(1)

La data de 10 octombrie 2019, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a anunțat, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (2) (denumit în continuare „avizul de deschidere”), deschiderea unei proceduri antisubvenție (denumită în continuare „procedura”) privind importurile în Uniune de anumite foi și rulouri din oțel inoxidabil laminate la cald, originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC”) și din Indonezia, în urma unei plângeri depuse la data de 26 august 2019 de Eurofer, Asociația Europeană a Oțelului (denumită în continuare „reclamantul”), în numele a patru producători din Uniune care reprezintă producția totală a Uniunii de anumite foi și rulouri din oțel inoxidabil laminate la cald.

(2)

La data de 12 august 2019, Comisia anunțase deja deschiderea unei proceduri antidumping cu privire la importurile în Uniune ale aceluiași produs originar din RPC, din Taiwan și din Indonezia (3) (denumită în continuare „procedura antidumping paralelă”) în temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului (4) (denumit în continuare „regulamentul antidumping de bază”).

(3)

Produsul supus înregistrării (denumit în continuare „produsul în cauză”) este reprezentat de produsele laminate plate din oțeluri inoxidabile, chiar sub formă de rulouri (inclusiv produsele „tăiate la lungime” și „benzile înguste”), simplu laminate la cald, fiind excluse produsele nerulate, cu o lățime de 600 mm sau mai mult și cu o grosime de peste 10 mm. Aceste produse se încadrează în prezent la codurile SA 7219 11, 7219 12, 7219 13, 7219 14, 7219 22, 7219 23, 7219 24, 7220 11 și 7220 12. Aceste coduri SA sunt menționate doar cu titlu informativ.

(4)

Reclamantul solicitase deja în plângerea sa înregistrarea importurilor. La data de 31 octombrie 2019, reclamantul a depus o cerere de înregistrare separată referitoare la importurile care fac obiectul prezentei proceduri, în temeiul articolului 24 alineatul (5) din regulamentul de bază. Reclamantul a solicitat ca importurile produsului în cauză să fie supuse înregistrării, astfel încât ulterior să poată fi aplicate măsuri împotriva respectivelor importuri, începând cu data înregistrării lor. La 22 noiembrie și 10 Ddecembrie 2019, au fost comunicate noi elemente în sprijinul acestei cereri.

(5)

La data de 14 noiembrie 2019, Marcegaglia Specialties (denumit în continuare „Marcegaglia”), un utilizator al produsului în cauză care cooperează în cadrul procedurii antisubvenție, a transmis observații privind cererea reclamantului de înregistrare a importurilor.

(6)

În conformitate cu articolul 24 alineatul (5) din regulamentul de bază, Comisia poate să dea instrucțiuni autorităților vamale cu privire la luarea măsurilor corespunzătoare pentru a înregistra importurile, astfel încât să poată fi aplicate măsuri cu privire la aceste importuri de la data înregistrării lor. Importurile pot fi supuse înregistrării în urma unei cereri din partea industriei din Uniune care conține suficiente elemente de probă pentru a justifica o astfel de acțiune.

(7)

Potrivit reclamantului, înregistrarea este justificată deoarece produsul în cauză originar din RPC și din Indonezia este subvenționat. Acesta a susținut că industria din Uniune înregistrează prejudicii importante cauzate de o creștere a importurilor la prețuri reduse care va submina efectele corective ale eventualelor taxe definitive, permițând constituirea de stocuri.

(8)

Comisia a examinat cererea în conformitate cu articolul 16 alineatul (4) din regulamentul de bază. Ea a verificat dacă există circumstanțe critice în care, pentru produsul subvenționat în cauză, prejudiciile dificil de remediat sunt cauzate de importuri masive, efectuate într-un timp relativ scurt, ale unui produs care beneficiază de subvenții care pot face obiectul unor măsuri compensatorii și dacă se consideră necesar să se instituie retroactiv taxe compensatorii asupra respectivelor importuri, pentru a împiedica repetarea unor astfel de prejudicii.

(9)

Comisia dispune de suficiente elemente de probă care atestă faptul că importurile produsului în cauză originar din RPC și din Indonezia fac obiectul unor subvenții.

(10)

În ceea ce privește RPC, practicile de subvenționare prezumate constau în transferuri directe de fonduri, venituri publice nepercepute sau necolectate și furnizarea de către administrația publică a unor bunuri și servicii în schimbul unei remunerații mai mici decât cea adecvată. Printre acestea se numără, de exemplu, împrumuturi preferențiale și acordarea de linii de credit de către bănci de stat, programe de subvenționare a creditelor la export, garanții și asigurări la export și programe de granturi; reduceri fiscale pentru întreprinderile de înaltă și nouă tehnologie, compensații fiscale pentru cercetare și dezvoltare, amortizarea accelerată a echipamentelor utilizate de întreprinderile de înaltă tehnologie pentru dezvoltarea și producția înaltei tehnologii, o scutire referitoare la dividende între societățile rezidente calificate, reducerea impozitului cu reținere la sursă pentru dividendele plătite de întreprinderile chineze cu capital străin către societățile-mamă străine, scutiri de taxe pentru utilizarea terenurilor și reducerea taxei la export; și furnizarea de terenuri și energie de către autoritățile publice contra unei remunerații mai mici decât cea adecvată.

(11)

În ceea ce privește Indonezia, practicile de subvenționare prezumate constau în transferuri directe de fonduri, venituri publice nepercepute sau necolectate și furnizarea de către administrația publică a unor bunuri și servicii în schimbul unei remunerații mai mici decât cea adecvată. Printre acestea se numără, de exemplu, împrumuturi preferențiale în funcție de politică și avantaje fiscale în temeiul legislației indoneziene, precum și scutirea de taxa la importul de materii prime și de echipamente de producție.

(12)

Se presupune că măsurile menționate anterior reprezintă subvenții, deoarece acestea implică o contribuție financiară din partea guvernului RPC, a guvernului Indoneziei sau din partea altor autorități regionale și locale (inclusiv organisme publice) și conferă un avantaj producătorilor-exportatori ai produsului în cauză. Se afirmă că aceste subvenții sunt condiționate de rezultatele la export și/sau de utilizarea produselor naționale în locul produselor importate și/sau se limitează la anumite sectoare și/sau anumite tipuri de întreprinderi și/sau anumite locații și, prin urmare, sunt specifice și pot face obiectul unor măsuri compensatorii.

(13)

Elementele de probă privind subvenționarea au fost puse la dispoziție în versiunea publică a plângerii și analizate mai amănunțit în memorandumul privind caracterul suficient al elementelor de probă.

(14)

Prin urmare, elementele de probă disponibile în acest stadiu tind să susțină afirmația că exporturile produsului în cauză beneficiază de subvenții care pot face obiectul unor măsuri compensatorii.

(15)

În plângere și în observațiile ulterioare transmise în legătură cu cererea de înregistrare, elementele de probă referitoare la volumul importurilor arată o creștere masivă a importurilor, atât în valoare absolută, cât și în ceea ce privește cota de piață, în perioada cuprinsă între 2015 și iunie 2019. Mai precis, elementele de probă furnizate în plângere arată că exportatorii chinezi și indonezieni au crescut foarte mult volumul vânzărilor de produs în cauză către Uniune, fapt care a determinat o creștere puternică a cotei de piață până la 28,7 % în cea de-a doua jumătate a anului 2018.

(16)

O analiză a evoluției importurilor pentru întreaga perioadă examinată și pentru perioada ulterioară deschiderii anchetei, și anume prin adăugarea de date din baza de date Surveillance 2 care acoperă produsul specific în cauză la datele din plângere, nu sugerează că creșterea masivă a importurilor a încetat:

Volumele importurilor din țările în cauză (tone)

(17)

Pe baza acestor date statistice, Comisia a constatat că importurile masive din țările în cauză au fost confirmate chiar și în cele două luni de la deschiderea anchetei, și anume în octombrie și noiembrie 2019, volumul lunar mediu al importurilor în aceste luni fiind cu 12 % mai mare decât nivelul deja ridicat observat în perioada de anchetă. Datele statistice aflate la dispoziția Comisiei după deschiderea anchetei arată o tendință de creștere a volumelor importurilor provenite din țările în cauză. Aceste creșteri, împreună cu cotele de piață respective ale celor două țări exportatoare pe parcursul perioadei examinate, au dus la importuri masive într-o perioadă de timp relativ scurtă, în sensul articolului 16 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(18)

În plus, Comisia dispune de suficiente elemente de probă potrivit cărora practicile de subvenționare ale exportatorilor cauzează un prejudiciu important industriei din Uniune. Volumul și prețurile importurilor produsului în cauză au avut un impact negativ asupra cantităților vândute și a nivelului prețurilor practicate pe piața Uniunii, precum și asupra cotei de piață deținute de industria din Uniune. Acest lucru a generat efecte negative semnificative asupra performanței generale și a situației financiare a industriei din Uniune. Elementele de probă privind factorii care determină prejudiciul prevăzuți la articolul 8 alineatul (4) din regulamentul de bază constau în datele conținute în plângere și în observațiile ulterioare cu privire la înregistrare și sunt susținute de datele Eurostat aflate la dispoziția publicului. Plângerea a arătat, printre altele, că vânzările industriei din Uniune către părți neafiliate au scăzut cu 6 % între 2015 și 2018, că în perioada respectivă cota de piață a acesteia a scăzut cu 4,3 % și că rentabilitatea a fost scăzută în 2018, reprezentând mai puțin de jumătate din rentabilitatea atinsă în 2017. În plus, rentabilitatea a scăzut dramatic în cursul anului 2018 și a fost de doar 2,2 % în a doua jumătate a anului respectiv. Plângerea a demonstrat, de asemenea, faptul că ocuparea forței de muncă a scăzut cu 3 % față de anul 2015.

(19)

De asemenea, în cererea sa de înregistrare, reclamantul a indicat faptul că deteriorarea rapidă a situației industriei din Uniune observată în plângere în cea de a doua jumătate a anului 2018 a continuat în prima jumătate a anului 2019, cu o scădere suplimentară a nivelurilor de producție și o creștere a subcotării exercitate de importuri. În cererea sa de înregistrare, reclamantul a furnizat, de asemenea, elemente de probă care arată că situația s-a înrăutățit de atunci, indicând printre altele patru anunțuri importante privind diferite tipuri de restructurare publicate de către diverși producători din Uniune începând cu iulie 2019, care au afectat locurile de muncă ale sute de membri ai personalului lor. Două dintre aceste anunțuri erau recente, fiind publicate în octombrie 2019.

(20)

În plus, Comisia a evaluat, în acest stadiu, dacă prejudiciul suferit era greu de reparat. Odată ce furnizorii chinezi și indonezieni sunt integrați în liniile de aprovizionare ale clienților industriei din Uniune, aceștia din urmă pot fi reticenți să schimbe furnizorii în favoarea producătorilor din Uniune. În plus, este puțin probabil ca clienții industriei din Uniune să accepte prețurile mai mari practicate de industria din Uniune, chiar dacă, ipotetic, Comisia ar impune în viitor măsuri compensatorii fără efect retroactiv. O astfel de amenințare de pierdere permanentă a cotei de piață sau de venituri reduse constituie un prejudiciu care este greu de reparat.

(21)

În sfârșit, având în vedere datele menționate și considerațiile prezentate la punctul 3.3 de mai sus, Comisia a apreciat că este necesar să pregătească potențiala instituire retroactivă de măsuri prin impunerea obligației de înregistrare pentru a preveni reapariția unui astfel de prejudiciu. Într-adevăr, în perioada ulterioară PA, condițiile de piață tind să confirme că situația industriei interne se deteriorează din cauza creșterii semnificative a importurilor subvenționate la prețuri scăzute.

(22)

În consecință, Comisia a concluzionat că există suficiente elemente de probă pentru a justifica supunerea la înregistrare a importurilor produsului în cauză, în conformitate cu articolul 24 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(23)

Toate părțile interesate sunt invitate să își prezinte în scris punctele de vedere și să pună la dispoziție elemente de probă în sprijinul acestora. În plus, Comisia poate audia părțile interesate, cu condiția ca acestea să prezinte o solicitare scrisă din care să reiasă că au motive speciale în baza cărora ar trebui să fie audiate.

(24)

În temeiul articolului 24 alineatul (5) din regulamentul de bază, importurile produsului în cauză ar trebui să facă obiectul unei înregistrări pentru a se garanta că, în cazul în care ancheta ar avea ca rezultat constatări care conduc la instituirea unor taxe compensatorii, taxele respective pot fi percepute retroactiv pentru importurile înregistrate, dacă sunt îndeplinite condițiile necesare, în conformitate cu dispozițiile legale aplicabile.

(25)

Orice taxă viitoare ar fi stabilită în funcție de constatările anchetei antisubvenție.

(26)

În acest stadiu al anchetei încă nu este posibil să se estimeze cuantumul subvenționării în RPC și Indonezia. Plângerea nu oferă o estimare precisă a cuantumului subvenționării, care ar trebui să fie utilizat în mod normal ca bază pentru stabilirea taxelor compensatorii. Plângerea conține doar o estimare a nivelului de eliminare a prejudiciului, de 29,1 % pentru RPC și, respectiv, de 39,8 % pentru Indonezia. În conformitate cu articolul 15 alineatul (1) al patrulea paragraf din regulamentul de bază, acest cuantum estimat al taxei ar fi relevant numai în cazul în care o taxă stabilită pe baza cuantumului subvențiilor care fac obiectul unor măsuri compensatorii ar fi mai ridicată, iar Comisia concluzionează în mod clar că instituirea acestei taxe mai ridicate nu ar fi în interesul Uniunii.

(27)

Toate datele cu caracter personal colectate în contextul acestei înregistrări vor fi prelucrate în conformitate cu dispozițiile Regulamentului (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului (6),