(1)

În urma unei investigații antisubvenție, Consiliul a instituit, prin Regulamentul (CE) nr. 1628/2004 (2), taxe compensatorii definitive la importurile de anumite sisteme de electrozi de grafit originare din India. În urma unei investigații antidumping, Consiliul a instituit, de asemenea, prin Regulamentul (CE) nr. 1629/2004 (3), o taxă antidumping definitivă la importurile de anumite sisteme de electrozi de grafit originare din India („investigația inițială”).

(2)

În urma unei reexaminări intermediare parțiale ex officio a măsurilor compensatorii, Consiliul, prin Regulamentul (CE) nr. 1354/2008 (4), a modificat Regulamentele (CE) nr. 1628/2004 și (CE) nr. 1629/2004.

(3)

În urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor compensatorii, Consiliul, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1185/2010 (5), a extins măsurile compensatorii.

(4)

În urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor compensatorii, Comisia Europeană („Comisia”), prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/421 (6), a extins măsurile compensatorii.

(5)

Măsurile compensatorii au luat forma unei taxe ad valorem de 6,3 % și de 7,0 % pentru importurile de la exportatori desemnați individual, cu un nivel al taxei de 7,2 % la importurile de la toate celelalte societăți din India.

(6)

În urma publicării unui aviz de expirare iminentă (7), Comisia a primit o cerere de reexaminare în temeiul articolului 18 din regulamentul de bază.

(7)

Cererea de reexaminare a fost depusă la 9 decembrie 2021 de către producători din Uniune care reprezintă aproximativ 90 % din producția totală a Uniunii de anumite sisteme de electrozi de grafit („solicitanții”). Cererea de reexaminare s-a bazat pe faptul că expirarea măsurilor ar putea avea ca efect continuarea subvenționării și/sau reapariția prejudiciului pentru industria Uniunii. Unele dintre presupusele practici de subvenționare au făcut deja obiectul unor măsuri compensatorii în cadrul investigației inițiale, în timp ce altele sunt subvenții suplimentare sau noi, care nu au fost examinate în cadrul investigației inițiale. Având în vedere articolul 18 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a pregătit un memorandum privind suficiența elementelor de probă, care conține o analiză a tuturor elementelor de probă de care Comisia dispune în ceea ce privește țara în cauză și pe baza cărora Comisia deschide prezenta investigație. Memorandumul respectiv este disponibil în dosarul destinat consultării de către părțile interesate.

(8)

În conformitate cu articolul 10 alineatul (7) din regulamentul de bază, Comisia a notificat Guvernului Indiei („GI”), înainte de deschiderea procedurii, faptul că a primit o cerere de reexaminare documentată corespunzător. Comisia a invitat India la consultări cu scopul de a clarifica situația în ceea ce privește conținutul cererii de reexaminare și de a ajunge la o soluție reciproc acceptată. GI a acceptat invitația la consultări și acestea s-au desfășurat ulterior, la 3 martie 2022. În cadrul consultărilor nu s-a putut ajunge la nicio soluție reciproc acceptată.

(9)

Întrucât a stabilit, în urma consultării comitetului instituit prin articolul 25 alineatul (1) din regulamentul de bază, că există suficiente elemente de probă pentru deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, la 9 martie 2022, Comisia a deschis, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (8) („avizul de deschidere”), o reexaminare în perspectiva expirării măsurilor cu privire la importurile de anumite sisteme de electrozi de grafit originare din India („India” sau „țara în cauză”) în temeiul articolului 18 din regulamentul de bază.

(10)

Printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la 9 martie 2022 (9), Comisia a anunțat, de asemenea, deschiderea unei reexaminări, în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului (10), în perspectiva expirării măsurilor antidumping definitive în vigoare în ceea ce privește importurile în Uniune de anumite sisteme de electrozi de grafit originare din India.

(11)

Investigația privind probabilitatea continuării sau a reapariției subvenționării a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2021 și 31 decembrie 2021 („perioada investigației de reexaminare” sau „PIR”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității continuării sau a reapariției prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2018 și sfârșitul perioadei investigației de reexaminare („perioada examinată”).

(12)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat părțile interesate să o contacteze pentru a participa la investigație. În plus, Comisia a informat cu privire la deschiderea investigației în mod specific solicitanții, alți producători cunoscuți din Uniune, producătorii-exportatori cunoscuți și autoritățile din India, importatorii, furnizorii și utilizatorii cunoscuți, comercianții, precum și asociațiile despre care se cunoaște că sunt părți vizate de deschiderea investigației și i-a invitat să participe la investigație.

(13)

Părțile interesate au avut ocazia de a prezenta observații cu privire la deschiderea investigației și de a solicita o audiere în fața Comisiei și/sau a consilierului-auditor pentru proceduri comerciale.

(14)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion din rândul părților interesate, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(15)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că a selectat în mod provizoriu un eșantion de producători din Uniune. Comisia a selectat eșantionul pe baza volumului de producție și a volumului de vânzări raportate pentru produsul similar în Uniune. Eșantionul a fost constituit din trei producători din Uniune. Producătorii din Uniune incluși în eșantion au reprezentat aproximativ 61 % din producția totală estimată a Uniunii și 64 % din volumul estimat al vânzărilor produsului similar în Uniune. Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații cu privire la eșantionul provizoriu. Comisia nu a primit nicio observație. Prin urmare, eșantionul a fost considerat reprezentativ pentru industria Uniunii.

(16)

Pentru a decide dacă este necesară eșantionarea și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere.

(17)

Niciun importator nu s-a făcut cunoscut și nu a furnizat informațiile cerute.

(18)

La deschiderea investigației, chestionarele au fost puse la dispoziție în dosarul destinat consultării de către părțile interesate și pe site-ul Direcției Generale Comerț (11) („DG TRADE”).

(19)

S-au primit răspunsuri la chestionar de la cei trei producători din Uniune incluși în eșantion, de la Guvernul Republicii India („GI”) și de la un producător-exportator indian. Niciunul dintre utilizatori nu a răspuns la chestionar și nu s-a manifestat în cursul investigației.

(20)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru a determina, pe de o parte, probabilitatea continuării sau a reapariției subvenționării și a prejudiciului cauzat și, pe de altă parte, interesul Uniunii. Au fost efectuate vizite de verificare în temeiul articolului 26 din regulamentul de bază la sediile GI și ale următoarelor societăți:

(21)

Produsul care face obiectul reexaminării este reprezentat de electrozi de grafit de tipul celor utilizați pentru cuptoare electrice, cu o densitate aparentă de minimum 1,65 g/cm3 și cu o rezistență electrică de maximum 6,0 μΩ.m, și de punți (nipluri) utilizate pentru astfel de electrozi, importați împreună sau separat („produsul care face obiectul reexaminării”), care se încadrează în prezent la codurile NC ex 8545 11 00 și ex 8545 90 90 (coduri TARIC 8545110010 și 8545909010) („produsul care face obiectul reexaminării” sau „GES”).

(22)

Astfel cum s-a stabilit în investigația inițială, precum și în reexaminările anterioare efectuate în perspectiva expirării măsurilor, prezenta investigație de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor a confirmat faptul că următoarele produse au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări de bază:

(23)

Comisia a decis că produsele respective sunt, prin urmare, produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(24)

În conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază și astfel cum se menționează în avizul de deschidere, Comisia a examinat probabilitatea ca expirarea măsurilor existente să conducă la o continuare sau la o reapariție a subvenționării.

(25)

Pe baza informațiilor conținute în cererea de reexaminare, precum și pe baza informațiilor furnizate de GI și de producătorul-exportator cooperant, au făcut obiectul investigației următoarele sisteme, în cadrul cărora se presupune că se acordă subvenții:

(26)

AAS, EPCGS și MEIS se bazează pe Legea din 1992 privind dezvoltarea și reglementarea comerțului exterior (Legea nr. 22 din 1992) care a intrat în vigoare la 7 august 1992 („Legea privind comerțul exterior”). Legea privind comerțul exterior autorizează GI să emită notificări privind politica de export și de import. Acestea sunt rezumate în documentele referitoare la politica în domeniul comerțului exterior (Foreign Trade Policy sau „FTP”), publicate în mod obișnuit o dată la cinci ani de Ministerul Comerțului și actualizate în mod periodic.

(27)

Documentul FTP relevant pentru PIR este intitulat „Foreign Trade Policy 2015-20” („FTP 2015-20”). FTP 2015-20 a intrat în vigoare în aprilie 2015 și urma să expire inițial la 31 martie 2020. Cu toate acestea, din cauza pandemiei de COVID-19, FTP 2015-20 a fost prelungit de mai multe ori, ultima prelungire fiind până la 31 martie 2023. De asemenea, GI stabilește procedurile care reglementează FTP 2015-20 într-un manual de proceduri intitulat „Handbook of Procedures, 2015-20” („HOP 2015-20”).

(28)

Comisia a stabilit că HEG a utilizat AAS în cursul PIR.

(29)

Descrierea detaliată a acestui sistem se regăsește la punctele 4.03-4.24 din FTP 2015-20, precum și la capitolele 4.04-4.52 din HOP 2015-20 și din HOP 2015-20 actualizat.

(30)

AAS constă în șase subsisteme, și anume exporturi fizice, cerințe anuale, furnizări intermediare, operațiuni asimilate exporturilor, bonuri de aprovizionare anticipată sau acreditiv intern de tip „back to back”. Aceste subsisteme se deosebesc, printre altele, în ceea ce privește eligibilitatea. Producătorii-exportatori și comercianții-exportatori „asociați” producătorilor sunt eligibili în cadrul AAS pentru subsistemele „exporturi fizice” și „cerințe anuale”. Producătorii-exportatori care aprovizionează un exportator final sunt eligibili în cadrul AAS pentru subsistemul „furnizări intermediare”. Contractanții principali care aprovizionează categoriile „operațiuni asimilate exporturilor” menționate la punctul 7.02 din FTP 2015-20, precum furnizorii unei unități axate pe export (Export Oriented Unit – „EOU”), sunt eligibili în cadrul AAS pentru subsistemul „operațiuni asimilate exporturilor”. În cele din urmă, furnizorii intermediari către producătorii-exportatori sunt eligibili pentru avantajele aferente „operațiunilor asimilate exporturilor” în temeiul subsistemelor „bonuri de aprovizionare anticipată” (Advance Release Order – ARO) și „acreditiv intern de tip back to back” (Back to back inland letter of credit).

(31)

AAS pot fi emise în următoarele cazuri:

(32)

S-a constatat că HEG a obținut concesii în decursul PIR în cadrul primului subsistem, și anume AAS pentru exporturi fizice. Prin urmare, nu este necesar să se stabilească dacă celelalte subsisteme neutilizate pot face obiectul unor măsuri compensatorii sau nu. Acesta reprezintă subsistemul principal. Subsistemul permite importul cu scutire de taxe vamale al inputurilor necesare pentru fabricarea unui produs de export specific. În acest context, termenul „fizic” înseamnă că produsul de export trebuie să părăsească teritoriul Indiei. Importurile autorizate și exporturile obligatorii, inclusiv tipul de produs de export, sunt specificate în licență.

(33)

În scopul verificării de către autoritățile indiene, titularul unei autorizații prealabile este obligat din punct de vedere juridic să mențină „o situație contabilă bună și adecvată a consumului și utilizării mărfurilor importate cu scutire de taxe vamale/achiziționate pe piața internă” într-un format specificat [capitolul 4.51 și apendicele 4H sau 4I HOP I 15-2020 (12)], și anume un registru al consumului efectiv. Acest registru trebuie verificat de un expert contabil/contabil de gestiune extern care emite un certificat în care se declară că registrele obligatorii și înregistrările relevante au fost examinate, iar informațiile oferite conform apendicelui 4H sunt adevărate și corecte din toate punctele de vedere.

(34)

În ceea ce privește subsistemul utilizat în timpul PIR de către societatea în cauză, și anume exporturile fizice, volumul și valoarea importurilor autorizate și ale exporturilor obligatorii sunt stabilite de către GI și sunt înregistrate în autorizație. În plus, în momentul importului și al exportului, funcționarii guvernamentali trebuie să înregistreze tranzacțiile respective în autorizație. Volumul importurilor autorizate în cadrul AAS este stabilit de către GI, pe baza unor norme standard de intrări/ieșiri (Standard Input Output Norms – SION) care există pentru majoritatea produselor, inclusiv pentru produsul care face obiectul reexaminării.

(35)

Inputurile importate nu sunt transferabile și trebuie utilizate pentru fabricarea produsului de export. Obligația de export trebuie îndeplinită într-un anumit termen de la eliberarea licenței (18 luni, cu două prelungiri posibile, de 6 luni fiecare).

(36)

Normele SION aplicabile produsului care face obiectul reexaminării au fost stabilite de GI în 1998 și nu au fost revizuite sau ajustate până la PIR. Prin urmare, normele SION nu sunt suficiente pentru a monitoriza în mod eficace consumul real. De asemenea, GI nu a efectuat o examinare suplimentară pe baza inputurilor efective. Pentru principala materie primă cocs acicular (denumit și „cocs de petrol calcinat” sau „CPC”), Comisia a constatat o discrepanță importantă între normele SION și consumul real de materii prime al societății. Normele SION permit un raport de 1,3 de cocs acicular per tonă exportată, în timp ce raportul real necesar pentru producție este substanțial mai mic.

(37)

Prin urmare, investigația a stabilit că cerințele de verificare stipulate de autoritățile indiene nu au fost suficiente pentru a preveni un avantaj.

(38)

Producătorul-exportator cooperant a ținut un registru privind producția și consumul. Cu toate acestea, nu s-a putut verifica ce inputuri au fost consumate în procesul de fabricare a produsului exportat (și nici originea acestora) și în ce cantități. În special în ceea ce privește sistemul instituit, nu a fost posibil să se identifice și să se măsoare cu precizie dacă a existat o remitere excesivă, deoarece materia primă este depozitată în silozuri, care conțin cocs acicular importat cu scutire de taxe vamale împreună cu cocs acicular importat cu taxe vamale, fără nicio separare locală. De îndată ce cocsul acicular importat este depozitat, nu mai poate fi urmărită o taxă specifică la import.

(39)

HEG a confirmat faptul că registrul său de consum nu permite stabilirea consumului real de materii prime importate cu scutire de taxe vamale și corelarea acestuia cu produsele finale fabricate și exportate. Prin urmare, subsistemul utilizat în cazul de față nu poate fi considerat un sistem autorizat de drawback al taxelor.

(40)

Scutirea de taxe de import constituie o subvenție în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și al articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază, și anume constituie o contribuție financiară a GI, întrucât renunță la veniturile din taxe care în mod normal ar trebui să fie percepute și conferă un avantaj exportatorului care face obiectul investigației deoarece îi îmbunătățește lichiditățile.

(41)

În plus, AAS pentru exporturi fizice sunt în mod clar condiționate prin lege de rezultatele la export și, prin urmare, sunt considerate specifice și pot face obiectul unor măsuri compensatorii în temeiul articolului 4 alineatul (4) primul paragraf litera (a) din regulamentul de bază. O societate nu poate obține avantaje în cadrul acestui sistem fără a încheia un angajament de export.

(42)

Subsistemul aplicat în cazul de față nu poate fi considerat drept un sistem autorizat de drawback al taxelor sau un sistem autorizat de drawback pentru inputurile de substituire în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază. Acesta nu respectă normele enunțate în anexa I la litera (i), în anexa II (definiția și normele privind sistemele de drawback) și în anexa III (definiția și normele privind sistemele de drawback pentru inputurile de substituire) la regulamentul de bază. GI nu a aplicat în mod eficace un sistem sau o procedură de verificare prin care să confirme dacă și în ce cantitate au fost consumate inputuri pentru fabricarea produsului exportat [anexa II punctul 4 din regulamentul de bază și, în cazul sistemelor de drawback pentru inputurile de substituire, anexa III partea II punctul 2 din regulamentul de bază]. Se consideră, de asemenea, că normele SION pentru produsul care face obiectul reexaminării nu erau suficient de precise și că normele respective nu pot constitui în sine un sistem de verificare a consumului efectiv, deoarece aceste norme nu permit guvernului indian să verifice cu suficientă exactitate cantitățile de inputuri consumate pentru fabricarea produsului exportat. În plus, GI nu a efectuat o examinare ulterioară pe baza inputurilor efective implicate, ceea ce ar fi fost normal să facă, în absența unui sistem de verificare aplicat în mod eficace [anexa II punctul 5 și anexa III partea II punctul 3 din regulamentul de bază]. Acest lucru s-a manifestat, de asemenea, prin faptul că, de la înființarea lor în 1998, normele SION nu au fost niciodată revizuite.

(43)

Prin urmare, acest subsistem poate face obiectul unor măsuri compensatorii.

(44)

În urma comunicării constatărilor finale, GI a afirmat că există un mecanism de verificare și că același lucru a fost demonstrat în mod corespunzător în procesul de verificare.

(45)

Comisia a respins acest argument. Astfel cum se explică în considerentul 36, SION care stabilește valoarea materiilor prime importate scutite de taxe nu a fost niciodată revizuită de la instituirea sa, iar Comisia a constatat o discrepanță importantă între SION și consumul real. Comisia a concluzionat că monitorizarea aplicării SION nu poate garanta că avantajele nu sunt acordate în exces, în cazul în care SION subiacentă, care determină valoarea materiilor prime importate scutite de taxe, nu este suficient de precisă, iar acest fapt nu este monitorizat. În plus, Comisia a constatat că la HEG nu a fost posibilă urmărirea materiilor prime importate până la produsele finite.

(46)

În urma comunicării constatărilor finale, GI a afirmat că din secțiunea I punctul 2 din anexa II la Acordul SMC al OMC („ASMC”) reiese că sistemele de reducere a impozitelor indirecte pot face obiectul unor măsuri compensatorii numai dacă oferă remiteri care depășesc taxa la import pentru inputurile consumate în procesul de fabricare a produsului exportat.

(47)

GI a susținut, de asemenea, că AAS nu este un program care poate face obiectul unor măsuri compensatorii, deoarece nu prevede o remitere excesivă a taxelor la import peste numărul de taxe acumulate asupra inputurilor importate. Acest lucru rezultă din secțiunea II din anexa II la ASMC, care oferă orientări pentru a stabili dacă inputurile sunt consumate în procesul de fabricare a produsului exportat. În continuare, raportul grupului special în cauza Uniunea Europeană – Măsuri compensatorii privind anumite tipuri de polietilentereftalat din Pakistan (WT/DS/486) a indicat că „principiul remiterii excesive” oferă un standard juridic care stabilește dacă remiterea taxelor la import obținute în cadrul sistemului de drawback al taxelor constituie o contribuție financiară.

(48)

Comisia a explicat în considerentul 36 că a constatat o discrepanță substanțială între SION și consumul real. Astfel cum se explică în considerentul 38, producătorul-exportator cooperant a ținut un registru privind producția și consumul. Cu toate acestea, nu s-a putut verifica ce inputuri au fost consumate în procesul de fabricare a produsului exportat (și nici originea acestora) și în ce cantități. În special, sistemul instituit nu a permis identificarea și măsurarea cu precizie a unei eventuale remiteri excesive. S-a constatat, de asemenea, că niciuna dintre evidențele păstrate de societăți nu permite calcularea remiterii excesive, ceea ce face imposibilă orice certificare viitoare de către un expert contabil/contabil de gestiune extern. GI nu a precizat aspectul în privința căruia această lipsă a posibilității de a verifica nu respectă standardul secțiunilor citate din ASMC.

(49)

În consecință, Comisia a respins această afirmație.

(50)

În absența unor sisteme autorizate de drawback al taxelor și în lipsa posibilității de verificare a nivelului consumului real de inputuri relevante și deoarece nu au existat elemente de probă fiabile care să indice contrariul, valoarea totală a taxelor vamale nepercepute (taxa vamală de bază și taxa vamală suplimentară) este considerată o reducere excesivă a taxelor care ar constitui o subvenție pasibilă de măsuri compensatorii în conformitate cu articolul 3 punctul 1 litera (a) subpunctul (ii) din regulamentul de bază. Taxele de cerere plătite de societate au fost deduse.

(51)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a alocat cuantumurile acestor subvenții pe baza cifrei de afaceri totale realizate la export de societate în cursul PIR ca numitor corespunzător, deoarece subvenția este condiționată de rezultatele obținute la export și nu este acordată în funcție de cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate.

(52)

Nivelul subvenției stabilit conform acestui sistem în cursul PIR pentru HEG a fost de 1,66 %.

(53)

În urma comunicării constatărilor finale, GI a susținut că, în cazul în care Comisia decide să instituie măsuri compensatorii pentru AAS, numai valoarea remisă care depășește taxele poate face obiectul unor măsuri compensatorii. GI a susținut că acest lucru rezultă din Raportul grupului special al OMC privind măsurile legate de exporturile Indiei [WT/DS541/R], care a afirmat că trebuie să se considere că o scutire de taxe indirecte care nu depășește taxele percepute pentru inputurile importate consumate în procesul de fabricare a produsului exportat nu poate face obiectul unor măsuri compensatorii. GI susține, de asemenea, că raportul grupului special (WT/DS/486) a furnizat standardul juridic în sprijinul acestei determinări.

(54)

Astfel cum se explică în considerentul 50, în absența unor sisteme autorizate de drawback al taxelor și în lipsa posibilității de verificare a nivelului consumului real de inputuri relevante și deoarece nu au existat elemente de probă fiabile care să indice contrariul, valoarea totală a taxelor vamale nepercepute (taxa vamală de bază și taxa vamală suplimentară) este considerată o remitere excesivă a taxelor. Raportul grupului special al OMC privind măsurile legate de exporturile Indiei [WT/DS541/R] nu conține o definiție care să contrazică această considerație.

(55)

În consecință, Comisia a respins această afirmație.

(56)

Comisia a stabilit că HEG a utilizat MEIS în cursul PIR.

(57)

Descrierea detaliată a MEIS se regăsește în capitolul 3 din FTP 2015-20 și din FTP 2015-20 actualizată și în capitolul 3 din HOP 2015-20 actualizat (13).

(58)

Orice producător-exportator sau comerciant-exportator este eligibil în cadrul acestui sistem.

(59)

Societățile eligibile pot beneficia de MEIS dacă exportă produse specifice în țări specifice care se încadrează în grupul A („piețe tradiționale”, care includ toate statele membre ale UE), grupul B („piețe emergente și piețe țintă”) și grupul C („alte piețe”). Țările care fac parte din fiecare grup și lista produselor cu rate corespunzătoare ale recompenselor sunt enumerate în apendicele 3B la HOP 2015-20 actualizat.

(60)

Avantajul ia forma unui credit pentru taxe echivalent cu un procent din valoarea FOB a exportului. Rata MEIS pentru exporturile de GES către țările din grupul A în cursul PIR s-a ridicat la 2 %.

(61)

În conformitate cu punctul 3.06 din FTP 2015-20, anumite tipuri de exporturi sunt excluse din sistem, de exemplu exporturile de bunuri importate sau de bunuri tranzitate, operațiunile asimilate exporturilor, exporturile de servicii și cifra de afaceri la export a unităților care funcționează în zone economice speciale/a unităților axate pe export.

(62)

Creditele pentru taxe vamale acordate în temeiul MEIS sunt liber transferabile și valabile pentru o perioadă de 18 luni de la data emiterii, în timp ce creditele pentru taxe emise la 1 ianuarie 2016 sau ulterior acestei date sunt valabile pentru o perioadă de 24 de luni de la data emiterii, în conformitate cu punctul 3.13 din HOP 2015-20 actualizat.

(63)

Acestea pot fi utilizate pentru: (i) plata taxelor vamale aferente importurilor de inputuri sau bunuri, inclusiv de bunuri de capital, (ii) plata accizelor aferente achizițiilor de pe piața națională de inputuri sau bunuri, inclusiv de bunuri de capital, (iii) plata impozitului pe servicii aferent achiziționării de servicii.

(64)

O cerere de acordare a avantajelor în temeiul MEIS trebuie să fie depusă online, pe site-ul web al Direcției Generale Comerț Exterior. La cererea online trebuie atașate documentele relevante (avize de expediere, certificate bancare și dovezi ale debarcării). Autoritatea regională („AR”) competentă din cadrul GI emite creditul pentru taxe după examinarea documentelor. Atât timp cât exportatorul prezintă documentele relevante, AR nu poate interveni în sensul acordării sau neacordării creditelor pentru taxe.

(65)

Sistemul MEIS a fost întrerupt de la 1 ianuarie 2021. Cu toate acestea, s-a constatat că au fost acordate avantaje HEG în cadrul sistemului MEIS în cursul PIR, deoarece sistemul a permis solicitarea retroactivă a beneficiilor pentru perioadele anterioare până la sfârșitul anului 2021.

(66)

MEIS acordă subvenții în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și al articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază. Creditul pentru taxe în temeiul MEIS este o contribuție financiară din partea GI, deoarece creditul va fi utilizat în cele din urmă pentru compensarea taxelor la import plătite pentru bunurile de capital, diminuând astfel veniturile fiscale care ar fi obținute în mod normal de GI. În plus, creditul pentru taxe în temeiul MEIS acordă un avantaj exportatorului care nu este supus plății respectivelor taxe la import.

(67)

De asemenea, MEIS este condiționat prin lege de rezultatele la export și, prin urmare, se consideră că acesta este specific și poate face obiectul unor măsuri compensatorii în temeiul articolului 4 alineatul (4) primul paragraf litera (a) din regulamentul de bază.

(68)

Acest sistem nu poate fi considerat ca fiind un sistem autorizat de drawback al taxelor sau de drawback pentru inputurile de substituire în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază. Acesta nu respectă normele stricte prevăzute în anexa I la litera (i), în anexa II (definiția și normele privind sistemele de drawback) și în anexa III (definiția și normele privind sistemul de drawback pentru inputurile de substituire) la regulamentul de bază. Exportatorul nu are obligația de a consuma efectiv bunurile importate cu scutire de taxe în procesul de producție, iar valoarea creditelor nu se calculează în funcție de inputurile utilizate efectiv. Nu există un sistem sau o procedură care să confirme care dintre inputuri sunt consumate în procesul de fabricare a produsului exportat sau dacă s-a realizat o plată în exces a taxelor de import în sensul anexei I litera (i) și al anexelor II și III la regulamentul de bază. Un exportator este eligibil pentru MEIS indiferent dacă importă sau nu inputuri. Pentru a beneficia de avantaj, este suficient ca un exportator să exporte bunuri, fără să fie necesar să demonstreze că a importat vreun input. Astfel, chiar și exportatorii care își procură de pe piața locală toate inputurile și nu importă bunuri care pot fi folosite ca inputuri pot beneficia de MEIS. În plus, un exportator poate utiliza creditele pentru taxe MEIS pentru a importa bunuri de capital, deși acestea nu fac obiectul sistemelor autorizate de drawback al taxelor, după cum se stipulează în anexa I litera (i) la regulamentul de bază, întrucât nu sunt consumate la fabricarea produselor exportate. În plus, nu a fost efectuată nicio altă examinare de către GI pe baza inputurilor și a operațiunilor efective pentru a stabili dacă a avut loc o plată în exces.

(69)

Se remarcă faptul că MEIS a expirat de la 1 ianuarie 2021 (14). Cu toate acestea, până la sfârșitul anului 2021, societățile puteau solicita în continuare creditele MEIS pentru tranzacțiile de export efectuate în 2020. În plus, societățile pot utiliza în continuare creditul MEIS obținut în 2021 pentru a echilibra taxele la import datorate, până la 15 septembrie 2023. Astfel, avantajele în temeiul acestui sistem au fost primite în cursul PIR și vor continua chiar și după încheierea investigației.

(70)

În urma comunicării constatărilor finale, GI a afirmat că MEIS nu este un program care poate face obiectul unor măsuri compensatorii, deoarece este menit doar să ramburseze impozitele indirecte plătite pentru inputurile consumate în procesul de fabricare a mărfurilor exportate. În plus, valoarea creditelor pentru taxe (care sunt acordate ca beneficii în cadrul MEIS) nu depășește impozitele indirecte suportate de exportator. Prin urmare, programul MEIS este în conformitate cu dispozițiile de la literele (g) și (h) din anexa I, citite cu nota de subsol 1 din ASMC al OMC.

(71)

Contrar celor susținute de GI, MEIS oferă o remitere excesivă a taxelor. Astfel cum se demonstrează în considerentul 68, exportatorul nu are obligația de a consuma efectiv mărfurile importate cu scutire de taxe în procesul de producție, iar valoarea creditelor nu se calculează în funcție de cantitatea reală de inputuri utilizate. Nu există niciun sistem sau procedură care să confirme ce inputuri sunt consumate în procesul de fabricare a produsului exportat. Simpla intenție de a rambursa impozitele indirecte plătite pentru inputurile consumate nu înlocuiește necesitatea unei monitorizări, dacă acestea sunt consumate efectiv.

(72)

De asemenea, GI a afirmat că MEIS a fost reziliat de GI începând cu 1 ianuarie 2021, iar prelungirea taxei ar avea drept rezultat măsuri compensatorii pentru un program în cadrul căruia niciun exportator nu ar beneficia de asistență. GI a subliniat faptul că, în cadrul investigațiilor anterioare, Comisia s-a abținut de la instituirea de măsuri compensatorii pentru sistemele care au fost revocate de GI.

(73)

În considerentul 69, Comisia a demonstrat că, în pofida rezilierii, HEG a beneficiat de avantaje în cursul PIR după încetarea sistemului. Comisia a demonstrat, de asemenea, că aceste avantaje continuă să existe chiar și după încheierea investigației. Niciunul dintre aceste aspecte nu a fost contestat de GI.

(74)

În consecință, Comisia a respins această afirmație.

(75)

În conformitate cu articolul 3 punctul 2 și cu articolul 5 din regulamentul de bază, Comisia a calculat cuantumul subvențiilor care pot face obiectul unor măsuri compensatorii din punctul de vedere al avantajului conferit beneficiarului, care se constată că a existat în timpul PIR. În această privință, Comisia a stabilit că avantajul este conferit beneficiarului în momentul primirii de către societate a avantajului în temeiul acestui sistem, în urma cererii societății. În momentul respectiv, GI emite un credit pentru taxe care este înscris de producătorul-exportator drept creanță care poate fi compensată în orice moment de producătorul-exportator. Aceasta constituie o contribuție financiară în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază. Odată ce autoritățile vamale eliberează un aviz de expediere pentru export, GI nu mai poate interveni în sensul acordării sau neacordării subvenției. Ținând seama de cele prezentate mai sus și deoarece nu au existat elemente de probă fiabile care să indice contrariul, Comisia consideră adecvat ca avantajul conferit în cadrul MEIS să fie calculat adunând sumele primite în temeiul acestui sistem în cursul PIR. Comisia a luat în considerare sumele MEIS obținute pentru toate tranzacțiile de export ale HEG, deoarece societatea exportă numai produsul care face obiectul reexaminării.

(76)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (1) litera (a) din regulamentul de bază, comisioanele suportate de societate pentru a obține subvenția au fost deduse din valoarea totală a subvenției, la cerere.

(77)

În conformitate cu articolul 7 alineatele (2) și (3) din regulamentul de bază, Comisia a alocat cuantumul acestei subvenții pe baza cifrei de afaceri realizate la export de HEG în cursul PIR ca numitor corespunzător, deoarece subvenția este condiționată de rezultatele obținute la export și nu este acordată în funcție de cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate.

(78)

Nivelul subvenției stabilit conform acestui sistem în cursul PIR pentru HEG a fost de 0,87 %.

(79)

La fel ca în investigația inițială și în ultima reexaminare, Comisia a stabilit că HEG a beneficiat de concesii în temeiul EPCGS care puteau fi alocate produsului care face obiectul reexaminării originar din India în cursul PIR.

(80)

Descrierea detaliată a EPCGS se regăsește la capitolul 5 din FTP 2015-20, precum și la capitolul 5 din HOP 2015-20.

(81)

În cadrul acestui sistem sunt eligibili producătorii-exportatori, comercianții-exportatori „asociați” producătorilor, precum și prestatorii de servicii.

(82)

Sub rezerva unei obligații de export, o societate este autorizată să importe bunuri de capital (noi și uzate cu o vechime de cel mult 10 ani) cu o reducere de taxe. În acest scop, GI emite, la cerere și cu plata unei taxe, o licență EPCGS. Sistemul prevede un nivel redus al taxelor la import aplicabil tuturor bunurilor de capital importate în cadrul acestui sistem. Pentru a respecta obligația de export, bunurile de capital importate trebuie utilizate pentru a produce o anumită cantitate de bunuri considerate pentru export într-o perioadă dată. În cadrul FTP 2015-20 și al FTP 2015-20 actualizată, bunurile de capital pot fi importate cu un nivel al taxei de 0 % în temeiul EPCGS. Obligația de export, care se ridică la de șase ori taxa neplătită, trebuie să fie îndeplinită în termen de maximum șase ani.

(83)

Titularul unei licențe EPCGS poate, de asemenea, să achiziționeze bunuri de capital pe piața națională. În acest caz, producătorul intern de bunuri de capital poate să beneficieze el însuși de acest avantaj și să importe fără taxe vamale componentele necesare pentru fabricarea bunurilor de capital în cauză. În mod alternativ, producătorul național poate solicita să beneficieze de avantajul aferent operațiunilor asimilate exporturilor în ceea ce privește furnizarea de bunuri de capital unui titular de licență EPCGS.

(84)

EPCGS acordă subvenții în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și al articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază. Reducerea taxei constituie o contribuție financiară din partea GI, deoarece această concesie diminuează veniturile fiscale pe care GI le-ar fi obținut în mod normal. În afară de aceasta, reducerea taxei conferă exportatorului un avantaj în măsura în care taxele neplătite la import îmbunătățesc lichiditățile societății.

(85)

În plus, EPCGS este condiționat prin lege de rezultatele la export, deoarece licențele nu pot fi obținute fără a încheia un angajament de export. Prin urmare, acest sistem este considerat specific și poate face obiectul unor măsuri compensatorii în conformitate cu articolul 4 alineatul (4) primul paragraf litera (a) din regulamentul de bază.

(86)

EPCGS nu poate fi considerat un sistem autorizat de drawback al taxelor sau un sistem autorizat de drawback pentru inputurile de substituire în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază. Bunurile de capital nu intră în sfera de aplicare a unor astfel de sisteme autorizate, astfel cum sunt definite în anexa I litera (i) din regulamentul de bază, deoarece ele nu sunt consumate în procesul de fabricare a produselor exportate.

(87)

Valoarea subvențiilor care pot face obiectul unor măsuri compensatorii a fost calculată, în conformitate cu articolul 7 alineatul (3) din regulamentul de bază, pe baza valorii taxelor vamale neachitate pentru bunurile de capital importate, repartizate pe o perioadă corespunzătoare duratei normale de amortizare a acestor bunuri de capital în industria în cauză. Valoarea astfel calculată, care poate fi atribuită PIR, a fost ajustată prin adăugarea dobânzii corespunzătoare acestei perioade, astfel încât să se stabilească valoarea totală a avantajului de-a lungul timpului. Rata dobânzii comerciale în perioada de investigație în India a fost considerată adecvată în acest scop.

(88)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (1) litera (a) din regulamentul de bază, comisioanele suportate de HEG pentru a obține subvenția au fost deduse din valoarea totală a subvenției, la cerere.

(89)

În conformitate cu articolul 7 alineatele (2) și (3) din regulamentul de bază, această valoare a subvenției a fost împărțită la cifra de afaceri realizată la export pentru produsul care face obiectul reexaminării în cursul PIR ca numitor corespunzător, deoarece societatea a utilizat utilaje achiziționate în temeiul EPCGS doar pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării, întrucât subvenția este condiționată de rezultatele obținute la export și nu a fost acordată în funcție de cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate.

(90)

Nivelul subvenției stabilit conform acestui sistem în cursul PIR pentru HEG a fost de 0,31 %.

(91)

Comisia a analizat un transfer direct de fonduri în cadrul sistemului DDS. Sistemul de drawback al taxelor (DDS) se întemeiază pe secțiunea 75 din Legea vamală din 1962, pe secțiunea 37 din Legea din 1944 privind accizele percepute la nivel central, pe secțiunile 93A și 94 din Legea financiară din 1994 și pe Normele din 1995 în materie de drawback pentru taxele vamale, accizele percepute la nivel central și impozitele pe servicii. Ratele de drawback sunt publicate în mod periodic.

(92)

Comisia a stabilit că HEG a utilizat DDS în cursul PIR.

(93)

Temeiul juridic aplicabil în cursul PIR a constat în Normele din 1995 în materie de drawback pentru taxele vamale și accizele percepute la nivel central („Normele DDS din 1995”), astfel cum au fost modificate în 2006 (15) și înlocuite ulterior cu Normele din 2017 în materie de drawback pentru taxele vamale și accizele percepute la nivel central (16) („Normele din 2017”), care au intrat în vigoare la 1 octombrie 2017. Articolul 3 alineatul (2) din Normele DDS din 1995 reglementează metoda de calcul a acestui sistem de drawback al taxelor. Articolul 12 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din normele DDS menționate reglementează declarația pe care producătorii-exportatori trebuie să o depună pentru a beneficia de acest sistem. Aceste norme au rămas identice în Normele DDS din 2017 și corespund articolului 3 alineatul (2) și, respectiv, articolului 13 alineatul (1) litera (a) punctul (ii).

(94)

În plus, Circulara nr. 24/2001 (17) conține instrucțiuni specifice privind modul de punere în aplicare a articolului 3 alineatul (2) și declarația pe care exportatorii trebuie să o prezinte în conformitate cu articolul 12 alineatul (1) litera (a) punctul (ii).

(95)

Articolul 4 din Normele DDS din 1995 prevede că administrația publică centrală poate revizui cuantumul sau ratele stabilite în conformitate cu articolul 3. GI au efectuat o serie de modificări, ultimele modificări care revizuiesc ratele fiind Notificarea nr. 95/2018 – CUSTOMS și Notificarea nr. 07/2020 – CUSTOMS. Prin urmare, pentru produsul care face obiectul reexaminării, rata DDS a fost de 1,6 % din valoarea FOB a produselor exportate. Aceeași rată DDS se aplică GES exportate de HEG.

(96)

Orice producător-exportator sau comerciant-exportator este eligibil în cadrul acestui sistem.

(97)

În cadrul acestui sistem, orice societate care exportă produse eligibile are dreptul să primească un cuantum corespunzător unui procent din valoarea FOB declarată a produsului exportat. În conformitate cu articolul 3 alineatul (2) din Normele în materie de drawback pentru taxele vamale și accizele percepute la nivel central, GI a stabilit cuantumul rambursabil pe baza valorilor medii la nivel de industrie ale taxelor vamale relevante percepute pentru materiile prime importate și pe baza ratei medii de consum a industriei colectate de la ceea ce GI consideră a fi producători reprezentativi ai produselor pentru export eligibile. GI exprimă ulterior cuantumul care trebuie restituit ca procent din valoarea medie la export a produselor exportate eligibile.

(98)

Pentru a putea beneficia de acest sistem, o societate trebuie să exporte. În momentul în care datele privind expedierea sunt introduse în serverul autorității vamale (ICEGATE), se indică faptul că exportul are loc în cadrul DDS și valoarea DDS este stabilită în mod irevocabil. După ce societatea expeditoare a completat declarația generală de export (Export General Manifest), iar biroul vamal a verificat documentul respectiv în raport cu datele din avizul de expediție, sunt îndeplinite toate condițiile pentru a autoriza plata cuantumului de drawback, fie prin plată directă în contul bancar al exportatorului, fie prin mandat de plată.

(99)

De asemenea, exportatorul trebuie să furnizeze dovezi ale realizării veniturilor obținute din export, prin intermediul unui certificat bancar (Bank Realisation Certificate – „BRC”). Acest document poate fi furnizat după ce cuantumul de drawback a fost plătit, dar GI va recupera cuantumul plătit dacă exportatorul nu furnizează BRC în termenul stabilit.

(100)

Cuantumul de drawback poate fi utilizat în orice scop și, în conformitate cu standardele de contabilitate din India, poate fi înscris ca venituri în conturile comerciale, pe baza principiilor contabilității de angajamente, odată ce obligația de export a fost îndeplinită.

(101)

Legislația relevantă și instrucțiunile administrative stipulează că administrația vamală din India nu ar trebui să solicite nicio dovadă că exportatorul care solicită drawbackul taxelor a suportat sau va suporta o datorie vamală pentru importurile de materii prime necesare pentru fabricarea produsului exportat. În plus, în cursul vizitei de verificare, GI a confirmat că societățile care se vor aproviziona pe piața internă cu toate materiile prime vor beneficia în continuare de rata integrală calculată în conformitate cu articolul 3 alineatul (2) menționat mai sus; HEG beneficia de DDS cu rata aplicabilă tuturor industriilor, nefiind necesară nicio dovadă a taxelor plătite efectiv.

(102)

DDS acordă subvenții în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (i) și al articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază. Așa-numitul cuantum de drawback al taxelor este o contribuție financiară acordată de GI, luând forma unui transfer direct de fonduri de către acesta din urmă. Nu există restricții în ceea ce privește utilizarea acestor fonduri. De asemenea, cuantumul de drawback conferă un avantaj exportatorului, deoarece îi îmbunătățește lichiditățile.

(103)

Rata de drawback al taxelor vamale pentru exporturi este stabilită de către GI pentru fiecare produs în parte. Cu toate acestea, deși se face referire la subvenție ca la un drawback al taxelor, sistemul nu prezintă toate caracteristicile unui sistem autorizat de drawback al taxelor sau ale unui sistem autorizat de drawback pentru inputurile de substituire în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază; acesta nici nu respectă normele enunțate în anexa I la litera (i), în anexa II (definiția și normele privind sistemele de drawback) și în anexa III (definiția și normele privind sistemele de drawback pentru inputurile de substituire) din regulamentul de bază. Plata în numerar către exportator nu este legată neapărat de plata efectivă a taxelor de import asupra materiilor prime și nu reprezintă un credit pentru taxe utilizat pentru compensarea taxelor la import corespunzătoare unor importuri de materii prime trecute sau viitoare. În plus, nu există un sistem sau o procedură care să confirme inputurile care sunt consumate în procesul de fabricare a produselor exportate și cantitățile acestora. În plus, GI nu a efectuat o examinare ulterioară pe baza inputurilor efective implicate, ceea ce ar fi fost normal să facă, în absența unui sistem de verificare aplicat în mod eficace (anexa II punctul 5 și anexa III partea II punctul 3 din regulamentul de bază). Nu a fost furnizată nicio dovadă a existenței unei legături între ratele de drawback și taxele plătite pentru materiile prime.

(104)

În consecință, plata, care ia forma unui transfer direct de fonduri, realizată de către GI în urma exporturilor efectuate de exportatori, este condiționată de rezultatele la export și, prin urmare, se consideră că acest sistem este specific și poate face obiectul unor măsuri compensatorii în temeiul articolului 4 alineatul (4) litera (a) din regulamentul de bază.

(105)

Ținând cont de cele de mai sus, se concluzionează că DDS poate face obiectul unor măsuri compensatorii.

(106)

În urma comunicării constatărilor finale, GI a susținut că DDS nu poate face obiectul unor măsuri compensatorii, deoarece se intenționează să se pună în aplicare principiul conform căruia taxele nu ar trebui să fie exportate. Sistemele menționate sunt în conformitate cu secțiunea I punctul 2 din anexa II la Acordul OMC privind subvențiile și măsurile compensatorii („Acordul SMC”). Drawbackul impozitelor indirecte sau al taxelor la import nu depășește valoarea unor astfel de impozite sau taxe percepute efectiv cu privire la inputurile consumate în procesul de fabricare a produsului exportat. DDS este doar un program care rambursează impozitele plătite pentru importul de inputuri utilizate la fabricarea mărfurilor exportate. Randamentul valorilor ar urma să fie calculat pe baza unui procent din valoarea FOB exportată, variabilă în funcție de mărfurile exportate.

(107)

GI a susținut, de asemenea, că bazele sale de date sunt utilizate pentru controale încrucișate adecvate. De asemenea, un comitet vizitează unitățile producătoare exportatoare pentru a cunoaște direct procesul de fabricație și observă natura inputurilor utilizate în mod obișnuit și cantitatea de deșeuri. Totodată, comitetul ia în considerare experiența sectorului și factorii tehnici generali, după caz. Rambursarea este valoarea medie a taxelor plătite pentru materialele dintr-o anumită clasă sau descriere a mărfurilor utilizate la fabricarea mărfurilor de export sau a unor mărfuri specifice.

(108)

Cu toate acestea, Comisia nu a considerat că presupusa legătură dintre nivelurile de drawback și taxele plătite pentru materii prime este suficientă pentru ca sistemul să fie conform cu normele prevăzute în anexa I la litera (i), în anexa II (definiția și normele privind sistemele de drawback) și în anexa III (definiția și normele privind sistemul de drawback pentru inputurile de substituire) la regulamentul de bază. În special, valoarea creditului nu este calculată în legătură cu inputurile utilizate efectiv. În plus, nu exista un sistem sau o procedură în vigoare care să confirme care dintre inputuri (inclusiv cantitățile și originea acestora) au fost consumate în procesul de fabricare a produsului exportat sau dacă s-a realizat o plată în exces a taxelor la import în sensul anexei I litera (i) și al anexelor II și III la regulamentul de bază. Mai mult, nu a fost efectuată nicio altă examinare de către GI pe baza inputurilor și operațiunilor efective pentru a stabili dacă a avut loc o plată în exces.

(109)

În consecință, Comisia a respins această afirmație.

(110)

În conformitate cu articolul 3 punctul 2 și cu articolul 5 din regulamentul de bază, Comisia a stabilit că avantajul este conferit beneficiarului în momentul efectuării tranzacției de export în cadrul acestui sistem. În momentul respectiv, GI trebuie să plătească cuantumul de drawback, care constituie o contribuție financiară în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (i) din regulamentul de bază. După ce autoritățile vamale emit un aviz de expediere la export care indică, printre altele, cuantumul drawbackului care trebuie acordat pentru tranzacția la export respectivă, GI nu mai poate interveni în sensul acordării sau neacordării subvenției.

(111)

Ținând seama de cele prezentate mai sus și deoarece nu există elemente de probă fiabile care să indice contrariul, Comisia consideră adecvat ca avantajul conferit în cadrul DDS să fie calculat adunând cuantumurile de drawback obținute pentru tranzacțiile de export realizate în cadrul acestui sistem în cursul PIR. Comisia a luat în considerare cuantumurile de drawback al taxelor obținute pentru toate tranzacțiile de export ale HEG, deoarece societatea exportă numai produsul care face obiectul reexaminării.

(112)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a alocat cuantumurile acestor subvenții pe baza cifrei de afaceri totale realizate la export de societate în cursul PIR ca numitor corespunzător, deoarece subvenția este condiționată de rezultatele obținute la export și nu este acordată în funcție de cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate.

(113)

Nivelul subvenției stabilit conform acestui sistem în cursul PIR pentru HEG a fost în total de 1,27 %.

(114)

În urma comunicării constatărilor finale, GI a susținut că, în cazul în care există un drawback excesiv, numai drawbackul excesiv poate face obiectul unor măsuri compensatorii. GI a susținut că această considerație ar fi sprijinită de raportul grupului special în cauza „Uniunea Europeană – Măsuri compensatorii privind anumite tipuri de polietilentereftalat din Pakistan”, WT/DS486/R. Din acest raport al grupului special, GI a citat o secțiune care conține următoarea afirmație: „În conformitate cu această observație, anexa III partea II oferă autorităților de investigații orientări menite să le permită acestora să identifice remiterile excesive.”

(115)

Raportul grupului special nu conține constatări care ar contrazice concluzia Comisiei cu privire la modul de definire a avantajului excedentar în acest caz. Astfel cum se arată în considerentul 111, întrucât nu a existat nicio dovadă a unui proces efectiv de verificare care să indice contrariul, ci doar descrieri generale ale modului în care comitetul funcționează și stabilește raportul DDS, Comisia a considerat adecvat ca avantajul conferit în cadrul DDS să fie calculat adunând cuantumurile de drawback obținute pentru tranzacțiile de export realizate în cadrul acestui sistem în cursul PIR.

(116)

În consecință, Comisia a respins afirmația.

(117)

Similar sistemului MEIS, sistemul RODTEP se bazează, de asemenea, pe Legea din 1992 privind dezvoltarea și reglementarea comerțului exterior (Legea nr. 22 din 1992) care a intrat în vigoare la 7 august 1992 („Legea privind comerțul exterior”). Sistemul RODTEP a fost conceput ca un succesor al sistemului MEIS, dar, din cauza diferențelor dintre aceste sisteme cu privire la modul în care sunt acordate avantajele, există o suprapunere în perioada în care au fost aplicate cele două sisteme.

(118)

Comisia a stabilit că HEG a utilizat RODTEP în cursul PIR.

(119)

Descrierea detaliată a RODTEP se regăsește în capitolul 4 din FTP 2015-20 și din FTP 2015-20 actualizată și în capitolul 4 din HOP 2015-20 actualizat. Aceasta poate fi găsită, de asemenea, în notificarea de introducere a RODTEP în FTP 2015-20 (18).

(120)

Orice producător-exportator sau comerciant-exportator este eligibil în cadrul acestui sistem.

(121)

Societățile eligibile pot beneficia de RODTEP exportând produse care nu sunt excluse în conformitate cu lista de la secțiunea 4.55 din FTP 2015-20 ca materiale/elemente/categorii neeligibile în cadrul sistemului. GES nu au fost excluse în conformitate cu această listă.

(122)

În cadrul sistemului, se acordă o reducere la un procent notificat din valoarea FOB cu un plafon valoric pe unitate de produs exportat. Sistemul este pus în aplicare prin emiterea unei reduceri sub forma unui credit pentru taxe transferabil/electronic (e-scrip), care este menținut într-un registru electronic de către Comitetul central pentru impozitarea indirectă și vămi (Central Board of Indirect Taxes & Customs – CBIC).

(123)

Creditele pentru taxe electronice pot fi utilizate pentru plata taxelor vamale la importurile de inputuri sau de bunuri, inclusiv de bunuri de capital, în conformitate cu prima anexă la Legea privind tarifele vamale din 1975, și anume taxa vamală de bază.

(124)

RODTEP acordă subvenții în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și al articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază. Un credit pentru taxe RODTEP este o contribuție financiară din partea GI, întrucât creditul va fi utilizat în cele din urmă pentru compensarea taxelor la import plătite pentru bunurile de capital, diminuând astfel veniturile fiscale care ar fi obținute în mod normal de GI. În plus, creditul pentru taxe RODTEP acordă un avantaj exportatorului, care nu este supus plății respectivelor taxe la import.

(125)

De asemenea, RODTEP este condiționat prin lege de rezultatele obținute la export și, prin urmare, se consideră că este specific și că poate face obiectul unor măsuri compensatorii în temeiul articolului 4 alineatul (4) primul paragraf litera (a) din regulamentul de bază.

(126)

Acest sistem nu poate fi considerat ca fiind un sistem autorizat de drawback al taxelor sau de drawback pentru inputurile de substituire în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază. Acesta nu respectă normele stricte prevăzute în anexa I la litera (i), în anexa II (definiția și normele privind sistemele de drawback) și în anexa III (definiția și normele privind sistemul de drawback pentru inputurile de substituire) la regulamentul de bază. Un exportator nu are obligația de a consuma efectiv bunuri importate cu scutire de taxe în procesul de producție, iar valoarea creditelor nu se calculează în funcție de inputurile utilizate efectiv. Nu există un sistem sau o procedură care să confirme care dintre inputuri sunt consumate în procesul de fabricare a produsului exportat sau dacă s-a realizat o plată în exces a taxelor de import în sensul anexei I litera (i) și al anexelor II și III la regulamentul de bază. În plus, nu a fost efectuată nicio altă examinare de către GI pe baza inputurilor și a operațiunilor efective pentru a stabili dacă a avut loc o plată în exces.

(127)

În urma comunicării constatărilor finale, GI a susținut că o reexaminare în perspectiva expirării măsurilor se limitează la prelungirea taxei care este deja în vigoare. Prin urmare, noile sisteme de subvenții, cum ar fi RODTEP, trebuie să rămână în afara domeniului de aplicare al prezentei reexaminări.

(128)

Faptul că o reexaminare în perspectiva expirării măsurilor se limitează la prelungirea unei taxe aflate deja în vigoare nu limitează Comisia doar la investigarea sistemelor de subvenții care au existat în perioada de investigație a investigației inițiale. Pentru a stabili dacă în cursul PIR a continuat o subvenționare peste nivelul de minimis, Comisia a luat în considerare RODTEP, deoarece acest sistem a fost inclus în cererea de reexaminare și era succesorul sistemului MEIS.

(129)

GI a susținut, de asemenea, că RODTEP nu poate face obiectul unor măsuri compensatorii, deoarece se intenționează să se pună în aplicare principiul conform căruia taxele nu ar trebui exportate. Sistemele menționate sunt în conformitate cu secțiunea I punctul 2 din anexa II la Acordul OMC privind subvențiile și măsurile compensatorii („Acordul SMC”). Drawbackul impozitelor indirecte sau al taxelor la import nu depășește valoarea unor astfel de impozite sau taxe percepute efectiv cu privire la inputurile consumate în procesul de fabricare a produsului exportat. DDS este doar un program care rambursează impozitele plătite pentru importul de inputuri utilizate la fabricarea mărfurilor exportate. Valorile rambursate ar urma să fie calculate pe baza unui procent din valoarea FOB exportată, variabilă în funcție de mărfurile exportate.

(130)

Bazele de date ale GI sunt utilizate pentru verificări încrucișate adecvate. De asemenea, un comitet vizitează unitățile producătoare exportatoare pentru a cunoaște direct procesul de fabricație și pentru a observa natura inputurilor utilizate în mod obișnuit și cantitatea de deșeuri. Totodată, comitetul ia în considerare experiența sectorului și factorii tehnici generali, după caz. Rambursarea are valoarea medie a taxelor plătite pentru materialele dintr-o anumită clasă sau descriere a mărfurilor utilizate la fabricarea mărfurilor de export sau a unor mărfuri specifice.

(131)

Contrar celor susținute de GI, RODTEP nu este doar un program care a rambursat impozitele plătite pentru importul de inputuri utilizate la fabricarea mărfurilor exportate. Astfel cum se arată în considerentul 126, exportatorul nu are obligația de a consuma efectiv mărfurile importate cu scutire de taxe în procesul de producție, iar valoarea creditelor nu se calculează în funcție de cantitatea reală de inputuri utilizate. Nu există un sistem sau o procedură care să confirme care dintre inputuri sunt consumate în procesul de fabricare a produsului exportat sau dacă s-a realizat o plată în exces a taxelor de import în sensul anexei I litera (i) și al anexelor II și III la regulamentul de bază. Prin urmare, detaliile pe care GI le-a descris cu privire la modul în care rata pentru sistemul RODTEP este stabilită de comitet și verificările încrucișate cu bazele sale de date nu sunt relevante, deoarece acestea nu împiedică avantajul excedentar.

(132)

În consecință, Comisia a respins afirmația.

(133)

În conformitate cu articolul 3 punctul 2 și cu articolul 5 din regulamentul de bază, Comisia a calculat cuantumul subvențiilor care pot face obiectul unor măsuri compensatorii din punctul de vedere al avantajului conferit beneficiarului, care se constată că a existat în timpul PIR. În această privință, Comisia a stabilit că avantajul este conferit beneficiarului în momentul primirii de către societate a avantajului în temeiul acestui sistem. În momentul respectiv, GI a emis un credit pentru taxe care a fost înscris de HEG drept creanță care poate fi compensată în orice moment de HEG. Aceasta constituie o contribuție financiară în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază. Odată ce autoritățile vamale eliberează un aviz de expediere pentru export, GI nu mai poate interveni în sensul acordării sau neacordării subvenției. Ținând seama de cele prezentate mai sus și deoarece nu au existat elemente de probă fiabile care să indice contrariul, Comisia consideră adecvat ca avantajul conferit în cadrul RODTEP să fie calculat adunând cuantumurile de drawback obținute pentru tranzacțiile de export realizate în cadrul acestui sistem în cursul PIR de către producătorul-exportator cooperant HEG. Comisia a luat în considerare sumele RODTEP obținute pentru toate tranzacțiile de export ale HEG, deoarece societatea exportă numai produsul care face obiectul reexaminării.

(134)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (1) litera (a) din regulamentul de bază, comisioanele suportate de producătorul-exportator cooperant HEG pentru a obține subvenția au fost deduse din valoarea totală a subvenției, la cerere.

(135)

În conformitate cu articolul 7 alineatele (2) și (3) din regulamentul de bază, Comisia a alocat cuantumul acestei subvenții pe baza cifrei de afaceri realizate la export de HEG în cursul PIR ca numitor corespunzător, deoarece subvenția este condiționată de rezultatele obținute la export și nu este acordată în funcție de cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate.

(136)

Nivelul subvenției stabilit conform acestui sistem în cursul PIR pentru HEG a fost de 0,59 %.

(137)

În urma comunicării constatărilor finale, GI a susținut că, în cazul în care există un drawback excesiv, numai drawbackul excesiv poate face obiectul unor măsuri compensatorii. GI a susținut că această considerație ar fi sprijinită de raportul grupului special în cauza „Uniunea Europeană – Măsuri compensatorii privind anumite tipuri de polietilentereftalat din Pakistan”, WT/DS486/R. Din acest raport al grupului special, GI a citat o secțiune care conține următoarea afirmație: „În conformitate cu această observație, anexa III partea II oferă autorităților de investigații orientări menite să le permită acestora să identifice remiterile excesive.”

(138)

Raportul grupului special nu conține constatări care să împiedice Comisia să își formuleze concluzia cu privire la modul de definire a avantajului excedentar. Astfel cum se arată în considerentul 133, întrucât nu există nicio dovadă a unui proces efectiv de verificare care să indice contrariul, ci doar descrieri generale ale modului în care comitetul funcționează și stabilește raportul RODTEP, Comisia a considerat adecvat ca avantajul conferit în cadrul RODTEP să fie calculat adunând cuantumurile de drawback obținute pentru tranzacțiile de export realizate în cadrul acestui sistem în cursul PIR.

(139)

În consecință, Comisia a respins afirmația.

(140)

Comisia a stabilit că HEG a beneficiat de avantaje în temeiul IES, care puteau fi alocate produsului care face obiectul reexaminării în cursul PIR.

(141)

Reserve Bank of India („RBI”) a anunțat „Sistemul de egalizare a dobânzii la creditele pentru export în rupii anterioare și ulterioare expedierii” prin circulara de bază DBR.Dir.BC.nr. 62/04.02.001/2015-16 din 4 decembrie 2015. Inițial, IES urma să expire în septembrie 2021. Cu toate acestea, în martie 2022, RBI a informat băncile cu privire la prelungirea retroactivă a sistemului până în 2024, dar la o rată mai mică de 2 %.

(142)

IES este disponibil pentru exporturi de produse dintr-o gamă largă, inclusiv GES, indiferent de mărimea producătorului-exportator, precum și pentru orice exporturi în cazul microîntreprinderilor și al întreprinderilor mici și mijlocii.

(143)

IES este un sistem administrat de Direcția Generală Comerț Exterior din India. Inițial, acesta a oferit o compensare a dobânzilor de 3-5 % pentru împrumuturile acordate pentru exporturi încadrate la liniile tarifare 416, în conformitate cu anexa A, și pentru exporturile efectuate de microîntreprinderi și întreprinderi mici și mijlocii (MIMM) pentru toate codurile ITC (SA).

(144)

Circulara de bază din 4 decembrie 2015 prevedea că, începând din luna decembrie 2015, băncile reduc rata dobânzii percepute exportatorilor eligibili în conformitate cu orientările privind ratele dobânzii la avansuri cu rata de egalizare a dobânzii furnizată de Guvernul Indiei. Băncile locale au primit compensații din partea RBI, astfel încât dobânzile mai mici să fie acordate societăților eligibile. Avantajul de egalizare a dobânzii este disponibil de la data plății până la data rambursării sau până la data la care creditul la export restant devine scadent. Cu toate acestea, egalizarea dobânzii este disponibilă pentru exportatorii eligibili numai în perioada în care sistemul este în vigoare.

(145)

Atunci când, în martie 2022, RBI a informat băncile cu privire la prelungirea retroactivă a sistemului până în 2024 la o rată mai mică de 2 %, aceasta a permis, de asemenea, băncilor private să ramburseze retroactiv producătorilor-exportatori eligibili suma compensată respectivă pentru perioada cuprinsă între octombrie 2021 și martie 2022.

(146)

IES acordă subvenții în sensul articolului 3 alineatul (1) litera (a) punctul (iv) și al articolului 3 alineatul (2) din regulamentul de bază. Băncile private au în mod direct, prin lege, obligația de a compensa dobânzile societăților eligibile.

(147)

În plus, sistemul IES este condiționat prin lege de rezultatele obținute la export, deoarece o astfel de compensare a dobânzii împrumutului nu pot fi obținute fără a încheia un angajament de export. Prin urmare, acest sistem este considerat specific și poate face obiectul unor măsuri compensatorii în conformitate cu articolul 4 alineatul (4) primul paragraf litera (a) din regulamentul de bază.

(148)

Conform articolului 6 litera (b) din regulamentul de bază, avantajul pentru beneficiar este considerat a fi diferența dintre valoarea dobânzii plătite de societate pentru împrumutul preferențial și suma pe care societatea ar plăti-o pentru un împrumut comercial comparabil obținut pe piața financiară indiană (și anume compensarea dobânzii prevăzută de lege). Prin urmare, valoarea subvențiilor care pot face obiectul unor măsuri compensatorii a fost considerată a fi egală cu valoarea dobânzii aferente PIR compensate de RBI și, prin urmare, economisită de HEG. Aceasta include, de asemenea, sumele care au fost rambursate retroactiv de către bănci în ceea ce privește PIR, ca urmare a prelungirii retroactive a sistemului în martie 2022.

(149)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a repartizat valoarea acestei subvenții pe baza cifrei de afaceri realizate la export de HEG în cursul PIR ca numitor corespunzător, deoarece subvenția este condiționată de rezultatele obținute la export și nu este acordată în funcție de cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate.

(150)

Nivelul subvenției stabilit conform acestui sistem în cursul PIR pentru HEG a fost de 0,71 %.

(151)

Sistemul de autorizare a importurilor fără taxe vamale (Duty Free Import Authorisation Scheme – „DFIA”) este un sistem de scutire de taxe pentru importurile care sunt încorporate în exporturi, reglementat în temeiul capitolului 4 din FTP 2015-20. Sistemul a continuat în cadrul FTP 2015-20 actualizat. Pentru exporturile care beneficiază de AAS, o societate nu poate solicita avantaje în temeiul DFIA în același timp. Nu s-a constatat niciun avantaj pentru HEG în cursul PIR.

(152)

În temeiul articolului 8.1.3 din circulara de bază, exportatorii solvabili cu un istoric bun beneficiază de un acces facil la creditele la export în cele mai bune condiții prin intermediul sistemului cardurilor de aur (Gold Card Scheme). Comisia nu a identificat avantaje specifice pentru HEG în cursul PIR care ar putea fi legate de sistemul cardurilor de aur.

(153)

Sistemul titularilor unui statut (Status Holder scheme) oferă avantaje liderilor din mediul de afaceri care au excelat în comerțul internațional și au contribuit cu succes la comerțul exterior al țării. Toți exportatorii care au un număr de cod import-export sunt eligibili pentru acest sistem cu condiția să atingă un prag definit al nivelurilor de rezultate la export în cursul exercițiului financiar curent și în cursul celor trei exerciții financiare anterioare. Comisia nu a identificat avantaje specifice pentru HEG în cursul PIR care ar putea fi legate de sistemul titularilor unui statut.

(154)

În cursul PIR, HEG a recurs la finanțarea exporturilor înainte și după expediere. Cu toate acestea, în afară de subvenționarea dobânzii în cadrul sistemului de egalizare a dobânzilor deja discutat în secțiunea 3.3 de mai sus, Comisia nu a identificat avantaje specifice pentru HEG legate de finanțarea exporturilor înainte și după expediere.

(155)

Inițiativa privind accesul pe piață (Market Access Initiative – „MAI”) este un sistem general de promovare a exporturilor, care vizează însă doar agențiile de implementare pentru a promova exporturile și a facilita accesul pe piață. Aceasta nu implică nicio interacțiune directă cu producătorii-exportatori, ci cu Consiliul de promovare a exporturilor sub supravegherea Ministerului Comerțului. Producătorii-exportatori pot beneficia indirect de rambursarea costurilor pentru activitățile legate de promovarea exporturilor. Cu toate acestea, nu s-a constatat niciun avantaj pentru HEG în cursul PIR.

(156)

Exportatorii care desfășoară activități de producție în Karnataka și Maharashtra nu au cooperat la prezenta investigație. Prin urmare, Comisia ar trebui să își bazeze concluziile pe datele disponibile.

(157)

În urma comunicării constatărilor finale, GI a afirmat că programele din Karnataka și Maharashtra au făcut obiectul unor măsuri compensatorii din partea Comisiei și a susținut că în Maharashtra nu există producători ai produsului care face obiectul reexaminării.

(158)

Contrar celor înțelese de GI, în scopul prezentei investigații Comisia nu a făcut nicio constatare cu privire la sistemele regionale din Karnataka și Maharashtra.

(159)

În cursul ultimei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, HEG a beneficiat de o scutire de taxa pe electricitate acordată de statul Madhya Pradesh societăților industriale care investesc în producerea de energie electrică pentru consumul captiv. Eligibilitatea HEG pentru a beneficia de acest sistem a expirat în 2016.

(160)

În ceea ce privește energia electrică achiziționată, plângerea menționa o reducere de 2 rupii ca posibil avantaj în cadrul sistemelor regionale. Facturile de energie electrică reexaminate la sediul societății au indicat diferențe față de tariful industrial obișnuit la energia electrică, inclusiv o reducere menționată în facturi. Prin urmare, Comisia a colectat documente de la societate și de la GI referitoare la tarifele la energie aplicabile HEG în Madhya Pradesh.

(161)

Documentele și alte informații disponibile au arătat că Comisia de reglementare în domeniul energiei electrice din Madhya Pradesh a fost constituită prin Notificarea Guvernului din Madhya Pradesh, publicată în Monitorul Oficial la 20 august 1998. Legea din 2003 privind energia electrică (Legea nr. 36 din 2003) adoptată de parlamentul regional a intrat în vigoare la 10 iunie 2003 și, în prezent, se consideră că dispozițiile ei reglementează înființarea și funcționarea comisiei. Articolul 86 din Legea din 2003 privind energia electrică a prevăzut funcțiile acestei comisii de stat, printre care:

(162)

În ordinele sale privind tarifele de furnizare cu amănuntul, Comisia de reglementare în domeniul energiei electrice din Madhya Pradesh a stabilit o reducere pentru consumatorii industriali cu centrale electrice care produc electricitate pentru consumul propriu. Reducerea a fost instituită inițial pentru o perioadă de 5 ani începând cu exercițiul financiar 2016/2017, dar a fost prelungită până la exercițiul financiar 2022/2023. În cursul PIR, Ordinul privind tariful de furnizare cu amănuntul (EF 2020-21) a indicat că se aplică o reducere de 2 rupii pe unitate la prețul regulat al unităților electrice incrementale achiziționate de consumator din rețea, sub rezerva unei reduceri a consumului său de energie electrică produsă pentru consumul propriu.

(163)

În plus, ordinele privind tarifele de furnizare cu amănuntul indică, de asemenea, un tarif special pentru o categorie specifică de utilizatori industriali, denumită „industrii energointensive”, care se situează sub tariful obișnuit pentru utilizatorii industriali („tariful redus al energiei electrice”).

(164)

Reducerea pentru centralele electrice care produc electricitate pentru consumul propriu este disponibilă pentru societățile situate în statul Madhya Pradesh care și-au satisfăcut integral sau parțial cererea de energie într-un exercițiu financiar din perioada 2016-2020 prin intermediul unor astfel de centrale electrice și, în prezent, își vând propria energie rețelei și, ulterior, își răscumpără cererea de energie prin intermediul rețelei.

(165)

Tarifele reduse la energia electrică pentru industriile energointensive sunt disponibile numai pentru societățile situate în statul Madhya Pradesh care își desfășoară activitatea ca mici uzine siderurgice (Mini Steel Plants – „MSP”), MSP cu laminoare/uzine de fier spongios în aceleași spații, în industria electrochimică/electrotermică sau în industria de feroaliaje.

(166)

Reducerile și tarifele reduse la energia electrică sunt stabilite de Comisia de reglementare a energiei electrice din Madhya Pradesh în ordinul său anual privind tariful de furnizare cu amănuntul. Operatorul de rețea deținut integral de stat, Madhya Pradesh Madhya Kshetra Vidyut Vitaran Co. Ltd (unul dintre cei patru furnizori publici de energie electrică din stat), aplică apoi aceste ordine în facturile sale la energie. În afară de centralele electrice care produc electricitate pentru consumul propriu, nu există actori privați care să opereze pe piața energiei electrice din Madhya Pradesh.

(167)

Având în vedere constatările privind sistemele descrise în secțiunile 3.2 și 3.3, care confirmă deja continuarea subvenționării la un nivel cu mult peste pragul de minimis, Comisia a concluzionat că, în contextul prezentei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, nu a fost necesar să se analizeze în continuare cele două sisteme (reducerea la energia electrică și tariful redus al energiei electrice pentru anumite sectoare industriale) pentru a lua o decizie cu privire la continuarea subvenționării, care a fost deja stabilită.

(168)

Cu toate acestea, pe baza documentelor colectate și având în vedere faptul că aplicarea atât a reducerii la energia electrică, cât și a tarifului redus al energiei electrice duce la o reducere a prețului cu 50 % în comparație cu tariful normal al energiei electrice pentru marii utilizatori industriali din statul Madhya Pradesh, nu se poate exclude faptul că producătorul-exportator cooperant a beneficiat de un avantaj semnificativ în cadrul acestor sisteme.

(169)

În urma comunicării constatărilor finale, GI a afirmat că o investigație privind acest sistem nu a fost inclusă nici în avizul de deschidere, nici în consultările cu GI, astfel cum se prevede în ASMC.

(170)

În conformitate cu considerentele 159 și 160, Comisia a considerat că acest sistem face obiectul cererii de reexaminare și, eventual, constituie o continuare a sistemului anterior privind energia electrică. Totuși, Comisia și-a confirmat și poziția descrisă în considerentul 168 potrivit căreia, în scopul prezentei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, nu este necesar să se analizeze în totalitate cele două sisteme. Prin urmare, nu s-a efectuat nicio determinare a subvenționării în ceea ce privește aceste sisteme.

(171)

Valorile subvențiilor care pot face obiectul unor măsuri compensatorii în conformitate cu dispozițiile din regulamentul de bază, exprimate pe o bază ad valorem pentru producătorul-exportator cooperant, au fost stabilite după cum urmează:

(172)

Valoarea totală a subvenționării depășește pragul de minimis menționat la articolul 14 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(173)

S-a stabilit că, în cursul PIR, producătorul-exportator cooperant a continuat să beneficieze de subvenții care pot face obiectul unor măsuri compensatorii acordate de autoritățile indiene. S-a stabilit că subvenționarea a continuat și la nivel de țară, deoarece majoritatea sistemelor sunt disponibile la nivel național pentru exportatorii de GES.

(174)

Sistemele de subvenții care pot face obiectul unor măsuri compensatorii oferă avantaje recurente și nu există nicio indicație că aceste sisteme vor fi retrase progresiv în viitorul apropiat sau că HEG ar putea să nu mai obțină avantaje în temeiul acestor sisteme. Dimpotrivă, aceste sisteme fiscale naționale au fost reînnoite în cursul PIR ca parte a Politicii în domeniul comerțului exterior 2015-2020, care va rămâne în vigoare până în martie 2023. În plus, se reamintește faptul că aplicarea politicii de comerț exterior pentru perioada 2015-2020 a fost prelungită de mai multe ori, ceea ce indică faptul că este probabil ca politica de comerț exterior ulterioară să continue subvenționarea. De asemenea, orice exportator poate fi eligibil pentru mai multe sisteme de subvenționare. Singura excepție se referă la MEIS, care a expirat în ianuarie 2021. Cu toate acestea, sistemul a fost înlocuit cu un sistem similar, RODTEP, în temeiul căruia societatea a acumulat avantaje, astfel cum se subliniază în secțiunea 3.2.5 de mai sus.

(175)

În mod similar, Comisia a constatat că finanțarea preferențială în cadrul sistemului IES a fost prelungită cel puțin până în 2024.

(176)

Investigația a arătat, de asemenea, că, în cursul PIR, importurile din India au continuat să intre pe piața Uniunii și și-au menținut cantitățile și cotele de piață la fel ca în ultimele două investigații de reexaminare. În plus, analiza volumului de producție și a capacității neutilizate din India, a volumelor de export și a prețurilor din India către piețele altor țări terțe, măsurile existente în celelalte țări terțe și atractivitatea pieței Uniunii, astfel cum se prevede în considerentele 250-270, arată, de asemenea, că este probabil ca exporturile care fac obiectul unor subvenții să își sporească și mai mult prezența, deja substanțială, pe piața Uniunii în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor actuale.

(177)

Având în vedere cele de mai sus, în conformitate cu articolul 18 alineatul (3) din regulamentul de bază, Comisia a concluzionat că există probabilitatea continuării subvenționării în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor în vigoare.

(178)

Produsul similar a fost fabricat de șapte producători din Uniune în cursul perioadei investigației de reexaminare. Aceștia constituie „industria Uniunii” în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(179)

Producția totală a Uniunii în perioada investigației de reexaminare a fost stabilită la 219 330 de tone. Comisia a stabilit această cifră pe baza răspunsurilor verificate la chestionar, primite din partea producătorilor din Uniune incluși în eșantion, și a datelor furnizate de producătorii neincluși în eșantion și de solicitanți (19). Astfel cum se indică în considerentul 15, cei trei producători din Uniune incluși în eșantion reprezentau peste 61 % din producția totală a Uniunii de produs similar.

(180)

Comisia a stabilit consumul la nivelul Uniunii pe baza volumelor vânzărilor din producția proprie a industriei Uniunii, destinată pieței Uniunii, și pe baza volumelor importurilor obținute din statisticile Eurostat.

(181)

Pe această bază, consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 1

Consumul la nivelul Uniunii (tone)  (20)

(182)

Consumul de GES la nivelul Uniunii a scăzut cu 10 % în cursul perioadei examinate. Anul 2018 a relevat un consum ridicat determinat de un volum ridicat al cererii din partea industriei siderurgice din UE, care se afla în curs de redresare în urma crizei siderurgice. În plus, într-o situație de creștere bruscă a prețurilor GES, producătorii de oțel acumulau stocuri de GES, în așteptarea unei creșteri suplimentare.

(183)

În 2019, producția de oțel în cuptoare cu arc electric a scăzut în comparație cu 2018 (cu 6,6 %, potrivit cifrelor Eurofer). În consecință, cererea de GES a scăzut. Întrucât prețul GES a scăzut semnificativ, acumularea de stocuri nu a mai fost considerată necesară pentru industria din aval, deoarece utilizatorii nu mai erau vizați de o nouă creștere a prețurilor. În consecință, producătorii de oțel au început să își epuizeze stocurile de GES. În plus, cererea a scăzut și mai mult – dar de această dată temporar în 2020, ca urmare a pandemiei de COVID-19.

(184)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 180, Comisia a stabilit volumul importurilor din India pe baza statisticilor Eurostat. Cota de piață a fost stabilită pe baza consumului de la nivelul Uniunii, astfel cum a fost indicat în considerentul 181.

(185)

Importurile din India au evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Volumul importurilor (tone) și cota de piață

(186)

Importurile produsului care face obiectul reexaminării din țara în cauză au scăzut între 2019 și 2020, ca urmare a scăderii consumului la nivelul UE, și s-au redresat în cursul perioadei investigației de reexaminare. În ansamblu, în cursul perioadei examinate, volumul importurilor a crescut de la 5 802 tone în 2018 la 6 540 de tone în perioada investigației de reexaminare, și anume cu 13 %. Importurile de GES din India au reprezentat aproximativ 16 % din totalul importurilor de GES în Uniune în cursul perioadei investigației de reexaminare, ceea ce corespunde unei cote de piață de 5 %.

(187)

În ansamblu, importurile din India și cota lor de piață au crescut în cursul perioadei examinate. În pofida scăderii consumului la nivelul Uniunii, volumul importurilor care fac obiectul unui dumping și al unor subvenții din India a continuat să crească în cursul perioadei examinate (cu 13 %), în timp ce vânzările industriei Uniunii au scăzut.

(188)

Prețul mediu al importurilor din India a evoluat astfel:

Tabelul 3

Prețuri de import (EUR/tonă)

(189)

Prețul mediu de import (21) al GES din India a scăzut cu 80 % pe parcursul perioadei examinate, de la 13 756 EUR/tonă în 2018 la 2 747 EUR/tonă în perioada investigației de reexaminare.

(190)

Din cauza cererii globale ridicate de GES, prețurile indiene au depășit prețurile industriei Uniunii în prima jumătate a perioadei examinate, dar au scăzut apoi cu 60 % între 2018 și 2020 și au rămas în mod constant mai mici decât prețurile din Uniune în 2020 și în perioada investigației de reexaminare.

(191)

Comisia a determinat subcotarea prețurilor în cursul perioadei investigației de reexaminare comparând:

(192)

Rezultatul a fost o marjă de subcotare medie de 41,1 %.

(193)

După comunicarea constatărilor, Guvernul Indiei (GI) a susținut că marja de subcotare calculată de Comisie nu este reprezentativă, deoarece nu se bazează pe prețurile reale ale pieței din Uniune. În opinia GI, faptul că vânzările provenite de la GrafTech Iberica au fost efectuate în temeiul unor contracte pe termen lung a condus la un preț de vânzare ridicat în mod artificial, care nu indică prețul de piață al GES din Uniune.

(194)

Comisia nu este de acord cu această evaluare. Contractele pe termen lung nu reprezintă o practică comercială neobișnuită, ci o decizie comercială prin care un client acceptă să se angajeze la un anumit nivel de preț în schimbul unei securități a aprovizionării. Având în vedere că în tranzacțiile de pe piața relevantă au fost utilizate contracte pe termen lung, prezența lor în eșantion nu face ca eșantionul să fie nereprezentativ. În plus, numai o parte din vânzările realizate de GrafTech au fost acoperite de contracte pe termen lung, în timp ce vânzările din perioada investigației de reexaminare ale celorlalți doi producători din Uniune incluși în eșantion nu au fost acoperite de contracte pe termen lung similare. Prin urmare, în opinia Comisiei, deși sunt reprezentative pentru o parte a pieței, în ansamblu, contractele pe termen lung utilizate de GrafTech Iberica nu au afectat în mod semnificativ calculul subcotării. În consecință, această afirmație a fost respinsă.

(195)

Importurile produsului care face obiectul reexaminării din alte țări terțe au provenit în principal din China, Mexic și Rusia.

(196)

Volumul importurilor din alte țări terțe, precum și tendința cotei de piață și a prețurilor au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 4

Importurile din țări terțe, altele decât India

(197)

A fost analizat impactul importurilor din alte țări terțe, deoarece acestea au reprezentat aproximativ 84 % din totalul importurilor de GES în Uniune în cursul PIR. În pofida scăderii consumului, volumul importurilor din alte țări terțe a crescut cu 19 %, de la aproape 29 000 de tone în 2018 la aproximativ 35 000 de tone în cursul PIR.

(198)

Importurile din țări terțe au urmat parțial scăderea consumului în 2019 și 2020, dar s-au redresat rapid și au atins cel mai ridicat nivel în cursul PIR, cu o creștere de 19 % în comparație cu 2018. Prețul mediu al importurilor din alte țări terțe a urmat tendința mondială, scăzând cu 72 % între 2018 și PIR.

(199)

Marea majoritate a acestor importuri în cursul PIR, 76 %, au fost importuri din China. Volumul importurilor din alte țări terțe, cu excepția Chinei și a Indiei, a crescut cu 22 % în cursul perioadei examinate. Volumul importurilor de GES din India a crescut de la 5 800 de tone în 2018 la 6 500 de tone în cursul PIR, în timp ce volumul importurilor de GES din China a crescut de la 22 054 de tone în 2018 la 26 065 de tone în cursul PIR, cu o creștere a cotei de piață de 25 % și, respectiv, 31 %.

(200)

În aceeași perioadă, prețurile importurilor din China au fost mai mici decât prețurile exportatorilor indieni și cele ale producătorilor din Uniune (exceptând în 2018).

(201)

În plus, începând din 7 aprilie 2022 (22), Comisia a supus importurile de GES din China unei taxe antidumping (cuprinsă între 23 % și 74,9 %) (23).

(202)

Evaluarea situației economice a industriei Uniunii a inclus o evaluare a tuturor indicatorilor economici care influențează situația industriei Uniunii în cursul perioadei examinate.

(203)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 15, pentru evaluarea situației economice a industriei Uniunii s-a recurs la eșantionare.

(204)

Pentru stabilirea prejudiciului, Comisia a făcut o distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici pe baza datelor conținute în răspunsurile la chestionarul antidumping ale producătorilor incluși în eșantion, precum și pe baza datelor macroeconomice furnizate de producătorii neincluși în eșantion și de solicitanți, coroborate cu datele din cererea de reexaminare. Datele se referă la toți producătorii din Uniune. Comisia a evaluat indicatorii microeconomici pe baza datelor din răspunsurile la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion. Ambele seturi de date au fost considerate reprezentative pentru situația economică a industriei Uniunii.

(205)

Indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea economică, ocuparea forței de muncă, productivitatea, amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare.

(206)

Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii, costul unitar, costul forței de muncă, stocurile, profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capital.

(207)

Producția totală, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție din Uniune au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 5

Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție

(208)

În urma scăderii consumului, volumul producției industriei Uniunii a scăzut cu 34 % între 2018 și 2020 și s-a redresat parțial în cursul PIR, rămânând sub nivelul din 2018. În ansamblu, volumul producției a scăzut cu 13 % pe parcursul perioadei examinate.

(209)

Scăderea volumului producției se datorează scăderii consumului, combinată cu scăderea cantității vânzărilor suferită de industria Uniunii, astfel cum se explică mai jos în considerentul 211.

(210)

Volumul vânzărilor și cota de piață a industriei Uniunii au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 6

Volumul vânzărilor și cota de piață

(211)

Volumul vânzărilor realizate de industria Uniunii a scăzut cu 18 % în cursul perioadei examinate. Acesta a scăzut constant până în 2020 (cu 38 %) și s-a redresat doar parțial în cursul perioadei investigației de reexaminare. Totuși, această creștere nu a fost în concordanță cu tendința similară urmată de consumul la nivelul Uniunii și a dus, în general, la o pierdere de cotă de piață pentru industria Uniunii de la 77 % în 2018 la 70 % în perioada investigației de reexaminare (minus 9 puncte procentuale), în timp ce cota de piață a importurilor din India a crescut cu 25 % în cursul aceleiași perioade.

(212)

În cursul perioadei examinate, consumul de GES la nivelul UE a scăzut cu 10 %. Această scădere de 15 000 de tone a consumului a afectat numai industria Uniunii, care a pierdut 21 000 de tone de vânzări. În aceeași perioadă, volumul importurilor care fac obiectul unui dumping din India, China și alte țări terțe a continuat să crească în cursul perioadei examinate, cu 13 %, 18 % și, respectiv, 19 %.

(213)

Astfel cum s-a explicat mai sus, în cursul perioadei examinate, volumul vânzărilor industriei Uniunii a scăzut cu 21 000 de tone de vânzări, în timp ce importurile au crescut cu peste 6 200 de tone. Acest lucru a dus la o pierdere de 9 % din cota de piață pentru industria Uniunii în cursul perioadei examinate. În consecință, industria Uniunii nu a înregistrat creștere economică în perioada examinată.

(214)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 7

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(215)

Numărul de angajați ai industriei Uniunii a rămas relativ stabil în cursul perioadei examinate (a scăzut cu 2 % în cursul perioadei examinate). Prin urmare, având în vedere scăderea producției explicată în secțiunea 4.4.2.1, productivitatea forței de muncă a industriei Uniunii, măsurată ca producție (tone) per angajat, a urmat aceeași tendință, scăzând cu 11 % în aceeași perioadă.

(216)

Comisia a concluzionat în considerentul 177 că importurile din India au continuat să intre pe piața Uniunii la prețuri subvenționate în cursul perioadei investigației de reexaminare. De asemenea, Comisia a identificat elemente de probă conform cărora subvenționarea este susceptibilă să continue în cazul expirării măsurilor.

(217)

În pofida măsurilor compensatorii în vigoare din 2009, industria Uniunii a pierdut un volum substanțial de vânzări, ceea ce se reflectă într-o pierdere de cotă de piață de 9 puncte procentuale în cursul perioadei examinate. Prin urmare, nu s-a putut constata o redresare completă în urma practicilor de subvenționare anterioare, iar industria Uniunii rămâne foarte vulnerabilă la efectele prejudiciabile ale oricăror importuri care fac obiectul unor subvenții pe piața Uniunii.

(218)

În perioada examinată, prețurile de vânzare unitare medii ponderate practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion față de clienți neafiliați din Uniune au evoluat după cum urmează:

Tabelul 8

Prețurile de vânzare din Uniune

(219)

Prețurile de vânzare au crescut cu 13 % între 2018 și 2019, înainte de a scădea brusc în 2020 și în perioada investigației de reexaminare la un nivel cu 45 % mai mic decât în 2018.

(220)

Costul de producție a crescut, a atins cel mai înalt nivel în 2020 și a început să scadă în cursul perioadei investigației de reexaminare. Această tendință se datorează creșterii substanțiale a prețului principalei materii prime, și anume cocsul acicular. Prețul cocsului acicular a crescut constant și semnificativ până în 2019, ca urmare a creșterii cererii determinate de industria bateriilor litiu-ion, și doar începând din 2020 a început să scadă.

(221)

Având în vedere prețurile de vânzare ale industriei Uniunii, Comisia a observat că o parte din producția Uniunii (în special cea produsă de GrafTech Iberica și GrafTech France), reprezentând aproximativ 50 % din totalul vânzărilor și al producției din Uniune, a fost într-o anumită măsură protejată temporar de concurența directă de pe piață, în timp ce cealaltă parte (ceilalți doi producători din Uniune incluși în eșantion) a fost expusă direct importurilor din India care fac obiectul unui dumping.

(222)

Această situație s-a datorat existenței contractelor pe termen lung care acopereau vânzările de GES provenite de la GrafTech Iberica. Aceste contracte pe termen lung au fost încheiate în urma înregistrării unor prețuri neobișnuit de ridicate în perioada 2017-2018. Acestea sunt contracte de cumpărare de tip „take or pay” cu un nivel garantat de aprovizionare la prețuri stabilite, iar cumpărătorul s-a angajat să cumpere volumele convenite la prețul fix prestabilit, sub rezerva unor drepturi și obligații contractuale. Durata acestor contracte a fost de trei până la cinci ani. Se pare că o mare parte a vânzărilor provenite de la GrafTech Iberica în cursul perioadei investigației de reexaminare au fost efectuate în cadrul acestor contracte pe termen lung. Investigația nu a arătat dacă un alt producător din Uniune ar fi beneficiat de contracte pe termen lung similare în perioada examinată. Având în vedere durata limitată a contractelor pe termen lung, Comisia a constatat că impactul acestora are un caracter temporar.

(223)

Originea acestor contracte pe termen lung se regăsește în perioada de volatilitate ridicată a prețurilor cuprinsă între 2017 și 2018, care s-a extins până în 2019. În acești ani, prețurile la nivel mondial ale electrozilor de grafit au crescut semnificativ. Acest lucru s-a datorat mai multor factori, inclusiv creșterii cererii la nivel mondial. S-a menționat de către industria Uniunii că principalul motiv pentru care cererea a crescut a constat în tranziția, la nivel global, în industria siderurgică, de la furnalele înalte la cuptoarele cu arc electric, care utilizează electrozii de grafit. În plus, astfel cum se explică în considerentul 220, noua concurență pentru cocsul acicular (principala materie primă utilizată în producția de electrozi de grafit) cu industria bateriilor litiu-ion a determinat o creștere a costului acestei materii prime, care a contribuit la volatilitatea prețurilor. Pentru a aborda această problemă a volatilității prețurilor, contractele pe termen lung pentru furnizarea produsului care face obiectul reexaminării provenit de la GrafTech Iberica au fost negociate cu o durată cuprinsă între trei și cinci ani. Principiul a fost acela de a obține prețuri mai stabile în schimbul unei aprovizionări stabile, astfel cum au solicitat clienții.

(224)

Prin urmare, datorită contractelor pe termen lung existente, vânzările GrafTech Iberica au putut fi efectuate la un nivel stabil al prețurilor (cu [25-50] % peste prețul de vânzare unitar mediu din Uniune) în cursul perioadei investigației de reexaminare, în pofida scăderii generale a prețurilor față de care restul industriei Uniunii nu a fost protejată prin contracte pe termen lung. Pe baza informațiilor disponibile, precum volumele de vânzări ale produsului care face obiectul reexaminării în afara contractelor pe termen lung și provenind de la GrafTech Iberica, precum și vânzările celorlalți doi producători din Uniune incluși în eșantion, Comisia a estimat că prețul mediu pe piața neacoperită de clauzele contractelor pe termen lung a fost cu aproximativ [25-50] % mai mic decât prețul de vânzare unitar mediu din Uniune pe piața totală. În consecință, prețul mediu de vânzare în Uniune în cursul perioadei investigației de reexaminare nu reflectă cu exactitate situația concurențială a prețurilor de pe piața Uniunii, care a fost afectată în mod semnificativ de importurile la prețuri scăzute și care fac obiectul unui dumping din India și din China.

(225)

Costurile medii cu forța de muncă ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 9

Costurile medii cu forța de muncă per angajat

(226)

Costul mediu cu forța de muncă a scăzut progresiv în cursul perioadei examinate. În ansamblu, costul mediu cu forța de muncă per angajat a scăzut cu 5 %. Această tendință a fost influențată în principal de scăderea limitată a cifrelor privind ocuparea forței de muncă, astfel cum se explică în considerentul 215.

(227)

Nivelurile stocurilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 10

Stocurile

(228)

Stocurile nu pot fi considerate un indicator relevant al prejudiciului în acest sector, deoarece producția și vânzările se bazează în principal pe comenzi și, în consecință, producătorii au tendința de a menține stocuri reduse. Prin urmare, tendințele referitoare la stocuri sunt prezentate doar cu titlu informativ.

(229)

În ansamblu, stocurile au fost influențate de tendințele descrescătoare ale producției și vânzărilor industriei Uniunii. Stocurile finale ca procent din producție au crescut semnificativ în 2019 și 2020 (cu 54 % și, respectiv, 78 %), scăzând parțial în perioada investigației de reexaminare. În ansamblu, în cursul perioadei examinate, stocurile finale, exprimate în tone, au crescut cu 25 %.

(230)

Cu toate acestea, atunci când se analizează datele celor doi producători din Uniune care nu au încheiat contracte pe termen lung, se constată că stocurile lor au crescut cu [35-45] % în aceeași perioadă.

(231)

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 11

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor

(232)

Comisia a stabilit profitabilitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion prin exprimarea profitului net înainte de impozitare, realizat din vânzările produsului similar către clienți neafiliați din Uniune, ca procent din cifra de afaceri obținută din vânzările respective.

(233)

După investigația anterioară de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor menționată în considerentul 1, în urma căreia au fost instituite măsuri compensatorii, situația industriei Uniunii s-a îmbunătățit, iar marja sa de profit, datorită creșterii prețurilor menționate mai sus în secțiunea 4.4.3.1, a ajuns la 75 % în 2018. Cu toate acestea, situația s-a deteriorat ulterior, iar marjele de profit au scăzut începând din 2018, ajungând la pragul inferior în 2020 (2 %) și redresându-se parțial în perioada investigației de reexaminare (31 %), ceea ce corespunde unei scăderi de 58 % în cursul perioadei examinate.

(234)

Cauza acestei tendințe descrescătoare este reducerea semnificativă a consumului la nivelul Uniunii și a volumului vânzărilor, suferită de industria Uniunii în favoarea importurilor din India care fac obiectul unui dumping și al unor subvenții și a importurilor din China care fac obiectul unui dumping, care au exercitat o presiune semnificativă asupra prețurilor, intrând în Uniune la prețuri inferioare celor practicate de industria Uniunii și obligând partea industriei Uniunii care nu este acoperită de contracte pe termen lung să își reducă nivelurile prețurilor, astfel cum se explică mai sus în considerentul 224.

(235)

Astfel cum s-a menționat mai sus, unul dintre producătorii din Uniune incluși în eșantion, GrafTech Iberica, a vândut cea mai mare parte a volumelor sale în cadrul contractelor pe termen lung. Prin urmare, produsele au fost vândute la prețuri stabile și, în cursul PIR (până la expirarea contractelor pe termen lung; o parte semnificativă a expirat până la sfârșitul anului 2021, o altă parte până la sfârșitul anului 2022), vânzările respective au fost considerate a fi încă parțial protejate de factori externi precum scăderea generală a prețurilor.

(236)

Cu toate acestea, situația este diferită pentru ceilalți doi producători din Uniune incluși în eșantion. Cu excepția GrafTech Iberica, microindicatorii prezintă o imagine diferită, profitabilitatea vânzărilor în Uniune scăzând de la [+70 - +80] % în 2018 la [0 - +10] % în perioada investigației de reexaminare.

(237)

Fluxul net de lichidități reprezintă capacitatea industriei Uniunii de a-și autofinanța activitățile. Având în vedere tendința descrescătoare a profitului industriei Uniunii, fluxul de lichidități a scăzut cu 68 % în cursul perioadei examinate.

(238)

Datorită unui flux de lichidități în continuare pozitiv, investițiile au crescut cu 25 % în perioada examinată, ceea ce se datorează în principal eforturilor depuse de industria Uniunii de a-și raționaliza producția și de a crește eficiența și productivitatea pentru a face față creșterii importurilor la prețuri scăzute. Cu toate acestea, în aceeași perioadă, randamentul investițiilor, care este exprimat ca profit în procente din valoarea contabilă netă a investițiilor, a scăzut la 79 % și, prin urmare, a urmat aceeași tendință ca și profitabilitatea.

(239)

O imagine similară cu cea explicată mai sus poate fi observată atunci când se analizează datele celor doi producători din Uniune care nu au vândut în cadrul contractelor pe termen lung în cursul perioadei investigației de reexaminare. În aceeași perioadă, randamentul investițiilor și fluxul de lichidități au scăzut la [0 - +10] %.

(240)

Scăderea profitabilității și a randamentului investițiilor va îngreuna din ce în ce mai mult atragerea de capital pentru viitoare investiții de către producătorii din Uniune incluși în eșantion. Dacă randamentul investițiilor este atât de scăzut, capacitatea producătorilor incluși în eșantion de a mobiliza capitaluri în viitor este pusă în pericol într-o măsură mai mare.

(241)

Investigația a arătat că măsurile au permis industriei Uniunii să mențină, cel puțin parțial, o cotă de piață semnificativă pe parcursul perioadei examinate. Majoritatea indicatorilor de prejudiciu au arătat că situația economică a industriei Uniunii a fost dificilă. Astfel cum s-a arătat mai sus, aceste evoluții negative se explică prin scăderea consumului, combinată cu consecințele pandemiei de COVID-19 și ale importurilor care fac obiectul unui dumping din China, precum și a importurilor care fac obiectul unui dumping și al unor subvenții din India, care, în aceeași perioadă, au câștigat cotă de piață în detrimentul industriei Uniunii, a cărei cotă de piață a scăzut. Situația a fost agravată și mai mult de creșterea bruscă a importurilor care fac obiectul unui dumping din China și India. Industria Uniunii a răspuns la aceste provocări micșorându-și prețurile și reducându-și profitul, care, cu toate acestea, a rămas pozitiv în cursul perioadei examinate.

(242)

În special, producția, volumul vânzărilor și cotele de piață au scăzut, ca și prețurile de vânzare, ceea ce a avut un efect negativ asupra productivității, precum și asupra profitabilității. Presiunea crescută asupra prețurilor exercitată de importurile care fac obiectul unui dumping provenind din India și China a obligat industria Uniunii să își reducă prețurile de vânzare, ceea ce a avut efecte negative asupra profitabilității sale, care a înregistrat o scădere substanțială în cursul perioadei examinate. În cele din urmă, scăderea rapidă a randamentului investițiilor are un impact negativ asupra capacității industriei Uniunii de a mobiliza capital și investiții.

(243)

Pe de altă parte, în pofida tendințelor descrescătoare, industria Uniunii a reușit în continuare să mențină un volum mare de vânzări și o cotă de piață considerabilă. În mod similar, în pofida tendinței negative, profitabilitatea a rămas pozitivă în cursul întregii perioade examinate. Prin urmare, Comisia a concluzionat că industria Uniunii a făcut obiectul unor tendințe negative în cursul perioadei examinate, care au condus la o situație generală vulnerabilă în 2021, dar nu a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(244)

După comunicarea constatărilor, GI a susținut că creșterea prețurilor materiilor prime în urma agresiunii militare a Federației Ruse împotriva Ucrainei este unul dintre principalii factori care au determinat profitabilitatea redusă a industriei Uniunii.

(245)

Această afirmație nu a fost susținută prin niciun element de probă. Agresiunea militară și situația geopolitică subiacentă au apărut după perioada investigației de reexaminare, începând din februarie 2022, și, prin urmare, nu au avut nicio influență asupra situației industriei Uniunii din cursul perioadei examinate. În consecință, această afirmație a fost respinsă ca fiind nefondată.

(246)

Comisia a concluzionat, în considerentul 243, că industria Uniunii nu a suferit un prejudiciu important în cursul perioadei investigației de reexaminare. Prin urmare, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă ar exista probabilitatea reapariției prejudiciului cauzat inițial de importurile care fac obiectul unui dumping și al unor subvenții din India, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(247)

Pentru a stabili dacă există probabilitatea reapariției prejudiciului cauzat inițial de importurile care fac obiectul unui dumping și al unor subvenții din India, Comisia a luat în considerare următoarele elemente: (i) volumul producției și capacitatea neutilizată din India, (ii) volumele și prețurile exporturilor din India către piețele altor țări terțe, (iii) măsurile existente în celelalte țări terțe, (iv) atractivitatea pieței Uniunii și (v) nivelurile probabile ale prețurilor importurilor din India și impactul acestora asupra situației industriei Uniunii, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(248)

Pe baza informațiilor furnizate în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor (24), capacitatea totală de producție de GES a Indiei a fost estimată la aproximativ 160 000 de tone, producția la aproximativ 121 000 de tone și capacitatea neutilizată la aproximativ 39 000 de tone în perioada investigației de reexaminare. Capacitatea neutilizată estimată a reprezentat aproximativ 29 % din consumul la nivelul Uniunii în perioada investigației de reexaminare.

(249)

În plus, informațiile furnizate în cerere (25) au indicat că se preconizează că un producător indian va continua să își crească capacitatea cu încă 20 000 de tone până la începutul anului 2023, crescând capacitatea neutilizată la 59 000 de tone (43 % din consumul la nivelul Uniunii în cursul perioadei investigației de reexaminare). În consecință, capacitățile care să permită creșterea semnificativă a volumului exporturilor către Uniune există, în special deoarece nu există niciun indiciu conform căruia piețele din țările terțe sau piața internă ar putea absorbi o eventuală creștere a producției.

(250)

În lipsa cooperării și, prin urmare, a oricărei alte surse mai fiabile pentru stabilirea exporturilor indiene de GES către alte țări terțe, cu excepția Uniunii, analiza s-a bazat pe datele GTA de la codul SA 8545 11. Acest cod SA a acoperit aproximativ 82 % din exporturile indiene către Uniune (în comparație cu datele TARIC ale Eurostat), în timp ce aproape niciun import în Uniune din India nu a fost efectuat la codul SA 8545 90. Prin urmare, datele GTA pentru SA 8545 11 au fost considerate cea mai fiabilă sursă pentru analiza pieței din țări terțe.

(251)

Atât GIL, cât și HEG, cei doi producători cunoscuți de GES din India, s-au dovedit a fi puternic orientați către export, exportând peste 60 % din producția lor în 2021. Turcia, Statele Unite, Uniunea și Egiptul au fost principalele lor piețe de export. În ansamblu, volumul exporturilor la nivel mondial din India a scăzut cu 14 % între 2018 și PIR, în timp ce acesta a crescut cu 16 % către primele trei piețe de export (Turcia, Statele Unite și Egipt).

(252)

Analiza prețurilor de export către primele zece țări de export ale Indiei în cursul PIR a indicat faptul că prețul de export către Uniune la nivel FOB frontieră indiană (2 727 EUR/tonă) a fost mai mare decât către Egipt, Coreea de Sud, Africa de Sud, Mexic și Emiratele Arabe Unite, fiind mai scăzut decât către Turcia, Statele Unite, Arabia Saudită și Indonezia. Cu toate acestea, având în vedere restricțiile la export cu care se confruntă industria indiană, astfel cum se explică mai jos în secțiunea 5.3, și ținând seama de capacitatea neutilizată actuală a Indiei, s-a considerat că exportatorii indieni ar fi stimulați să transfere cantități semnificative de exporturi din țări terțe către piața mai atractivă a Uniunii în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(253)

Ca urmare a sancțiunilor impuse de SUA Iranului în august 2018, India a pierdut cea mai importantă destinație de export pentru GES (26). Înainte de sancțiuni, Iranul se număra printre principalele trei destinații de export de GES ale Indiei, cu un volum de export de aproximativ 9 000 de tone/an. În 2019, în urma sancțiunilor, volumul exporturilor din India către Iran a scăzut la aproape zero tone și a rămas astfel în anii următori.

(254)

În plus, Comisia economică eurasiatică a extins măsurile antidumping asupra importurilor de GES din India până în septembrie 2023 la un nivel de 16,04 % pentru HEG și de 32,83 % pentru GIL și alți producători indieni. Federația Rusă, unul dintre membrii Uniunii Economice Eurasiatice, era un consumator important de GES, cu o producție anuală de oțel în cuptoare cu arc electric de 24 de milioane de tone în 2019. Exporturile Indiei de GES către Rusia au scăzut de la aproximativ 840 de tone în 2018 la zero tone în 2020 și 2021. Prin urmare, având în vedere capacitatea neutilizată deja disponibilă, acest lucru va restricționa piețele de export potențial disponibile pentru producătorii indieni, sporind și mai mult atractivitatea pieței Uniunii în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(255)

Atractivitatea pieței Uniunii a fost demonstrată prin faptul că, în pofida taxelor antidumping și compensatorii în vigoare, GES originare din India au continuat să intre pe piața Uniunii. În cursul perioadei examinate, India a continuat să fie a doua țară exportatoare ca mărime către Uniune, după China. În pofida unei scăderi între 2019 și 2020 din cauza pandemiei de COVID-19, India și-a menținut și crescut exporturile către Uniune, între 5 800 de tone în 2018 și 6 500 de tone în perioada investigației de reexaminare, precum și cotele de piață, între 4 % în 2018 și 5 % în perioada investigației de reexaminare. Aceasta se încadrează în aceeași gamă a volumelor exporturilor și a cotelor de piață observate în Uniune în cursul perioadei investigației de reexaminare pentru cele două reexaminări anterioare efectuate în perspectiva expirării măsurilor. Astfel cum se prevede în considerentul 192, prețul de export din India către Uniune a subcotat în mod semnificativ prețurile de pe piața Uniunii în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(256)

În plus, în conformitate cu declarațiile publice ale HEG, producătorul consideră că Uniunea este o piață de export importantă pentru a-și spori prezența în cazul în care măsurile antidumping/antisubvenție sunt retrase (27).

(257)

Pentru a evalua impactul viitoarelor importuri asupra situației industriei Uniunii, Comisia a considerat că nivelurile prețurilor exporturilor indiene fără taxe antidumping ar fi un indicator rezonabil al viitoarelor niveluri ale prețurilor pe piața Uniunii. Pe această bază, s-a constatat că marja medie de subcotare pentru produsul care face obiectul reexaminării se ridica, fără taxele antidumping și compensatorii, la 41,1 %, fiind considerată, prin urmare, cel mai bun indicator al nivelurilor probabile ale prețurilor în absența măsurilor antisubvenție.

(258)

Având în vedere utilizarea intensă și înlocuirea rapidă a acestuia, utilizatorii produsului care face obiectul reexaminării tind să mențină stocuri substanțiale în ceea ce privește produsele de bază. Prin urmare, produsul care face obiectul reexaminării este sensibil la prețuri. O creștere bruscă a importurilor la prețuri scăzute ar obliga industria Uniunii să își reducă și mai mult prețurile, astfel cum a procedat deja pentru a concura cu importurile din India și China, după cum s-a explicat mai sus în secțiunea 4.4.3.1.

(259)

În plus, începând din aprilie 2022, importurile de anumite GES din China fac obiectul taxei antidumping menționate în considerentul 199. Definiția produsului vizat de aceste taxe acoperă, în mare măsură, definiția produsului vizat de prezenta investigație, și anume codul TARIC 8545110010. Prin urmare, se preconizează scăderea cotei de piață a Chinei (de la 20 % în perioada investigației de reexaminare). Acest lucru va spori și mai mult atractivitatea pieței Uniunii pentru importurile care fac obiectul unui dumping/unor subvenții din India. Având în vedere capacitatea neutilizată actuală sau chiar probabil crescută menționată mai sus în considerentul 249 și fără concurența producătorilor-exportatori chinezi, există o mare probabilitate ca producătorii-exportatori indieni să își crească în mod semnificativ importurile pe piața Uniunii ale produsului care face obiectul reexaminării în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(260)

În plus, astfel cum s-a explicat mai sus în considerentele 221-224, situația globală a industriei Uniunii este afectată de situația specială a GrafTech Iberica, care este temporară. Contractele pe termen lung au ajuns la termen (în mare măsură, marea majoritate a contractelor pe termen lung în vigoare expiraseră deja în 2022). Unele dintre contractele pe termen lung existente încheiate cu GrafTech Iberica au fost prelungite cu unul sau doi ani după 2022. Cu toate acestea, contractele pe termen lung prelungite au acoperit doar o mică parte din vânzările totale realizate de GrafTech Iberica. Chiar și incluzând contractele pe termen lung prelungite, marea majoritate a volumului vânzărilor realizate de GrafTech Iberica nu va mai fi acoperită de actualele contracte pe termen lung la sfârșitul anului 2023. Această proporție va crește și mai mult la sfârșitul anului 2024. În plus, Comisia a observat că prețurile medii de vânzare ale produselor provenite de la GrafTech Iberica pentru PI au scăzut în comparație cu 2020 (chiar și incluzând vânzările în cadrul contractelor pe termen lung), ceea ce a indicat că vânzările realizate de GrafTech Iberica au fost afectate de importurile de electrozi de grafit din India și China la prețuri scăzute. Prin urmare, cel târziu până la sfârșitul anului 2023, GrafTech Iberica se va afla în aceeași situație ca și ceilalți producători și va fi pe deplin expusă impactului creșterii înregistrate de volumele importurilor din India care fac obiectul unui dumping și al unor subvenții. Acest lucru înseamnă că situația economică a industriei Uniunii s-ar deteriora și mai mult în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(261)

Cu o scădere a profitabilității, industria Uniunii nu ar fi în măsură să realizeze investițiile necesare. În cele din urmă, acest lucru ar conduce, de asemenea, la o pierdere de locuri de muncă și la riscul de închidere a liniilor de producție.

(262)

După comunicarea constatărilor, GI a susținut că nu există nicio probabilitate de reapariție a prejudiciului în cazul de față, în principal deoarece cota de piață a importurilor din India în Uniune este de doar 5 %, și că orice prejudiciu adus industriei Uniunii se datorează importurilor din China, nu importurilor din India. În plus, GI a susținut că prețurile scăzute de import din India reprezintă o reacție la importurile la prețuri scăzute din China.

(263)

Atunci când a stabilit dacă există probabilitatea reapariției prejudiciului cauzat inițial de importurile din India care fac obiectul unui dumping, astfel cum se explică în considerentul 247, Comisia a luat în considerare mai multe elemente, cum ar fi volumul producției și capacitatea neutilizată din India, volumele și prețurile exporturilor din India către piețele altor țări terțe, măsurile existente în celelalte țări terțe, atractivitatea pieței Uniunii, nivelurile probabile ale prețurilor importurilor din India și impactul acestora asupra situației industriei Uniunii, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor. În observațiile sale, GI nu a pus sub semnul întrebării analiza sau concluzia Comisiei cu privire la niciunul dintre aceste elemente, cu excepția celui abordat în considerentul 127. Contrar celor sugerate de GI în observațiile sale, Comisia nu și-a întemeiat constatarea cu privire la probabilitatea reapariției prejudiciului pe cota de piață a importurilor de GES din India în Uniune observată în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(264)

În consecință, afirmația a fost respinsă.

(265)

În plus, GI a susținut că piața Uniunii nu este o piață atractivă din punctul de vedere al prețului pentru producătorii-exportatori indieni, deoarece prețurile lor de export către Uniune sunt mai mici decât prețul de export al GES către alte țări terțe.

(266)

Comisia a recunoscut, în considerentul 252 de mai sus, că prețurile de export din India către unele țări terțe sunt mai mari decât prețurile de export către Uniune. Cu toate acestea, prețurile către alte piețe de export care sunt importante pentru producătorii-exportatori indieni sunt mai mici decât prețurile către Uniune. În plus, astfel cum s-a explicat în secțiunea 4.3.1 de mai sus, exporturile indiene au câștigat cotă de piață în Uniune în cursul perioadei examinate. În consecință, din motivele expuse mai sus, Comisia a concluzionat că această afirmație este nefondată.

(267)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că expirarea măsurilor ar duce, cel mai probabil, la o creștere semnificativă a importurilor care fac obiectul unui dumping și al unor subvenții din India la prețuri care ar subcota prețurile industriei Uniunii și, prin urmare, la agravarea situației economice a industriei Uniunii. Este foarte probabil ca acest lucru să conducă la o reapariție a prejudiciului important și, în consecință, viabilitatea industriei Uniunii ar fi expusă unui risc grav.

(268)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a analizat în ce măsură menținerea măsurilor antidumping existente ar fi împotriva interesului Uniunii în ansamblu. Identificarea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea diferitelor interese implicate, inclusiv cele ale industriei Uniunii, ale importatorilor, ale distribuitorilor și ale utilizatorilor.

(269)

Toate părțile interesate au avut posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere în temeiul articolului 21 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(270)

Industria Uniunii este compusă din cinci grupuri care produc electrozi de grafit în Uniune. Toate grupurile au cooperat pe deplin la investigație. Astfel cum s-a menționat în considerentul 15, Comisia a selectat un eșantion de producători din Uniune. Eșantionul a fost format din 3 producători din Uniune care au furnizat un răspuns la chestionar. Eșantionul a fost considerat reprezentativ pentru industria Uniunii.

(271)

Astfel cum s-a arătat mai sus, industria Uniunii nu a suferit un prejudiciu important în cursul perioadei examinate, dar se află într-o situație fragilă, fapt confirmat de tendințele negative ale indicatorilor de prejudiciu. Eliminarea taxelor antidumping ar conduce la o posibilă reapariție a prejudiciului important, care s-ar traduce printr-o scădere a volumului de vânzări și a producției, precum și a cotei de piață, ceea ce ar duce la o pierdere a profitabilității și a locurilor de muncă.

(272)

Pe de altă parte, industria Uniunii s-a dovedit a fi o industrie viabilă. După ultima reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor, aceasta a reușit să își îmbunătățească situația în condiții echitabile de pe piața Uniunii, să investească și să opereze la un profit mai mare decât profitul-țintă stabilit în investigația inițială. Continuarea măsurilor ar împiedica importurile la prețuri scăzute din India să invadeze piața Uniunii și, prin urmare, ar permite industriei Uniunii să mențină niveluri sustenabile ale prețurilor și ale profitabilității necesare pentru investițiile viitoare.

(273)

Pe această bază, Comisia a concluzionat, prin urmare, că menținerea măsurilor compensatorii este în interesul industriei Uniunii.

(274)

În urma comunicării constatărilor finale, GI a afirmat că, întrucât taxele antisubvenție sunt deja în vigoare de aproape 20 de ani, continuarea lor ar conduce la o protecție excesivă și ar înăbuși concurența pe piața UE. În opinia sa, nu exista nicio justificare pentru continuarea taxelor pe o perioadă mai mare de 20 de ani.

(275)

Comisia a identificat elemente de probă conform cărora subvenționarea exporturilor indiene a continuat în cursul PIR. Prin urmare, chiar dacă măsurile sunt în vigoare de mult timp, prelungirea taxelor este în conformitate cu norma privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unor subvenții. De asemenea, nu există niciun risc de influență negativă asupra concurenței de pe piața UE, deoarece taxele nu fac decât să contrabalanseze subvenționarea și să restabilească o concurență internațională loială.

(276)

Comisia a contactat toți importatorii neafiliați, comercianții și utilizatorii cunoscuți. Nicio parte interesată nu s-a făcut cunoscută.

(277)

Având în vedere lipsa de cooperare din partea altor importatori, comercianți sau utilizatori, nu au fost disponibile informații cu privire la impactul taxelor asupra acestor părți. Totuși, investigația inițială a arătat că niciun impact asupra altor părți interesate nu a fost de așa natură încât măsurile să fie considerate ca fiind împotriva interesului Uniunii și, de asemenea, investigația anterioară de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor a stabilit că menținerea măsurilor nu ar avea un impact negativ semnificativ asupra situației acestor părți.

(278)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că menținerea măsurilor compensatorii în vigoare nu ar avea niciun efect negativ semnificativ asupra importatorilor, comercianților sau utilizatorilor.

(279)

După comunicarea constatărilor, GI a susținut că menținerea măsurilor antidumping în vigoare nu este în interesul Uniunii. GI a susținut că faptul că vânzările provenite de la GrafTech Iberica au fost efectuate în temeiul unor contracte pe termen lung a condus la un preț de vânzare ridicat în mod artificial și anticoncurențial, care nu indică prețul de piață al GES din Uniune. Consecințele acestor vânzări la prețuri ridicate în mod artificial ar fi suportate de utilizatorii din aval din Uniune.

(280)

Astfel cum s-a explicat mai sus în considerentul 194, contractele pe termen lung sunt o practică comercială obișnuită și desfășurată în mod liber, în care cele două părți convin condițiile pe care le consideră benefice. Prin urmare, în opinia Comisiei, contractele pe termen lung și prețurile rezultate nu pot fi considerate anticoncurențiale. În plus, astfel cum se explică în considerentul 235, până la sfârșitul anului 2023, majoritatea contractelor pe termen lung semnate de GrafTech Iberica vor ajunge la termen, iar GrafTech Iberica se va afla în aceeași situație ca și ceilalți producători și va fi pe deplin expusă impactului creșterii volumelor importurilor care fac obiectul unui dumping din India.

(281)

În consecință, această afirmație a fost respinsă.

(282)

În plus, GI a susținut că menținerea taxelor nu ar fi în interesul Uniunii deoarece impactul unor astfel de taxe va fi transferat clienților.

(283)

Acest argument a fost considerat nefondat. Interesul utilizatorilor a fost evaluat de Comisie în considerentele 276-278 și s-a concluzionat că menținerea măsurilor antidumping în vigoare nu ar avea niciun efect negativ semnificativ asupra utilizatorilor.

(284)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că nu există motive imperioase legate de interesul Uniunii împotriva menținerii măsurilor existente asupra importurilor de produs care face obiectul reexaminării originar din India.

(285)

Pe baza concluziilor la care a ajuns Comisia cu privire la continuarea subvenționării din partea Indiei, la probabilitatea reapariției prejudiciului cauzat de importurile care fac obiectul unor subvenții din partea Indiei și la interesul Uniunii, Comisia consideră că trebuie menținute măsurile compensatorii la importurile de anumite sisteme de electrozi de grafit originare din India.

(286)

Nivelurile individuale ale taxei compensatorii prevăzute în prezentul regulament pentru fiecare societate se aplică exclusiv importurilor de produs care face obiectul reexaminării originar din India și fabricat de entitățile juridice menționate. Importurile produsului care face obiectul reexaminării fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, trebuie să facă obiectul taxei aplicabile „tuturor celorlalte societăți”. Acestora nu trebuie să li se aplice niciunul dintre nivelurile individuale ale taxei compensatorii.

(287)

O societate poate solicita aplicarea acelorași niveluri individuale ale taxei compensatorii în cazul în care își schimbă denumirea ulterior. Cererea trebuie să fie adresată Comisiei (28). Cererea trebuie să conțină toate informațiile relevante care să permită demonstrarea faptului că modificarea nu afectează dreptul societății de a beneficia de nivelul taxei aplicabile. În cazul în care schimbarea denumirii societății nu îi afectează dreptul de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene va fi publicat un regulament referitor la schimbarea denumirii.

(288)

Toate părțile interesate au fost informate cu privire la faptele și la considerațiile esențiale pe baza cărora se intenționează să se recomande menținerea măsurilor existente. Părților li s-a acordat, de asemenea, un termen pentru a-și prezenta observațiile în urma acestei informări.

(289)

În conformitate cu articolul 109 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (29), în cazul în care un cuantum trebuie rambursat în urma unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene, rata dobânzii este rata aplicată de Banca Centrală Europeană principalelor sale operațiuni de refinanțare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în prima zi calendaristică a fiecărei luni.

(290)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt în conformitate cu avizul comitetului înființat în temeiul articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036,