23.11.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 307/58

(1)

Regulamentul (CE) nr. 999/2001 stabilește norme pentru prevenirea, controlul și eradicarea encefalopatiilor spongiforme transmisibile (EST) în Uniune. El se aplică producției și introducerii pe piață a animalelor vii și a produselor de origine animală și, în anumite cazuri specifice, exportului acestora. Regulamentul prevede, printre altele, programe de monitorizare pentru anumite EST și, de asemenea, măsuri de salvgardare în eventualitatea apariției unor focare de EST.

(2)

Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/1918 a Comisiei (2) prevede anumite măsuri de salvgardare cu privire la boala cașectizantă cronică a cervidelor (BCC). Această decizie a fost adoptată ca urmare a depistării a cinci cazuri de BCC la cervide în Norvegia în 2016. Este prima dată când BCC a fost depistată în Europa, fiind vorba de primul caz natural întâlnit la reni în lume. BCC este o boală infecțioasă și, în cazul apariției unui focar al bolii, există riscul să se răspândească și la alte populații de cervide sau la alte regiuni, precum și la teritorii ale altor state membre ale Uniunii și state ale Asociației Europene a Liberului Schimb din cadrul Spațiului Economic European (state SEE-AELS).

(3)

La 2 decembrie 2016, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a adoptat un aviz științific privind BCC la cervide (avizul EFSA) (3). Avizul EFSA a recomandat implementarea unui program de supraveghere cu o durată de trei ani pentru BCC la cervide în Estonia, Finlanda, Islanda, Letonia, Lituania, Norvegia, Polonia și Suedia – state membre și state SEE-AELS unde există populații de reni sau de elani sau ambele. Avizul EFSA a subliniat că obiectivele unui astfel de program de monitorizare a BCC cu o durată de trei ani ar trebui să fie de a confirma sau a infirma prezența BCC în țări în care boala nu a fost depistată niciodată și în țări în care a fost depistată BCC, pentru a evalua prevalența și distribuția geografică a BCC. Până în prezent, BCC nu a fost depistată în Uniune, iar în ceea ce privește statele SEE-AELS, ea a fost depistată doar în Norvegia.

(4)

Ca urmare a adoptării avizului EFSA, anexa III la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 a fost modificată prin Regulamentul (UE) 2017/1972 al Comisiei (4) pentru a institui un program de monitorizare cu o durată de trei ani pentru BCC la cervide în anumite state membre și state SEE-AELS în care există posibilitatea ca populațiile de cervide să fi fost expuse la BCC, program care să acopere perioada între 1 ianuarie 2018 și 31 decembrie 2020 (programul de monitorizare a BCC cu o durată de trei ani). Scopul programului de monitorizare a BCC cu o durată de trei ani este de a obține o imagine clară a situației epidemiologice în ceea ce privește BCC la cervide n Europa.

(5)

În perioada ianuarie-septembrie 2017, Norvegia a informat Comisia și statele membre, folosind formatul electronic menționat la capitolul B partea I punctul B din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu privire la alte trei cazuri de BCC depistate la reni sălbatici, pe lângă cele cinci cazuri de BCC depistate în Norvegia în 2016 la reni sălbatici și elani sălbatici.

(6)

Avizul EFSA subliniază, de asemenea, faptul că folosirea momelilor naturale pe bază de urină de cervide sporește probabilitatea introducerii BCC în Uniune și recomandă să se ia măsuri pentru a reduce probabilitatea introducerii acestei boli prin momelile naturale pe bază de urină de cervide. Urina poate fi contaminată cu BCC și deci poate avea un rol în transmiterea și răspândirea BCC. Folosită sub formă de momeală de vânătoare, urina provenită de la cervide infectate poate să ducă, așadar, la contaminarea unor zone în care BCC nu existase anterior. Prin urmare, avizul EFSA recomandă încetarea utilizării de momeli de vânătoare pe bază de urină.

(7)

Ținând seama de recomandările cuprinse în avizul EFSA, este necesar să se extindă măsurile de salvgardare prevăzute în Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/1918 pentru a acoperi momelile de vânătoare pe bază de urină de cervide, interzicând importul în Uniune de momeli de vânătoare pe bază de urină de cervide din țări terțe, introducerea în Uniune de loturi de momeli de vânătoare pe bază de urină de cervide din Norvegia, precum și producerea, introducerea pe piață și utilizarea de momeli de vânătoare pe bază de urină de cervide originare din zonele din Suedia și Finlanda menționate în anexa la Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/1918.

(8)

În plus, ar trebui prelungită perioada aplicării Deciziei de punere în aplicare (UE) 2016/1918, ținând seama de depistarea noilor cazuri de BCC în Norvegia și în așteptarea rezultatelor programului de monitorizare a BCC cu o durată de trei ani. Prin urmare, perioada de aplicare a actului respectiv ar trebui prelungită până la 31 decembrie 2020.

(9)

De asemenea, este necesar să se modifice anexa la Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/1918, ca urmare a modificărilor aduse articolelor din actul menționat prin prezenta decizie.

(10)

Prin urmare, Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/1918 ar trebui modificată în consecință.

(11)

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale,

1.

Se introduce următorul articol 3a:

„Articolul 3a

(1)   Se interzic importurile în Uniune din țări terțe de loturi de momeli de vânătoare pe bază de urină de cervide.

(2)   Se interzice introducerea în Uniune de loturi de momeli de vânătoare pe bază de urină provenită de la cervide originare din Norvegia.

(3)   Se interzice producerea, introducerea pe piață și utilizarea de momeli de vânătoare pe bază de urină de cervide originare din zonele menționate în anexă.”

2.

La articolul 4, data „31 decembrie 2017” se înlocuiește cu data „31 decembrie 2020”.

3.

Anexa se înlocuiește cu textul din anexa la prezenta decizie.