(1)

La 10 august 2017, Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a instituit o taxă antidumping provizorie la importurile în Uniune de anumite tipuri de oțeluri rezistente la coroziune originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC” sau „țara în cauză”), prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/1444 al Comisiei (2) (denumit în continuare „regulamentul provizoriu”), în temeiul articolului 7 din Regulamentul (UE) 2016/1036 (denumit în continuare „regulamentul de bază”).

(2)

Ancheta a fost deschisă la 9 decembrie 2016 (3) ca urmare a plângerii depuse la data de 25 octombrie 2016 de către Asociația Europeană a Oțelului (denumită în continuare „Eurofer” sau „reclamantul”), în numele unor producători care reprezintă peste 53 % din producția totală a Uniunii de anumite tipuri de oțeluri rezistente la coroziune.

(3)

În conformitate cu considerentul 30 din regulamentul provizoriu, ancheta privind dumpingul și prejudiciul a vizat perioada cuprinsă între 1 octombrie 2015 și 30 septembrie 2016 (denumită în continuare „perioada de anchetă” sau „PA”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2013 și sfârșitul perioadei de anchetă („perioada examinată”).

(4)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/1238 al Comisiei (4), Comisia a prevăzut obligativitatea înregistrării importurilor produsului în cauză originar și expediat din RPC. Înregistrarea importurilor a încetat odată cu instituirea măsurilor provizorii la 11 august 2017.

(5)

În urma comunicării faptelor și a considerațiilor esențiale pe baza cărora s-a decis instituirea unei taxe antidumping provizorii („comunicarea constatărilor provizorii”), mai multe părți interesate și-au exprimat în scris opiniile cu privire la constatările provizorii. Părțile care au adresat o cerere în acest sens au primit permisiunea de a fi audiate.

(6)

În etapa definitivă a anchetei au avut loc audieri cu International Steel Trade Association („ISTA”), la 13 noiembrie 2017, și cu Asociația fierului și oțelului din China („CISA”) la 17 noiembrie 2017.

(7)

Comisia a continuat să caute și să verifice toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru constatările sale finale. Pentru a avea la dispoziție informații privind înregistrarea importurilor, producătorii din Uniune incluși în eșantion, Eurofer și toți importatorii cunoscuți au fost invitați să furnizeze date suplimentare. Producătorii din Uniune incluși în eșantion, Eurofer și șase importatori au transmis răspunsuri la chestionar.

(8)

Pentru a verifica răspunsurile la chestionarele menționate în considerentul 7 de mai sus, s-au efectuat vizite de verificare la fața locului a datelor comunicate de către:

(9)

Astfel cum s-a menționat la considerentul 22 din regulamentul provizoriu, în faza definitivă s-au efectuat vizite de verificare la sediile următorilor comercianți/importatori afiliați producătorilor-exportatori din RPC incluși în eșantion:

Hebei Iron and Steel Group („HBIS”):

(10)

Comisia a informat toate părțile cu privire la faptele și considerentele esențiale pe baza cărora intenționa să instituie o taxă antidumping definitivă la importurile în Uniune de oțeluri rezistente la coroziune originare din RPC și să perceapă definitiv sumele depuse cu titlu de taxă provizorie („comunicarea constatărilor definitive”). Toate părțile au beneficiat de o perioadă în care au putut face observații cu privire la comunicarea constatărilor finale. În urma comunicării constatărilor definitive, o parte a solicitat și a primit explicații suplimentare referitoare la o societate. Comisia nu a primit observații cu privire la aceste explicații suplimentare.

(11)

Observațiile prezentate de părțile interesate au fost analizate și luate în considerare după caz.

(12)

În considerentul 21 din regulamentul provizoriu, Comisia a menționat că trei grupuri de producători-exportatori din RPC au solicitat un tratament individual în temeiul articolului 17 alineatul (3) din regulamentul de bază. În considerentul 22 din regulamentul provizoriu s-au explicat motivele pentru care examinarea unor astfel de cereri nu a fost posibilă în etapa provizorie.

(13)

În urma instituirii măsurilor antidumping provizorii, grupul de societăți menționat în considerentul 23 din regulamentul provizoriu a afirmat că cererea sa de tratament individual ar trebui să fie examinată în etapa definitivă (i) pe motiv că este singurul producător-exportator chinez care a furnizat anumite produse pe piața Uniunii, (ii) din cauza particularităților produselor sale, ceea ce constituie o repetiție, fără a aduce noi elemente de sprijin, a unei afirmații anterioare care a fost din nou abordată în considerentul 23 din regulamentul provizoriu, și (iii) deoarece legislația OMC stabilește obligația de a determina marje de dumping individuale pentru fiecare producător cunoscut (cu excepția cazului în care au loc un număr limitat de excepții). Partea a afirmat, de asemenea, că, în general, numărul de exportatori nu putea fi considerat ca fiind „atât de mare” încât să facă imposibilă stabilirea unor marje individuale.

(14)

În ceea ce privește primele două afirmații, s-a confirmat faptul că gama de produse deja inclusă în eșantion este considerată reprezentativă, întrucât eșantionul este considerat reprezentativ, reprezentând aproape jumătate din totalul importurilor chineze către Uniune.

(15)

În ceea ce privește a treia afirmație, Comisia confirmă concluzia la care s-a ajuns în etapa provizorie că numărul cererilor de tratament individual (depuse de trei grupuri de producători-exportatori din RPC, compuse din mai multe întreprinderi individuale) era atât de mare încât examinările individuale ar fi fost nejustificat de împovărătoare și ar fi împiedicat încheierea anchetei în timp util. Într-adevăr, după o evaluare a volumului de muncă care ar fi putut fi generat de cereri, Comisia a decis că nu se putea acorda tratament individual niciunui solicitant în etapa definitivă, întrucât numărul de entități care ar fi trebuit să fie investigate suplimentar și numărul diferitelor locații în care ar fi trebuit să fie efectuate vizite în scopul verificării ar fi creat o sarcină nejustificat de împovărătoare și ar fi împiedicat încheierea anchetei în timp util, ținând seama de calendarul anchetei și de resursele de care dispunea Comisia. Comisia a investigat deja 22 de entități în șapte locații ca parte a eșantionului.

(16)

În plus, astfel cum s-a menționat în considerentul 9 de mai sus, a fost necesar ca o serie de verificări importante care sunt, în mod normal, efectuate în etapa provizorie a anchetei să fie deja amânate până în etapa definitivă a anchetei, dată fiind amploarea cazului și numărul părților interesate care trebuiau să fie anchetate în acest caz, ceea ce a reprezentat o sarcină suplimentară pentru anchetă.

(17)

Se reamintește, de asemenea, faptul că eșantionul de producători-exportatori reprezintă aproape jumătate din volumul total al importurilor din China ale produsului în cauză în Uniune în cursul perioadei de anchetă. Grupurile care solicită tratament individual ar reprezenta împreună mai puțin de 5 % din totalul importurilor.

(18)

În sfârșit, Comisia menționează, de asemenea, că ar putea fi încălcat principiul nediscriminării dacă doar un singur grup suplimentar este examinat individual și nu și celelalte două societăți/grupuri neincluse în eșantion care au solicitat și ele o examinare individuală.

(19)

În urma comunicării constatărilor definitive, grupul de întreprinderi menționat în considerentul 13 de mai sus și-a reiterat cererea de examinare individuală pe motiv că (i) este un producător neintegrat al produsului în cauză cu o structură a costurilor și o compoziție a profitului diferite de cele ale producătorilor-exportatori incluși în eșantion; (ii) Comisia, conform afirmațiilor sale, nu a intenționat să ia o decizie mai rapidă privind examinarea individuală pentru a priva părțile interesate de posibilitatea de a-și prezenta observațiile cu privire la această chestiune; (iii) în temeiul legislației OMC, refuzul cererilor de examinare individuală ar trebui să fie o excepție; (iv) Comisia verificase deja toți producătorii-exportatori incluși în eșantion înainte de aprilie 2017 și (v) principiul nediscriminării nu este o problemă, întrucât, conform jurisprudenței, Comisia ar fi trebuit să examineze și cererile de acordare a tratamentului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață (TEP) ale celorlalte două societăți/grupuri neincluse în eșantion care au solicitat o examinare individuală.

(20)

Niciunul dintre motivele menționate mai sus nu modifică concluzia generală că analizarea cererilor de examinare individuală nu a fost posibilă. În primul rând, pretinsa diferență în ceea ce privește structura costurilor și compoziția profitului nu poate justifica, în sine, o cerere de examinare individuală. De fapt, toate societățile care au solicitat o examinare individuală se află în aceeași situație factuală și juridică. În plus, societatea poate în orice moment să solicite o rambursare sau o examinare interimară dacă sunt îndeplinite condițiile aplicabile. În al doilea rând, Comisia nu a împiedicat părțile interesate să ofere observații cu privire la această chestiune. În al treilea rând, Comisia reamintește că legislația OMC prevede clar, la articolul 6.10 din Acordul antidumping, că, în cazurile în care numărul [exportatorilor] implicați este atât de mare încât [examinarea individuală] este imposibilă, autoritățile pot să limiteze examinarea la un număr rezonabil de părți interesate, utilizând eșantioane. Aplicarea acestei reguli nu descurajează răspunsurile voluntare. În al patrulea rând, Comisia a finalizat verificarea grupurilor incluse în eșantion doar în octombrie 2017. În sfârșit, Comisia remarcă faptul că sarcina de lucru care ar fi fost generată în urma examinării cererilor din partea celor trei societăți/grupuri suplimentare a fost explicată în amănunt în regulamentul provizoriu și în considerentele 15-17 de mai sus.

(21)

În lipsa altor observații privind examinarea individuală, se confirmă constatările provizorii enunțate în considerentele 21-24 din regulamentul provizoriu.

(22)

În considerentul 25 din regulamentul provizoriu s-a precizat că două grupuri de producători cooperanți din RPC neincluși în eșantion au depus formulare de cerere de acordare a TEP în cererile lor de acordare a tratamentului individual. Întrucât Comisia a decis să nu acorde tratament individual acestor grupuri, cererile lor de acordare a TEP nu au fost evaluate.

(23)

În lipsa altor observații privind TEP, se confirmă constatările provizorii enunțate în considerentul 25 din regulamentul provizoriu.

(24)

Considerentul 31 din regulamentul provizoriu a stabilit definiția produsului în cauză. Această definiție este confirmată definitiv. Astfel cum se menționează la considerentul 34 din regulamentul provizoriu, unele părți au continuat să solicite clarificări cu privire la definiția produsului în cauză. Aceste clarificări au fost furnizate de la caz la caz.

(25)

Se clarifică faptul că ar trebui eliminat codul TARIC 7225990035 inclus în considerentul 31 și la articolul 1 din regulamentul provizoriu deoarece acesta a fost inclus din greșeală, dat fiind că fusese deja alocat unui alt produs care face obiectul măsurilor. Acest cod nu a fost utilizat de către importatorii produsului în cauză pe piața Uniunii.

(26)

În lipsa oricăror observații referitoare la produsul în cauză și la produsul similar, se confirmă concluziile formulate în considerentele 31-39 din regulamentul provizoriu.

(27)

Detaliile pentru calculul valorii normale sunt stabilite în considerentele 40-51 din regulamentul provizoriu.

(28)

După instituirea măsurilor provizorii, CISA a afirmat că diferența dintre marjele de prejudiciu și marjele de dumping ridică semne de întrebare cu privire la exactitatea constatărilor și calculelor Comisiei și cu privire la alegerea țării analoge. CISA a estimat că valoarea normală în țara analogă a fost cu 21 % mai mare decât prețul vizat pentru industria Uniunii și că prețul mediu de vânzare al producătorului din țara analogă a fost mai mare decât prețurile (deja ridicate) din Brazilia. Potrivit CISA, faptul că valoarea normală a fost construită pentru majoritatea vânzărilor realizate de producătorii-exportatori incluși în eșantion ridică, de asemenea, semne de întrebare cu privire la alegerea țării analoge sau cu privire la calitatea datelor obținute din Brazilia. În sfârșit, CISA a solicitat Comisiei să invalideze alegerea Braziliei ca țară analogă.

(29)

Ultima afirmație pare să contrazică declarația CISA din 24 martie 2017 conform căreia Brazilia părea să fie „cea mai bună alegere dintre mai multe țări candidate, și anume Canada, Australia și Brazilia, în special după compararea dimensiunii fiecărei piețe și a puterii de piață a producătorilor cooperanți”.

(30)

În esență, Brazilia este o piață competitivă, cu trei producători naționali și importuri semnificative, predominant din China, care dețin o cotă de piață de aproximativ 15 % din piața internă braziliană. În Brazilia nu sunt în vigoare măsuri antidumping și compensatorii, iar întreprinderile sale funcționează în condiții normale de concurență. Prin urmare, Brazilia este o alegere adecvată.

(31)

În ceea ce privește calitatea datelor și calculelor, acuratețea datelor producătorului din țara analogă a fost verificată și datele au fost considerate fiabile. Calculele se efectuează în conformitate cu normele juridice aplicabile din regulamentul de bază. Ele sunt corecte din punct de vedere factual.

(32)

În urma comunicării constatărilor provizorii, un grup de producători-exportatori incluși în eșantion a remarcat faptul că valoarea normală a trebuit să fie construită pentru peste 75 % din volumul lor de vânzări către Uniune și a indicat că acest lucru ridică îndoieli serioase cu privire la comparabilitatea tipurilor de produse vândute pe piața internă din țara analogă.

(33)

În acest sens, ar trebui remarcat faptul că definiția produsului include o gamă largă de tipuri de produse diferite, care prezintă caracteristici diferite. Faptul că anumite tipuri de produse din Brazilia nu s-au vândut în cantități suficiente sau că nu au putut fi corelate cu tipurile de produse exportate de China în Uniune nu înseamnă că tipurile de produse nu erau comparabile. Într-adevăr, tipurile de produse fabricate de producătorul brazilian aparțin aceluiași grup de produse și au putut, într-o anumită măsură, să fie corelate cu cele exportate către Uniune de către producătorii-exportatori chinezi incluși în eșantion. În plus, în cazul produselor exportate care nu au putut fi corelate direct cu valorile normale braziliene, valoarea normală a fost ajustată pentru a se ține cont de toate diferențele fizice (în special, de lățime, de calitatea suprafeței și de masa de acoperire), pe baza listei de prețuri a producătorului din țara analogă care prevedea, într-adevăr, astfel de diferențe. Aceasta înseamnă, de asemenea, că tipurile de produse pentru care s-a construit valoarea normală făceau într-adevăr parte din portofoliul de produse al producătorului din țara analogă, precum și din portofoliul părților chineze incluse în eșantion. În urma comunicării constatărilor finale, partea a mers și mai departe și a solicitat valoarea exactă a fiecărei ajustări pentru diferențele fizice. Afirmația este examinată în considerentul 35 de mai jos.

(34)

Aceeași parte a afirmat, de asemenea, că nu au fost comunicate date relevante referitoare la valoarea normală. Partea a solicitat acces la toate datele prin intermediul avocaților săi, pe motiv că, în conformitate cu principiul dreptului la apărare, destinatarii unor decizii care le afectează în mod semnificativ interesele ar trebui să fie în măsură să-și poată face cunoscute în mod util punctele de vedere asupra elementelor de probă pe care se întemeiază decizia contestată.

(35)

Calcularea valorii normale se bazează pe datele referitoare la vânzările și costurile producătorului din țara analogă. Producătorul din țara analogă a solicitat și a justificat tratamentul confidențial al datelor sale privind vânzările și costurile în scopul prezentei anchete, întrucât divulgarea acestor date ar putea prejudicia poziția concurențială a societății. În plus, divulgarea valorii normale ar putea oferi unui concurent posibilitatea de a reconstitui prețurile și costurile producătorului din țara analogă. Prin urmare, calculele valorii normale fac obiectul unui tratament confidențial. În considerentul 50 din regulamentul provizoriu s-au utilizat intervale pentru a exprima sub formă de procente datele referitoare la profit și la costurile de vânzare, administrative și generale („VAG”) ale producătorului din țara analogă. În plus, producătorii-exportatori au primit un document special prin care li s-a comunicat valoarea normală pe tip de produs, sub formă de intervale. În sfârșit, cu privire la aceste chestiuni, partea interesată a fost informată că are posibilitatea de a recurge la consilierul-auditor în cadrul procedurilor comerciale în temeiul articolului 15 din mandatul său (5). Partea nu a contactat consilierul-auditor cu privire la această chestiune.

(36)

În urma comunicării constatărilor definitive, partea interesată a indicat că a înțeles pe deplin tratamentul confidențial al datelor în vederea stabilirii valorii normale, precum și îngrijorările exprimate de producătorul din țara analogă cu privire la divulgarea neprotejată a datelor sale. Prin urmare, partea a repetat cererea de acces la calcularea valorii normale prin intermediul consilierului său juridic, în cadrul unor „măsuri de protecție” sau al „oricărei alte soluții constructive”. Comisia remarcă faptul că nu există nicio dispoziție în regulamentul de bază care să permită, în cursul anchetei, acces la informațiile care fac obiectul unui tratament confidențial la cererea furnizorului lor.

(37)

În urma comunicării constatărilor definitive, partea interesată a susținut că intervalele comunicate în documentul specific privind valoarea normală pe tip de produs sunt nesemnificative. Comisia remarcă faptul că partea interesată nu a formulat această afirmație la momentul comunicării constatărilor provizorii, având în vedere că intervalele în cauză au fost exact aceleași în comunicarea constatărilor provizorii și în comunicarea constatărilor definitive. În orice caz, Comisia consideră că intervalele folosite sunt necesare pentru a menține tratamentul confidențial al datelor relevante furnizate de producătorul din țara analogă și că permit o înțelegere suficientă a informațiilor transmise cu titlu confidențial.

(38)

În absența altor observații privind determinarea valorii normale, se confirmă considerentele 40-51 din regulamentul provizoriu.

(39)

Detaliile pentru calculul prețului de export sunt stabilite în considerentele 52 și 53 din regulamentul provizoriu.

(40)

Grupul Shagang a afirmat că Comisia nu a indicat temeiul juridic pentru deducerea costurilor VAG și a profitului ale comercianților săi afiliați din Hong Kong și Singapore. În plus, grupul Shagang a afirmat că ar trebui să fie considerat drept o singură entitate economică împreună cu societățile sale afiliate și, prin urmare, a contestat ajustările menționate mai sus. Partea a afirmat că comercianții săi afiliați cu sediul în Hong Kong și Singapore au jucat un rol marginal în întregul proces de vânzare și nu au făcut decât să execute instrucțiunile unei alte entități juridice.

(41)

Comisia a clarificat faptul că temeiul juridic pentru ajustările în cauză a fost articolul 2 alineatul (10) litera (i) din regulamentul de bază, deoarece acesta se referă la o marjă primită de către o societate afiliată având funcții similare cu cele ale unui agent care lucrează pe bază de comision.

(42)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (i), Comisia a analizat diverși factori și a stabilit, printre altele, că: (i) ținând cont de contractele scrise, o marjă semnificativă a fost percepută de o societate afiliată din RPC de la comercianți afiliați din străinătate; (ii) conform respectivelor contracte scrise, comercianții și-au asumat riscul de credit al clientului; (iii) activitatea principală a comercianților afiliați, care reprezintă peste 95 % din cifra lor de afaceri, a constat în comercializarea altor produse decât produsul în cauză, inclusiv în activități de comercializare cu părți neafiliate; (iv) comercianții au plătit despăgubiri pentru reclamațiile clienților referitoare la calitate; (v) comercianții au plătit costurile pentru transportul maritim și taxele bancare pentru vânzările la export ale produsului în cauză către Uniune; (vi) în licența comercială a unuia dintre comercianți afiliați, activitățile principale ale acestuia au fost descrise ca fiind „distribuire angro pe bază de comision sau contract, de exemplu agenți pe bază de comision”; (vii) pe baza contului de profit și pierdere verificat, s-a stabilit că profitul propriu al comercianților afiliați a acoperit cheltuielile relevante ale sediului; (viii) comercianții nu își desfășurau activitatea la sediul sau în apropierea producătorilor și își păstrau registrele contabile la propriile lor sedii. Prin urmare, Comisia a concluzionat că comercianții afiliați exercitau funcții similare cu cele ale unui agent care lucrează pe bază de comision. Prin urmare, ajustările în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (i) din regulamentul de bază au fost menținute.

(43)

În urma comunicării constatărilor definitive, partea a contestat constatarea potrivit căreia cei doi comercianți afiliați din Hong Kong și Singapore și producătorul-exportator nu constituiau o entitate economică unică. Partea a contestat elementele de mai sus și nu le-a considerat pertinente pentru a stabili faptul că funcțiile celor doi comercianți afiliați în cauză sunt similare cu cele ale agenților pe bază de comision.

(44)

Comisia a considerat că niciunul dintre argumentele invocate de către parte nu putea conduce la o altă concluzie decât cea la care s-a ajuns în considerentul 42 de mai sus. Din contră, partea a confirmat în observațiile sale următoarele fapte:

(45)

În plus, ancheta a arătat că Jiangsu Shagang International Trade Co. Ltd vinde direct pe piețele țărilor terțe și pe piața internă chineză. Acest lucru confirmă faptul că Shagang Group dispune de propriul departament de vânzare, inclusiv pentru vânzările la export. Din motivele expuse mai sus, comercianții afiliați din Hong Kong și Singapore acționează ca agenți care lucrează pe bază de comision.

(46)

Prin urmare, în conformitate cu jurisprudența constantă (6), întrucât niciun astfel de comision sau de marjă nu a fost aplicat(ă) la valoarea normală, ajustarea prețului de export a fost justificată în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (i) din regulamentul de bază.

(47)

În lipsa oricăror alte observații cu privire la prețul de export, se confirmă considerentele 52 și 53 din regulamentul provizoriu.

(48)

Considerentele 54-56 din regulamentul provizoriu explică modul în care a fost efectuată comparația între valoarea normală și prețul de export.

(49)

Grupul Shagang a contestat metoda utilizată pentru ajustarea TVA-ului descrisă în considerentul 56 din regulamentul provizoriu. Întrucât valoarea normală este mai mare decât prețul de export, partea a afirmat că Comisia ar trebui să ajusteze prețul de export pentru a ține cont de TVA-ul declarat pierdut.

(50)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (b) din regulamentul de bază, pentru a ține cont de diferența în ceea ce privește impozitarea indirectă, în acest caz de TVA-ul rambursat parțial aplicabil vânzărilor la export, Comisia a putut ajusta în mod corespunzător numai valoarea normală, nu și prețul de export. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(51)

Considerentul 56 din regulamentul provizoriu este clarificat după cum urmează. Comisia a luat valorile normale și prețurile de export cu TVA-ul inclus și a ajustat valoarea normală pentru a corespunde cotei de TVA aplicabile la export după rambursare, după caz.

(52)

După comunicarea constatărilor definitive, grupul Shagang a contestat din nou metoda utilizată pentru ajustarea TVA-ului descrisă în considerentul 56 din regulamentul provizoriu. Potrivit acestei părți, articolul 2 alineatul (10) litera (b) din regulamentul de bază se aplică în situația în care produsul similar este supus TVA-ului pe piața internă, spre deosebire de produsele exportate către Uniune. Partea a reafirmat că nu ar trebui ajustată valoarea normală, ci prețul de export și, alternativ, a propus ajustarea valorii normale prin adăugarea TVA-ului, acesta fiind calculat pe baza unei sume pe tonă și pe tip de produs. Afirmația a fost respinsă. Comisia consideră că metodologia aplicată în calculele sale este în conformitate cu cerințele regulamentului de bază, astfel cum au fost interpretate în jurisprudență.

(53)

În lipsa oricăror alte observații privind comparația, se confirmă considerentele 54 și 55 din regulamentul provizoriu și se clarifică considerentul 56.

(54)

Detaliile privind calculul dumpingului au fost precizate în considerentele 57-61 din regulamentul provizoriu.

(55)

În urma comunicării constatărilor provizorii, grupul Shagang a susținut că calcularea marjei de dumping ar trebui să se desfășoare pe o bază lunară din cauza fluctuațiilor semnificative ale prețului minereului de fier (61,9 % între decembrie 2015 și august 2016, conform sursei citate), care au afectat prețul de export al produsului în cauză.

(56)

Comisia a calculat marja de dumping comparând valoarea normală ponderată cu prețul de export mediu ponderat pentru întreaga perioadă de anchetă. În cazul de față, vânzările la export nu sunt limitate exclusiv la o anumită perioadă scurtă din perioada de anchetă. Orice posibil impact al fluctuației prețurilor minereului de fier este distribuit în mod egal pe parcursul întregii perioade de anchetă. Prin urmare, aceasta nu ar justifica efectuarea de calcule lunare. În plus, având în vedere etapa tardivă în care a fost făcută cererea, nivelul diferit de integrare a producătorilor-exportatori, faptul că alte surse indică o fluctuație diferită și că nicio altă parte nu a formulat preocupări similare, afirmația a fost respinsă. Se observă, de asemenea, faptul că, în exemplele specifice oferite de parte, variația prețurilor produselor finite a fost cu mult mai mică decât fluctuația prețurilor minereului de fier în perioada în cauză.

(57)

În urma comunicării constatărilor definitive, grupul Shagang a reiterat faptul că calcularea marjei de dumping ar trebui să fie realizată pe o bază lunară. Cererea nu a fost însoțită de noi elemente pentru a justifica calculele lunare, prin urmare nu a putut fi acceptată.

(58)

În urma vizitelor de verificare desfășurate la sediul societăților Duferco Deutschland GmbH și Duferco SA, anumite informații referitoare la vânzări și costuri în Uniunea Europeană au trebuit să fie revizuite.

(59)

În urma revizuirii menționate mai sus și a corectării unei erori de calcul, marjele de dumping definitive, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt după cum urmează:

Tabelul 1

Marjele de dumping, RPC

(60)

În lipsa oricăror observații privind definiția industriei din Uniune și a producției Uniunii, se confirmă concluziile enunțate în considerentele 62-64 din regulamentul provizoriu.

(61)

Cifrele privind consumul la nivelul Uniunii au fost revizuite ușor în sens descrescător ca urmare a corectării volumelor importurilor din țara în cauză, astfel cum se explică în considerentele 64-66 de mai jos. Pe această bază, consumul de pe piața liberă din Uniune a evoluat astfel:

Tabelul 2

Consumul de pe piața liberă (tone)

(62)

În cursul perioadei examinate, consumul de pe piața liberă din Uniune a crescut cu 25 %. Creșterea s-a datorat, în principal, unei creșteri a cererii în majoritatea industriilor din aval.

(63)

În lipsa altor observații privind consumul la nivelul Uniunii, se confirmă concluziile enunțate în considerentele 65-72 din regulamentul provizoriu.

(64)

În urma comunicării constatărilor provizorii, într-o comunicare din 20 octombrie 2017, Eurofer a furnizat dovezi, sub forma unui sondaj pentru cunoașterea pieței care a acoperit toate marile piețe pentru oțelurile rezistente la coroziune, care arată că importurile din RPC au fost supraestimate în regulamentul provizoriu cu până la 15 % pentru perioada examinată. Eurofer a solicitat informații membrilor săi, constând din societăți prezente pe toate principalele piețe din Uniune, cu privire la amploarea importurilor pe piața Uniunii ale produselor care nu reprezintă produsul în cauză, dar care au fost declarate ca având aceleași coduri NC. Toți reclamanții au fost de acord cu metodologia utilizată și cu concluziile la care s-a ajuns: conform celei mai bune estimări, trebuia să se considere că 15 % din importurile chineze nu vizau produsul în cauză. Nu au existat dovezi că acest lucru a afectat importurile din alte țări. De asemenea, CISA a subliniat într-o comunicare că statisticile privind importul oțelurilor rezistente la coroziune ar putea fi exagerate.

(65)

În etapa provizorie, Comisia nu a dispus de suficiente elemente de probă în dosar pentru a concluziona că importurile au fost supraestimate și nici pentru a estima amploarea acestui fenomen, astfel cum s-a menționat în considerentul 74 din regulamentul provizoriu.

(66)

Având în vedere noile elemente de probă aflate la dosar, Comisia a acceptat cererea ca fiind justificată și a aplicat o corecție de 15 % pentru importurile din RPC. În opinia Comisiei, corecția de 15 % a fost rezonabilă, întrucât a reprezentat o estimare adecvată, pe baza unei analize aprofundate a pieței de import. De asemenea, Comisia a luat în considerare datele statistice confidențiale care au fost colectate în etapa definitivă a anchetei, care au confirmat din nou că nu toate importurile încadrate la codurile NC sus-menționate vizau produsul în cauză. Părțile au fost informate cu privire la corecție și au avut posibilitatea să își exprime punctele de vedere. Nu s-au primit observații.

(67)

Prin urmare, importurile în Uniune din RPC au evoluat după cum urmează:

Tabelul 3

Volumul importurilor (tone) și cota de piață

(68)

Tabelul de mai sus arată că, în cifre absolute, importurile din RPC au crescut cu 146 % în perioada examinată. În același timp, cota de piață totală a importurilor care fac obiectul unui dumping în Uniune a crescut cu 9,8 puncte procentuale în cursul perioadei examinate.

(69)

Statisticile de import corectate arată în continuare o creștere importantă a importurilor, atât în termeni absoluți, cât și în ceea ce privește cota de piață. De fapt, chiar dacă nu a fost făcută o corecție cu privire la importuri în perioada 2013-2015, o simulare a arătat că volumele importurilor ar crește cu 109 % și cota de piață cu 70 %.

(70)

În ceea ce privește subcotarea, valoarea CIF la import a doi dintre cei trei producători-exportatori incluși în eșantion a fost recalculată, în urma vizitelor de verificare la sediul importatorilor afiliați. De asemenea, aceste valori CIF au fost revizuite în urma observațiilor primite din partea unui producător-exportator după comunicarea constatărilor provizorii (după cum s-a explicat în secțiunea 2.2 de mai sus). Prin urmare, marjele de subcotare definitive au fost revizuite, situându-se între 8,1 % și 15,1 % pentru RPC.

(71)

În absența oricăror alte observații suplimentare privind importurile din țara în cauză, se confirmă restul concluziilor enunțate în considerentele 73-81 din regulamentul provizoriu.

(72)

O parte interesată a susținut că îi este încălcat dreptul la apărare ca urmare a utilizării de cifre exprimate sub formă de indici pentru indicatorii microeconomici. Indexarea a fost utilizată, astfel cum s-a explicat în regulamentul provizoriu, pentru a proteja confidențialitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion care provin din două grupuri. Partea interesată a primit informații suplimentare care au putut fi dezvăluite sub formă de intervale, fără a afecta tratamentul confidențial. În orice caz, indexarea este considerată o abordare adecvată deoarece protejează confidențialitatea datelor și oferă, de asemenea, informații utile pentru părțile interesate. În plus, această abordare a fost utilizată numai în măsura în care a fost necesar, și anume numai pentru indicatorii microeconomici. Prin urmare, Comisia respinge această afirmație.

(73)

În răspunsul său la comunicarea constatărilor definitive, partea interesată în cauză (CISA) a contestat forma sub care au fost dezvăluite datele microeconomice. CISA a afirmat că nu înțelege, în continuare, de ce datele microeconomice sunt confidențiale, având în vedere că ele referă la 4 producători din Uniune incluși în eșantion. Astfel cum s-a explicat mai sus în considerentul 72, aceste date, deși regrupează 4 producători incluși în eșantion, se referă, în realitate, la producători care fac parte din doar două grupuri. Dacă aceste date ar fi publicate, fiecare grup ar putea să calculeze datele celuilalt grup. Prin urmare, afirmația că divulgarea a încălcat dreptul la apărare al CISA este respinsă.

(74)

Cota pe piața liberă a industriei din Uniune a evoluat după cum urmează în urma corecției importurilor din țara în cauză menționată mai sus.

Tabelul 4

Cota pe piața liberă

(75)

Ar trebui remarcat faptul că, deși cota de piață a industriei din Uniune a fost reevaluată la un nivel ușor mai ridicat în perioada examinată după corectarea volumului importurilor din RPC, cotele de piață au scăzut în continuare cu aproape 13 puncte procentuale, respectiv cu 16 %.

(76)

Un producător-exportator a susținut că industria din Uniune a investit în noi capacități, ceea ce este mai degrabă un semn de sănătate decât de prejudiciu. Această chestiune a fost deja examinată în considerentul 117 din regulamentul provizoriu. Se reamintește faptul că, pentru a supraviețui, industria din Uniune a trebuit să își mențină eficiența și productivitatea în contextul reducerii capacității. Se clarifică faptul că cea mai mare parte a investițiilor în liniile de producție a fost realizată pentru înlocuirea liniilor existente. În consecință, afirmația a fost respinsă ca fiind nefondată.

(77)

CISA a susținut că prețurile importurilor în Uniune din RPC în perioada ulterioară perioadei de anchetă au crescut în mod semnificativ. CISA a comparat perioada mai-iunie 2017 cu perioada de anchetă și a constatat o creștere de 35 %. Partea a susținut că această evoluție înseamnă că măsurile nu mai sunt necesare. Eurofer a explicat că prețurile materiei prime (minereu de fier, deșeuri și cărbune cocsificabil) au crescut, de asemenea, cu 10 % până la 100 % și că acest lucru a atenuat orice îmbunătățire a rentabilității industriei din Uniune. Eurofer a observat că industria din Uniune nu a realizat profit din 2008.

(78)

Astfel cum se menționează în considerentul 30 din regulamentul provizoriu și cum se confirmă în considerentul 3 de mai sus, ancheta privind prejudiciul a acoperit perioada de anchetă cuprinsă între 1 octombrie 2015 și 30 septembrie 2016, iar examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2013 și sfârșitul perioadei de anchetă. În conformitate cu articolul 6 alineatul (1) din regulamentul de bază, informațiile privind etapa ulterioară perioadei de anchetă nu trebuie să fie luate în considerare în mod normal. Ancheta nu a dezvăluit circumstanțe care să justifice o abatere de la această abordare. Evoluția prețurilor nu este considerată în acest caz ca o justificare în acest sens, deoarece nu există nicio indicație privind efectele sale de durată, de exemplu. Prin urmare, această afirmație este, de asemenea, respinsă. În orice caz, regulamentul de bază prevede posibilitatea de a deschide reexaminări intermediare, dacă acestea sunt justificate de o schimbare fundamentală a circumstanțelor.

(79)

Având în vedere cifrele de import corectate pentru țara în cauză și impactul acestora asupra consumului și a cotelor de piață, concluzia privind prejudiciul a fost reevaluată în etapa definitivă.

(80)

Tendința în ceea ce privește volumele importurilor indică o creștere de aproape 150 %. Cota de piață a acestor importuri a crescut cu 9,8 puncte procentuale sau cu aproape 100 % în cursul perioadei examinate. Cota de piață a industriei din Uniune a înregistrat, de asemenea, o evoluție care constituie un indiciu puternic al existenței unui prejudiciu.

(81)

Anumite părți interesate au susținut faptul că analiza prejudiciului a fost eronată, deoarece mulți indicatori indică o evoluție pozitivă și s-a afirmat că Comisia se bazează numai pe 2 indicatori pentru a ajunge la o concluzie.

(82)

Această afirmație trebuie să fie respinsă deoarece concluzia că industria din Uniune a suferit un prejudiciu important s-a bazat pe o evaluare a tuturor indicatorilor și niciunul dintre acești indicatori nu a constituit în mod necesar un factor de decizie determinant. Dacă anumiți indicatori microeconomici și macroeconomici arată, într-adevăr, o evoluție pozitivă, Comisia și-a justificat în mod adecvat constatarea privind prejudiciul important.

(83)

Această parte a susținut, de asemenea, că anumiți indicatori de volum demonstrează o tendință pozitivă (de exemplu, producția, rata de utilizare a capacității și volumul vânzărilor) și că nu s-a acordat suficientă importanță acestor tendințe în stabilirea prejudiciului. Cu toate acestea, tendințele respective au fost luate pe deplin în considerare în regulamentul provizoriu (în considerentul 121), împreună cu toți indicatorii de prejudiciu, și au fost analizate în contextul lor real. În acest scop, se precizează că aceste volume au fost vândute în contextul unor prețuri în scădere și generatoare de pierderi, ceea ce a avut ca rezultat o scădere a cotei de piață. În consecință, afirmația a fost respinsă ca fiind nefondată.

(84)

Luând în considerare acești factori, precum și indicatorii de prejudiciu nemodificați prezentați în detaliu în regulamentul provizoriu, s-a confirmat definitiv că industria din Uniune a suferit un prejudiciu important în cursul perioadei de anchetă.

(85)

Pe baza celor de mai sus și în absența oricăror alte observații în acest sens, se confirmă concluzia privind situația industriei din Uniune, astfel cum este descrisă în considerentele 82-122 din regulamentul provizoriu.

(86)

Efectul importurilor care fac obiectul unui dumping este descris în secțiunea 5.1 din regulamentul provizoriu. Mai multe părți interesate au susținut că prejudiciul nu putea fi atribuit importurilor care au făcut obiectul unui dumping din țara în cauză și că alți factori au întrerupt legătura de cauzalitate. Anumite afirmații reprezentau doar o simplă repetare a afirmațiilor deja discutate în regulamentul provizoriu, fără niciun element nou. Observațiile care nu au fost prezentate anterior sunt analizate mai jos, împreună cu o evaluare a datelor suplimentare colectate în urma comunicării constatărilor provizorii, acolo unde este cazul.

(87)

Ca urmare a corectării importurilor din RPC descrisă la considerentele 64-66 de mai sus, cota de piață a industriei din Uniune și importurile din RPC au fost revizuite. Cota de piață a Chinei a evoluat de la 10,2 % la 20,0 % (și nu de la 11,7 % la 22,7 %, cum se menționează în considerentul 125 din regulamentul provizoriu), în timp ce cota industriei din Uniune pe piața liberă a scăzut de la 80,2 % la 67,5 % (și nu de la 78,8 % la 65,2 %, conform aceluiași considerent). Prin urmare, considerentul 125 din regulamentul provizoriu este considerat a fi modificat în consecință. Aceste modificări au fost relativ minore, astfel cum se explică mai sus, și au avut un impact și mai mic în ceea ce privește analiza tendințelor. Acest lucru se datorează faptului că tendința volumului importurilor din RPC rămâne neschimbată și tendința cotei sale de piață arată în continuare o creștere de peste 90 %. Aceste modificări nu au afectat substanțial analiza legăturii de cauzalitate descrisă la considerentele 124-128 din regulamentul provizoriu.

(88)

Volumele importurilor din țări terțe nu s-au modificat în termeni absoluți, dar cota lor de piață s-a modificat ușor ca urmare a corectării importurilor din RPC descrisă în considerentele 64-66 de mai sus. Aceste modificări au fost minore și au avut un impact și mai mic în ceea ce privește analiza tendințelor. Acest lucru se datorează faptului că cota de piață a țărilor terțe după corectare a crescut de la 9,6 % la 12,5 % și nu de la 9,5 % la 12,1 %, cum s-a menționat în considerentul 129 din regulamentul provizoriu. Aceste modificări nu au afectat substanțial analiza legăturii de cauzalitate descrisă la considerentele 129-134 din regulamentul provizoriu.

(89)

Un producător-exportator chinez a susținut că importurile din țările terțe nu au fost evaluate în mod corect în regulamentul provizoriu. Această parte contestă evaluarea provizorie a prețurilor coreene (pe baza prețurilor medii furnizate de Eurostat), deoarece tipul exact de produse importate nu este menționat. Analiza realizată în cadrul anchetei se bazează, într-adevăr, pe prețurile medii, dat fiind că informațiile de acest nivel au fost disponibile în statisticile Eurostat.

(90)

În orice caz, producătorul-exportator nu a furnizat nicio informație cu privire la tipurile de produse sau la gama de produse importate din Coreea și nu a explicat de ce era eronată abordarea bazată pe prețul mediu. Afirmația a fost respinsă ca fiind nefondată.

(91)

Potrivit CISA, Comisia nu a evaluat în mod corespunzător impactul scăderii costurilor materiilor prime în analiza legăturii de cauzalitate. Astfel cum s-a explicat în regulamentul provizoriu în considerentele 103-105, costul de producție al industriei din Uniune a scăzut cu 20 % în cursul perioadei examinate. Scăderea prețurilor materiilor prime a fost factorul cel mai important în această evoluție. CISA susține că scăderea costurilor materiilor prime a provocat scăderea cu 18 % a prețurilor industriei din Uniune. Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că prețurile importurilor chineze au scăzut cu 22 %, astfel cum se explică în considerentul 77 din regulamentul provizoriu. De asemenea, ar trebui reamintit faptul că în considerentele 111 și 71 se clarifică contextul evoluțiilor menționate mai sus, și anume faptul că industria din Uniune a înregistrat pierderi pe tot parcursul perioadei examinate și consumul de pe piața liberă din Uniune a crescut cu 27 %.

(92)

Este clar că, pe tot parcursul perioadei analizate, industria din Uniune a încercat să obțină o creștere a prețurilor pentru a reveni la o situație profitabilă. Ea nu a reușit să realizeze acest lucru, deși consumul a crescut cu 27 %. Acest lucru s-a datorat impactului importurilor chineze care au făcut obiectul unui dumping, al căror volum a crescut cu aproximativ 150 % și a căror cotă de piață a crescut cu 96 %, astfel cum se explică la considerentul 67 de mai sus. Prețurile acestor importuri au scăzut cu 22 %, ceea ce reprezintă o scădere mai mare decât cea a costurilor.

(93)

Întrucât scăderea costurilor materiilor prime a fost depășită de scăderea prețurilor importurilor chineze, este evident că presiunea asupra prețurilor exercitată de importurile chineze a reprezentat cauza predominantă a prejudiciului. Deși scăderea costurilor materiilor prime ar fi trebuit să ajute industria din Uniune să se redreseze, ea a înregistrat pierderi pe tot parcursul perioadei examinate. Pierderile suferite în cursul perioadei de anchetă nu au fost atât de ridicate ca în perioada 2013-2015, dar în mod clar pierderile în cursul perioadei de anchetă au înrăutățit situația. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(94)

Tendința rentabilității în cursul perioadei examinate prezentată în considerentul 111 din regulamentul provizoriu demonstrează că pierderile sunt mai mici la sfârșitul perioadei examinate, când volumele importurilor chineze sunt cele mai ridicate. CISA susține că această evoluție rupe legătura de cauzalitate între importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciu. Cu toate acestea, pe parcursul perioadei examinate au avut loc pierderi și îmbunătățirea minoră în perioada respectivă nu a reușit să atenueze prejudiciul suferit. În plus, din analiza Comisiei reiese în mod clar că piața Uniunii a fost blocată în cursul perioadei examinate (astfel cum se menționează în considerentul 113 din regulamentul provizoriu). Prin urmare, afirmația ar trebui să fie respinsă ca fiind nefondată.

(95)

În urma corectării volumului importurilor din RPC, concluzia privind legătura de cauzalitate a trebuit să fie reexaminată în etapa definitivă a anchetei. Volumele revizuite ale importurilor și cotele de piață de pe piața Uniunii descrise mai sus au fost relativ minore și au avut un impact și mai scăzut atunci când au fost examinate în cadrul analizei tendințelor.

(96)

În plus, niciuna dintre observațiile formulate de părțile interesate nu a modificat evaluarea factorilor efectuată în etapa provizorie.

(97)

Pe baza celor de mai sus și în absența oricăror alte observații, se confirmă concluziile menționate la considerentele 138-140 din regulamentul provizoriu.

(98)

În lipsa altor observații referitoare la interesul industriei din Uniune, se confirmă considerentele 142-147 din regulamentul provizoriu.

(99)

În urma comunicării constatărilor provizorii, importatorii și utilizatorii au furnizat informații suplimentare. Nivelul de cooperare din partea importatorilor și a utilizatorilor este în continuare considerat scăzut.

(100)

Mai precis, 6 importatori au răspuns la chestionare în ceea ce privește înregistrarea importurilor. O verificare a fost efectuată la un centru de servicii siderurgice. A avut loc o audiere cu ISTA la 13 noiembrie 2017 prin care partea respectivă și-a făcut cunoscute punctele de vedere și un mare utilizator din sectorul bunurilor de uz casnic și-a prezentat, de asemenea, punctele de vedere în scris.

(101)

Centrele de servicii siderurgice vând, în mod normal, oțeluri rezistente la coroziune sub forme ușor diferite de cele importate (și anume, prin tăierea rulourilor și foilor în formele cerute de clienți mai mici). Cu toate acestea, s-a clarificat faptul că această categorie importantă de utilizatori poate să se aprovizioneze din alte surse și să transfere costurile suplimentare către clienții lor. Prin urmare, cifra lor de afaceri, rentabilitatea și ocuparea forței de muncă nu sunt amenințate în mod semnificativ de măsuri.

(102)

În cadrul unei audieri desfășurate la 17 noiembrie 2017, CISA a adus în discuție ancheta Comisiei privind evoluțiile în ceea ce privește structura industriei din Uniune în perioada de după anchetă. Afirmația făcea referire la un memorandum de înțelegere între ThyssenKrupp și Tata Steel și la o fuziune între Ilva și ArcelorMittal ca dovezi că nu era în interesul Uniunii să se impună taxe asupra importurilor chineze. Deși este de așteptat ca, în urma unei astfel de concentrări, puterea de negociere a celor mai mari producători din Uniune să crească, la momentul adoptării prezentului regulament nu este încă adoptată decizia de aprobare în ceea ce privește aceste acorduri, ceea ce ar permite Comisiei să evalueze relevanța acestora pentru cazul de față. În orice caz, regulamentul de bază prevede posibilitatea de a răspunde la evoluția circumstanțelor în cazul în care acest lucru este justificat și, prin urmare, de a deschide reexaminări intermediare.

(103)

În răspunsul său la comunicarea constatărilor definitive, CISA și-a reiterat argumentul referitor la modificarea concurenței pe piața Uniunii. Cu toate acestea, Comisia își menține opinia că regulamentul de bază prevede posibilitatea de a răspunde la evoluția circumstanțelor în cazul în care acest lucru este justificat și că, în acest caz specific, nu a primit nicio dovadă că deschiderea unei reexaminări este necesară.

(104)

De asemenea, CISA a afirmat că, dat fiind că situația de pe piață s-a schimbat de la stabilirea perioadei de anchetă, situația existentă în prezent ar justifica suspendarea măsurilor în conformitate cu articolul 14 alineatul (4) din regulamentul de bază. Motivele menționate de CISA sunt creșterile de prețuri pentru produsul în cauză, un presupus deficit de aprovizionare și investigații în curs privind fuziunea efectuate de Comisie. În primul rând, Comisia nu are nicio dovadă că situația industriei din Uniune a fost modificată în mod substanțial ca urmare a creșterii prețurilor. În al doilea rând, afirmația privind deficitul de aprovizionare nu este convingătoare, astfel cum se explică în considerentul 111. În al treilea rând, Comisia nu are nicio dovadă cu privire la modificarea condițiilor de concurență de pe piața Uniunii și cu privire la amploarea acestui fenomen. În plus, nu există dovezi care să arate că este puțin probabil ca prejudiciul să reapară în urma suspendării. Prin urmare, Comisia consideră că suspendarea măsurilor nu ar fi justificată.

(105)

CISA a afirmat, de asemenea, că taxele antidumping definitive ar trebui să fie instituite sub forma unui preț minim și nu a unor taxe ad valorem, așa cum se stabilește în regulamentul provizoriu, având în vedere pretinsele efecte negative semnificative asupra importatorilor și utilizatorilor. S-a subliniat faptul că două cazuri recente au condus la concluzia că acest lucru este justificat. Modificarea formei măsurilor a fost, de asemenea, propusă de ISTA, reprezentând importatorii din Uniune. În acest caz specific, Eurofer s-a opus introducerii prețurilor minime, dat fiind că exista posibilitatea de a încheia acorduri compensatorii în acest sector al pieței.

(106)

Ar trebui remarcat faptul că forma măsurilor este hotărâtă de la caz la caz. În acest caz, Comisia nu a fost de acord cu argumentul prezentat de CISA conform căruia instituirea unor taxe ad valorem ar avea efecte negative semnificative asupra importatorilor și utilizatorilor. De fapt, în considerentele 148-156 din regulamentul provizoriu s-a demonstrat că importatorii au putut să transfere asupra clienților taxele antidumping și au avut și alte surse de aprovizionare. De asemenea, introducerea unui preț minim nu ar reduce costurile principalelor industrii utilizatoare, dat fiind că un preț minim ar avea același efect ca taxele ad valorem.

(107)

În răspunsul său la comunicarea constatărilor definitive, CISA și-a reiterat argumentul cu privire la forma măsurilor, susținând că ar trebui impuse anumite sisteme de prețuri minime sau o taxă fixă, în interesul utilizatorilor și importatorilor din Uniune. Utilizatorii din Uniune au fost descriși de CISA ca fiind într-o „situație vulnerabilă”, din cauza unei pretinse concentrări a puterii de negociere la nivelul industriei din Uniune.

(108)

Cu toate acestea, astfel cum s-a explicat mai sus la considerentul 100 și în secțiunea 6.2 din regulamentul provizoriu, cooperarea utilizatorilor și importatorilor în cadrul prezentei anchete este scăzută. De fapt, un singur utilizator și/sau importator din Uniune a furnizat datele solicitate privind perioada de anchetă. Prin urmare, Comisia nu a fost în măsură să stabilească cu acuratețe situația acestor sectoare, însă informațiile disponibile nu confirmă situația fragilă la care face referire CISA. În plus, CISA nu a furnizat elemente de probă în ceea ce privește situația financiară a utilizatorilor/importatorilor și impactul pretinsei concentrări. Prin urmare, Comisia nu a putut concluziona că au existat elemente de probă pentru a modifica forma măsurilor în interesul utilizatorilor și al importatorilor. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(109)

Prin urmare, s-a concluzionat că nu există dovezi convingătoare în sprijinul modificării formei măsurilor.

(110)

ISTA, reprezentând importatorii din Uniune, a susținut că instituirea de măsuri ar provoca dificultăți de aprovizionare pe piață deoarece producătorii din Uniune nu vor reuși să crească producția. În plus, partea respectivă susține că măsurile ar submina competitivitatea importurilor chineze. Având în vedere faptul că rata de utilizare a capacității industriei din Uniune a fost de doar 79 % în cursul perioadei de anchetă și că există multe surse de importuri, utilizatorii dispun de surse diferite și nu există niciun motiv să se creadă că aceștia nu pot schimba furnizorul. Deși nu se poate exclude apariția unor probleme temporare de aprovizionare, este puțin probabil ca măsurile să genereze un deficit general, deoarece industria din Uniune nu a atins capacitatea maximă și își poate crește producția în cazul în care comenzile cresc.

(111)

Conform ISTA și Electrolux, costurile utilizatorilor ar crește dacă s-ar institui măsuri. Cu toate acestea, principalele industrii utilizatoare nu au cooperat la anchetă. De fapt, nicio societate nu a furnizat date care să demonstreze că taxele instituite asupra produsului în cauză ar crește în mod substanțial costul produselor lor finite sau ar provoca o reducere importantă a profiturilor. În consecință, afirmația este respinsă ca fiind nefondată.

(112)

Electrolux a susținut, de asemenea, că orice creștere a prețurilor produsului în cauză/produsului similar cauzată de această anchetă le-ar reduce competitivitatea în comparație cu alți producători de bunuri de uz casnic din țări terțe. Cu toate acestea, creșterea prețurilor a început în cursul perioadei de anchetă și are loc peste tot în lume și, prin urmare, nu este exclusiv legată de această anchetă. Cu toate acestea, nu se poate exclude apariția unor pierderi de competitivitate ca urmare a impunerii taxelor. Totuși, astfel cum s-a explicat mai sus, nici Electrolux, nici vreun alt producător de articole de uz casnic nu a furnizat un răspuns la chestionar sau orice informații cu privire la importanța oțelurilor rezistente la coroziune în costul final al produselor lor. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă, deoarece nu a fost susținută cu probe. În orice caz, astfel cum s-a menționat mai sus, există mai multe surse de aprovizionare pentru produsul în cauză.

(113)

Pe baza celor de mai sus și în lipsa oricăror alte observații, se confirmă concluzia că nu există motive imperioase care să dovedească că nu este în interesul Uniunii să se instituie măsurile menționate în considerentele 157-160 din regulamentul provizoriu.

(114)

Astfel cum se menționează la considerentul 4 de mai sus, importurile produsului în cauză au fost supuse înregistrării începând cu 8 iulie 2017 și până la data instituirii de măsuri provizorii la 11 august 2017, având în vedere că exista posibilitatea impunerii unor măsuri cu efect retroactiv asupra importurilor înregistrate.

(115)

În etapa definitivă a anchetei, datele colectate în cadrul înregistrării au fost evaluate și s-a analizat dacă erau îndeplinite criteriile prevăzute la articolul 10 alineatul (4) din regulamentul de bază pentru instituirea retroactivă de măsuri.

(116)

La momentul înregistrării, datele disponibile privind importurile, la nivelul codurilor NC, au arătat că a avut loc o creștere substanțială a importurilor. Cu toate acestea, ulterior Comisia a primit date la nivel TARIC care au demonstrat că nu a existat o nouă creștere substanțială a importurilor în comparație cu importurile pe parcursul perioadei de anchetă. Prin urmare, această condiție în temeiul articolului 10 alineatul (4) litera (d) nu este îndeplinită.

(117)

În plus, o examinare a factorilor de prejudiciu pentru industria din Uniune a arătat că nu există dovezi că efectul corectiv al măsurilor a fost subminat în perioada de după PA. Prin urmare, s-a concluzionat că acest criteriu nu a fost îndeplinit.

(118)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că instituirea retroactivă a măsurilor nu este justificată în acest caz.

(119)

În urma comunicării constatărilor provizorii, anumite părți s-au opus utilizării profitului-țintă de 7,4 % pentru calcularea marjei de prejudiciu, în etapa provizorie. Acesta a fost profitul efectiv realizat de industria din Uniune în 2008, astfel cum se explică în considerentul 164 din regulamentul provizoriu.

(120)

Eurofer a considerat că profitul-țintă este prea mic deoarece ultimul trimestru al anului 2008 a marcat începutul crizei financiare. Producătorii-exportatori chinezi au susținut că 7,4 % este o cifră prea ridicată și că ar fi trebuit să fie utilizate informații din alte surse, cum ar fi cazurile antidumping anterioare sau baza de date BACH.

(121)

Se consideră că orice deteriorare a rentabilității în ultimul trimestru din 2008 ar fi fost resimțită în principal în 2009. În plus, dat fiind că această cifră se bazează pe date reale privind rentabilitatea pentru produsul în cauză, ea reprezintă cea mai bună informație disponibilă în acest scop. Nu au existat alte informații disponibile pentru a pune sub semnul întrebării analiza și concluzia de la considerentul 164 din regulamentul provizoriu. Mai mult, consultarea bazei de date BACH (sau a oricărei alte surse externe) nu a fost necesară deoarece în cadrul anchetei au fost disponibile date specifice verificate pentru industria din Uniune. Prin urmare, nivelul de rentabilitate de 7,4 % atins în 2008 rămâne reprezentativ în scopul prezentei anchete, iar considerentele 162-165 din regulamentul provizoriu se confirmă.

(122)

Un producător-exportator a făcut observații cu privire la profitul-țintă în răspunsul său la comunicarea constatărilor definitive. El afirmă că 2008 nu a fost un an reprezentativ pentru stabilirea profitului-țintă, deoarece acest an a fost urmat de mai mulți ani pe parcursul cărora industria din Uniune a suferit ca urmare a mai multor factori de cauzalitate. Întrucât situația din 2008 nu s-a repetat ulterior, profitul-țintă bazat pe cifra din 2008 este considerat nereprezentativ și utilizarea acestuia creează suspiciunea că Comisia a atribuit importurilor care fac obiectul unui dumping un prejudiciu cauzat de alți factori.

(123)

Întrucât 2008 a fost primul an înainte de criza economică, Comisia a considerat că este un an reprezentativ și că profitul acelui an poate fi considerat ca fiind înregistrat în absența importurilor care fac obiectul unui dumping și în absența altor factori, cum ar fi criza economică. Prin urmare, utilizarea acestui profit-țintă nu atribuie prejudiciul cauzat de criză importurilor care fac obiectul unui dumping, dimpotrivă. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(124)

Eurofer a furnizat mai multe date în sprijinul afirmației sale că 2008 nu a fost un an reprezentativ, deoarece rentabilitatea în ultimul trimestru al anului a fost denaturată de criza financiară. Este vorba de date macroeconomice de la începutul crizei financiare, precum și de date comunicate de Federația siderurgiștilor germani și de un raport de presă de la un producător grec. Cu toate acestea, Comisia a utilizat anul 2008 ca an reprezentativ în cadrul procedurilor antidumping anterioare, inclusiv în cazul produselor plate din oțel laminate la rece, care reprezintă produsul din amonte al oțelurilor rezistente la coroziune (7). Poziția Comisiei a fost că impactul crizei financiare asupra rentabilității s-a resimțit în principal în 2009. Deși este posibil ca o parte a impactului asupra rentabilității să se fi resimțit la sfârșitul anului 2008, Comisia a fost convinsă că 2008, luat în ansamblu, a fost un an reprezentativ.

(125)

Mai mulți producători-exportatori au contestat aplicarea articolului 2 alineatul (9) din regulamentul de bază pentru calcularea prejudiciului, susținând că această dispoziție apare în cadrul secțiunii referitoare la dumping din regulamentul de bază și că nu putea fi utilizată prin analogie pentru calcularea prejudiciului. În opinia lor, prețul relevant pentru utilizare ar trebui să se bazeze pe prețul facturat efectiv de importatorii afiliați din Uniune către primii clienți independenți din Uniune.

(126)

Astfel cum se explică în considerentul 166 din regulamentul provizoriu, calcularea marjei de prejudiciu se bazează pe prețul de import la nivelul frontierei Uniunii, adus la un nivel comparabil cu prețul franco fabrică al industriei din Uniune. Dacă vânzările sunt efectuate prin intermediul unor importatori afiliați, prețul de import trebuie să fie construit pe baza prețului de revânzare către primul client independent, ajustat în mod corespunzător, astfel încât toate costurile de import, costurile VAG și profitul importatorilor afiliați să fie excluse în mod corespunzător și prețul să fie fiabil. Acesta este raționamentul care stă la baza calculării prețului de export în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. Nu există niciun motiv pentru care acest raționament pentru calcularea prețului de export în cazul vânzărilor prin intermediul importatorilor afiliați să nu fie valabil pentru prețul de import în cazul vânzărilor afiliate în scopul calculării prejudiciului. De altfel, marja de dumping și marja de prejudiciu sunt comparate pentru aplicarea regulii taxei mai mici în temeiul articolului 7 alineatul (2) și al articolului 9 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(127)

În plus, dacă prețul de import în cazul vânzărilor afiliate în scopul calculării prejudiciului s-ar baza pe prețul facturat efectiv de importatorii afiliați din Uniune către primii clienți independenți din Uniune, astfel cum a sugerat partea, atunci acest preț ar include costurile VAG și profitul pentru revânzarea în Uniune după vămuire, în timp ce, în cazul în care producătorul-exportator vinde direct către importatori independenți, prețul nu ar include astfel de costuri. Acest lucru ar duce la diferențe de tratament între producătorii-exportatori care vând prin intermediul importatorilor afiliați și cei care vând direct către importatori independenți, fapt care nu este justificat. În consecință, afirmația este respinsă ca fiind nefondată.

(128)

Un producător-exportator a afirmat că sursa pentru costurile ulterioare importului nu a fost divulgată și a contestat cifra utilizată, de 7 EUR/tonă. Această cifră s-a bazat pe o altă anchetă (8) ca urmare a asemănărilor dintre produsele care aparțin aceleiași ramuri de activitate și a absenței altor date disponibile. Ca urmare a instituirii măsurilor provizorii și a îmbunătățirii ușoare a cooperării din partea importatorilor, cifra a fost verificată cu un importator neafiliat și s-a dovedit a fi rezonabilă pe baza datelor importatorului. Cifra exactă a costurilor ulterioare importului înregistrată de importator nu este menționată aici din motive de confidențialitate. Această afirmație este respinsă.

(129)

Producătorul-exportator în cauză a afirmat că, în continuare, nu înțelege natura costurilor ulterioare importului și a solicitat o defalcare. Costurile ulterioare importului reprezintă o ajustare efectuată în favoarea producătorilor-exportatori pentru a stabili o comparație echitabilă între prețurile lor de export și prețurile franco fabrică ale industriei din Uniune. Acestea sunt legate de taxele normale de manipulare, de depozitare și administrative în portul de intrare pe piața Uniunii (cu excepția transportului ulterior). Aceste costuri există pentru toate importurile și sunt similare pentru toate tipurile de importuri de oțel. Cifra de 7 EUR pe tonă a fost sugerată de un producător-exportator chinez în cazul menționat mai sus. Prin urmare, Comisia este convinsă că cifra citată mai sus este rezonabilă, ținând seama în special de verificarea încrucișată menționată anterior cu un importator al produsului în cauză în cadrul prezentei anchete. În sfârșit, ar trebui subliniat faptul că 7 EUR pe tonă este echivalent cu aproximativ 1 % din prețul de import CIF al produsului în cauză. Comisia a beneficiat de cooperarea unui singur importator neafiliat tradițional la această anchetă și nu poate să furnizeze defalcarea detaliată a costurilor solicitate de către producătorul-exportator din motive de confidențialitate. Prin urmare, afirmația că abordarea Comisiei a încălcat dreptul la apărare al acestei părți este respinsă.

(130)

Au fost efectuate unele corecții ale prețurilor CIF pentru anumiți producători-exportatori. Prețurile CIF revizuite au fost divulgate producătorilor-exportatori în cauză în etapa definitivă a anchetei.

(131)

În lipsa altor observații cu privire la nivelul de eliminare a prejudiciului, se confirmă considerentele 162-166 din regulamentul provizoriu.

(132)

Ar trebui să se instituie măsuri antidumping definitive asupra importurilor produsului în cauză originar din țara în cauză, în conformitate cu regula taxei mai mici prevăzută la articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază. Comisia a comparat marjele de prejudiciu și marjele de dumping. Valoarea taxelor ar trebui stabilită la nivelul cel mai mic dintre nivelul marjei de dumping și cel al marjei de prejudiciu.

(133)

Pe baza celor de mai sus, marjele de dumping și de prejudiciu definitive exprimate ca procentaj din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, și nivelurile taxei definitive care rezultă în urma aplicării regulii taxei mai mici sunt după cum urmează.

Tabelul 6

Marje definitive și niveluri ale taxelor definitive

(134)

Nivelurile taxei antidumping pentru societățile individuale menționate în prezentul regulament au fost stabilite pe baza constatărilor prezentei anchete. Prin urmare, ele reflectă situația constatată în cursul prezentei anchete în ceea ce privește aceste societăți. Nivelurile taxelor respective (spre deosebire de taxa aplicabilă „tuturor celorlalte societăți” la nivel național) se aplică în mod exclusiv importurilor produsului în cauză originar din țara în cauză și fabricat de societățile respective și, prin urmare, de entitățile juridice specifice menționate. Importurile produsului în cauză fabricat de oricare altă societate a cărei denumire nu este în mod specific menționată în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate celor menționate în mod specific, nu ar trebui să beneficieze de nivelurile respective și ar trebui să fie supuse taxei aplicabile „tuturor celorlalte societăți”.

(135)

Orice cerere de aplicare a acestor niveluri ale taxei antidumping pentru societățile individuale (de exemplu, în urma unei schimbări a denumirii entității sau în urma înființării de noi entități de producție sau de vânzare) ar trebui să fie adresată Comisiei (9) împreună cu toate informațiile relevante, în special cu privire la orice modificare a activităților societății referitoare la producție, la vânzările interne și la export care rezultă, de exemplu, în urma schimbării denumirii sau a modificării respective privind entitățile de producție și de vânzare. Dacă este necesar, prezentul regulament va fi modificat în consecință, prin actualizarea listei societăților care beneficiază de niveluri individuale ale taxei.

(136)

Pentru a reduce la minimum riscurile eludării, se consideră că sunt necesare măsuri speciale în acest caz pentru a garanta aplicarea corectă a măsurilor antidumping. Aceste măsuri speciale includ: prezentarea către autoritățile vamale ale statelor membre a unei facturi comerciale valabile, care să fie conformă cu cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament. Importurile care nu sunt însoțite de o astfel de factură trebuie să facă obiectul taxei aplicabile „tuturor celorlalte societăți”.

(137)

Având în vedere jurisprudența recentă a Curții de Justiție (10), este adecvat să se prevadă rata dobânzii de întârziere în cazul rambursării taxelor definitive, deoarece dispozițiile relevante în vigoare în materie de taxe vamale nu prevăd o astfel de rată a dobânzii și aplicarea normelor naționale ar duce la denaturări nejustificate între operatorii economici, în funcție de statul membru care este ales pentru vămuire.

(138)

Având în vedere marjele de dumping constatate și nivelul prejudiciului cauzat industriei din Uniune, ar trebui percepute definitiv sumele depuse cu titlu de taxă antidumping provizorie instituită prin regulamentul provizoriu.

(139)

Prezentul regulament este în conformitate cu avizul comitetului instituit prin articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036,