(1)

În urma unei anchete antidumping (denumită în continuare „ancheta inițială, China”), Consiliul a instituit, prin Regulamentul (CE) nr. 1187/2008 (2), o taxă antidumping definitivă la importurile de glutamat monosodic (denumit în continuare „MSG”) originar din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC” sau „China”).

(2)

În ianuarie 2015, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/83 (3), Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a instituit o taxă antidumping definitivă la importurile de MSG provenind din China, în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază (denumită în continuare „reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor”).

(3)

În ianuarie 2015, prin Regulamentul (UE) 2015/84 (4), Comisia a instituit taxe antidumping la importurile de MSG originar din Indonezia (denumită în continuare „ancheta inițială, Indonezia”).

(4)

Nivelurile taxei antidumping în vigoare în prezent variază între 33,8 % și 36,5 % pentru importurile de la producătorii-exportatori care au cooperat la ancheta inițială, și 39,7 % pentru importurile de la toate celelalte societăți din China. În cazul Indoneziei, nivelurile taxei antidumping în vigoare în prezent variază între 7,2 % și 13,3 % pentru importurile de la producătorii-exportatori care au cooperat la ancheta inițială, Indonezia și 28,4 % pentru importurile de la toate celelalte societăți din Indonezia.

(5)

În urma publicării a două avize de expirare iminentă (5), Comisia a primit două cereri de reexaminare în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(6)

Ambele cereri au fost transmise la 21 octombrie 2019 de Ajinomoto Foods Europe S.A.S. (denumită în continuare „AFE” sau „solicitantul”), care reprezintă 100 % din producția totală de MSG a Uniunii. Cererile s-au bazat pe faptul că expirarea măsurilor ar conduce, probabil, la continuarea și la reapariția dumpingului și a prejudiciului pentru industria Uniunii (6).

(7)

Întrucât a stabilit, în urma consultării comitetului înființat în temeiul articolului 15 alineatul (1) din regulamentul de bază, că există suficiente elemente de probă pentru deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, la 21 ianuarie 2020, Comisia a deschis o reexaminare în perspectiva expirării măsurilor în privința importurilor de MSG originar din RPC și Indonezia (denumite în continuare „țările în cauză”), în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază. Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (7) (denumit în continuare „avizul de deschidere”).

(8)

La 19 februarie 2020, Comisia a deschis o anchetă, în temeiul articolului 13 alineatul (3) din regulamentul de bază, privind o posibilă eludare a măsurilor antidumping în vigoare cu privire la importurile de MSG originar din RPC și a supus aceste importuri înregistrării (8). Ancheta a fost deschisă în urma unei cereri depuse de Ajinomoto Foods Europe S.A.S., care este și solicitantul actualelor reexaminări în perspectiva expirării măsurilor. Produsul care a făcut obiectul anchetei privind o posibilă eludare a fost MSG în amestec sau în soluție, conținând MSG în proporție de cel puțin 50 % din masa uscată.

(9)

Ancheta a concluzionat că măsurile existente privind importurile de MSG originar din RPC au fost eludate de importurile produsului care a făcut obiectul anchetei. Prin Regulamentul (UE) 2020/1427 (9), Comisia a extins măsurile în vigoare la importurile de MSG în amestec sau în soluție, conținând MSG în proporție de cel puțin 50 % din masa uscată, originar din RPC.

(10)

Ancheta privind caracterul continuu sau repetitiv al dumpingului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2019 și 31 decembrie 2019 (denumită în continuare „perioada anchetei de reexaminare” sau „PAR”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității unei continuări sau reapariții a prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2016 și sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare (denumită în continuare „perioada examinată”) (10).

(11)

În avizul de deschidere, părțile interesate au fost invitate să contacteze Comisia în vederea participării la anchetă. În plus, Comisia a informat în mod special solicitantul, producătorii cunoscuți de MSG din China și Indonezia și autoritățile țărilor în cauză, importatorii și utilizatorii cunoscuți cu privire la deschiderea anchetei și i-a invitat să participe la aceasta.

(12)

Părțile interesate au avut posibilitatea de a formula observații referitoare la deschiderea anchetei și de a solicita să fie audiate de Comisie și/sau de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale.

(13)

Având în vedere numărul aparent ridicat de producători din țările în cauză, precum și de importatori neafiliați din Uniune, Comisia a indicat în avizul de deschidere că ar putea utiliza eșantionarea pentru producătorii și importatorii neafiliați în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(14)

Pentru a decide dacă eșantionarea era necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor din China și Indonezia să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunilor RPC și Indoneziei pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți producători, dacă există, care ar putea fi interesați să participe la anchetă.

(15)

Doi producători-exportatori din RPC au furnizat informațiile solicitate și au fost de acord să fie incluși în eșantion. Comisia a invitat aceste societăți să participe la anchetă și le-a trimis chestionare. Având în vedere numărul mic al acestora, Comisia a decis că eșantionarea nu este necesară și a informat toate părțile interesate printr-o notă la dosar.

(16)

Comisia a notificat Misiunii RPC că, din cauza cooperării insuficiente din partea acestor doi producători-exportatori din RPC, intenționează să aplice articolul 18 din regulamentul de bază și, prin urmare, să își bazeze constatările privind continuarea sau reapariția dumpingului și a prejudiciului cu privire la RPC pe datele disponibile. Nu s-au primit observații ca răspuns la această notificare.

(17)

Niciun producător-exportator din Indonezia nu s-a făcut cunoscut. Totuși, un grup de societăți din Indonezia care produc și vând MSG pe piața internă indoneziană (denumit în continuare „grupul de producători indonezieni cooperanți”) a transmis formulare de eșantionare. Aceste societăți nu exportau către Uniune produsul care făcea obiectul anchetei. Comisia a invitat aceste societăți să participe la anchetă și le-a trimis chestionare.

(18)

Comisia a notificat Misiunii Indoneziei că, din cauza cooperării insuficiente din partea producătorilor-exportatori/producătorilor din Indonezia, intenționează să aplice articolul 18 din regulamentul de bază și, prin urmare, să își bazeze constatările privind continuarea sau reapariția dumpingului și a prejudiciului cu privire la producătorii-exportatori/producătorii din Indonezia pe datele disponibile. Nu s-au primit observații ca răspuns la această notificare.

(19)

Pentru a decide dacă eșantionarea era necesară și, în caz afirmativ, pentru a constitui un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere.

(20)

Patru importatori neafiliați au furnizat informațiile solicitate și au acceptat să fie incluși în eșantion. Comisia a decis că eșantionarea nu era necesară și a investigat toți importatorii neafiliați care s-au făcut cunoscuți. Toți cei patru importatori neafiliați au cooperat pe deplin prin transmiterea unui răspuns complet la chestionar.

(21)

S-au primit răspunsuri complete la chestionar din partea grupului de producători indonezieni de MSG cooperanți, a unicului producător din Uniune și a patru importatori neafiliați.

(22)

Comisia a invitat toți producătorii-exportatori/producătorii din RPC care s-au făcut cunoscuți și au furnizat informațiile solicitate privind eșantionarea să completeze chestionarul destinat producătorilor-exportatori. La deschiderea anchetei, o copie a chestionarului a fost pusă la dispoziție pe site-ul DG Comerț.

(23)

Nu s-au primit răspunsuri la chestionar din partea producătorilor-exportatori/producătorilor din RPC. Astfel cum s-a menționat mai sus în considerentele 15 și 16, Comisia a notificat celor doi producători-exportatori/producători din RPC care s-au făcut cunoscuți inițial că intenționează să aplice articolul 18 din regulamentul de bază și, prin urmare, să își bazeze constatările pe datele disponibile care ar putea fi mai puțin favorabile părții în cauză. Nu s-au primit observații.

(24)

Prin urmare, nu a existat cooperare din partea producătorilor-exportatori/producătorilor din RPC sau din Indonezia. A cooperat, însă, astfel cum s-a menționat în considerentul 17, un grup de societăți din Indonezia care produc și vând MSG pe piața internă indoneziană, dar care nu exportă către Uniune.

(25)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru a determina probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului și a prejudiciului și interesul Uniunii. Din cauza izbucnirii pandemiei de COVID-19 și a măsurilor adoptate ulterior pentru a face față epidemiei („Avizul privind COVID-19”) (11), Comisia nu a fost, însă, în măsură să efectueze vizite de verificare la sediile tuturor societăților. În schimb, Comisia a efectuat verificări încrucișate la distanță (denumite în continuare „VID”) ale informațiilor furnizate de către următoarele societăți prin videoconferință:

(26)

Produsul care face obiectul prezentei reexaminări este același cu cel care a făcut obiectul anchetelor anterioare menționate în considerentele 1-4, și anume glutamatul monosodic originar din RPC și Indonezia, încadrat în prezent la codul NC ex 2922 42 00 (cod TARIC 2922420010) (denumit în continuare „produsul care face obiectul reexaminării”). MSG este un aditiv alimentar și este utilizat în principal ca amplificator de aromă pentru supe, ciorbe, preparate din pește și carne, amestecuri de condimente și alimente gata preparate. Este produs sub formă de cristale albe, inodore, de diferite dimensiuni. MSG este utilizat, de asemenea, în industria chimică pentru aplicații nealimentare, precum detergenții.

(27)

Acesta este obținut în principal prin fermentarea a diferite surse de zahăr (amidon de porumb, amidon de tapioca, sirop de zahăr, melasă din trestie de zahăr și melasă din sfeclă de zahăr).

(28)

Astfel cum s-a stabilit în anchetele anterioare menționate în considerentele 1-4, prezenta anchetă de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor a confirmat faptul că următoarele produse au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări de bază:

(29)

Aceste produse sunt considerate, prin urmare, produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(30)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă expirarea măsurilor în vigoare ar putea conduce la o continuare sau o reapariție a dumpingului din RPC și/sau din Indonezia.

(31)

Niciunul dintre producătorii-exportatori/producătorii chinezi nu a cooperat la anchetă. Aceștia nu au furnizat informații sau documente justificative privind presupusele distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. De asemenea, astfel cum s-a menționat în considerentul 23, niciunul dintre producătorii-exportatori din China nu a răspuns la chestionar.

(32)

Guvernul Chinei nu a furnizat niciun răspuns la chestionar și nici nu a abordat elementele de probă din dosar furnizate de către solicitant, inclusiv „Documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind distorsiunile semnificative din economia Republicii Populare Chineze în scopul anchetelor în materie de apărare comercială” (denumit în continuare „raportul”) (12).

(33)

În consecință, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, constatările cu privire la probabilitatea unei continuări a dumpingului prevăzute în considerentele 36-135 s-au bazat pe datele disponibile, în special pe informațiile din cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor și pe statisticile disponibile, și anume cele provenind de la Eurostat și din Atlasul comercial mondial (Global Trade Atlas, denumit în continuare „GTA”)

(34)

După cum s-a menționat în considerentul 17, niciun producător-exportator din Indonezia nu a cooperat la anchetă. A cooperat, însă, un grup de producători indonezieni care vând pe piața internă și pe alte piețe din țări terțe.

(35)

În consecință, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, constatările cu privire la probabilitatea unei continuări a dumpingului prevăzute în considerentele 137-144 s-au bazat pe datele disponibile, în special pe informațiile din cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor și pe statisticile disponibile, și anume cele provenind de la Eurostat și din GTA, precum și, astfel cum se explică în considerentul 21, pe datele transmise de grupul de producători indonezieni cooperanți.

(36)

Pentru perioada anchetei de reexaminare, datele statistice furnizate de Eurostat arată că 3 500 de tone de MSG au fost importate din RPC, reprezentând [4-7] % din cota de piață din Uniune (13). Comisia a concluzionat că acest volum de importuri este suficient de reprezentativ pentru a examina dacă dumpingul a continuat pe parcursul perioadei anchetei de reexaminare.

(37)

Având în vedere elementele de probă suficiente disponibile la momentul inițierii anchetei care tind să demonstreze existența unor distorsiuni semnificative în RPC în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, Comisia a deschis ancheta în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(38)

Pentru a obține informațiile pe care le-a considerat necesare pentru ancheta sa cu privire la presupusele distorsiuni semnificative, Comisia a trimis un chestionar Guvernului Chinei (denumit în continuare „GC”). În plus, la punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a invitat toate părțile interesate să își prezinte punctele de vedere și să furnizeze informații și documente justificative referitoare la aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, în termen de 37 de zile de la data publicării avizului de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. În termenul stabilit nu s-a primit niciun răspuns la chestionar din partea GC și nicio observație privind aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(39)

La punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a precizat, de asemenea, că, având în vedere elementele de probă disponibile, a selectat cu titlu provizoriu Thailanda ca țară reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, în scopul stabilirii valorii normale pe baza unor prețuri sau valori de referință nedistorsionate. În continuare, Comisia a menționat că va examina și alte posibile țări reprezentative adecvate, în conformitate cu criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază.

(40)

La 21 februarie 2020, Comisia a informat părțile interesate, prin intermediul unei note („prima notă privind factorii de producție”), cu privire la sursele relevante pe care intenționează să le utilizeze pentru determinarea valorii normale în cazul în care se va confirma aplicarea metodei prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. În nota respectivă, Comisia a furnizat o listă a tuturor factorilor de producție, cum ar fi materiile prime, forța de muncă și energia utilizate pentru fabricarea de MSG. În plus, pe baza criteriilor care orientează alegerea prețurilor sau a valorilor de referință nedistorsionate, Comisia și-a exprimat intenția de a alege Thailanda sau Malaysia ca țară reprezentativă adecvată. Comisia a invitat părțile interesate să își prezinte observațiile și a primit observații doar de la solicitant. Acesta a susținut alegerea Thailandei, având în vedere numărul mai mare de societăți pentru care există date disponibile în mod public din această țară. În observațiile sale, solicitantul a mai cerut ca datele societăților adecvate să fie calculate ca medii, pentru a oferi o bază mai bună și mai solidă pentru constatările Comisiei, în comparație cu utilizarea datelor bazate pe informații pentru o singură societate.

(41)

La 8 aprilie 2020, Comisia a informat părțile interesate, printr-o a doua notă („a doua notă privind factorii de producție”), cu privire la sursele relevante pe care intenționează să le utilizeze pentru determinarea valorii normale, Thailanda fiind țara reprezentativă, în cazul în care se va confirma aplicarea metodei prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. Comisia a informat, de asemenea, părțile interesate că va stabili costurile de vânzare, cheltuieli administrative și alte costuri generale (denumite în continuare „costurile VAG”), precum și profiturile, pe baza informațiilor referitoare la următoarele cinci societăți producătoare de MSG din țara reprezentativă:

(42)

Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații și a primit observații din partea unui singur importator, care a susținut selectarea Thailandei ca țară reprezentativă.

(43)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază, „[v]aloarea normală se stabilește de obicei pe baza prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite, în cadrul operațiunilor comerciale normale, de către cumpărători independenți din țara exportatoare”.

(44)

Cu toate acestea, potrivit articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „[î]n cazul în care se stabilește […] că nu este adecvat să se folosească prețurile și costurile interne din țara exportatoare din cauza existenței în țara respectivă a unor distorsiuni semnificative în înțelesul literei (b), valoarea normală este construită exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate” și „include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri” („cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale” sunt denumite în continuare „costurile VAG”).

(45)

Astfel cum se explică în continuare în considerentele 46-107, Comisia a concluzionat în cadrul prezentei anchete că, pe baza elementelor de probă disponibile și având în vedere lipsa cooperării din partea GC și a producătorilor-exportatori, este adecvată aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(46)

Articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază conține următoare definiție: „Distorsiunile semnificative sunt acele distorsiuni care apar atunci când prețurile sau costurile raportate, incluzând costul materiilor prime și al energiei, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului. Atunci când se evaluează existența unor distorsiuni semnificative, se ia în considerare, printre altele, impactul potențial al unuia sau mai multora dintre următoarele elemente:

(47)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, evaluarea existenței unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază ia în considerare, printre altele, lista neexhaustivă a elementelor enumerate în dispoziția anterioară. În temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, atunci când se evaluează existența unor distorsiuni semnificative, se ia în considerare impactul potențial al unuia sau mai multora dintre elementele respective asupra prețurilor și costurilor din țara exportatoare a produsului care face obiectul reexaminării. Într-adevăr, întrucât lista nu este cumulativă, nu este necesar să fie luate în considerare toate elementele pentru a identifica existența unor distorsiuni semnificative. În plus, aceleași circumstanțe faptice pot fi utilizate pentru a demonstra existența unuia sau a mai multor elemente din listă. Cu toate acestea, orice concluzie privind distorsiunile semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) trebuie formulată pe baza tuturor elementelor de probă disponibile. De asemenea, evaluarea generală privind existența unor distorsiuni poate să ia în considerare contextul general și situația din țara exportatoare, în special în cazurile în care elementele fundamentale ale sistemului economic și administrativ al țării exportatoare acordă guvernului puteri semnificative de intervenție în economie, din cauza cărora prețurile și costurile nu sunt rezultatul unei dezvoltări libere a forțelor de pe piață.

(48)

Articolul 2 alineatul (6a) litera (c) din regulamentul de bază prevede că „[î]n cazul în care Comisia are indicii întemeiate în ceea ce privește posibila existență a unor distorsiuni semnificative, astfel cum sunt menționate la litera (b), într-o anumită țară sau într-un anumit sector din țara respectivă și, după caz, pentru aplicarea efectivă a prezentului regulament, Comisia întocmește, face public și actualizează periodic un raport care descrie circumstanțele pieței menționate la litera (b) în respectiva țară sau respectivul sector”.

(49)

În temeiul acestei dispoziții, Comisia a elaborat un raport de țară privind China (a se vedea nota de subsol 12), care indică existența unei intervenții substanțiale a statului la mai multe niveluri ale economiei, inclusiv distorsiuni specifice în ceea ce privește numeroși factori-cheie de producție (printre care terenurile, energia, capitalul, materiile prime și forța de muncă), precum și în sectoare specifice (cel al produselor chimice sau al prelucrării porumbului). Raportul a fost inclus în dosarul anchetei în etapa de deschidere a acesteia. Părțile interesate au fost invitate să infirme, să comenteze sau să completeze elementele de probă existente în dosarul anchetei – care include și raportul – la momentul deschiderii acesteia. Nu s-au primit observații.

(50)

Cererea de reexaminare a furnizat elemente de probă suplimentare privind existența unor distorsiuni semnificative în sectorul MSG în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b), care completează raportul. Solicitantul a furnizat elemente de probă conform cărora producția și vânzarea produsului care face obiectul reexaminării sunt afectate (cel puțin potențial) de distorsiunile menționate în raport, în special de nivelurile ridicate de intervenție a statului în lanțul valoric al MSG, și anume în sectorul MSG și în sectoarele legate de producția de MSG, în special în sectoarele mijloacelor și factorilor de producție.

(51)

Comisia a analizat dacă este adecvat să folosească prețurile și costurile interne din RPC, dată fiind existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Comisia a realizat analiza pe baza elementelor de probă disponibile la dosar, inclusiv a elementelor de probă din raport, care se bazează pe sursele disponibile în mod public, în special privind legislația chineză, documente oficiale de politică chineze publicate, rapoarte publicate de organizații internaționale și studii/articole elaborate de experți renumiți din mediul academic, identificate în mod specific în raport. Această analiză a cuprins examinarea intervențiilor substanțiale ale statului în economia sa în general, dar și situația specifică a pieței din sectorul relevant, inclusiv a produsului care face obiectul reexaminării. Comisia a completat în continuare aceste elemente probatorii cu propriile cercetări privind diferitele criterii relevante pentru a confirma existența unor distorsiuni semnificative în RPC.

(52)

Astfel cum se menționează în considerentul 32, GC nu a oferit niciun răspuns la chestionarul primit. Astfel cum se menționează în considerentul 23, de asemenea, niciun producător-exportator/producător din China nu a cooperat. În plus, niciunul dintre producătorii-exportatori/producătorii din China cărora li s-a acordat statutul de parte interesată nu a furnizat elemente de probă care să susțină sau să respingă elementele de probă existente la dosarul cazului, inclusiv raportul, și dovezile suplimentare furnizate de solicitant în cererea de reexaminare cu privire la existența unor distorsiuni semnificative și/sau cu privire la oportunitatea aplicării articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în cazul de față.

(53)

Sistemul economic chinez se bazează pe conceptul unei „economii de piață socialiste”. Acest concept este consacrat în Constituția Chinei și determină guvernanța economică a RPC. Principiul de bază este „proprietatea publică socialistă asupra mijloacelor de producție, și anume proprietatea întregului popor și proprietatea colectivă a oamenilor muncii”. Economia de stat este considerată „forța conducătoare a economiei naționale”, iar statul are mandatul „de a asigura consolidarea și creșterea acesteia” (14). În consecință, configurația generală a economiei chineze nu numai că permite intervenții substanțiale ale statului în economie, ci le prevede în mod expres. Noțiunea de supremație a proprietății publice asupra celei private domină întregul sistem juridic și este evidențiată ca principiu general în toate actele legislative centrale. Legislația chineză în materie de proprietate este un prim exemplu: aceasta se referă la stadiul primar al socialismului și încredințează statului susținerea sistemului economic de bază în temeiul căruia proprietatea publică joacă un rol dominant. Alte forme de proprietate sunt tolerate, legea permițându-le să se dezvolte alături de proprietatea statului (15).

(54)

În plus, în temeiul legislației chineze, economia de piață socialistă este dezvoltată sub conducerea Partidului Comunist Chinez (denumit în continuare „PCC”). Structurile statului chinez și ale PCC sunt interconectate la toate nivelurile (juridic, instituțional, personal), formând o suprastructură în care rolul PCC și cel al statului nu pot fi diferențiate. În urma modificării Constituției chineze din martie 2018, rolului de conducere al PCC i s-a acordat o importanță și mai mare prin reafirmarea acestuia în textul articolului 1 din Constituție. După prima teză deja existentă a dispoziției: „[s]istemul socialist este sistemul de bază al Republicii Populare Chineze”, s-a adăugat o a doua teză, care prevede următoarele: „[t]răsătura definitorie a socialismului cu caracteristici chineze este autoritatea Partidului Comunist din China” (16). Aceasta ilustrează controlul necontestat și în continuă creștere exercitat de PCC asupra sistemului economic al RPC. Această autoritate și acest control sunt inerente sistemului chinez și depășesc cu mult situația obișnuită din alte țări în care guvernele exercită un control macroeconomic general în ale cărui limite acționează forțele de pe piața liberă.

(55)

Statul chinez se angajează într-o politică economică intervenționistă în vederea îndeplinirii unor obiective care mai degrabă coincid cu agenda politică stabilită de PCC decât să reflecte condițiile economice predominante pe o piață liberă (17). Instrumentele economice intervenționiste utilizate de autoritățile chineze sunt multiple, incluzând sistemul de planificare industrială, sistemul financiar, precum și mediul de reglementare.

(56)

În primul rând, la nivelul controlului administrativ general, direcția în care se îndreaptă economia chineză este reglementată de un sistem complex de planificare industrială care afectează toate activitățile economice din țară. Toate aceste planuri cuprind o matrice extinsă și complexă de sectoare și politici transversale și sunt prezente la toate nivelurile de guvernare. Planurile de la nivel provincial sunt detaliate, în timp ce planurile naționale stabilesc obiective mai ample. Planurile specifică, de asemenea, mijloacele pentru a sprijini ramurile industriale/sectoarele relevante, precum și termenele în care trebuie îndeplinite obiectivele. Unele planuri conțin încă obiective explicite privind realizările, în timp ce aceasta a fost o caracteristică obișnuită în ciclurile anterioare de planificare. În cadrul planurilor, sectoarele industriale individuale și/sau proiectele sunt identificate ca priorități (pozitive sau negative), în conformitate cu prioritățile guvernului și cu obiectivele de dezvoltare specifice (modernizare industrială, expansiune internațională etc.) care le sunt atribuite. Operatorii economici, atât privați, cât și de stat, trebuie să își adapteze în mod eficace activitățile comerciale în funcție de realitățile impuse de sistemul de planificare. Aceasta se explică nu numai prin caracterul obligatoriu al planurilor, ci și prin faptul că autoritățile chineze competente de la toate nivelurile de guvernare aderă la sistemul de planuri și își utilizează competențele în mod corespunzător, determinând astfel operatorii economici să respecte prioritățile stabilite în planuri (a se vedea, de asemenea, secțiunea 3.2.3.5 de mai jos) (18).

(57)

În al doilea rând, la nivelul alocării resurselor financiare, sistemul financiar al RPC este dominat de băncile comerciale de stat. Atunci când își stabilesc și își pun în aplicare politica de creditare, aceste bănci trebuie să se alinieze mai degrabă la obiectivele de politică industrială ale guvernului decât la evaluarea avantajelor economice ale unui anumit proiect (a se vedea, de asemenea, secțiunea 3.2.3.8 de mai jos) (19). Același raționament este valabil și pentru celelalte componente ale sistemului financiar chinez, cum ar fi piețele de acțiuni, piețele de obligațiuni, piețele de participații private etc. De asemenea, aceste părți ale sectorului financiar, altele decât sectorul bancar, sunt organizate din punct de vedere instituțional și operațional într-un mod care nu este orientat spre maximizarea funcționării eficiente a piețelor financiare, ci spre asigurarea controlului și facilitarea intervenției statului și a PCC (20).

(58)

În al treilea rând, la nivelul mediului de reglementare, intervențiile statului în economie se realizează sub multiple forme. De exemplu, normele privind achizițiile publice sunt utilizate cu regularitate în vederea atingerii altor obiective de politică decât eficiența economică, subminând astfel principiile bazate pe piață în domeniul respectiv. Legislația aplicabilă prevede în mod specific că achizițiile publice trebuie efectuate cu scopul de a facilita realizarea obiectivelor stabilite prin politicile de stat. Natura acestor obiective rămâne totuși nedefinită, lăsând astfel organismelor decizionale o marjă largă de apreciere (21). În mod similar, în domeniul investițiilor, guvernul chinez menține un control și o influență semnificative asupra destinației și amplorii investițiilor de stat și private. Examinarea investițiilor, precum și diverse stimulente, restricții și interdicții legate de investiții sunt utilizate de către autorități ca instrument important pentru sprijinirea obiectivelor politicii industriale, cum ar fi menținerea controlului de către stat asupra sectoarelor-cheie sau consolidarea industriei interne (22).

(59)

În concluzie, modelul economic chinez se bazează pe anumite axiome de bază care prevăd și încurajează intervenții guvernamentale multiple. Astfel de intervenții substanțiale ale statului sunt în contradicție cu jocul liber al forțelor pieței, ceea ce conduce la distorsionarea alocării eficiente a resurselor în conformitate cu principiile pieței (23).

(60)

În RPC, întreprinderile care se află în proprietatea statului și care își desfășoară activitatea sub controlul și/sau supravegherea în privința politicilor sau îndrumarea statului reprezintă o parte esențială a economiei.

(61)

În lipsa oricărei cooperări din partea RPC, Comisia dispune de informații limitate cu privire la structura de proprietate a societăților din sectorul MSG din RPC. Dintre cele trei societăți chineze indicate de către solicitant ca fiind principalii producători și confirmate ca atare de alte surse bazate pe cercetările proprii ale Comisiei (24), niciuna nu pare să fie deținută de stat.

(62)

Totuși, Comisia a constatat că unul dintre principalii producători-exportatori – Fufeng Group – a beneficiat de sprijinul membrilor PCC și al autorităților publice locale și că acestea din urmă au coordonat chestiuni de interes pentru societate. De exemplu, pe site-ul oficial al societății se menționează următoarele aspecte despre o vizită oficială a reprezentanților autorităților locale: „După discursul său, Jiao Gangwei a menționat problema legată de cărbune care a creat dificultăți întreprinderilor în ultimii doi ani și a subliniat că întreaga coordonare în această privință a fost asigurată de Comitetul local al Partidului din Zhalantun și de guvern. […] Delegația condusă de Liu Qifan a aflat în continuare despre contribuțiile sociale ale întreprinderii, despre activitățile de consolidare a ideologiei partidului, precum și despre MSG […]. Liu Qifan a salutat, de asemenea, impactul lansării de către Fufeng a producției în masă de aminoacizi de calitate superioară asupra prețurilor mondiale și și-a exprimat sprijinul pentru activitățile de consolidare a ideologiei partidului desfășurate de societate. În cele din urmă, acesta s-a adresat delegației sale: «Această societate ocupă o poziție de top și nu există nicăieri proiecte mai bune. Guvernul trebuie să îi asigure cele mai bune condiții.» Secretarul Liu a menționat de trei ori consecutiv că guvernul ar trebui să îi asigure acestei societăți cele mai bune condiții. În plus, a sprijinit societatea, afirmând că situația acesteia reflectă hotărârea liderilor de rang înalt ai Regiunii Autonome Mongolia Interioară de a construi un guvern orientat spre servicii” (25). Sprijinul autorităților locale este vizibil și în ceea ce privește filiala Fufeng din Heilongjiang Qiqihar, astfel cum s-a confirmat pe site-ul guvernului Qiqihar: „Pentru a demonstra soliditatea întreprinderii, a dobândi forță internă, a extinde spiritul combatant și pentru a mulțumi guvernului local pentru sprijinul ferm acordat filialei grupului, Qiqihar Longjiang Fufeng Biotechnology Co., Ltd., reuniunea mass-media «noul punct de plecare, noua călătorie, noul vis» a avut loc la Wanda Jiahua Hotel din Qiqihar, în după-amiaza zilei de 26 iulie, cu ocazia celei de a 20-a aniversări a înființării grupului Fufeng” (26). Comisia a obținut dovezi suplimentare referitoare la relațiile dintre Fufeng și PCC, precum și la sprijinul și îndrumarea autorităților locale din următoarea declarație de pe site-ul grupului: „La 7 decembrie 2019, secretarul adjunct al Comitetului local al Partidului și primarul din Qiqihar, Li Yugang, a vizitat sediul Fufeng Group. Viceprimarul Wang Yongshi, secretarul general al administrației locale Qi Xiaotong, secretarul adjunct al Comitetului local al Partidului, primarul Ren Guangcai și viceprimarul Li Yugang Jing din Angangxi etc. l-au însoțit pe acesta în cadrul investigației. Președintele Consiliului de administrație, Li Xuechun, directorul general Zhao Qiang și alți lideri au fost prezenți în cadrul vizitei. […] În timpul discuției, primarul Li a afirmat că înalta prelucrare, precum și subprodusele care rezultă din aceasta sunt deosebit de importante în configurația industrială actuală a orașului Qiqihar. În calitate de prim producător de aminoacizi din lume, societatea a oferit un ajutor important pentru înalta prelucrare a porumbului la nivel local. Președintele Consiliului de administrație și-a exprimat recunoștința pentru participarea primarului Li și a declarat: „Orașul Qiqihar a oferit societății servicii de tip «incubator». De data aceasta, nu va fi un subiect principal doar în orașul Qiqihar, ci va fi difuzat și prin intermediul televiziunii centrale din China, CCTV. În conformitate cu gândirea economică guvernamentală, societatea va continua să stabilizeze comerțul exterior, capitalul străin, investițiile și așteptările. Aceasta va continua să își extindă spiritul combativ, să își exploateze propriile avantaje și să coopereze permanent cu administrația locală pentru o dezvoltare comună” (27). În plus, declarația de presă de mai jos confirmă faptul că Fufeng urmărește obiectivele și ideologia politicii de stat în activitățile sale: „Fufeng Group a răspuns propunerilor de inițiative de cooperare ale președintelui Xi Jinping de a construi «Noua centură economică a Drumului Mătăsii» și «Drumul maritim al mătăsii al secolului XXI» și au dezvoltat în mod activ parteneriate economice cu țările aflate de-a lungul «centurii și al drumului»” (28).

(63)

În cazul altuia dintre cei trei producători principali de MSG – Ningxia Eppen –, Comisia a constatat că societatea pune în aplicare politicile de stat și ideologia PCC în activitățile sale, după cum a arătat Federația Industriei și a Comerțului din Ningxia: „De la începutul acestui an, societatea Ningxia Eppen Biological Company a organizat minuțios, a implementat în mod cuprinzător, a studiat în profunzime și a pus în aplicare spiritul celui de al 18-lea Congres Național al Partidului Comunist Chinez, ținând seama de situația reală a societății și având ca obiectiv realizarea a «două consolidări, șase efecte pozitive», ceea ce a contribuit la consolidarea ideologiei Partidului și, în mare măsură, la dezvoltarea întreprinderii” (29). Societatea a beneficiat, de asemenea, de sprijinul autorităților publice pentru înființarea unui centru tehnologic național. Potrivit Departamentului Industriei și Tehnologiei Informației din Ningxia Hui, construirea unor astfel de centre are ca scop, în special, orientarea întreprinderilor către anumite realizări în materie de politici: „Pentru a pune în aplicare strategia de dezvoltare bazată pe inovare și pentru a orienta și sprijini întreprinderile în vederea consolidării capacităților lor de inovare tehnologică, Departamentul Industriei și Tehnologiei Informației din regiunea autonomă promovează ferm construirea de centre tehnologice de întreprindere. […] Centrele tehnologice de întreprindere au devenit principalii actori ai inovării tehnologice în regiunea noastră și oferă un sprijin tehnologic real și puternic pentru dezvoltarea de înaltă calitate a industriei în regiunea noastră. […] Centrul tehnologic al întreprinderii Ningxia Eppen a fost înființat în 2006 și a fost recunoscut ca centru tehnologic de întreprindere la nivel național în 2011. Centrul tehnologic asigură conducerea în ceea ce privește progresul industriei prin inovare continuă și a obținut rezultate remarcabile” (30).

(64)

În ceea ce privește furnizorii de factori de producție pentru producția de MSG, astfel cum a susținut solicitantul și cum s-a confirmat de alte surse (31), principala materie primă utilizată la fabricarea MSG în RPC este, de obicei, amidonul de porumb, care reprezintă o parte substanțială a costurilor de producție. Astfel cum a constatat Comisia, cel puțin un producător important de amidon de porumb – Cofco Biotech – este o întreprindere deținută de stat (IDS) supravegheată de Comisia de supraveghere și administrare a activelor deținute de stat (SASAC) (32). Autoritățile de stat sunt, de asemenea, direct sau indirect, acționari ai câtorva alți mari producători de amidon de porumb. Ca exemplu notabil, în cazul Zhucheng Xingmao Corn Developing Co. Ltd – principalul producător de amidon de porumb (13,29 % din piață) (33) – 74 % din acțiuni sunt deținute de Zhucheng Foreign Trade Corp., care, la rândul său, este deținută în proporție de 26,54 % de municipalitatea Zhucheng (34).

(65)

Astfel cum a susținut solicitantul, producția de MSG constă într-un proces chimic care implică utilizarea amidonului din porumb și a amoniacului. Prin urmare, producătorii de MSG pot fi considerați, de asemenea, participanți activi în sectorul chimic chinez. În ceea ce privește acest sector, Comisia a constatat că, potrivit statisticilor naționale, întreprinderile deținute de stat reprezentau în 2015 52 % din totalul activelor întreprinderilor de produse chimice (35). Întreprinderile deținute de stat, în special cele mari de la nivel central, au avut în mod tradițional un rol dominant în industria chimică din RPC datorită poziției lor de tip oligopol în sectorul din amonte/al materiilor prime, accesului facil la resursele alocate de guvern (fonduri, împrumuturi, terenuri etc.), precum și datorită influenței puternice în procesul decizional al administrației.

(66)

Având în vedere cele de mai sus, GC și PCC mențin structuri care le asigură influența continuă asupra întreprinderilor, în special a întreprinderilor deținute sau controlate de stat. Statul (și în multe privințe, inclusiv PCC) nu numai că formulează și supraveghează în mod activ punerea în aplicare a politicilor economice generale de către întreprinderi (în special de cele deținute sau controlate de stat), dar își revendică și dreptul de a participa la procesul decizional operațional al acestora. Acest lucru se realizează de obicei prin rotația cadrelor între autoritățile publice și respectivele întreprinderi, prin prezența membrilor de partid în organele executive ale întreprinderilor și a „celulelor de partid” în cadrul societăților (a se vedea și secțiunea 3.2.3.4), precum și prin modelarea structurii corporative a sectorului (36). În schimb, în cazul întreprinderilor deținute sau controlate de stat, acestea din urmă se bucură de un statut special în cadrul economiei chineze, ceea ce implică o serie de avantaje economice, în special protejarea de concurență și accesul preferențial la factorii de producție relevanți, inclusiv la finanțare (37). Elementele care indică existența controlului guvernamental asupra întreprinderilor din lanțul valoric al MSG, precum și asupra sectorului chimic în general, sunt detaliate mai mult în secțiunea 3.2.3.4 de mai jos.

(67)

Având în vedere nivelul semnificativ de intervenție guvernamentală în lanțurile valorice din sectorul chimic din RPC, deținerea de către stat a anumitor întreprinderi mari producătoare de amidon de porumb și controlul asupra acestora, precum și faptul că – astfel cum a constatat Comisia – anumiți producători principali de MSG se supun îndrumărilor statului, se bazează pe sprijinul acestuia și, în anumite cazuri, pun în aplicare ideologia PCC, chiar și producătorii privați ai produsului care face obiectul reexaminării sunt împiedicați să își desfășoare activitatea în condiții de piață. Atât întreprinderile publice, cât și cele private care își desfășoară activitatea în sectorul producției de MSG și al factorilor de producție necesari pentru fabricarea MSG, fac, de asemenea, în mod direct sau indirect, obiectul supravegherii și al îndrumării în privința politicilor, astfel cum se arată în secțiunea 3.2.3.5 de mai jos.

(68)

Pe lângă exercitarea controlului asupra economiei prin intermediul deținerii IDS și al altor instrumente, GC este în măsură să intervină în ceea ce privește prețurile și costurile prin prezența statului în cadrul firmelor. În timp ce dreptul de a numi și de a revoca personalul de conducere-cheie din cadrul IDS de către autoritățile de stat relevante, în conformitate cu legislația chineză, poate fi considerat ca reflectând drepturile de proprietate corespunzătoare (38), celulele PCC din cadrul întreprinderilor deținute de stat și private reprezintă un alt canal important prin care statul poate interveni în deciziile comerciale. Conform dreptului societăților comerciale din RPC, în fiecare societate trebuie să se înființeze câte o organizație PCC (care să cuprindă cel puțin trei membri ai PCC, astfel cum se specifică în Constituția PCC (39)), iar societatea trebuie să ofere condițiile necesare pentru desfășurarea activităților organizației de partid. Se pare că, în trecut, această cerință nu a fost urmată sau aplicată cu strictețe în toate cazurile. Cu toate acestea, cel puțin din 2016, PCC și-a consolidat pretențiile de a controla deciziile comerciale în cadrul IDS, ca o chestiune de principiu politic. Se raportează că PCC exercită presiuni asupra societăților private pentru ca acestea să acorde prioritate „patriotismului” și să urmeze disciplina de partid (40). În 2017 s-a raportat că există celule de partid în 70 % dintre cele aproximativ 1,86 milioane de societăți private, exercitându-se o presiune tot mai mare ca organizațiile PCC să aibă ultimul cuvânt în procesul decizional din cadrul întreprinderilor respective (41). Aceste norme se aplică la scară largă, în întreaga economie chineză, în toate sectoarele, inclusiv producătorilor de MSG și furnizorilor de factori de producție ai acestora.

(69)

Cu titlu de exemplu, structurile PCC se suprapun personal cu organul de conducere în cazul mai multor producători importanți de MSG. Comisia a constatat că președintele Consiliului de administrație al grupului Fufeng, Li Xuechun, a fost numit în 2013, pentru o perioadă de cinci ani, ca membru al Congresului popular al orașului Linyi (42). În plus, astfel cum se arată în considerentul 62, societatea organizează activități de consolidare a ideologiei partidului, care îi influențează operațiunile.

(70)

În cazul Meihua Group, unul dintre principalii trei producători de MSG, s-a precizat că cinci dintre cei 12 membri ai Consiliului de administrație erau membri ai PCC în 2019 (43). Comisia a constatat, de asemenea, următoarele dovezi ale desfășurării de către Meihua a unor activități de consolidare a ideologiei partidului și ale influenței PCC asupra operațiunilor societății: „La 30 iunie, Jilin Meihua a organizat și a desfășurat un eveniment de tip «ziua partidului» dedicat «Construirii unei întreprinderi a învățării și performanțelor remarcabile la locul de muncă». La eveniment au participat reprezentantul Departamentului de organizare a Comitetului Municipal al Partidului Baicheng și Instructorul pentru activități de consolidare a ideologiei Partidului din cadrul Jilin Meihua, Wang Xingang, directorul Biroului Partidului din cadrul Parcului Industrial Baicheng, Guo Baoyu, secretarul de Partid și directorul general al Jilin Meihua, Zhang Jinlong, precum și 22 membri ai Partidului. […] În cadrul acestui eveniment, Wang Xingang a oferit tuturor membrilor de partid o lecție dinamică axată pe «procesul de dezvoltare a Partidului, pe ceea ce ar trebui să întreprindă membrii sucursalelor de partid în întreprinderile nou înființate și pe modul în care reprezentanții membrilor de partid ar trebui să își asume un rol de conducere». Apoi, Wang Xingang a înmânat insigna și Constituția Partidului, pe rând, fiecărui membru al Partidului. Ca o reînnoire a adeziunii față de Partid, cu insigna Partidului în piept și cu «Constituția Partidului» în mâini, a fost construită o «punte de la inimă la inimă» între organizația Partidului și membrii Partidului, care a consolidat efectiv simțul onoarei, al responsabilității și al apartenenței fiecărui membru și fiecărui cadru al Partidului. Dar nu este vorba doar de onoare, ci și de responsabilitate. O astfel de «aniversare politică» le permite membrilor Partidului să țină întotdeauna seama de identitatea și misiunea lor, să joace pe deplin rolul de pionier și să fie un exemplu în activitatea lor viitoare, să unească și să conducă majoritatea cadrelor și a angajaților, să lucreze intens, să fie creativi, să îndrăznească să fie primii, să nu renunțe niciodată. «Mă angajez să mă alătur Partidului Comunist Chinez, să susțin programul Partidului și să respect Constituția Partidului» – sub conducerea secretarului de Partid Zhang Jinlong, membrii Partidului participanți au ridicat pumnul drept împreună la sfârșitul evenimentului și au parcurs jurământul Partidului în fața drapelului Partidului de culoare roșie aprinsă. Ziua dedicată Partidului a permis tuturor membrilor Partidului să își consolideze și mai mult idealurile și convingerile, să consolideze spiritul Partidului și să clarifice direcția activităților viitoare” (44).

(71)

În cazul Ningxia Eppen, al treilea mare producător de MSG, Comisia a constatat că președintele societății a ocupat funcția de reprezentant la cel de al 12-lea Congres Popular al Regiunii Autonome Ningxia Hui, cel puțin până în iulie 2020 (45). În același timp, Federația Industriei și Comerțului din Ningxia prezintă în mod clar rolul PCC în ceea ce privește operațiunile societății: „În primul rând, regulamentele prevăd că secretarul Comitetului de Partid trebuie să participe și să țină seama pe deplin de opiniile și sugestiile exprimate în cursul reuniunilor în cadrul cărora se iau decizii cu privire la chestiuni majore cu caracter corporativ și al altor reuniuni importante. În al doilea rând, începând din acest moment, persoana relevantă responsabilă de Organizația de Partid trebuie să participe și să țină seama pe deplin de opiniile și sugestiile exprimate în cadrul reuniunilor importante sau al deciziilor importante legate de departamentele de gestionare a producției și de afaceri. Persoana relevantă responsabilă de Organizația de Partid comunică membrilor de Partid, cu un puternic simț al responsabilității și în timp util, deciziile și proiectele majore de lucru legate de producție și implică pe deplin principalele părți interesate în promovarea acestora” (46).

(72)

Prezența și intervenția statului pe piețele financiare (a se vedea și secțiunea 3.2.3.8 de mai jos), precum și în ceea ce privește aprovizionarea cu materii prime și factori de producție au un efect suplimentar de distorsionare a pieței (47). Astfel, prezența statului în întreprinderile – inclusiv IDS-uri – din sectorul MSG și din alte sectoare asociate (cum ar fi sectorul financiar și cel al factorilor de producție) permite GC să intervină în ceea ce privește prețurile și costurile.

(73)

Direcția economiei chineze este determinată într-o mare măsură de un sistem elaborat de planificare care stabilește prioritățile și obiectivele asupra cărora trebuie să se concentreze autoritățile centrale și locale. Există planuri relevante la toate nivelurile administrative care acoperă practic toate sectoarele economice. Obiectivele stabilite de instrumentele de planificare au caracter obligatoriu, iar autoritățile de la fiecare nivel administrativ monitorizează punerea în aplicare a planurilor de către nivelul inferior corespunzător de guvernare. În ansamblu, sistemul de planificare din RPC are ca rezultat faptul că resursele sunt alocate sectoarelor desemnate de guvern ca fiind strategice sau importante în alt mod din punct de vedere politic, în loc să fie alocate în concordanță cu forțele pieței (48).

(74)

Industria chimică, din care fac parte producătorii de MSG, este considerată de GC ca fiind un sector important. Acest lucru este confirmat de numeroasele planuri, directive și alte documente referitoare la sectorul chimic, care sunt emise la nivel național, regional și municipal (49).

(75)

Mai precis, în RPC, MSG face, de asemenea, obiectul unor documente specifice de politică referitoare la înalta prelucrare a porumbului, care este unul dintre principalii factori de producție utilizați în producția de MSG, prin fermentarea amidonului din porumb (a se vedea mai sus, în special considerentul 64). În special, procesele de producție de MSG sunt reglementate de dispozițiile Celui de-al 13-lea Plan cincinal privind prelucrarea cerealelor și a petrolului. Acestea vizează gestionarea diferitelor aspecte ale sectorului de prelucrare a porumbului (inclusiv subsectorul MSG), în special în ceea ce privește dezvoltarea lanțului valoric, tiparele de aprovizionare, alegerea tehnologiei, localizarea producției sau sprijinul în materie de politici: „Accelerarea dezvoltării înaltei prelucrări a cerealelor: Încurajarea întreprinderilor de mari dimensiuni din sectorul prelucrării să dezvolte modele inovatoare de prelucrare a cerealelor și a petrolului, să valorifice pe deplin valoarea potențială a produselor secundare și să extindă pe cât posibil lanțul industrial; Sprijinirea transferului industriei prelucrării fine și a înaltei prelucrări, cum ar fi prelucrarea porumbului, către zone de producție avantajoase și zone logistice esențiale și accelerarea epuizării stocurilor; Dezvoltarea de noi produse derivate din noi tipuri de zaharuri de amidon funcționale și din noi tipuri de preparate enzimatice, acid poliglutamic, polilizină și alte produse de fermentație în vrac” […] „Industria înaltei prelucrări a porumbului: Încurajarea întreprinderilor din sectorul înaltei prelucrări a porumbului să dezvolte noi modalități eficiente de utilizare a porumbului și să mărească în mod semnificativ rata de conversie a înaltei prelucrări a porumbului. […] Dezvoltarea în mod activ a unor noi produse funcționale fermentate cu un conținut tehnologic ridicat, cum ar fi aminoacizi și nucleozide, noi acizi organici, zaharuri din amidon, polioli, noi preparate enzimatice, precum și amidonuri și fecule modificate speciale utilizate pentru alimente, fabricarea hârtiei, textile, produse chimice fine etc. […] Zona care acoperă trei provincii nord-estice, precum și zona Huanghuaihai și alte zone principale de producție își intensifică eforturile de promovare a fuziunilor și reorganizării întreprinderilor care produc amidon prelucrat și zaharuri obținute din amidon de porumb, alcool, glutamat de sodiu […] Încurajarea activării capacității de producție neutilizate prin cooperare și exploatare comună” (50).

(76)

În plus, în ceea ce privește factorii de producție, Comisia a constatat că sectorul porumbului face obiectul unei reglementări intensive în RPC. Țara deține cantități mari de stocuri de porumb care permit guvernului să scadă sau să majoreze în mod artificial prețurile acestei mărfi prin cumpărarea sau vânzarea unor cantități mari de porumb pe piață. Deși a început să abordeze problema rezervelor excesive de porumb în 2016, China deține în continuare stocuri foarte mari, care au un efect de denaturare a prețurilor (51). În plus, guvernul controlează diferitele aspecte ale întregului lanț valoric al porumbului, inclusiv subvențiile pentru producția de porumb (52) și supravegherea operațiunilor de prelucrare, astfel cum se confirmă în prezenta comunicare a CNDR: „[toate] autoritățile locale extind monitorizarea și analiza cererii și ofertei de porumb în domeniile relevante, consolidează supravegherea etapei de construcție și a etapei de postconstrucție a proiectelor de înaltă prelucrare a porumbului, promovează echilibrul dintre cererea și oferta de porumb și asigură securitatea alimentară națională” (53). Un alt document de politică esențial al guvernului (54) prevede: „Punerea accentului pe cele trei cereale principale: orezul, grâul și porumbul […]; Explorarea dezvoltării unui «sistem de servicii sociale cuprinzător» și a unui model de producție «al lanțului industrial cuprinzător»; Dezvoltarea și promovarea creșterii nivelului de producție în «întregul district», precum și creșterea ofertei de produse agricole ecologice și de bună calitate. Provinciile relevante care îndeplinesc aceste sarcini sunt sprijinite pe baza modalităților incluse în previziunile bugetare ale administrației centrale.”

(77)

Comisia a constatat, de asemenea, că în RPC sunt în vigoare măsuri de control al investițiilor în ceea ce privește producția de porumb: „[C]ererea pentru realizarea de proiecte de înaltă prelucrare a porumbului face obiectul unei gestionări armonizate în conformitate cu Ordinul nr. 673 al Consiliului de Stat” (55).

(78)

Politicile de stat care interferează cu forțele pieței libere din sectorul porumbului sunt reflectate și la nivel de provincie. Potrivit celor prezentate de solicitant și confirmate de Comisie, provincia Heilongjiang a emis, în august 2017, un document de politică privind gestionarea sectorului de prelucrare a porumbului, sub forma unui Aviz orientativ privind configurația de dezvoltare a industriei de înaltă prelucrare a porumbului în provincia Heilongjiang. Acesta se adresează „oricărui oraș (district), provincie (oraș), guvern popular (birou administrativ) și tuturor unităților aflate sub autoritatea directă a guvernului provincial”, care ar trebui „să asigure punerea [sa] în aplicare atentă”. În ceea ce privește criteriile de intrare pe piață, avizul prevede că „proiectele nou construite de înaltă prelucrare a porumbului trebuie să fie amplasate în special în principalele zone de producție a porumbului” și că toate entitățile de punere în aplicare ar trebui „să încurajeze realizarea de proiecte de înaltă prelucrare la scară mare, cu lanțuri industriale extinse, și spații pentru cererea de produse de pe piață; Sprijinirea, în special, a proiectelor nou construite de înaltă prelucrare a porumbului, cu o capacitate anuală de prelucrare a porumbului de cel puțin 600 000 de tone; și încurajarea proiectelor nou construite de înaltă prelucrare a porumbului, de peste 1,2 milioane de tone.” Documentul impune o viziune specifică a „lanțurilor industriale esențiale”: „Proiectele referitoare la configurația industriei: se concentrează în primul rând pe dezvoltarea și producția de produse din aval din gama de produse din amidon, alcool și funcționale; extind lanțul industrial, optimizează structura produselor, subliniază specializarea diferitelor districte și a diferitelor întreprinderi; și pun în aplicare o dezvoltare diferențiată a funcționalităților produsului”. Pentru gama de produse din amidon, aceasta se traduce prin: „Dezvoltarea în principal a amidonului modificat special cerut de industrii precum cea alimentară, a hârtiei, a textilelor și a produselor chimice fine”. Avizul prevede, de asemenea, norme privind organizarea geografică a sistemului industrial: „Luarea în considerare în mod cuprinzător a unor factori precum producția, prelucrarea și piața porumbului, precum și disponibilitatea continuă a materiilor prime care urmează să fie prelucrate, a garanțiilor esențiale, și amplasarea proiectelor de înaltă prelucrare a porumbului în principal în 7 zone.” De exemplu, în cazul uneia dintre aceste zone, se prevede în mod specific că: „Longjiang, Nehe, Yi’an, Nenjiang și împrejurimile sale Gannan, Lindian, Wudalianchi, Bei’an, Fuyu, Dorbod, Baiquan, Keshan, Tailai, Kedong și alte 14 districte (orașe), precum și zona orașului Qiqihar pot furniza un volum de 8,67 milioane de tone de porumb prelucrat, includ 7 proiecte cu o capacitate de înaltă prelucrare a porumbului de 1,2 milioane de tone sau 14 proiecte cu o capacitate de 600 000 de tone. Încurajarea construirii de proiecte de înaltă prelucrare la scară largă cu o capacitate de peste 1,2 milioane de tone în această zonă”. Toate entitățile de punere în aplicare sunt invitate să reorganizeze sectorul după cum urmează: „Să încurajeze fuzionarea și reorganizarea capacităților anuale de prelucrare a porumbului existente care sunt mai mici de 300 000 de tone, pentru a îmbunătăți competitivitatea pe piață a întreprinderilor. În ceea ce privește capacitatea de înaltă prelucrare a porumbului neutilizată din zonă, să încurajeze introducerea de întreprinderi puternice și să pună în aplicare alianțe pentru tipurile similare de produse și de întreprinderi din amonte și din aval prin fuziuni și achiziții și prin cooperare strategică etc. […] Să ghideze întreprinderile pentru a consolida comercializarea, a crește cota de piață și a forma o serie de grupuri de întreprinderi fruntașe, cu influență asupra industriei.” În plus, în ceea ce privește măsurile de politică, avizul prevede în mod expres sprijin din partea statului pentru întreprinderile care îndeplinesc anumite criterii de finanțare: „Sprijinirea finanțării întreprinderilor de pe piața titlurilor de capital și acordarea de subvenții întreprinderilor din sectorul înaltei prelucrări a porumbului cotate pe piața internă și în străinătate sau în cadrul The New Third Board (bursa NEEQ)” (56).

(79)

În plus, Comisia a constatat că autoritățile locale din Heilongjiang sprijină, coordonează și supraveghează (inclusiv prin sancțiuni) înființarea și funcționarea a cel puțin unui parc industrial implicat în activități de prelucrare a porumbului (57).

(80)

De asemenea, Comisia a făcut constatări cu privire la intervenția statului în sectorul amoniacului – o altă materie primă utilizată în producția de MSG. În cadrul Celui de-al 13-lea Plan cincinal național (PCN) pentru industria petrochimică și chimică, guvernul chinez a stabilit obiective anuale pentru producția de amoniac prin promovarea unor „seturi de tehnologii și echipamente care să asigure o producție anuală de peste 1 milion de tone de amoniac sintetic și metanol sintetic” (58). Această interferență cu partea de ofertă este reflectată și mai mult în politicile similare ale autorităților locale. Cel de-al 13-lea Plan cincinal privind petrochimia pentru provincia Hebei prevede, în special, că trebuie „să se pună accentul pe promovarea construirii celei de a doua etape a instalației de 600 000 de tone de amoniac de la Cangzhou Zhengyuan” (59). În plus, s-a constatat că provinciile industriale Chongqing și Zhejiang oferă prețuri preferențiale mai mici ale energiei electrice pentru fabricarea, în special, a amoniacului sintetic (60).

(81)

Astfel cum s-a menționat mai sus în nota de subsol de la considerentul 64, cărbunele este, de obicei, un alt factor esențial de producție în procesul de producție a MSG în RPC (în legătură cu furnizarea de energie în procesul de fabricație). Astfel cum a constatat Comisia în raportul său, prețurile energiei în China nu sunt bazate pe piață. În special, piața cărbunelui este supusă distorsiunilor, îndeosebi ca urmare a subvenționării (61). În plus, Comisia a constatat că autoritățile publice intervin în forțele pieței din sectorul cărbunelui la nivel provincial, în special în provincia Shandong, prin intermediul unor documente de planificare care reglementează aprovizionarea, localizarea și modelele industriale. Un astfel de document este Planul de dezvoltare energetică pe termen mediu și lung al provinciei Shandong, publicat în 2016 și care acoperă perioada până în 2030. Motivația ideologică a planului de a gestiona piața este vizibilă în special prin intermediul principiului director al „punerii în aplicare temeinice a spiritului celui de-al 18-lea Congres Național al Partidului Comunist Chinez și al celei de-a treia, de a patra, de a cincea și de a șasea sesiuni plenare; Punerea în aplicare cu seriozitate a seriei de discursuri importante ale Secretarului General Xi Jinping, precum și a discursurilor pe care le-a ținut în timpul inspectării Shandong.” Se recunoaște, de asemenea, caracterul centralizat al funcționării pieței energiei până de curând, întrucât unul dintre obiectivele declarate ale planului este de a „promova transformarea modelului de aprovizionare cu energie complet centralizat către un model centralizat și descentralizat”. Documentul prevede în special reglementarea modelelor specifice de localizare și dezvoltare pentru industria cărbunelui (62). În ceea ce privește puterea generată pe bază de cărbune, documentul prevede, printre altele: „(a)xarea pe planificarea și construirea unor proiecte de centrale electrice pe bază de cărbune ultra-esențiale de înaltă eficiență cu capacitate de ordinul mega-kilowaților și construirea unui grup de centrale electrice ecologice pe bază de cărbune în zona costieră nordică” și „planificarea construirii unei baze integrate de dezvoltare a generării energiei electrice pe bază de cărbune în sud-vestul provinciei Shandong”. În cadrul documentului, un Plan de acțiune specific de dezvoltare și prelucrare a cărbunelui prevede adoptarea următoarelor modele de dezvoltare industrială și de construcție, fără a ține seama de interacțiunea liberă a forțelor pieței și de procesul liber de luare a deciziilor de către întreprinderi: „Asimilarea și transferul ordonat al capacității excesive de producție și al forței de muncă din provincie; Continuarea îmbunătățirii și a consolidării bazelor celor două mari grupuri de întreprinderi Shandong Energy și Yankuang; Accelerarea și promovarea fuzionării și a reorganizării întreprinderilor locale de extracție a cărbunelui, îmbunătățirea nivelului de concentrare a industriei, încurajarea trecerii modelului de dezvoltare de la un model bazat pe cantitate și rapiditate către un model bazat pe calitate și pe beneficii. […] Punerea accentului pe construirea de proiecte integrate pe bază de cărbune în afara provinciei, în Mongolia Interioară, Shaanxi, Xinjiang etc.” (63)

(82)

Această implicare a guvernului și a autorităților locale la nivelul întregului lanț valoric al MSG are, cel puțin potențial, un efect de denaturare a prețurilor.

(83)

GC ghidează dezvoltarea sectorului MSG în conformitate cu o gamă largă de instrumente, de exemplu prin acordarea unor subvenții de stat. Raportul anual din 2019 al producătorului-exportator Meihua confirmă faptul că societatea a primit în 2018 subvenții guvernamentale în valoare de cel puțin 130 de milioane RMB (64). În cazul Ningxia Eppen, raportul de audit al societății din 2018 prezintă subvenții guvernamentale în valoare de 62,3 milioane RMB primite în 2017 (65). În plus, în anul respectiv, Ningxia Eppen pare să fi primit o alocare în valoare de 200 000 RMB pentru crearea unui sit demonstrativ dedicat activităților de consolidare a ideologiei partidului (66).

(84)

În plus, Comisia a constatat că RPC a început să aplice în ultimii ani o reducere de TVA de 13 % la exporturile de MSG, ceea ce duce în prezent la o scutire totală de TVA pentru aceste exporturi. Aceasta conduce, de asemenea, la un stimulent în materie de costuri pentru operatorii chinezi de pe piața MSG (67).

(85)

Prin acestea, dar și prin alte mijloace, sectorul MSG și sectoarele producătoare de materii prime fac obiectul intervențiilor guvernamentale, GC conducând și controlând practic toate aspectele legate de dezvoltarea și funcționarea lanțului valoric al MSG.

(86)

În concluzie, GC a instituit măsuri pentru a determina operatorii să respecte obiectivele politicilor publice, inclusiv producția de MSG și de factori de producție utilizați la fabricarea MSG. Astfel de măsuri împiedică forțele pieței să funcționeze în mod liber.

(87)

Conform informațiilor din dosar, sistemul chinez de declarare a falimentului este inadecvat pentru îndeplinirea principalelor sale obiective, cum ar fi de a stinge în mod echitabil creanțele și datoriile și de a proteja drepturile și interesele legale ale creditorilor și debitorilor. Acest aspect pare să fie determinat de faptul că, deși legislația chineză în materie de faliment se bazează, în mod oficial, pe principii similare celor aplicate în legislațiile corespunzătoare din alte țări decât RPC, sistemul chinez este caracterizat de o aplicare insuficientă sistematică. Este bine știut că numărul de falimente rămâne scăzut în raport cu dimensiunea economiei țării, nu în ultimul rând ca urmare a faptului că procedurile de insolvență suferă de o serie de deficiențe, funcționând efectiv ca un factor de descurajare în ceea ce privește depunerea cererilor de declarare a falimentului. În plus, rolul statului în procedurile de insolvență rămâne puternic și activ, având adesea o influență directă asupra rezultatului procedurii (68).

(88)

În plus, deficiențele sistemului drepturilor de proprietate sunt deosebit de evidente în ceea ce privește dreptul de proprietate asupra terenurilor și drepturile de folosință asupra terenurilor în RPC (69). Toate terenurile sunt deținute de statul chinez (terenuri rurale deținute în mod colectiv și terenuri urbane aflate în proprietatea statului). Alocarea acestora depinde exclusiv de stat. Există dispoziții legale care vizează atribuirea drepturilor de utilizare a terenurilor într-un mod transparent și la prețul pieței, de exemplu prin introducerea procedurilor de licitație. Totuși, se întâmplă frecvent ca aceste dispoziții să nu fie respectate, anumiți cumpărători obținând terenul gratuit sau sub prețul pieței (70). În plus, autoritățile urmăresc deseori obiective politice specifice, inclusiv punerea în aplicare a planurilor economice, la momentul alocării terenurilor (71).

(89)

La fel ca alte sectoare din economia chineză, producătorii de MSG se supun normelor obișnuite prevăzute de legislația chineză privind falimentul, societățile comerciale și proprietatea. Acest aspect are ca efect faptul că aceste societăți sunt supuse și distorsiunilor cu efect de sus în jos care rezultă din aplicarea discriminatorie sau asigurarea inadecvată a respectării legislației privind falimentul și proprietatea. Prezenta anchetă nu a dezvăluit nimic care să pună la îndoială aceste constatări. Ca atare, Comisia a concluzionat în mod preliminar că legislația chineză privind falimentul și proprietatea nu funcționează în mod corespunzător, ceea ce conduce la distorsiuni atunci când sunt menținute întreprinderi insolvente pe linia de plutire și în ceea ce privește alocarea de terenuri în RPC. Aceste considerații, pe baza elementelor de probă disponibile, par să fie pe deplin aplicabile și în sectorul MSG și în sectoarele producătoare de materii prime utilizate pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării.

(90)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că aplicarea legilor privind falimentul și proprietatea în sectorul chimic și în cadrul lanțurilor valorice de prelucrare a porumbului, inclusiv în ceea ce privește produsul care face obiectul reexaminării, a fost discriminatorie sau inadecvată.

(91)

Un sistem de salarizare bazată pe piață nu se poate dezvolta pe deplin în RPC, întrucât lucrătorii și angajatorii sunt împiedicați să își exercite drepturile la organizare colectivă. RPC nu a ratificat o serie de convenții esențiale ale Organizației Internaționale a Muncii (OIM), în special cele referitoare la libertatea de asociere și la negocierile colective (72). Conform legislației naționale, este activă o singură organizație sindicală. Această organizație nu este totuși independentă de autoritățile statului, iar implicarea sa în negocierea colectivă și în protecția drepturilor lucrătorilor rămâne rudimentară (73). În plus, mobilitatea forței de muncă din China este restricționată de sistemul de înregistrare a gospodăriilor, care limitează accesul la întreaga gamă de asigurări sociale și alte beneficii pentru rezidenții locali dintr-o anumită zonă administrativă. Aceasta are, în mod obișnuit, drept consecință faptul că lucrătorii care nu sunt în posesia înregistrării domiciliului local se găsesc într-o situație de muncă vulnerabilă și primesc venituri mai mici decât titularii înregistrării domiciliului (74). Aceste constatări indică o distorsionare a costurilor salariale în RPC.

(92)

Nu a fost prezentată nicio dovadă care să arate că societățile producătoare de MSG sau de factori de producție asociați nu s-ar supune sistemului chinez de drept al muncii descris mai sus. Prin urmare, sectorul MSG este afectat de distorsiunile costurilor salariale atât direct (la fabricarea produsului care face obiectul reexaminării), cât și indirect (la accesul producătorilor de MSG la capitalul sau la mijloacele de producție ale întreprinderilor care sunt supuse aceluiași sistem de muncă în RPC).

(93)

Accesul la capital al actorilor corporativi din RPC este afectat de diverse distorsiuni.

(94)

În primul rând, sistemul financiar chinez este caracterizat de poziția puternică a băncilor deținute de stat (75), care, atunci când acordă acces la finanțare, iau în considerare alte criterii decât viabilitatea economică a unui proiect. În mod similar cu IDS-urile nefinanciare, băncile rămân legate de stat nu numai prin situația proprietății, ci și prin relații personale (directorii executivi ai instituțiilor financiare mari de stat sunt, în ultimă instanță, numiți de PCC) (76) și, tot ca în cazul IDS-urile nefinanciare, băncile aplică în mod regulat politici publice elaborate de guvern. Astfel, băncile respectă o obligație legală explicită de a-și desfășura activitatea în conformitate cu nevoile dezvoltării economice și sociale naționale și sub îndrumarea politicilor industriale ale statului (77). Această situație este complexificată și de normele suplimentare existente, care direcționează finanțele către sectoare desemnate de guvern ca fiind încurajate sau importante în alt sens (78).

(95)

Deși se recunoaște faptul că diverse dispoziții legale se referă la necesitatea de a respecta comportamentul bancar obișnuit și normele prudențiale – cum ar fi necesitatea de a examina bonitatea debitorului – un volum copleșitor de elemente de probă, inclusiv constatările efectuate în cadrul anchetelor în materie de apărare comercială, sugerează că aceste dispoziții joacă doar un rol secundar în aplicarea diferitelor instrumente juridice.

(96)

În plus, ratingurile obligațiunilor și ale creditelor sunt adesea distorsionate din mai multe motive, inclusiv din cauza faptului că evaluarea riscurilor este influențată de importanța strategică a întreprinderii în cauză pentru GC și de soliditatea oricărei garanții implicite din partea guvernului. Estimările sugerează în mod clar că ratingurile de credit din RPC corespund în mod sistematic unor ratinguri internaționale inferioare (79).

(97)

Aceste aspecte sunt complexificate și de normele suplimentare, care direcționează finanțele către sectoare desemnate de guvern ca fiind încurajate sau importante în alt sens (80). Aceasta are drept rezultat o favorizare a împrumuturilor acordate întreprinderilor deținute de stat, întreprinderilor private mari care beneficiază de relații la nivel înalt și întreprinderilor din sectoare industriale cheie, ceea ce implică faptul că disponibilitatea și costul capitalului nu sunt egale pentru toți jucătorii de pe piață.

(98)

În al doilea rând, costurile îndatorării au fost menținute în mod artificial la un nivel scăzut pentru a stimula creșterea investițiilor, ceea ce a condus la utilizarea excesivă a investițiilor de capital, cu profitabilitate tot mai redusă a investițiilor. Acest fapt este ilustrat de recenta creștere a nivelului de îndatorare al întreprinderilor din sectorul de stat, în pofida unei scăderi accentuate a rentabilității, ceea ce sugerează că mecanismele care acționează în sistemul bancar nu țin seama de răspunsurile comerciale normale.

(99)

În al treilea rând, deși rata nominală a dobânzii a fost liberalizată în octombrie 2015, semnalele la nivel de prețuri nu sunt încă rezultatul forțelor de pe piața liberă, ci sunt influențate de distorsiunile induse de guvern. Ratele dobânzilor menținute în mod artificial la niveluri reduse au ca rezultat stabilirea unor prețuri prea mici și, prin urmare, utilizarea excesivă a capitalului.

(100)

Creșterea generală a creditării în RPC indică o pierdere de eficiență a alocării capitalului, fără niciun semn de înăsprire a condițiilor de creditare care ar fi de așteptat într-un mediu de piață nedistorsionat. Ca urmare, creditele neperformante au crescut rapid în ultimii ani. Confruntat cu o situație de creștere a riscului legat de rambursarea datoriilor, GC a optat pentru evitarea neplății. În consecință, problemele legate de creanțele nerecuperabile au fost soluționate prin reînnoirea datoriilor, creându-se așa-numitele societăți „zombi”, sau prin transferarea dreptului de proprietate asupra datoriilor (de exemplu, prin fuziuni sau prin conversia creanțelor în acțiuni), fără a se elimina neapărat problema generală a datoriilor sau fără a se aborda cauzele profunde ale acesteia.

(101)

În esență, în pofida măsurilor recente de liberalizare a pieței, sistemul de credite pentru întreprinderi din RPC este afectat de distorsiuni semnificative rezultate din rolul omniprezent și continuu al statului pe piețele de capital.

(102)

Nu a fost prezentată nicio dovadă care să arate că sectorul MSG ar fi scutit de intervenția statului în sistemul financiar, astfel cum este descrisă mai sus. Comisia a stabilit, de asemenea, că principalii producători de MSG au beneficiat de subvenții guvernamentale (a se vedea considerentul 83). Prin urmare, intervenția substanțială a statului în sistemul financiar conduce la afectarea gravă a condițiilor pieței la toate nivelurile.

(103)

Comisia a remarcat faptul că distorsiunile descrise în raport sunt caracteristice pentru economia chineză. Dovezile disponibile atestă că faptele și caracteristicile sistemului chinez, descrise în secțiunile 3.2.3.2-3.2.3.5 de mai sus, precum și în partea A a raportului, se aplică în întreaga țară și în toate sectoarele economiei. Același lucru este valabil și pentru descrierea factorilor de producție menționați în secțiunile 3.2.3.6-3.2.3.8 de mai sus și în partea B a raportului.

(104)

Comisia reamintește că, pentru a produce MSG, este necesară o întreagă gamă de factori de producție. În acest sens, RPC este unul dintre principalii producători de porumb, principala materie primă în cadrul procesului de producție a MSG (a se vedea considerentul 64). Atunci când producătorii de MSG cumpără/contractează acești factori de producție în RPC, prețurile pe care le plătesc (și care sunt înregistrate drept costuri ale acestora) sunt expuse, în mod evident, acelorași distorsiuni sistemice menționate anterior. De exemplu, furnizorii de factori de producție angajează forță de muncă supusă distorsiunilor. Aceștia pot împrumuta fonduri care sunt supuse distorsiunilor care afectează sectorul financiar/alocarea de capital. În plus, ei fac obiectul sistemului de planificare care se aplică la toate nivelurile administrative și în toate sectoarele.

(105)

În consecință, pe lângă faptul că prețurile de vânzare ale MSG pe piața internă nu sunt adecvate pentru a fi utilizate în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, sunt afectate toate costurile factorilor de producție (inclusiv ale materiilor prime, energiei, terenurilor, finanțării, forței de muncă etc.), deoarece formarea prețurilor acestora este afectată de intervenții substanțiale ale statului, astfel cum se descrie în părțile A și B ale raportului. Într-adevăr, intervențiile statului descrise în legătură cu alocarea de capitaluri, cu terenurile, forța de muncă, energia și materiile prime sunt prezente în întreaga RPC. Aceasta înseamnă, de exemplu, că un factor de producție care a fost, în sine, produs în RPC prin combinarea unei serii de factori de producție este expus unor distorsiuni semnificative. Același raționament este valabil, de asemenea, pentru factorii de producție ai factorilor de producție și așa mai departe. Nici GC, nici producătorii-exportatori nu au prezentat elemente de probă sau argumente contrare în cadrul prezentei anchete.

(106)

Analiza prezentată în secțiunile 3.2.3.2-3.2.3.9, care include o examinare a tuturor elementelor de probă disponibile referitoare la intervenția RPC în economia sa în general, precum și în sectorul MSG și în lanțul de aprovizionare aferent, a arătat că prețurile sau costurile produsului în cauză, incluzând costul materiilor prime, al energiei și al forței de muncă, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, astfel cum rezultă din impactul efectiv sau posibil al unuia sau al mai multor elemente relevante menționate la dispoziția respectivă. Având în vedere aceste elemente și în lipsa oricărei cooperări din partea GC, Comisia a concluzionat că nu este adecvat să se utilizeze prețurile și costurile interne pentru a stabili valoarea normală în acest caz.

(107)

În consecință, Comisia a procedat la construirea valorii normale exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate, cu alte cuvinte, în acest caz, pe baza costurilor corespunzătoare de producție și de vânzare dintr-o țară reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, astfel cum se descrie în secțiunea următoare.

(108)

Alegerea țării reprezentative s-a bazat pe următoarele criterii, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază:

(109)

Astfel cum se explică în considerentele 40 și 41, Comisia a emis două note la dosarul aflat la dispoziția părților interesate cu privire la sursele de stabilire a valorii normale, depuse la 21 februarie 2020 („prima notă privind factorii de producție”) și, respectiv, la 8 aprilie 2020 („a doua notă privind factorii de producție”). În cea de a doua notă, Comisia a comunicat părților interesate concluzia sa potrivit căreia Thailanda este o țară reprezentativă adecvată în cazul de față, dacă se va confirma aplicarea metodologiei prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(110)

În prima notă privind factorii de producție, Comisia a indicat că, dintre țările cu un nivel de dezvoltare economică similar cu cel al RPC conform Băncii Mondiale, și anume cele clasificate de Banca Mondială ca țări cu „venituri medii-superioare” pe baza venitului național brut, se știe că fabricarea produsului care face obiectul reexaminării are loc în Argentina, Brazilia, Fiji, Iran, Jamaica, Malaysia, Mauritius, Mexic, Peru, Africa de Sud, Thailanda și Turcia. În urma acestei note nu s-au primit observații cu privire la nivelul de dezvoltare economică și la producția produsului care face obiectul anchetei în țările potențial reprezentative.

(111)

Comisia a putut identifica societăți producătoare de MSG ale căror date financiare erau ușor accesibile și care, prin urmare, puteau fi considerate adecvate în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază numai în două dintre țările identificate de Comisie ca potențiale țări reprezentative, și anume în Thailanda și Malaysia.

(112)

Totuși, astfel cum se menționează în a doua notă privind factorii de producție, o singură societate producătoare de MSG a fost identificată în Malaysia: Ajinomoto Malaysia Bhd, care producea și alte produse alimentare și aditivi. În Thailanda, au fost identificate cinci societăți, și anume: Ajinomoto Co., (Thailand) Ltd., Thai Fermentation Industry Co Ltd. (Racha Churos), Thai Churos, Thai Foods International Co. Ltd. și KT MSG. Toate aceste societăți produceau MSG și alte produse alimentare sau aditivi. Totuși, două dintre ele, Thai Fermentation Industry Co Ltd. (Racha Churos) și Thai Churos, păreau să producă în principal MSG și o gamă redusă de alte produse. Din aceste motive, Comisia a concluzionat că datele financiare disponibile în mod public din Thailanda ar fi reprezentative și exacte pentru evaluarea unei valori nedistorsionate și rezonabile pentru costurile VAG pentru prezenta anchetă.

(113)

Comisia a analizat cu atenție toate datele relevante disponibile la dosar în ceea ce privește factorii de producție din Thailanda și a remarcat următoarele:

(114)

Potrivit articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală construită include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru costurile VAG și pentru profituri. În plus, trebuie stabilită o valoare pentru cheltuielile indirecte de producție care să acopere costurile neincluse în factorii de producție. Astfel cum s-a menționat anterior în considerentul 112, Comisia a concluzionat că cinci societăți din Thailanda, și anume Ajinomoto Co. (Thailand) Ltd.; Thai Fermentation Industry Co Ltd. (Racha Churos); Thai Churos; Thai Foods International Co. Ltd. și KT MSG au situații financiare ușor accesibile care pot fi utilizate drept substitut pentru a determina o valoare nedistorsionată și rezonabilă a costurilor VAG și a profiturilor.

(115)

După ce s-a stabilit că Thailanda este o țară reprezentativă adecvată pe baza acestor elemente, nu a fost necesară efectuarea unei evaluări a nivelului protecției sociale și a mediului în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță ultima teză din regulamentul de bază.

(116)

Având în vedere analiza de mai sus, Thailanda a îndeplinit toate criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază pentru a fi considerat drept țară reprezentativă adecvată. În special, Thailanda deține o producție substanțială a produsului care face obiectul anchetei și un set complet de date ușor disponibile pentru toți factorii de producție, costurile VAG și profit.

(117)

În cea de a doua notă privind factorii de producție, Comisia a afirmat că, pentru a construi valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, intenționează să utilizeze GTA (84) pentru a stabili costul nedistorsionat al tuturor materiilor prime incluse în factorii de producție în țara reprezentativă și statisticile OIM și statisticile naționale pentru a stabili costul nedistorsionat al forței de muncă în țara reprezentativă. Comisia a mai afirmat că intenționează să utilizeze pentru costul energiei electrice tarifele aplicabile de Autoritatea Provincială pentru Energie Electrică din Thailanda. În ceea ce privește costul apei, Comisia intenționa să utilizeze tarifele aplicabile de Autoritatea Metropolitană pentru Lucrări Hidroedilitare din Thailanda. De asemenea, datele financiare de la cinci societăți – Ajinomoto Co. (Thailand) Ltd.; Thai Fermentation Industry Co Ltd. (Racha Churos); Thai Churos; Thai Foods International Co. Ltd. și KT MSG vor fi utilizate pentru a stabili costurile VAG și profiturile.

(118)

Pentru a determina valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, Comisia a analizat toate datele disponibile pentru factorii de producție și a decis să utilizeze următoarele valori:

Tabelul 1

Factori de producție ai MSG

(119)

Comisia a inclus o valoare pentru cheltuielile indirecte de producție pentru a acoperi costurile care nu sunt incluse în factorii de producție menționați mai sus. Pentru a stabili această sumă, s-au utilizat datele furnizate în cerere, în special datele de la uzina KKP din Thailanda a Ajinomoto. Această metodologie este explicată în mod corespunzător în considerentele 127 și 128.

(120)

Structura costurilor MSG este determinată în principal de costurile materiilor prime, în special sursa de zahăr și diverse substanțe chimice (în principal carbonați), precum și ale energiei.

(121)

Pentru a stabili prețul nedistorsionat al materiilor prime, Comisia s-a bazat pe prețurile de import din țara reprezentativă, astfel cum au fost raportate în GTA, la care s-au adăugat taxe la import. Pentru a stabili valoarea normală în conformitate cu metodologia Comisiei, costurile de transport intern ar trebui, în mod normal, să fie adăugate la aceste prețuri de import. Cu toate acestea, având în vedere constatarea din considerentul 133, potrivit căreia nu au fost disponibile costurile de transport interne din cauza necooperării exportatorului/producătorilor din RPC, precum și natura acestei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, care urmărește mai degrabă să determine dacă dumpingul a continuat în perioada anchetei de reexaminare decât să stabilească amploarea exactă a acestuia, Comisia a decis că nu sunt necesare ajustări pentru transportul intern, întrucât aceste ajustări ar avea drept rezultat doar creșterea valorii normale, și prin urmare, a marjei de dumping.

(122)

Prețul de import al fiecărui factor de producție din țara reprezentativă a fost determinat ca medie ponderată a prețurilor unitare de import ale factorului de producție respectiv din toate țările terțe, cu excepția RPC și a țărilor care nu erau membre ale OMC, menționate în anexa 1 la Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European și al Consiliului (85). Comisia a decis să excludă importurile din RPC în țara reprezentativă, concluzionând în considerentul 106 că nu este oportun să se utilizeze prețurile și costurile interne din RPC din cauza existenței unor distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Având în vedere că nu a existat nicio dovadă care să arate că aceste distorsiuni nu afectează și produsele destinate exportului, Comisia a considerat că aceleași distorsiuni au afectat prețurile de export.

(123)

OIM publică informații detaliate privind salariile din diferite sectoare economice din Thailanda. Comisia a utilizat cele mai recente statistici ale OIM disponibile privind salariile lunare din industria prelucrătoare și numărul de ore pe săptămână lucrate în Thailanda pentru perioada anchetei de reexaminare (86).

(124)

Prețul energiei electrice pentru societățile (utilizatorii industriali) din Thailanda este publicat de Consiliul de Investiții din Thailanda. Comisia a utilizat tarifele aplicabile societăților mari de servicii generale, astfel cum au fost aplicate de Autoritatea provincială pentru energie electrică și publicate de Consiliul pentru Investiții din Thailanda (87).

(125)

Ca urmare a numărului mare de factori de producție, unele materii prime care aveau doar o pondere neglijabilă (adică mai mică de 0,5 %) în costul total de producție au fost grupate în categoria consumabilelor.

(126)

Comisia a calculat procentul pe care îl dețin consumabilele din costul total al materiilor prime furnizat în cerere, în special datele de la uzina KKP din Thailanda a Ajinomoto, și a aplicat acest procent la costul recalculat al materiilor prime atunci când a utilizat prețurile nedistorsionate stabilite.

(127)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „[v]aloarea normală construită include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri”. În plus, trebuie stabilită o valoare pentru cheltuielile indirecte de producție care să acopere costurile neincluse în factorii de producție.

(128)

Pentru a stabili o valoare nedistorsionată a cheltuielilor indirecte de producție și având în vedere absența cooperării din partea producătorilor-exportatori/producătorilor chinezi, Comisia a utilizat datele disponibile în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. Prin urmare, pe baza datelor furnizate în cerere, în special a datelor de la fabrica KKP din Thailanda a Ajinomoto, Comisia a stabilit raportul dintre cheltuielile indirecte de producție și costul total al producției și al forței de muncă. Acest procent a fost aplicat ulterior la valoarea nedistorsionată a costului de producție pentru a obține valoarea nedistorsionată a cheltuielilor indirecte de producție.

(129)

Pentru a stabili o sumă nedistorsionată și rezonabilă a costurilor VAG și a profitului, Comisia s-a bazat pe datele financiare furnizate de cinci societăți din țara reprezentativă Thailanda menționate în considerentul 117, și anume Ajinomoto Co. (Thailand) Ltd.; Thai Fermentation Industry Co Ltd. (Racha Churos); Thai Churos; Thai Foods International Co. Ltd. și KT MSG, extrase din bazele de date ale Orbis Bureau van Dijk (88) (denumit în continuare „Orbis”). Astfel cum se indică în cea de a doua notă privind factorii de producție, datele pentru Ajinomoto Co. (Thailand) Ltd. au acoperit exercițiul financiar aprilie 2018-martie 2019. Cele mai recente date financiare pentru celelalte patru societăți au acoperit exercițiul financiar ianuarie-decembrie 2018. Cifra de afaceri a Ajinomoto Co. (Thailand) Ltd. a reprezentat peste 80 % din cifra de afaceri totală a celor cinci societăți și, prin urmare, datele care acoperă parțial PAR au o pondere foarte semnificativă în media costurilor VAG și a profitului utilizate în cadrul prezentei anchete. Includerea datelor referitoare la alte societăți, deși acoperă perioada imediat anterioară PAR, a fost considerată reprezentativă în absența unor dovezi contrare. Nu s-au primit observații cu privire la această abordare, astfel cum s-a subliniat în cea de a doua notă privind factorii de producție. Comisia a considerat că această abordare este adecvată în aceste circumstanțe, întrucât costurile VAG și profitul Ajinomoto Co. (Thailand) Ltd. (ambele cu 16 %) au fost în concordanță cu media utilizată și menționată în considerentul 132, care reflectă datele celorlalte societăți pentru care au fost disponibile date până la sfârșitul anului 2018. În orice caz, oricare dintre aceste seturi de date ar fi demonstrat o marjă de dumping ridicată și, având în vedere că ancheta în cauză este o reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, nu este necesar să se stabilească o marjă de dumping precisă. În ianuarie 2021, Comisia a consultat baza de date Dun & Bradstreet (denumită în continuare „D&B”) (89) pentru a verifica dacă datele financiare ale tuturor celor cinci societăți au fost actualizate. Singura actualizare constatată a fost pentru Ajinomoto Co. (Thailand) Ltd. pentru perioada aprilie 2019-martie 2020, însă setul de date era incomplet, deoarece nu includea profitul net. Prin urmare, s-a utilizat setul inițial de date, care a fost prezentat în cea de a doua notă privind factorii de producție.

(130)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a construit valoarea normală la nivelul franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. Având în vedere lipsa de cooperare a producătorilor-exportatori/producătorilor din China și faptul că, prin urmare, nu au fost disponibile informații privind tipurile de produs vândute pe piața internă, valoarea normală nu a fost stabilită pe tip de produs.

(131)

În primul rând, Comisia a stabilit costurile de producție nedistorsionate. În lipsa cooperării din partea producătorilor-exportatori/producătorilor chinezi, Comisia s-a bazat pe informațiile furnizate de solicitant în cerere pe baza structurii costurilor și a raporturilor tehnice de producție relevante ale uzinelor sale de producție adaptate la principalele surse de zahăr (amidonul de porumb) utilizate în China cu privire la utilizarea fiecărui factor (materiale și forță de muncă) pentru producția de MSG. Comisia a înmulțit factorii legați de utilizare cu costurile nedistorsionate unitare observate în țara reprezentativă Thailanda.

(132)

Apoi, Comisia a aplicat raportul dintre cheltuielile indirecte de producție, astfel cum se explică în considerentul 128, și costurile de producție nedistorsionate. Pentru cheltuielile VAG și profit, Comisia a utilizat media ponderată a costurilor VAG și a profitului înregistrate în situațiile financiare disponibile în mod public ale celor cinci producători de MSG identificați în Thailanda, astfel cum se explică în considerentul 129. Astfel, Comisia a adăugat următoarele elemente la costul nedistorsionat de producție:

(133)

Din cauza lipsei de cooperare din partea producătorilor-exportatori/producătorilor din RPC, prețurile de export către Uniune au fost stabilite pe baza datelor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. Comisia a stabilit prețul de export pe baza statisticilor disponibile, și anume baza de date Comext (Eurostat). Întrucât prețurile disponibile în Comext sunt înregistrate la nivel de cost, asigurare și navlu („CIF”), nivelul franco fabrică a fost stabilit pe baza dovezilor furnizate în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor pentru costurile de transport, manipulare, navlu maritim și asigurare.

(134)

Comisia a comparat valoarea normală construită, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, cu prețul de export stabilit mai sus. Pe această bază, marja de dumping medie ponderată, exprimată ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, din baza de date Comext, înainte de vămuire, a fost de 112,8 %.

(135)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că practicile de dumping din RPC au continuat în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(136)

Pentru perioada anchetei de reexaminare, datele statistice furnizate de Eurostat arată că 5 535 de tone de MSG au fost importate din Indonezia, reprezentând [5-10] % din cota de piață din Uniune. Comisia a concluzionat că acest volum de importuri este suficient de reprezentativ pentru a examina dacă dumpingul a continuat pe parcursul perioadei anchetei de reexaminare.

(137)

Din cauza lipsei de cooperare din partea producătorilor-exportatori indonezieni, Comisia a utilizat datele disponibile pentru stabilirea valorii normale, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. În acest sens, Comisia a utilizat informațiile furnizate de grupul de producători indonezieni cooperanți.

(138)

Prin urmare, valoarea normală s-a bazat pe prețurile de vânzare pe piața internă furnizate de grupul de producători indonezieni cooperanți. Din cauza lipsei de cooperare din partea producătorilor-exportatori indonezieni, nu au fost disponibile prețuri de export detaliate pe tip de produs. În consecință, nu a fost posibil să se efectueze un test detaliat privind operațiunile comerciale normale, astfel cum se prevede la articolul 2 alineatele (4)-(6) din regulamentul de bază. Comisia a stabilit că prețul mediu de vânzare pe piața internă a fost profitabil, și anume peste costul mediu de producție stabilit pentru grupul de producători indonezieni cooperanți. Prin urmare, valoarea normală s-a bazat pe prețul mediu de vânzare pe piața internă al tuturor vânzărilor interne ale grupului de producători indonezieni cooperanți.

(139)

Ancheta a mai arătat că MSG a fost vândut în vrac și cu amănuntul. Solicitantul a furnizat informații conform cărora MSG în vrac (și anume, vânzările în ambalaje cu dimensiuni de cel puțin 20 kg) au reprezentat marea majoritate a vânzărilor la export către Uniune, în timp ce vânzările pe piața internă din Indonezia au fost realizate atât în vrac, cât și cu amănuntul (vânzări în ambalaje mici destinate consumatorilor).

(140)

Datele prezentate de grupul de producători indonezieni cooperanți au confirmat că MSG-ul în vrac a fost comercializat pe piața internă indoneziană la prețuri mai mici decât costul de producție și au arătat că există o diferență de preț semnificativă între vânzările în vrac și vânzările cu amănuntul.

(141)

Prin urmare, din motive de exhaustivitate și pentru a asigura o comparație echitabilă între valoarea normală și prețul de export, Comisia a calculat, de asemenea, o valoare normală alternativă bazată pe vânzările interne în vrac, care ar putea fi comparată cu prețurile de vânzare la export, în principal în vrac. La fel ca mai sus, prețurile de vânzare a MSG în vrac s-au bazat pe informațiile furnizate de grupul de producători indonezieni cooperanți. Întrucât vânzările pe piața internă în vrac au fost efectuate sub costul mediu de producție, Comisia a construit valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatele (3) și (6) din regulamentul de bază prin adăugarea mediei ponderate a costurilor VAG și a profitului înregistrat de grupul de producători indonezieni cooperanți din toate vânzările interne de MSG (în vrac și cu amănuntul), în cursul perioadei anchetei de reexaminare. În absența oricăror alte informații disponibile, aceasta a fost considerată cea mai adecvată și mai rezonabilă sursă de informații.

(142)

În lipsa cooperării producătorilor-exportatori indonezieni, prețul de export a fost stabilit pe baza datelor din Comext (Eurostat), în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. Întrucât prețurile din Comext sunt înregistrate la nivelul CIF, iar grupul de producători indonezieni cooperanți nu a efectuat exporturi către Uniune, nivelul franco fabrică a fost stabilit pe baza dovezilor furnizate în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor pentru costurile de transport și asigurare din Indonezia către frontiera Uniunii.

(143)

Comisia a comparat valoarea normală în cele două scenarii diferite descrise mai sus cu prețul de export stabilit mai sus. Pe această bază, marja de dumping medie ponderată, exprimată ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de plata taxelor vamale, a fost de:

(144)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că practicile de dumping din Indonezia au continuat în perioada anchetei de reexaminare.

(145)

Ca urmare a constatării existenței dumpingului în perioada anchetei de reexaminare, Comisia a examinat, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, probabilitatea continuării dumpingului, în eventualitatea abrogării măsurilor în ceea ce privește importurile din RPC. Ca urmare a lipsei de cooperare a producătorilor-exportatori/producătorilor din RPC, Comisia și-a bazat evaluarea pe datele disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, și anume pe constatările din reexaminarea anterioară în perspectiva expirării măsurilor menționate în considerentul 2, pe informațiile furnizate în cererea de reexaminare, pe informații disponibile în mod public, pe date Comext (Eurostat) și GTA. Au fost analizate următoarele elemente: capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din RPC, prețurile de export către piețele țărilor terțe, atractivitatea pieței Uniunii și practicile de eludare.

(146)

Din cauza lipsei de cooperare, Comisia a trebuit să își bazeze evaluarea pe datele disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, în special pe informațiile furnizate în cerere și pe constatările reexaminării anterioare efectuate în perspectiva expirării măsurilor, precum și pe alte surse publice, detaliate în considerentul 149.

(147)

Capacitatea de producție de MSG din China a crescut continuu din 2015, conform informațiilor furnizate de solicitant. Din 2013, ca urmare a legislației consolidate privind protecția mediului, producătorii mai mici de MSG din China au ieșit de pe piața MSG, în timp ce producătorii mai mari și-au extins instalațiile și și-au crescut capacitatea de producție cu [10-30] %, ajungând la [3 500 000-4 000 000] de tone, între 2016 și 2018. În aceeași perioadă, capacitatea neutilizată totală a crescut cu [100-130] %. Începând din 2018, capacitatea neutilizată în rândul producătorilor activi de MSG din RPC a fost estimată a fi de [12-15] ori mai mare decât dimensiunea consumului din Uniune în perioada anchetei de reexaminare.

(148)

În plus, mai multe articole (90) disponibile în mod public, bazate pe rapoarte de piață, confirmă creșterea rapidă a volumelor de producție din China. Pe baza acestor informații disponibile în mod public, mai mulți producători importanți de MSG din RPC și-au crescut capacitatea din 2015.

(149)

Informațiile disponibile public (91) au indicat că Fufeng Group, unul dintre principalii producători de MSG din RPC și principalul exportator către Uniune, potrivit aplicantului, și-a crescut capacitatea de producție cu 41 %, de la 940 000 de tone în 2015 la 1 330 000 de tone în 2019. În același timp, gradul său de utilizare a capacității a scăzut la 80 %. Aceasta înseamnă că, în 2019, capacitatea neutilizată a unui singur producător chinez s-a ridicat la 266 000 de tone, adică de peste [două până la patru] ori consumul total al Uniunii în cursul aceleiași perioade.

(150)

Având în vedere că există alți producători de MSG în RPC de dimensiuni comparabile cu cele ale grupului Fufeng de mai sus, este rezonabil să se concluzioneze că în RPC există o supracapacitate semnificativă.

(151)

Comisia a examinat dacă este probabil ca producătorii-exportatori chinezi să își mărească vânzările la export către Uniune la prețuri de dumping în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor. Prin urmare, Comisia a examinat nivelurile prețurilor producătorilor-exportatori chinezi către Uniune în comparație cu piețele altor țări terțe, pentru a stabili dacă piața Uniunii a fost atractivă din punctul de vedere al nivelurilor prețurilor.

(152)

În lipsa cooperării, Comisia a utilizat statisticile Eurostat și GTA. S-a constatat că prețul mediu de export din China către Uniune a fost doar ușor mai mic decât prețul de export mediu global din China către piețele altor țări terțe. Având în vedere că, astfel cum se explică în considerentul 221, prețurile de import din China către UE (fără taxa antidumping) au subcotat în mod semnificativ prețurile industriei Uniunii în cursul PAR, este foarte probabil ca, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor, piața Uniunii să fie mai atractivă pentru exportatorii chinezi decât piețele altor țări terțe. Acest lucru se datorează faptului că, în absența taxelor, exportatorii chinezi ar putea exporta către Uniune la prețuri mai mari decât cele către piețele altor țări terțe, dar tot sub prețurile industriei Uniunii.

(153)

S-a constatat, de asemenea, că, în pofida măsurilor antidumping în vigoare, importurile din China au rămas relativ stabile atât în ceea ce privește volumul, cât și cota de piață, reprezentând [4-7 %] din cota de piață în cursul perioadei anchetei de reexaminare (din care mai mult de jumătate erau în regim de perfecționare activă; a se vedea secțiunea 5.3.2 de mai jos). În plus, astfel cum s-a explicat în considerentele 8 și 9, s-a constatat că producătorii-exportatori chinezi eludează măsura antidumping în vigoare prin exportarea unui produs ușor modificat (MSG în amestec și soluție). Practicile de eludare demonstrează interesul producătorilor-exportatori chinezi de a accesa piața Uniunii fără restricții și, prin urmare, atractivitatea pieței Uniunii pentru exporturile din China.

(154)

Având în vedere capacitatea semnificativă de producție din RPC și atractivitatea pieței Uniunii pentru producătorii-exportatori chinezi, astfel cum reiese din prețurile de export ale țărilor terțe și din practicile de eludare, Comisia a concluzionat că există o mare probabilitate ca expirarea măsurilor antidumping să conducă la o creștere a exporturilor care fac obiectul unui dumping.

(155)

Având în vedere constatările sale privind continuarea dumpingului în cursul PAR și evoluția probabilă a exporturilor în eventualitatea expirării măsurilor, astfel cum se explică în considerentul 154, Comisia a concluzionat că există o mare probabilitate ca expirarea măsurilor antidumping la importurile din RPC să conducă la continuarea dumpingului.

(156)

Ca urmare a constatării existenței dumpingului în cursul perioadei anchetei de reexaminare, Comisia a examinat, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, probabilitatea continuării dumpingului, în eventualitatea abrogării măsurilor. Ca urmare a lipsei de cooperare din partea producătorilor-exportatori din Indonezia, Comisia și-a bazat evaluarea pe datele disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, în special pe informațiile furnizate în cerere și pe statisticile disponibile, și anume pe cele furnizate de Eurostat și GTA. Au fost analizate următoarele elemente: capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din Indonezia, situația pieței interne din Indonezia, prețurile de export către piețele altor țări terțe și atractivitatea pieței Uniunii.

(157)

Având în vedere lipsa cooperării pe scară largă a producătorilor-exportatori indonezieni, capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din Indonezia au fost stabilite pe baza datelor disponibile, în special pe baza informațiilor furnizate de solicitant, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază.

(158)

Capacitatea de producție din Indonezia a depășit în mod substanțial volumul de producție. Conform cererii, capacitatea de producție de MSG s-a ridicat la aproximativ 240 de mii de tone între iulie 2018 și iunie 2019, în timp ce volumele de producție s-au ridicat la aproximativ 200 de mii de tone în aceeași perioadă. Prin urmare, gradul de utilizare a capacității a atins aproximativ 85 %, ceea ce reprezintă o capacitate neutilizată estimată de aproximativ 35 de mii de tone, reprezentând o capacitate de [zero-două] ori mai mare decât dimensiunea consumului total al Uniunii în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(159)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că producătorii-exportatori indonezieni dispun de o capacitate neutilizată semnificativă, pe care ar putea să o utilizeze pentru a produce MSG în vederea exportului pe piața Uniunii în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(160)

Conform statisticilor GTA, exporturile de MSG din China către Indonezia au crescut cu 71 % între 2016 și 2019, de la 26 668 de tone la 45 498 de tone în 2019. În aceeași perioadă, prețurile exporturilor de MSG din China către Indonezia au scăzut cu peste 8 %, de la 949 EUR/tonă în 2016 la 874 EUR/tonă în 2019.

(161)

Creșterea nivelului importurilor la prețuri scăzute din China a făcut din ce în ce mai dificil pentru producătorii indonezieni să vândă MSG pe piața lor internă și/sau să își acopere costurile de producție din vânzările interne. În cursul anchetei, acest lucru a putut fi observat și la nivelul grupului de producători indonezieni cooperanți, care vindeau MSG în vrac la prețuri mai mici, astfel cum se explică în considerentul 139. O astfel de situație consolidează motivația producătorilor indonezieni de a-și crește vânzările la export către țări terțe, inclusiv către Uniune, pentru a absorbi cel puțin costul de producție fix.

(162)

Potrivit anchetei, cota de piață a Indoneziei a rămas reprezentativă pe parcursul întregii perioade examinate și a fost de [5-9] % în cursul perioadei anchetei de reexaminare, în pofida măsurilor antidumping în vigoare. Acest lucru arată în mod clar atractivitatea pieței Uniunii pentru producătorii indonezieni de MSG.

(163)

Comisia a examinat dacă este probabil ca producătorii-exportatori indonezieni să își mărească vânzările la export către Uniune la prețuri de dumping în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor. Prin urmare, Comisia a examinat nivelurile prețurilor producătorilor-exportatori indonezieni către Uniune în comparație cu piețele altor țări terțe, pentru a stabili dacă piața Uniunii a fost atractivă din punctul de vedere al nivelurilor prețurilor.

(164)

În lipsa cooperării din partea producătorilor-exportatori indonezieni, comparația dintre prețurile indoneziene de export către Uniune și prețurile indoneziene de export către alte piețe de export în cursul perioadei anchetei de reexaminare s-a bazat pe datele furnizate de GTA. Astfel, prețul mediu de vânzare la export la nivelul FOB din Indonezia către Uniune a fost ușor mai ridicat (cu 1,6 %) decât prețul mediu global de vânzare la export din Indonezia către piețele altor țări terțe. Deși prețurile au fost doar ușor mai ridicate către Uniune, cota de piață constantă și încă semnificativă a exporturilor indoneziene în Uniune confirmă faptul că nivelurile prețurilor către Uniune au fost atractive. În plus, având în vedere faptul că prețurile FOB înregistrate în GTA nu includ taxele antidumping (care se situează între 7,2 % și 28,4 % pentru producătorii-exportatori indonezieni), nivelul prețurilor către Uniune ar fi în mod clar atractiv pentru exportatorii indonezieni în cazul în care taxele ar expira, deoarece le-ar permite să își majoreze prețurile de export. În acest scenariu, piața Uniunii ar genera un nivel al prețurilor mai profitabil decât alte piețe terțe și, prin urmare, ar exista un stimulent puternic pentru creșterea exporturilor către Uniune.

(165)

Având în vedere supracapacitatea semnificativă a producătorilor indonezieni, situația pieței interne din Indonezia și atractivitatea pieței Uniunii pentru producătorii-exportatori indonezieni, Comisia a concluzionat că există o mare probabilitate ca expirarea măsurilor antidumping să conducă la o creștere a volumului exporturilor care fac obiectul unui dumping.

(166)

Având în vedere constatările sale privind continuarea dumpingului în cursul PAR și evoluția probabilă a exporturilor în eventualitatea expirării măsurilor, astfel cum s-a stabilit în considerentul 165, Comisia a concluzionat că există o mare probabilitate ca expirarea măsurilor antidumping la importurile din Indonezia să conducă la continuarea dumpingului.

(167)

Produsul similar a fost fabricat de un singur producător din Uniune în cursul perioadei examinate. Acesta constituie „industria Uniunii” în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(168)

Comisia a stabilit consumul la nivelul Uniunii prin adăugarea vânzărilor industriei Uniunii pe piața din Uniune la importurile din RPC, Indonezia și din alte țări terțe, pe baza statisticilor Eurostat.

(169)

Consumul la nivelul Uniunii a evoluat astfel:

Tabelul 2

Consumul la nivelul Uniunii (în tone)

(170)

Consumul Uniunii pe piața liberă a crescut ușor între 2016 și 2017, apoi a scăzut spre sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare. În ansamblu, consumul la nivelul Uniunii pe piața liberă a scăzut cu 5 % în perioada examinată.

(171)

Există și un foarte mic consum captiv în Uniune, reprezentând mai puțin de 0,5 % din consumul de pe piața liberă pe parcursul întregii perioade examinate. Consumul captiv a crescut cu 145 % în perioada examinată.

(172)

Comisia a stabilit volumul și cota de piață a importurilor pe baza datelor Eurostat.

(173)

Importurile din țările în cauză și cota lor de piață au evoluat astfel:

Tabelul 3

Volumul importurilor (în tone) și cota de piață

(174)

Volumul importurilor din RPC a fost aproape constant între 2016 și 2017, a scăzut semnificativ în 2018 (cu 39 % în comparație cu 2017) și apoi a crescut cu 57 % până la sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare în comparație cu 2018. În ansamblu, volumul importurilor din RPC a scăzut cu 3 % în cursul perioadei examinate.

(175)

Volumul importurilor din Indonezia a crescut cu 10 % între 2016 și 2018, apoi a scăzut semnificativ cu 39 % până la sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare, în comparație cu nivelurile din 2018. În cursul perioadei examinate, volumul importurilor din Indonezia a scăzut cu 32 %.

(176)

Cota de piață a RPC a crescut cu 2 % în cursul perioadei examinate, în timp ce pentru Indonezia aceasta a scăzut cu 29 % în aceeași perioadă. Cu toate acestea, cotele de piață pentru RPC și pentru Indonezia s-au situat peste nivelul de minimis pe parcursul întregii perioade examinate.

(177)

MSG este importat din RPC în regim normal, precum și în regim de perfecționare activă.

(178)

Importurile din RPC în regim normal și în regim de perfecționare activă au evoluat astfel:

Tabelul 4

Volumul importurilor (în tone) din RPC în regim normal și în regim de perfecționare activă

(179)

68 % din totalul importurilor din RPC au fost realizate prin intermediul regimului de perfecționare activă în perioada anchetei de reexaminare. În cursul perioadei examinate, volumul acestora a crescut cu 41 %.

(180)

Comisia a stabilit prețurile importurilor pe baza datelor Eurostat.

(181)

Prețurile medii ponderate ale importurilor din țările în cauză au evoluat astfel:

Tabelul 5

Prețurile de import (EUR/kg)

(182)

Prețul de import din RPC a scăzut cu 17 % între 2016 și 2018, apoi a crescut cu 5 % până la sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare. În ansamblu, prețurile de import din RPC au scăzut cu 12 % în cursul perioadei examinate.

(183)

Prețul de import din Indonezia a urmat aceeași tendință ca prețul de import din RPC, scăzând cu 13 % între 2016 și 2018 și apoi crescând cu 9 % până la sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare. În cursul perioadei examinate, prețul de import din Indonezia a scăzut cu 6 %.

(184)

Având în vedere lipsa de cooperare din partea producătorilor-exportatori chinezi și indonezieni, astfel cum se menționează în considerentul 24, Comisia a determinat subcotarea prețurilor în cursul perioadei anchetei de reexaminare comparând prețul de vânzare mediu ponderat al unicului producător din Uniune, perceput de la clienții neafiliați de pe piața Uniunii, ajustat la nivel franco fabrică și prețurile medii ponderate de export furnizate de Eurostat, inclusiv taxa antidumping, cu ajustări corespunzătoare pentru taxele vamale și costurile ulterioare importului. În ceea ce privește importurile din RPC, prețul volumelor de MSG importate în regim de perfecționare activă nu a fost luat în considerare, deoarece aceste volume nu sunt puse în liberă circulație pe piața Uniunii.

(185)

Rezultatul comparației a fost exprimat ca procent din cifra de afaceri a unicului producător din Uniune pe parcursul perioadei anchetei de reexaminare. Acesta nu a indicat existența unei subcotări nici pentru RPC, nici pentru Indonezia.

(186)

Importurile de MSG din alte țări terțe decât RPC și Indonezia au provenit în principal din Vietnam și Brazilia.

(187)

Volumul importurilor, precum și cota de piață și tendințele prețurilor pentru importurile de MSG din alte țări terțe au evoluat astfel:

Tabelul 6

Importuri din țări terțe

(188)

Volumul importurilor din alte țări terțe a scăzut, în ansamblu, de la 5 642 400 kg în 2016 la 4 345 700 kg în perioada anchetei de reexaminare, ceea ce înseamnă o scădere cu 23 % pe parcursul perioadei examinate. Cota de piață corespunzătoare a scăzut cu 19 % în aceeași perioadă. În ansamblu, prețurile importurilor din țări terțe au crescut cu 3 % în cursul perioadei examinate și sunt considerabil mai mari decât prețurile importurilor din țările în cauză.

(189)

Evaluarea situației economice a industriei Uniunii a inclus o evaluare a tuturor indicatorilor economici care influențează situația industriei Uniunii în cursul perioadei examinate.

(190)

Producția totală, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate astfel:

Tabelul 7

Producție, capacitate de producție și grad de utilizare a capacității de producție

(191)

Producția a înregistrat fluctuații ușoare pe parcursul perioadei examinate. Dacă între 2016 și 2017 a crescut cu 6 %, între 2017 și 2018 a scăzut cu 3 %, apoi a crescut din nou în perioada anchetei de reexaminare cu 3 %. În ansamblu, volumul producției a crescut cu 6 % pe parcursul perioadei examinate. Ancheta a arătat că fluctuațiile au fost cauzate în principal de opririle în vederea lucrărilor de întreținere pe care industria Uniunii le-a întreprins (în anumiți ani 16 zile, iar în alții 10 zile).

(192)

Capacitatea de producție a rămas stabilă pe parcursul perioadei examinate.

(193)

Ca urmare a unei capacități de producție stabile, gradul de utilizare a capacității a evoluat în conformitate cu volumul producției, și anume mai întâi a crescut între 2016 și 2017, apoi a scăzut între 2017 și 2018 și apoi a crescut din nou în perioada anchetei de reexaminare. Prin urmare, gradul de utilizare a capacității a crescut, de asemenea, cu 6 % în cursul perioadei examinate.

(194)

Volumul vânzărilor și cota de piață a industriei Uniunii au evoluat pe parcursul perioadei examinate astfel:

Tabelul 8

Volumul vânzărilor și cota de piață

(195)

Volumul vânzărilor de MSG ale industriei Uniunii a crescut cu doar 1 % pe parcursul perioadei examinate. Mai întâi a crescut cu 7 % între 2016 și 2017 și apoi a scăzut cu 6 % până la sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare. Scăderea paralelă a consumului a condus la o creștere a cotei de piață a industriei Uniunii cu 6 % în cursul perioadei examinate.

(196)

Astfel cum s-a menționat mai sus, în timp ce consumul din Uniune pe piața liberă a scăzut cu 5 % în cursul perioadei examinate, volumul vânzărilor industriei Uniunii a crescut ușor, cu 1 %, ceea ce înseamnă o creștere a cotei de piață de 6 %.

(197)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat în cursul perioadei examinate astfel:

Tabelul 9

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(198)

Ocuparea forței de muncă la nivelul industriei Uniunii a scăzut cu 3 % în cursul perioadei examinate. Această scădere s-a datorat sinergiilor dintre serviciile comune [cum ar fi tehnologia informației („IT”) și resursele umane („HR”)] după integrarea activității înghețate de vânzare cu amănuntul în cadrul AFE.

(199)

Productivitatea a scăzut ca urmare a coroborării unei scăderi a gradului de ocupare a forței de muncă cu creșterea volumului producției, astfel cum se explică în considerentul 191.

(200)

Marjele de dumping pentru țările în cauză au fost cu mult peste nivelul de minimis, astfel cum se menționează în considerentele 134 și 143, iar volumul și cota de piață a importurilor din țările în cauză au rămas semnificative în cursul perioadei examinate, astfel cum se descrie în considerentele 174-176.

(201)

Prin urmare, practicile tarifare neloiale aplicate în continuu de producătorii-exportatori din RPC și Indonezia nu au permis industriei Uniunii să se redreseze în urma practicilor de dumping anterioare.

(202)

În perioada examinată, prețurile de vânzare unitare medii ponderate ale producătorului unic din Uniune către clienți neafiliați din Uniune au evoluat astfel:

Tabelul 10

Prețurile de vânzare și costurile din Uniune

(203)

Prețul de vânzare unitar mediu practicat de industria Uniunii către clienți neafiliați din Uniune a scăzut cu 7 % pe parcursul perioadei examinate. Acesta a avut o tendință descrescătoare între 2016 și 2018 și apoi a crescut în perioada anchetei de reexaminare. Tendința prețului de vânzare practicat de industria Uniunii a urmat tendința prețurilor de import chineze și indoneziene pe piața Uniunii.

(204)

Costul de producție unitar a scăzut pe parcursul perioadei examinate cu 4 %. Acesta a fost stabil între 2016 și 2017, apoi a crescut cu 4 % în 2018 față de 2017 și a scăzut cu 8 % în perioada anchetei de reexaminare. Scăderea costului de producție în 2019 în comparație cu 2018 se datorează eforturilor industriei Uniunii de a reduce consumul de materii prime în procesul de fabricație, precum și unei scăderi a prețului materiilor prime.

(205)

Costurile medii cu forța de muncă ale unicului producător din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate astfel:

Tabelul 11

Costurile medii cu forța de muncă per angajat

(206)

Costurile medii cu forța de muncă per angajat au scăzut cu 2 % în perioada examinată. Această scădere este legată de sinergiile dintre funcțiile IT, financiare, de resurse umane și de conducere de nivel superior obținute după integrarea activității înghețate de vânzare cu amănuntul în cadrul AFE, astfel cum se menționează în considerentul 198.

(207)

Nivelul stocurilor unicului producător din Uniune a evoluat în cursul perioadei examinate astfel:

Tabelul 12

Stocurile

(208)

Stocurile finale totale au scăzut cu 22 % pe parcursul perioadei examinate. Stocurile finale au înregistrat o tendință descrescătoare între 2016 și 2018, iar apoi au crescut în perioada anchetei de reexaminare cu 23 % în comparație cu 2018. În pofida tendinței de scădere, nivelul stocurilor a rămas ridicat în cursul perioadei examinate.

(209)

Stocurile finale ca procent din producție au scăzut cu 38 % între 2016 și 2018 și apoi au crescut cu 20 % în perioada anchetei de reexaminare. În ansamblu, acestea au scăzut cu 26 %. Această tendință descrescătoare a urmat tendința descrescătoare a stocurilor finale și ușoara creștere a volumului producției.

(210)

Rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor unicului producător din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate astfel:

Tabelul 13

Rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor

(211)

Comisia a stabilit rentabilitatea unicului producător din Uniune prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzările produsului similar către clienți neafiliați din Uniune ca procentaj din cifra de afaceri corespunzătoare respectivelor vânzări. Rentabilitatea a scăzut semnificativ între 2016 și 2018. Unicul producător din Uniune a înregistrat pierderi între 2017 și 2019. În 2019, rentabilitatea s-a îmbunătățit în comparație cu 2018 ca urmare a creșterii prețului de vânzare și a scăderii costului de producție, astfel cum se menționează în considerentele 203 și 204. Cu toate acestea, în cursul perioadei examinate, rentabilitatea a scăzut de la [1,6 % – 2,7 %] în 2016 la pierderi de [-0,6 % – -0,4 %] în cursul PAR.

(212)

Fluxul net de lichidități reprezintă capacitatea industriei Uniunii de a-și autofinanța activitățile. Fluxul net de lichidități a prezentat aceeași tendință ca și rentabilitatea: a scăzut între 2016 și 2018, apoi a crescut în cursul perioadei anchetei de reexaminare. În ansamblu, fluxul net de lichidități a scăzut cu 50 % pe parcursul perioadei examinate.

(213)

Investițiile au scăzut cu 23 % pe parcursul perioadei examinate. Acestea au reprezentat, în principal, investiții necesare pentru întreținerea echipamentelor, reducerea consumului de materii prime, precum și investiții pentru respectarea cerințelor legale privind siguranța și protecția mediului.

(214)

Randamentul investițiilor este profitul exprimat ca procentaj din valoarea contabilă netă a investițiilor. Ca și în cazul celorlalți indicatori financiari, randamentul investițiilor a avut o tendință descrescătoare între 2016 și 2018 și a crescut ușor în perioada anchetei de reexaminare. În cursul perioadei examinate, randamentul investițiilor a scăzut cu 386 %.

(215)

În cele din urmă, ținând seama de scăderea rentabilității și a fluxului de lichidități, capacitatea societății de a mobiliza capitaluri a fost, de asemenea, afectată negativ.

(216)

În pofida măsurilor în vigoare, importurile care fac obiectul unui dumping din China și Indonezia au continuat în volume semnificative.

(217)

Industria Uniunii se află într-o situație financiară dificilă. Deși unii dintre indicatorii de prejudiciu, cum ar fi volumul producției, cota de piață și stocurile prezintă o tendință favorabilă, alți indicatori, cum ar fi prețurile de vânzare, rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor, prezintă o tendință negativă.

(218)

În pofida măsurilor în vigoare, a creșterii productivității și a faptului că industria Uniunii a reușit să își reducă costul de producție, industria Uniunii a înregistrat în continuare pierderi între 2017 și 2019.

(219)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(220)

În continuare, Comisia a verificat dacă există o legătură de cauzalitate între importurile din țările în cauză și prejudiciul suferit de industria Uniunii.

(221)

În ceea ce privește RPC, ancheta a arătat că volumul importurilor a rămas peste nivelurile de minimis pe parcursul întregii perioade examinate. Deși marja de subcotare a fost negativă la aplicarea taxelor antidumping la prețul importurilor în cursul perioadei anchetei de reexaminare, marja de subcotare fără taxele antidumping incluse a fost de peste 20 %. În plus, întrucât industria Uniunii înregistrează pierderi și având în vedere profitul-țintă cuprins între 5 % și 15 %, astfel cum s-a stabilit în cursul anchetei inițiale pentru Indonezia (92), importurile din China intră în mod clar în Uniune la prețuri prejudiciabile.

(222)

În ceea ce privește Indonezia, ancheta a arătat, de asemenea, că, la fel ca în cazul RPC, importurile au fost peste nivelurile de minimis pe parcursul întregii perioade examinate. Marja de subcotare a fost negativă fără taxele antidumping. Cu toate acestea, prețurile actuale de import fără taxe antidumping ar conduce la o marjă de subcotare mai mare de 7 % în comparație cu un preț-țintă stabilit pe baza costului de producție al industriei UE în cursul PAR și cu profitul-țintă cuprins între 5 % și 15 %, astfel cum a fost stabilit în cursul anchetei inițiale pentru Indonezia.

(223)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că prejudiciul important suferit de industria Uniunii a fost cauzat de importurile din RPC și nu ar fi putut fi cauzat de importurile din Indonezia, deoarece, din cauza efectului măsurilor, importurile din Indonezia au fost efectuate la prețuri care nu au cauzat un prejudiciu industriei Uniunii.

(224)

Prin urmare, Comisia a examinat în continuare probabilitatea continuării prejudiciului cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping din RPC și probabilitatea reapariției prejudiciului cauzat de importurile din Indonezia care fac obiectul unui dumping în eventualitatea abrogării măsurilor.

(225)

Comisia a concluzionat, în considerentul 219, că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important în perioada anchetei de reexaminare. În considerentul 223, Comisia a stabilit, de asemenea, că prejudiciul important suferit de industria Uniunii a fost cauzat de importurile din RPC. În continuare, Comisia a evaluat dacă, în acest caz, ar exista probabilitatea continuării prejudiciului cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping din RPC în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor împotriva acestora.

(226)

În acest sens, Comisia a analizat următoarele elemente: volumul producției și capacitatea neutilizată din RPC, atractivitatea pieței Uniunii pentru producătorii-exportatori chinezi, nivelurile probabile ale prețurilor importurilor din RPC în absența măsurilor antidumping și impactul acestora asupra industriei Uniunii.

(227)

Astfel cum se explică în considerentele 147-153, având în vedere supracapacitatea semnificativă de producție din RPC și atractivitatea pieței Uniunii pentru producătorii-exportatori chinezi, există o mare probabilitate ca expirarea măsurilor antidumping să conducă la o creștere a volumului exporturilor.

(228)

În ceea ce privește efectul probabil al acestor importuri, Comisia a examinat nivelurile probabile ale prețurilor acestora în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor. În această privință, Comisia a considerat că nivelurile prețurilor de import în cursul perioadei anchetei de reexaminare, fără taxă antidumping, reprezintă un indiciu rezonabil. Pe această bază, Comisia a stabilit o subcotare semnificativă a prețurilor industriei Uniunii (peste 20 %).

(229)

În plus, întrucât industria Uniunii a înregistrat pierderi aproape în întreaga perioadă examinată, astfel cum se menționează în considerentul 211, și având în vedere că, astfel cum se explică în considerentul 221, profitul-țintă stabilit pentru această industrie este cuprins între 5 % și 15 %, importurile din China au intrat în Uniune la prețuri prejudiciabile.

(230)

Prin urmare, se concluzionează că situația industriei Uniunii, care suferă deja un prejudiciu important, s-ar deteriora și mai mult în eventualitatea abrogării măsurilor. Într-adevăr, în absența măsurilor, importurile din China care fac obiectul unui dumping la prețuri prejudiciabile ar exercita probabil o presiune suplimentară în sensul scăderii prețurilor de vânzare pe piața Uniunii. Este foarte probabil ca industria Uniunii să fie obligată să își reducă prețurile de vânzare, ceea ce ar conduce la o pierdere suplimentară de rentabilitate și, după toate probabilitățile, la pierderi importante pe termen scurt.

(231)

Ca alternativă, orice încercare de a-și crește prețurile de vânzare până la niveluri profitabile din partea industriei Uniunii va conduce, foarte probabil, la o scădere a volumelor vânzărilor și a cotei de piață a importurilor la prețuri scăzute. Având în vedere capacitățile neutilizate semnificative din RPC, producătorii-exportatori chinezi vor fi în măsură să își sporească exporturile pe termen scurt și să câștige o cotă de piață importantă în detrimentul industriei Uniunii. Este foarte probabil ca industria Uniunii să piardă economii de scară, ceea ce va conduce la o creștere a costului unitar de producție și, în consecință, va cauza scăderi suplimentare ale rentabilității industriei Uniunii. Prin urmare, viabilitatea industriei Uniunii ar fi expusă unor riscuri majore.

(232)

Având în vedere constatările de mai sus, și anume capacitatea neutilizată semnificativă din RPC, atractivitatea pieței Uniunii, nivelurile prețurilor la importurile din RPC în absența măsurilor antidumping și impactul probabil al acestora asupra industriei Uniunii, Comisia a concluzionat că, după toate probabilitățile, absența măsurilor ar conduce la o creștere semnificativă a importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC la prețuri prejudiciabile, iar prejudiciul important ar continua probabil.

(233)

Comisia a concluzionat, în considerentul 219, că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important. În considerentul 223, Comisia a stabilit, de asemenea, că prejudiciul important suferit de industria Uniunii nu ar fi putut fi cauzat de importurile din Indonezia. Prin urmare, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă ar exista probabilitatea reapariției prejudiciului cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping din Indonezia, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(234)

În această privință, Comisia a examinat capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din Indonezia, situația pieței din Indonezia, atractivitatea pieței Uniunii pentru producătorii-exportatori indonezieni, nivelurile probabile ale prețurilor importurilor din Indonezia în absența măsurilor antidumping, precum și impactul acestora asupra industriei Uniunii.

(235)

Astfel cum se explică în considerentele 158-165, având în vedere supracapacitatea semnificativă a producătorilor indonezieni, situația pieței interne din Indonezia și atractivitatea pieței Uniunii pentru producătorii-exportatori indonezieni, Comisia a concluzionat că există o probabilitate mare ca expirarea măsurilor antidumping să conducă la o creștere a volumului exporturilor.

(236)

Comisia a examinat nivelurile probabile ale prețurilor importurilor din Indonezia în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor, pe baza nivelurilor prețurilor importurilor din Indonezia în cursul perioadei anchetei de reexaminare și efectul acestora asupra situației industriei Uniunii. Deși nu a existat nicio subcotare a prețurilor industriei Uniunii de către exportatorii indonezieni după deducerea taxelor antidumping în vigoare, a existat o subcotare a prețurilor indicative de peste 7 %, utilizând un profit-țintă cuprins între 5 % și 15 %, astfel cum se explică în considerentul 229. Acest lucru arată că, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor, importurile din Indonezia ar fi efectuate la prețuri prejudiciabile, sporind presiunea asupra prețurilor practicate de industria Uniunii, care fie ar înregistra pierderi în ceea ce privește volumul vânzărilor, fie ar fi obligată să își reducă nivelul prețurilor. Acest lucru ar conduce foarte rapid la o situație de pierderi semnificative, care nu este viabilă pe termen scurt.

(237)

Având în vedere constatările de mai sus, și anume prezența capacității neutilizate în Indonezia, situația pieței din Indonezia, atractivitatea pieței Uniunii și nivelurile preconizate ale prețurilor importurilor din Indonezia în absența măsurilor antidumping și impactul acestora asupra industriei Uniunii, se concluzionează că absența măsurilor ar conduce, după toate probabilitățile, la o creștere semnificativă a importurilor care fac obiectul unui dumping din Indonezia la prețuri prejudiciabile și ar fi probabil să reapară prejudiciul important.

(238)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă menținerea măsurilor antidumping existente ar fi împotriva interesului Uniunii în ansamblu. Determinarea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea diferitelor interese implicate în ansamblul lor, printre care cele ale industriei, ale importatorilor și ale utilizatorilor din Uniune.

(239)

Toate părțile interesate au avut posibilitatea să își exprime punctul de vedere în temeiul articolului 21 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(240)

Pe această bază, Comisia a examinat dacă, în pofida concluziilor privind probabilitatea continuării dumpingului și a prejudiciului pentru RPC, precum și a continuării dumpingului și a reapariției prejudiciului pentru Indonezia, există motive imperioase care ar conduce la concluzia că menținerea măsurilor existente nu este în interesul Uniunii.

(241)

Ancheta a stabilit că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important. Astfel cum s-a menționat în considerentul 223, prejudiciul important a fost cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping din RPC și, prin urmare, s-a concluzionat că există probabilitatea continuării prejudiciului important în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor împotriva RPC. Ancheta a stabilit, de asemenea, că există probabilitatea reapariției unui prejudiciu important în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor împotriva importurilor din Indonezia. În special, redresarea preconizată a industriei Uniunii în urma prejudiciului important suferit ar putea fi pusă în pericol în cazul în care importurile de MSG din China și Indonezia ar crește pe piața Uniunii la prețuri de dumping.

(242)

În cazul în care măsurile ar fi menținute, se preconizează că industria Uniunii va putea, treptat, să beneficieze pe deplin de efectele măsurilor instituite. Acest lucru este confirmat și de faptul că măsurile antidumping privind importurile de MSG din RPC au fost extinse la importurile de MSG în amestec sau în soluție originar din RPC în urma unei anchete antieludare din 2020, astfel cum se explică în considerentele 8 și 9.

(243)

În cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor, este foarte probabil ca situația industriei Uniunii să se deterioreze în continuare, astfel cum s-a explicat mai sus în cadrul analizei probabilității continuării/reapariției prejudiciului din considerentele 225-237.

(244)

Prin urmare, s-a concluzionat că menținerea măsurilor în vigoare împotriva RPC și a Indoneziei ar fi în interesul industriei Uniunii.

(245)

În urma publicării avizului de deschidere s-au făcut cunoscuți patru importatori neafiliați. Toți aceștia au cooperat pe deplin la anchetă, transmițând un răspuns complet la chestionar.

(246)

Doi dintre importatorii neafiliați cooperanți au importat MSG atât din RPC, cât și din Indonezia, iar ceilalți doi doar din Indonezia. Pentru toți, impactul activității legate de MSG asupra cifrei lor de afaceri totale a fost foarte redus (sub 1,5 % din cifra totală de afaceri). În plus, ancheta a arătat că importatorii au înregistrat profit, în pofida măsurilor în vigoare. MSG-ul importat a fost utilizat atât pentru sectorul alimentar, cât și pentru sectorul nealimentar.

(247)

Din aceste motive, Comisia a concluzionat că, în cazul în care măsurile ar fi menținute, este probabil ca impactul asupra situației economice a importatorilor să nu fie semnificativ.

(248)

Utilizatorii își desfășoară activitatea în principal în sectorul alimentar și al băuturilor și utilizează MSG pentru a produce amestecuri de condimente, supe și alte preparate. MSG poate fi utilizat pentru aplicații specifice în sectorul nealimentar, de exemplu pentru producerea de detergenți.

(249)

Niciun utilizator nu a cooperat în cadrul anchetei.

(250)

Ancheta actuală nu a evidențiat niciun impact negativ semnificativ al măsurilor în vigoare asupra utilizatorilor. Anchetele anterioare cu privire la China și la Indonezia au arătat că măsurile nu par să fi avut niciun efect negativ semnificativ asupra utilizatorilor cooperanți.

(251)

Din aceste motive, Comisia a concluzionat că, în cazul în care măsurile ar fi menținute, este probabil ca impactul asupra situației economice a acestor operatori să nu fie semnificativ.

(252)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că nu există motive imperioase din sfera interesului Uniunii împotriva menținerii măsurilor existente care vizează importurile de MSG originar din țările în cauză.

(253)

Pe baza concluziilor la care a ajuns Comisia cu privire la probabilitatea continuării dumpingului în cazul RPC și al Indoneziei, la probabilitatea continuării prejudiciului pentru RPC și a reapariției prejudiciului pentru Indonezia, precum și la interesul Uniunii, măsurile antidumping privind importurile de MSG originar din RPC și Indonezia ar trebui menținute.

(254)

Pentru a reduce la minimum riscurile de eludare ca urmare a diferenței mari dintre nivelurile taxei, sunt necesare măsuri speciale de asigurare a aplicării taxelor antidumping individuale. Societățile care beneficiază de taxe antidumping individuale trebuie să prezinte o factură comercială valabilă autorităților vamale ale statelor membre. Factura trebuie să respecte cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament. Importurile care nu sunt însoțite de factura respectivă trebuie să facă obiectul taxei antidumping aplicabile „tuturor celelalte societăți”.

(255)

Deși prezentarea acestei facturi este necesară pentru ca autoritățile vamale ale statelor membre să aplice nivelurile individuale ale taxei antidumping la importuri, ea nu este singurul element care trebuie luat în considerare de către autoritățile vamale. Într-adevăr, chiar dacă le este prezentată o factură care îndeplinește toate cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament, autoritățile vamale ale statelor membre trebuie să își efectueze verificările obișnuite și pot, la fel ca în toate celelalte cazuri, să solicite documente suplimentare (documente de expediere etc.) pentru a verifica exactitatea datelor conținute în declarație și pentru a se asigura că aplicarea ulterioară a taxei reduse este justificată, în conformitate cu legislația vamală.

(256)

În cazul în care exporturile uneia dintre societățile care beneficiază de niveluri individuale ale taxei mai scăzute cresc semnificativ în volum, după instituirea măsurilor în cauză, s-ar putea considera că o astfel de creștere în volum constituie ea însăși o modificare a configurației schimburilor comerciale, modificare datorată instituirii măsurilor în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În astfel de circumstanțe și numai în cazul în care sunt îndeplinite condițiile, poate fi inițiată o anchetă privind eludarea. O astfel de anchetă poate examina, printre altele, necesitatea de a elimina nivelul (nivelurile) individual(e) al(e) taxelor și, prin urmare, instituirea unei taxe la nivel național.

(257)

Nivelurile individuale ale taxelor antidumping pentru societăți specificate în acest regulament sunt aplicabile doar importurilor produsului care face obiectul reexaminării, fabricat de aceste societăți și astfel, de către entitățile juridice specifice menționate. Importurile produsului care face obiectul reexaminării, fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, cu numele și adresa acesteia, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, nu pot beneficia de aceste niveluri și vor face obiectul nivelului de taxă aplicabil „tuturor celorlalte societăți”. Orice cerere de aplicare a acestor rate individuale ale taxei antidumping (de exemplu, în urma unei schimbări de denumire a entității sau în urma creării de noi entități de producție sau de vânzare) trebuie adresată de îndată Comisiei (93) și trebuie să conțină toate informațiile utile privind, în special, orice modificare a activităților societății legate de producție, de vânzări interne și de vânzări la export care rezultă, de exemplu, în urma acestei schimbări de denumire a entității sau în urma creării acestor noi entități de producție sau de vânzare. După caz, regulamentul va fi apoi modificat în mod corespunzător prin actualizarea listei de societăți care beneficiază de niveluri individuale ale taxei.

(258)

Toate părțile interesate au fost informate cu privire la faptele și la considerentele esențiale pe baza cărora s-a intenționat recomandarea menținerii măsurilor existente. Părților li s-a acordat, de asemenea, un termen pentru a-și prezenta observațiile cu privire la prezenta comunicare. Numai solicitantul a prezentat observații prin care a salutat constatările Comisiei.

(259)

În conformitate cu articolul 109 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (94), în cazul în care un cuantum trebuie rambursat în urma unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene, rata dobânzii este rata aplicată de Banca Centrală Europeană principalelor sale operațiuni de refinanțare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în prima zi calendaristică a fiecărei luni.

(260)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt în conformitate cu avizul comitetului înființat în temeiul articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036,