii din sectorul alimentar și pe evoluțiile tehnologice, menținând în același timp posibilitatea de a utiliza metode alternative.

(11)

Secțiunea III din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 prevede ca ratitele și ungulatele de crescătorie sacrificate în exploatație să fie transportate la abator pentru manipularea ulterioară. Având în vedere că unitățile de prelucrare a vânatului dispun de instalații adecvate pentru manipularea în condiții de igienă a vânatului de crescătorie sacrificat în exploatație, acestea ar trebui, de asemenea, să fie autorizate să primească și să manipuleze ratite și ungulate de crescătorie.

(12)

Punctul 3 litera (i) din secțiunea III din anexa III prevede, de asemenea, ca ratitele și ungulatele de crescătorie sacrificate în exploatație să fie însoțite până la abator de o declarație întocmită de către operatorul din sectorul alimentar care a crescut animalele. Informațiile furnizate în declarația respectivă sunt similare informațiilor privind lanțul alimentar. Pentru a reduce sarcina administrativă generată de această duplicare a informațiilor, cerința referitoare la declarația respectivă ar trebui eliminată. Trimiterile la punctul 3 litera (i) ar trebui înlocuite cu trimiterile la informațiile privind lanțul alimentar.

(13)

Vânatul de crescătorie sacrificat în exploatația de origine trebuie să fie însoțit de un certificat care atestă respectarea cerințelor prevăzute în secțiunea III punctul 3 din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004, utilizând modelul de certificat de sănătate prevăzut în capitolul 3 din anexa IV la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/2235 al Comisiei (5). Pentru a se evita orice ambiguitate între cerința legală prevăzută în Regulamentul (CE) nr. 853/2004 și modelul de certificat de sănătate prevăzut în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/2235, textul certificatului de sănătate atât din Regulamentul (CE) nr. 853/2004, cât și din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/2235 ar trebui să fie pe deplin armonizat.

(14)

În secțiunea VIII capitolul VII punctele 1 și 2 din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 se prevede că produsele pescărești proaspete și produsele pescărești neprelucrate decongelate trebuie să fie ținute la o temperatură apropiată de cea a gheții în curs de topire și că produsele pescărești congelate trebuie să fie ținute la o temperatură care să nu depășească -18 °C în toată masa produsului. Uneori, în sectorul produselor pescărești, este necesară utilizarea unor utilaje care tranșează produsele pescărești proaspete, produsele pescărești neprelucrate decongelate sau produsele pescărești prelucrate și care pot reconstitui feliile prin inserarea automată a unor straturi care se intercalează. În acest caz, produsele pescărești respective sunt așezate într-o cameră frigorifică pentru a le reduce temperatura inițială sau, în cazul produselor deja congelate, pentru a le crește temperatura la peste -18 °C pentru a permite tăierea sau tranșarea. Prin urmare, în cazul în care este necesar din punct de vedere tehnologic, este oportun să se autorizeze ca, pentru o perioadă limitată, temperatura produselor pescărești supuse acestei practici să fie diferită de temperaturile prevăzute în secțiunea VIII capitolul VII punctele 1 și 2 din anexa III. Cu toate acestea, depozitarea și transportul la această temperatură nu ar trebui permise.

(15)

Secțiunea IX capitolul I partea I din la anexa III Regulamentul (CE) nr. 853/2004 stabilește cerințele de sănătate animală care se aplică producției de lapte crud și de colostru, care provine de la efectivele de animale de fermă de la care se colectează lapte și colostru destinat comercializării. Punctul 3 din partea I menționată anterior prevede că laptele crud provenit de la vaci, bivolițe, oi sau capre care aparțin unor efective indemne sau oficial indemne de bruceloză și de tuberculoză trebuie supus unui tratament termic, astfel încât să prezinte o reacție negativă la testul de fosfatază alcalină. Cu toate acestea, testul de fosfatază alcalină nu este o metodă adecvată pentru verificarea tratamentului termic al laptelui crud provenit de la alte specii decât bovinele sau al laptelui crud separat în diferite fracțiuni înainte de a fi tratat termic în instalații moderne de prelucrare. Prin urmare, operatorilor din sectorul alimentar ar trebui să li se ofere opțiuni alternative bazate pe principiile analizei riscurilor și punctelor critice de control (HACCP) prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 852/2004 al Parlamentului European și al Consiliului (6) pentru a demonstra eficacitatea tratamentului termic aplicat.

(16)

Secțiunea IX capitolul II partea II din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 stabilește cerințele privind tratamentul termic al laptelui crud, al colostrului, al produselor lactate sau al produselor pe bază de colostru. Punctul 1 litera (a) din partea II menționată prevede că produsele pasteurizate trebuie să prezinte, dacă este cazul, o reacție negativă la testul de fosfatază alcalină imediat după un astfel de tratament. Având în vedere caracterul inadecvat al testului de fosfatază alcalină pentru verificarea tratamentului termic al laptelui crud provenit de la alte specii decât bovinele sau al laptelui crud separat în diferite fracțiuni înainte de a fi tratat termic, operatorilor din sectorul alimentar ar trebui să li se ofere opțiuni alternative bazate pe principiile HACCP pentru a demonstra eficacitatea pasteurizării.

(17)

Secțiunea X capitolul I din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004 stabilește normele de igienă care se aplică producției de ouă și prevede, în special, că, în spațiile producătorului și până la vânzarea către cumpărător, este necesar ca ouăle să fie ținute ferite de mirosuri străine, deoarece astfel de mirosuri pot indica o alterare a ouălor care le-ar face improprii pentru consumul direct de către consumatorul final. Cu toate acestea, în cazul în care un operator din sectorul alimentar a aplicat în mod intenționat un miros străin ouălor pentru a le aromatiza cu anumite gusturi, prezența unui astfel de miros nu înseamnă că ouăle prezintă un risc pentru consumator. Prin urmare, ar trebui permisă introducerea pe piață a ouălor cărora li s-a aplicat un miros în mod intenționat, cu condiția ca o astfel de practică să nu fie utilizată cu scopul de a ascunde faptul că a existat anterior un miros străin al ouălor.

(18)

Este oportun să se acorde operatorilor din sectorul alimentar suficient timp pentru a se adapta la noile cerințe privind maturarea uscată a cărnii de vită sau pentru a demonstra, într-un mod considerat satisfăcător de către autoritățile competente, siguranța abordărilor alternative. Prin urmare, aceste cerințe noi prevăzute în secțiunea I capitolul VII din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004, astfel cum a fost modificat prin prezentul regulament, ar trebui să se aplice după șase luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.

(19)

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 853/2004 ar trebui modificat în consecință,