23.4.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 108/36

(1)

La 6 mai 2010, Comisia a aprobat un ajutor pentru salvare pentru Abatorul central din Kofinos (denumit în continuare „CSK”) sub forma unei garanții guvernamentale care sprijină un împrumut de 1,6 milioane EUR (2).

(2)

Prin scrisoarea din 3 noiembrie 2010, Ciprul a comunicat, în conformitate cu articolul 108 alineatul (3) din TFUE, planul de restructurare a CSK.

(3)

Prin scrisoarea din 7 decembrie 2010, Comisia a solicitat informații suplimentare, pe care autoritățile cipriote le-au furnizat la 10 ianuarie 2011. La 20 ianuarie 2011, Comisia a primit o reclamație de la Cypra Ltd (denumită în continuare „Cypra”), o întreprindere concurentă a CSK.

(4)

La 7 februarie 2011, Comisia a adresat autorităților cipriote o scrisoare prin care le invita să își transmită observațiile în legătură cu afirmațiile reclamantei, solicitând informații suplimentare cu privire la ajutorul pentru restructurare. Autoritățile cipriote și-au prezentat observațiile la 4 martie 2011.

(5)

La 16 februarie 2011, Comisia a transmis reclamantei o cerere de informații suplimentare. Cypra a răspuns la 2 martie 2011.

(6)

Prin scrisoarea din 26 aprilie 2011, Comisia a informat Ciprul că, la 20 aprilie 2011, a decis să inițieze procedura prevăzută la articolul 108 alineatul (2) din TFUE în ceea ce privește ajutorul pentru restructurare. De asemenea, Comisia a informat Ciprul că a decis să investigheze o serie de presupuse ajutoare acordate beneficiarului. Ajutoarele în cauză erau: (i) tolerarea continuă din partea statului a întârzierilor la plata sumelor datorate, (ii) un împrumut de 512 850 EUR acordat de Uniunea administrațiilor locale („Municipalities Union”), (iii) un presupus ajutor în legătură cu obligațiuni garantate de stat și (iv) preluarea de către administrațiile locale a angajaților existenți și a angajamentelor corespunzătoare cu titlu de pensii.

(7)

Decizia Comisiei de a iniția procedura oficială de investigare a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (3). Comisia a invitat părțile interesate să își prezinte observațiile cu privire la ajutorul în cauză.

(8)

Prin scrisoarea din 25 mai 2011, autoritățile cipriote au solicitat prelungirea cu o lună a termenului-limită pentru a-și prezenta observațiile. Prelungirea a fost acordată prin scrisoarea Comisiei din 7 iunie 2011.

(9)

Autoritățile cipriote și-au prezentat observațiile privind decizia Comisiei prin scrisoarea din 24 iunie 2011.

(10)

De asemenea, Comisia a primit observații de la părțile interesate, și anume întreprinderile Cypra și A&A Sfagia Ltd., Asociația crescătorilor de porcine din Cipru și o a patra parte interesată care a solicitat ca declarația sa să beneficieze de un tratament confidențial. Comisia a transmis observațiile primite de la părțile interesate autorităților cipriote, oferindu-le posibilitatea de a reacționa; autoritățile cipriote și-au prezentat observațiile prin scrisoarea din 8 noiembrie 2011.

(11)

Prin scrisoarea din 1 martie 2012, Comisia a solicitat informații suplimentare, pe care autoritățile cipriote le-au furnizat prin scrisoarea din 30 martie 2012.

(12)

Prin scrisoarea din 24 octombrie 2012, Comisia a solicitat clarificări suplimentare și a actualizat informațiile. Autoritățile cipriote au prezentat un răspuns la 26 noiembrie 2012.

(13)

La 14 mai 2013, autoritățile cipriote au prezentat informații și clarificări suplimentare.

(14)

Notificarea a vizat ajutorul pentru restructurare acordat CSK. Cu toate acestea, obiectul investigației desfășurate de Comisie a fost extins pentru a include, de asemenea, alte presupuse ajutoare acordate beneficiarului.

(15)

Potrivit autorităților cipriote, ajutorul pentru restructurare va fi acordat beneficiarului numai după aprobarea acestuia de către Comisie. Suma inițială a ajutorului, astfel cum a fost notificată în noiembrie 2010, era de 15 milioane EUR. Cu toate acestea, în comunicarea din 14 mai 2013, autoritățile cipriote au indicat un ajutor în valoare de 17,8 milioane EUR, având în vedere creșterea costurilor de restructurare.

(16)

Beneficiarul acestui ajutor este CSK. CSK a fost înființat în 1981 ca societate de utilități publice proprietate a statului, având drept obiectiv deservirea anumitor administrații locale din districtele Lefkosia, Lemesos și Larnaka. În 2003 a avut loc liberalizarea regimului de reglementare relevant, prin adoptarea Legii 26(I) din 2003. (4) Legea menționată reglementează structura, organizarea și funcțiile abatoarelor centrale, precum CSK. Conform aceleiași legi, bunurile mobile și imobile ale unor astfel de organizații nu pot face obiectul unor proceduri normale de executare sau de executare silită și nici al unei alte proceduri ca urmare a introducerii unei acțiuni împotriva organizațiilor respective. În 2010 (și anume, la momentul notificării ajutorului pentru restructurare), CSK avea o cotă de piață de aproximativ 30,7 % pe piața cipriotă (5). În noiembrie 2012, cota scăzuse la aproximativ 26,5 %. Autoritățile cipriote au confirmat că CSK funcționează într-o zonă asistată, eligibilă pentru obținerea de ajutoare regionale în temeiul excepției prevăzute la articolul 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE.

(17)

În conformitate cu legislația cipriotă, numai întreprinderile de drept privat pot face obiectul unor proceduri de faliment, întrucât dispozițiile relevante ale dreptului societăților comerciale se aplică numai întreprinderilor de drept privat. Prin urmare, se pare că societățile de utilități publice aflate în proprietatea statului nu pot face obiectul procedurilor de faliment.

(18)

Conform situațiilor financiare prezentate, la sfârșitul anului 2009 CSK avea datorii pe termen scurt de aproximativ 19,4 milioane EUR și acumulase pierderi de aproximativ 28,6 milioane EUR. Până la sfârșitul anului 2012, datoriile pe termen scurt au depășit 30 de milioane EUR, iar pierderile acumulate s-au ridicat la aproape 40 de milioane EUR.

(19)

La momentul notificării restructurării, CSK avea 110 angajați, dintre care 22 erau angajați cu statut de funcționar public, în timp ce restul erau zilieri. Cifra de afaceri a întreprinderii pentru anul 2009 a fost de aproximativ 5 milioane EUR. Cifra de afaceri a scăzut la aproximativ 3,6 milioane EUR în 2012. În pofida cifrei de afaceri reduse, întreprinderea nu poate fi considerată un IMM conform Recomandării Comisiei privind definirea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (6), întrucât mai mult de 25 % din drepturile sale de vot [în sensul articolului 3 alineatul (4) din anexa la recomandarea menționată] sunt controlate de un organism public. CSK este deținut în întregime de stat și toți membrii consiliului său de administrație sunt numiți de autoritățile locale participante.

(20)

Astfel cum s-a explicat în decizia Comisiei din 6 mai 2010 privind ajutorul pentru salvare acordat CSK (caz nr. N 60/10), CSK a primit ajutor pentru salvare deoarece nu mai putea funcționa în forma sa actuală. Autoritățile cipriote au indicat că principalul motiv pentru care CSK se află într-o astfel de situație financiară este faptul că, spre deosebire de principalii săi concurenți, CSK este o societate de utilități publice, proprietate a statului. Acest lucru a condus la inflexibilitate (în ceea ce privește luarea deciziilor și relațiile cu personalul), precum și la costuri ale forței de muncă ridicate și la lipsa unei culturi de întreprindere. Având în vedere liberalizarea pieței și intrarea pe piață a unor noi abatoare private, acest lucru a condus la erodarea cotelor de piață ale CSK și la acumularea ulterioară a datoriilor.

(21)

Comisia a recunoscut în decizia sa în cazul nr. N 60/10 că CSK era o întreprindere aflată în dificultate. Situația financiară anuală a întreprinderii pentru perioada 2006-2009 a confirmat această constatare. Aceasta a arătat că veniturile întreprinderii nu puteau acoperi cheltuielile curente, în principal din cauza costurilor ridicate ale forței de muncă. Ca urmare, întreprinderea nu a putut rambursa tranșele împrumuturilor și alte datorii. CSK prezenta următoarele simptome ale unei întreprinderi aflate în dificultate: creșterea pierderilor, scăderea cifrei de afaceri, creșterea supracapacității, flux de capital în declin, îndatorare crescută și scăderea valorii activului net. Comisia a constatat, de asemenea, în decizia sa din 6 mai 2010, incapacitatea CSK de a-și asigura redresarea cu resurse proprii, întrucât fondurile și activele sale erau în scădere rapidă și nu putea obține fonduri din sursele de pe piață.

(22)

Tendința negativă în dezvoltarea economică a CSK a continuat de atunci. Cifra de afaceri a scăzut la aproximativ 3,6 milioane EUR în 2012, când pierderile acumulate și, în același timp, capitalurile proprii negative s-au ridicat la aproape 40 de milioane EUR.

(23)

Până la 31 decembrie 2011, CSK acumulase datorii restante către comisarul cipriot pentru împrumuturi de aproximativ 11 milioane EUR, plăți restante către autoritățile de securitate socială și fiscale de aproximativ 8,7 milioane EUR și cheltuieli veterinare de aproximativ 1,3 milioane EUR.

(24)

Decizia nr. 71.196 din 2 noiembrie 2010 adoptată de Consiliul ministerial al Ciprului constituie temeiul juridic al ajutorului pentru restructurare.

(25)

Ajutorul pentru restructurare notificat inițial, care urma să fie acordat beneficiarului, se ridica la 15 milioane EUR. Acesta corespundea unui procent de 55,6 % din costurile totale de restructurare, care se ridicau la 26,85 milioane EUR. Restul de 44,4 % urma să fie finanțat prin intermediul contribuțiilor proprii ale CSK (a se vedea considerentul 26 de mai jos). Cu toate acestea, în comunicarea din 14 mai 2013, autoritățile cipriote au indicat că, între timp, costurile de restructurare au crescut și, prin urmare, valoarea ajutorului pentru restructurare urma să crească, de asemenea, la 17,772 milioane EUR. Potrivit autorităților cipriote, costurile de restructurare sunt defalcate după cum urmează:

(26)

Potrivit autorităților cipriote, CSK intenționa să își finanțeze contribuția proprie prin contractarea unui nou împrumut de 5 milioane EUR și prin vânzarea de bunuri imobiliare în valoare de 7 milioane EUR. Prin urmare, contribuția proprie a beneficiarului în valoare de 12 milioane EUR ar fi corespuns unui procent de 40,3 % din costurile totale de restructurare actualizate. Autoritățile cipriote au prezentat o evaluare a bunurilor imobile ale CSK din aprilie 2013, care estimează valoarea bunurilor imobile (terenuri, clădiri și contracte de leasing) ale abatorului la aproximativ 8,2 milioane EUR. Cu toate acestea, în ceea ce privește contractarea unui nou împrumut, autoritățile cipriote au indicat în comunicarea lor din 14 mai 2013 că, în condițiile economice actuale, obținerea unui astfel de împrumut trebuie considerată incertă.

(27)

În octombrie 2010 a fost elaborat un plan de restructurare care a fost transmis Comisiei ca parte a notificării prezentate la 3 noiembrie 2010. Răspunsul furnizat de Cipru la 26 noiembrie 2012 a inclus o actualizare a previziunilor financiare și a datelor de piață relevante. Planul inițial de restructurare cuprinde următoarele secțiuni:

(28)

La începutul acestei secțiuni a planului de restructurare se explică modul de funcționare a abatoarelor în Cipru. Abatoarele private au fost autorizate începând din 2003, având în vedere intrarea iminentă a Ciprului în Uniunea Europeană.

(29)

În continuare, planul prezintă piața producției de carne (producția pe tip de carne – carne de porc, carne de vită și carne de oaie/capră, prețuri, calitate, ocuparea forței de muncă, importuri/exporturi, concurenți), precum și consumul de carne în Cipru (consumul pe cap de locuitor, consumul de produse importate, consumul pe puncte de vânzare – hypermarketuri/măcelării/HORECA/industriile produselor preparate din carne, branding, calitatea cărnii). De asemenea, planul prevede estimări privind perspectivele cererii și ofertei pe piețele în cauză.

(30)

În ceea ce privește piața de sacrificare, în Cipru sunt 5 întreprinderi active. Conform planului, cota de piață a beneficiarului a fost de aproximativ 31 % în 2010. În cazul în care piața este defalcată pe tipuri de carne, cotele de piață au fost următoarele pentru anul 2009 și în primele opt luni ale anului 2010:

(31)

Conform informațiilor prezentate de autoritățile cipriote la 26 noiembrie 2012, cota de piață totală a CSK a scăzut în continuare la 29,3 % în 2011 și la 26,5 % în 2012. De asemenea, acesta pierduse monopolul asupra sacrificării bovinelor, ca urmare a intrării pe piață a întreprinderii Cypra, dar încă deținea peste 92 % din cota de piață pe acest segment. În general, piața cipriotă pentru sacrificarea animalelor prezintă o tendință generală de scădere, cu o stagnare în 2010, o reducere de 2 % în 2011 și o reducere suplimentară de 3,8 % în 2012.

(32)

La sfârșitul anului 2012, cele cinci abatoare active pe piața cipriotă au avut următoarea capacitate de sacrificare zilnică:

(33)

Cifrele furnizate arată într-adevăr scăderea considerabilă a cotei de piață a CSK în ultimii ani. În 2005, cota de piață totală a CSK se situa la 68 %. Această cifră a scăzut la 41 % în 2008 și la 26,5 % în 2012. Această evoluție se datorează în mare parte liberalizării pieței în 2003 și intrării ulterioare pe piață a întreprinderilor private.

(34)

În ceea ce privește sacrificarea bovinelor, planul de restructurare s-a bazat pe presupunerea că cel puțin doi concurenți actuali (Cypra și Agioi Trimithias) intenționau să intre în piață. De asemenea, se susține că o altă întreprindere (Pan-Cypriot Organisation of Cattle Breeders – Organizația Pancipriotă a Crescătorilor de Bovine) intenționează să intre pe piață. Organizația respectivă controlează 75 % din piața producției de bovine din Cipru. În cele din urmă, Cypra a intrat pe acest segment în 2012 și, la rândul său, recunoaște că Agioi Trimithias și Organizația Pancipriotă a Crescătorilor de Bovine intenționează, de asemenea, să intre pe piața de sacrificare a bovinelor.

(35)

CSK a fost creat prin decret ministerial ca organizație de serviciu public, care vizează deservirea mai multor administrații locale, inclusiv principalele orașe din Cipru care trebuiau să mențină în funcțiune abatoare. Consiliul de administrație este format din 15 membri (6 primari, 5 consilieri municipali și 4 reprezentanți din partea administrației comunitare).

(36)

Astfel cum s-a explicat anterior, poziția competitivă a întreprinderii a început să se deterioreze începând cu liberalizarea pieței în 2003. Potrivit autorităților cipriote, principalii factori care au contribuit la această situație sunt următorii:

(37)

Conducerea întreprinderii a încercat să abordeze unele dintre aceste probleme, obținând o serie de rezultate pozitive. Cu toate acestea, scăderea cotelor de piață ale întreprinderii a condus la creșterea pierderilor de-a lungul anilor.

(38)

Planul oferă o analiză SWOT (Puncte tari – Puncte slabe – Oportunități și Amenințări) pentru CSK. Se susține că printre punctele sale tari se numără capacitatea de producție ridicată, know-how-ul, tradiția și conformitatea cu reglementările UE. Printre punctele slabe se numără costurile de producție ridicate, dependența de o singură activitate, lipsa culturii orientate spre servicii și pierderea încrederii clienților în ceea ce privește programele de sacrificare. De asemenea, întreprinderea este lipsită de flexibilitate în ceea ce privește funcționarea sa, precum și ocuparea forței de muncă. Dacă întreprinderea ar funcționa ca o întreprindere privată, cu participarea investitorilor privați, atunci deciziile relevante ar fi adoptate de Consiliul de Administrație și de adunarea generală. În cele din urmă, angajații întreprinderii au statut de funcționar public, ceea ce face extrem de dificilă și de costisitoare concedierea acestora.

(39)

Printre amenințări se numără intrarea pe piață a noilor actori, creșterea preconizată a importurilor de carne din alte state membre ale UE din cauza prețurilor mai mici și a unei calități mai bune a produselor importate, ceea ce ar conduce la o reducere a sacrificărilor în Cipru, la scăderea activităților de creștere a animalelor în Cipru și la costuri de producție ridicate. Printre oportunități, planul menționează posibilitatea de a închiria linii de producție unor firme terțe, îmbunătățirea situației financiare a întreprinderii prin vânzarea bunurilor imobiliare, precum și colaborarea cu actori importanți de pe piață.

(40)

Costurile totale de restructurare a întreprinderii s-au ridicat inițial la aproximativ 27 de milioane EUR. 55,6 % din această sumă ar fi fost furnizată de stat, participarea întreprinderii reprezentând restul de 44,4 % (12 milioane EUR). Cu toate acestea, astfel cum s-a explicat la considerentul 25 de mai sus, autoritățile cipriote au indicat în comunicarea lor din 14 mai 2013 că, între timp, costurile de restructurare au crescut la aproximativ 29,8 milioane EUR, contribuția CSK rămânând aceeași.

(41)

Contribuția proprie a CSK va fi colectată din (i) vânzarea de bunuri imobiliare (7 milioane EUR), care, potrivit autorităților cipriote, nu conține un element de ajutor de stat, întrucât prețul va fi calculat la valoarea de piață de către un evaluator independent, și (ii) contractarea unui nou împrumut (5 milioane EUR). Cu toate acestea, în comunicarea lor din 14 mai 2013, autoritățile cipriote au recunoscut, de asemenea, că, în condițiile economice actuale, obținerea unui astfel de împrumut trebuie considerată incertă.

(42)

Planul prevede următoarele măsuri de restructurare:

(43)

Pentru îmbunătățirea flexibilității sale în toate domeniile, planul de restructurare propune transformarea CSK într-o întreprindere de drept privat. Se preconizează că acest lucru va îmbunătăți flexibilitatea întreprinderii în ceea ce privește procesul său decizional. De asemenea, acest lucru ar trebui să stimuleze interesul investitorilor privați, care ar putea intra în structura acționariatului întreprinderii. În cele din urmă, schimbarea statutului angajaților ar putea facilita angajarea și concedierea personalului.

(44)

Planul de restructurare prevede plata integrală a datoriilor întreprinderii către Fondul de Securitate Socială (6,14 milioane EUR la sfârșitul anului 2012) și către secțiunea venituri interne (3,646 milioane EUR la sfârșitul anului 2012). De asemenea, întreprinderea va plăti datoriile scadente în valoare de 13,306 milioane EUR (inclusiv împrumutul de salvare deja aprobat de 1,6 milioane EUR). Costul total al acestei măsuri este calculat la aproximativ 23,1 milioane EUR. De asemenea, autoritățile cipriote au confirmat în comunicarea lor din 14 mai 2013 că datoriile restante către serviciul veterinar vor fi plătite treptat după restructurare.

(45)

Planul prevede migrarea tuturor angajaților cu statut de funcționari publici către administrația locală și concedierea personalului rămas. Ulterior, în temeiul noului statut, întreprinderea își va înlocui personalul cu noi angajați. Personalul nou va fi angajat în noi condiții de salarizare și noi sisteme de pensii. De asemenea, întreprinderea va recurge la servicii de externalizare, în măsura în care este necesar. Se prevede că, în urma restructurării întreprinderii, personalul va cuprinde numai 9 posturi de conducere și 67 de angajați/lucrători. Costul tuturor măsurilor relevante pentru CSK se va ridica la 6,68 milioane EUR, defalcat pe costuri de compensare a personalului (3,34 milioane EUR) și plata drepturilor de pensie (3,34 milioane EUR). Se prevede că, odată ce planul va fi pus în aplicare, costurile salariale vor fi reduse drastic.

(46)

Planul propune următoarele măsuri compensatorii:

(47)

Potrivit autorităților cipriote, nu ar fi posibil ca CSK să își reducă capacitatea, întrucât CSK are o singură linie de producție pentru fiecare specie de animal. Autoritățile cipriote susțin că cesionarea mașinilor relevante pentru a reduce capacitatea ar echivala cu ieșirea CSK de pe segmentul de piață în cauză.

(48)

Potrivit autorităților cipriote, ajutorul pentru restructurare nu poate fi acordat beneficiarului decât după aprobarea acestuia de către Comisie.

(49)

Autoritățile cipriote s-au angajat să prezinte rapoarte periodice și detaliate privind punerea în aplicare a planului de restructurare.

(50)

La 20 ianuarie 2011, Cypra, un concurent al CSK, a depus o plângere. Cypra este o întreprindere cu capital privat, care a început să funcționeze pe piața de sacrificare din Cipru în 2006. La momentul depunerii plângerii, Cypra deținea cea mai mare cotă de piață pe piața de sacrificare a porcinelor (71 %), precum și pe piața globală de sacrificare din Cipru (57 %).

(51)

Aceasta a susținut în plângere că beneficiarul a primit numeroase ajutoare în trecutul recent. Mai precis, se susține că CSK a primit următoarele ajutoare:

(52)

Plângerea concluzionează că acordarea ajutorului pentru restructurare va denatura concurența, întrucât, în ultimii ani, beneficiarul s-a bucurat în mod constant de ajutoare acordate de statul cipriot.

(53)

Comisia a considerat că schimbarea categoriei de folosință a terenului CSK nu părea să implice un transfer de resurse de stat, iar ajutorul pentru salvare făcuse deja obiectul unui control al Comisiei. Prin urmare, Comisia a oferit autorităților cipriote posibilitatea de a-și prezenta observațiile privind afirmațiile referitoare la acordarea ajutoarelor menționate la considerentul 51 literele (a) și (c) de mai sus.

(54)

În răspunsul lor din 4 martie 2011, autoritățile cipriote nu au furnizat informații adecvate care să demonstreze că tolerarea continuă a întârzierilor la plata sumelor datorate nu constituie ajutor de stat. În ceea ce privește împrumutul de 512 850 EUR, autoritățile cipriote au indicat că, în urma unui aviz negativ al comisarul cipriot pentru ajutoare de stat, CSK a rambursat împrumutul Uniunii administrațiilor locale cu dobânda aferentă, prin transferul proprietății asupra unui teren.

(55)

Prin decizia din 20 aprilie 2011, Comisia a decis să inițieze procedura prevăzută la articolul 108 alineatul (2) din TFUE. Mai precis, aceasta a concluzionat că, în ceea ce privește ajutorul pentru restructurare, sunt îndeplinite, prima facie, toate condițiile menționate la articolul 107 alineatul (1). De asemenea, s-a constatat că există indicii că un alt ajutor ar fi putut fi acordat sub formă de: (i) tolerare continuă din partea statului a întârzierilor la plata sumelor datorate, (ii) împrumut de 512 850 EUR acordat de Uniunea administrațiilor locale („Municipalities Union”), (iii) presupus ajutor în legătură cu obligațiuni garantate de stat și (iv) preluare de către administrațiile locale a angajaților existenți și a angajamentelor corespunzătoare cu titlu de pensii.

(56)

Autoritățile cipriote și-au prezentat observațiile privind decizia Comisiei din 20 aprilie 2011 prin scrisoarea din 24 iunie 2011. Argumentele autorităților cipriote sunt prezentate la următoarele puncte.

(57)

În răspunsul lor, autoritățile cipriote susțin că mai multe autorități publice, cum ar fi Departamentul de venituri interne și Departamentul de securitate socială, au obținut în trecut hotărâri judecătorești care dispun plata de către CSK a datoriilor către autoritățile relevante. Cu toate acestea, în temeiul articolului 18 din Legea 26(I) din 2003, bunurile mobile și imobile ale abatoarelor publice nu pot face obiectul unor proceduri normale de executare sau de executare silită și nici al unei alte proceduri ca urmare a introducerii unei acțiuni împotriva acestora. Prin urmare, în conformitate cu regimul de reglementare actual, hotărârile judecătorești emise împotriva CSK nu pot fi puse în executare.

(58)

În continuare, se susține că, având în vedere incapacitatea de a pune în executare deciziile judecătorești împotriva CSK și având în vedere procesul de restructurare în curs de desfășurare, nu vor fi aplicate măsuri suplimentare de către autorități până la încheierea procesului de restructurare. De asemenea, se menționează că orice altă acțiune de colectare a datoriilor în cauză nu ar conduce la recuperarea sumelor. Autoritățile cipriote au concluzionat că decizia lor de a acorda CSK un ajutor pentru restructurare constituie o dovadă a intenției guvernului de a achita datoriile CSK către departamentele guvernamentale.

(59)

Autoritățile cipriote recunosc că Uniunea administrațiilor locale a acordat CSK un împrumut de 512 850 EUR în decembrie 2007. Ca urmare a depunerii unei plângeri, comisarul cipriot pentru ajutoare de stat a decis că acordarea sumei respective ar trebui să fie considerată ajutor ilegal pentru funcționare, acordat fără notificarea prealabilă a Comisiei Europene. Autoritățile cipriote adaugă că, la 15 ianuarie 2010, CSK a rambursat Uniunii administrațiilor locale suma respectivă cu dobândă, prin transferul de proprietate asupra unui teren în valoare de 580 000 EUR. Departamentul de cadastru și topografie, care este considerat evaluatorul oficial al statului, a efectuat evaluarea terenului. Autoritățile cipriote susțin că dobânda de 67 150 EUR corespunde unei rate anuale a dobânzii de 6,12 %, în cazul în care capitalizarea anuală este luată în considerare de asemenea. Potrivit autorităților cipriote, această rată a dobânzii nu este mai mică decât ratele dobânzii practicate pe piață pentru împrumuturile cu garanții imobiliare în cursul perioadei în cauză.

(60)

Autoritățile cipriote reamintesc că obligațiunile în cauză au fost emise în 1985 cu o garanție a statului, fiind reemise în 1992 și 1999, pe baza unei legi aprobate de Parlament. La 9 iulie 2007, Tribunalul Regional din Lefkosia a dispus achitarea datoriei de către stat, în calitate de garant, către unul dintre proprietarii de obligațiuni. În urma acestei decizii a tribunalului, statul a trebuit să ramburseze sumele în cauză, inclusiv dobânzile. Statul nu a introdus nicio cerere reconvențională împotriva CSK și, din acest motiv, nu a avut loc anularea creanțelor.

(61)

În ceea ce privește transferul de personal către administrațiile locale, autoritățile cipriote susțin că acesta a vizat numai 19 angajați. Pensiile persoanelor în cauză au fost deja luate în considerare în costurile de restructurare și, conform planului de restructurare, s-ar ridica la 1,4 milioane EUR. 13 administrații locale au fost de acord să angajeze 15 dintre cei 19 membri permanenți ai personalului CSK, acoperindu-și în acest fel propriile nevoi de personal. Ca urmare a acestei înțelegeri, Ministerul de Interne și Ministerul de Finanțe nu vor autoriza crearea de locuri de muncă noi sau suplimentare în cadrul administrațiilor locale implicate.

(62)

Pe această bază, s-a convenit ca fiecare angajat permanent al CSK să fie transferat pe un post și un salariu identice cu cele deținute anterior în cadrul CSK. Din acest motiv, s-a convenit ca administrațiile locale care vor prelua foști angajați ai CSK să plătească partea din salariu care corespunde grilei de salarizare inițiale a personalului recent angajat, iar statul să plătească diferența de salariu. Sumele plătite de stat ar viza perioada cuprinsă între momentul transferului și sfârșitul activității profesionale a fiecărui angajat. Pentru cei 15 angajați ai CSK, această sumă a fost estimată la aproximativ 3,4 milioane EUR. Potrivit autorităților cipriote, suma nu se referă la cheltuielile care ar fi trebuit suportate de CSK și, din acest motiv, nu este inclusă în costurile de restructurare. Aceasta reprezintă o practică standard în circumstanțe similare. Autoritățile cipriote concluzionează că, din acest motiv, măsura nu are un caracter selectiv și, prin urmare, nu îndeplinește una dintre condițiile pentru existența unui ajutor de stat. Cu toate acestea, autoritățile cipriote susțin că, în cazul în care acesta ar fi considerat un ajutor de stat, este vorba despre un ajutor cu caracter social care depășește interesele beneficiarului. Pentru astfel de ajutoare, Comisia adoptă o abordare pozitivă conform liniilor directoare.

(63)

În ceea ce privește previziunea planului de restructurare privind o creștere a pieței abatoarelor de 2 % în toate cele trei scenarii (optimist, pesimist și intermediar), autoritățile cipriote remarcă faptul că acest procent reprezintă creșterea medie anuală a sacrificărilor în Cipru în perioada 1998-2008. Aceasta a fost, de asemenea, previziunea conducerii CSK pentru următoarea perioadă de 5 ani. O reducere a ratei de creștere de 0,5 % s-ar traduce printr-o reducere a profiturilor CSK cu 500 000 EUR; cu toate acestea, beneficiarul ar fi în continuare profitabil după perioada de restructurare.

(64)

În ceea ce privește costurile transferului de personal către administrațiile locale, autoritățile cipriote reamintesc că numai 19 persoane vor fi transferate, majoritatea personalului excedentar urmând să fie concediat.

(65)

În decizia sa din 20 aprilie 2011, Comisia își exprimă îndoielile cu privire la capacitatea CSK de a încheia contracte de împrumut cu instituțiile financiare. În acest sens, autoritățile cipriote susțin că CSK a contractat împrumuturi la bănci comerciale, care sunt rambursate în mod normal și fără întârzieri. Având în vedere faptul că, astfel cum s-a explicat mai sus, conform legislației relevante bunurile CSK nu pot face obiectul unor proceduri normale de executare sau de executare silită, împrumuturile contractate la bănci sunt acoperite de garanții de stat. Autoritățile cipriote adaugă că acest lucru se va schimba odată cu restructurarea întreprinderii și cu schimbarea statutului său juridic. Împrumuturile viitoare vor putea fi obținute în condiții de piață utilizând bunurile întreprinderii, printre care se numără un bun imobil în valoare de aproximativ 7 milioane EUR. În ceea ce privește valoarea bunurilor imobile ale CSK, autoritățile cipriote precizează că această valoare a fost calculată de Departamentul de cadastru și topografie din cadrul Ministerului de Interne.

(66)

În cele din urmă, autoritățile cipriote reiterează că problemele CSK vizează următoarele fapte: (a) lipsa de flexibilitate în ceea ce privește structura și funcționarea sa; (b) costurile ridicate ale forței de muncă; și (c) datoriile mari. Planul de restructurare reușește să abordeze aceste cauze prin schimbarea statutului juridic al întreprinderii, reducerea costurilor forței de muncă și reducerea datoriilor întreprinderii.

(67)

În ceea ce privește măsurile compensatorii, autoritățile cipriote își reiterează, în primul rând, preocuparea în legătură cu posibilitatea ca Cypra să câștige o poziție de monopol pe piață. Potrivit autorităților cipriote, Cypra a adresat o scrisoare miniștrilor ciprioți de Interne, Comerț și Finanțe în care este menționat faptul că întreprinderea are o cotă de piață de 71 % pe piața de sacrificare a porcinelor, că prețurile sale sunt cu 20 % mai mari și că întreprinderea este preferată de clienți, printre altele, pentru că oferă o calitate mai bună a cărnii. Autoritățile cipriote consideră că acest lucru constituie o dovadă a faptului că Cypra are o poziție dominantă și că, dacă CSK își încetează activitatea, prețurile vor crește. Autoritățile cipriote adăugă că, deși Cypra și-a exprimat intenția de a intra pe piața de sacrificare a bovinelor în termen de șase luni, aceasta nu a făcut încă acest lucru. De asemenea, autoritățile cipriote susțin că Cypra nu are încă toate autorizațiile de amenajare a teritoriului și autorizațiile de altă natură necesare, ceea ce face ca intrarea în segmentul de sacrificare a bovinelor să fie puțin probabilă în termenul stabilit. Conform informațiilor deținute de autoritățile cipriote, nicio altă întreprindere nu are intenția de a intra pe acest segment.

(68)

În ceea ce privește problema supracapacității, autoritățile cipriote remarcă faptul că supracapacitatea în segmentul de sacrificare a porcinelor ajunge la 39 %, capacitatea crescând în acest segment cu 32 % de când Cypra a intrat pe piață în 2006, în timp ce, pentru ovine/caprine, supracapacitatea de sacrificare ajunge la 51 %, după ce a crescut cu 17 % de la intrarea pe piață a Cypra. Potrivit autorităților cipriote, acest lucru conduce la concluzia că supracapacitatea pe piață a fost creată prin intrarea]întreprinderii Cypra. Autoritățile cipriote au concluzionat că, având în vedere situația financiară a CSK, orice constrângere suplimentară asupra operațiunilor CSK ar afecta în mod negativ viabilitatea acesteia.

(69)

Reclamantul a prezentat observații privind decizia Comisiei din 20 aprilie 2011 prin scrisoarea din 4 iulie 2011. În scrisoarea sa, Cypra reiterează intenția Organizației Pancipriote a Crescătorilor de Bovine de a înființa un abator.

(70)

În ceea ce privește măsurile compensatorii, Cypra remarcă faptul că, în cazul în care ajutorul pentru restructurare este aprobat și dacă crescătorii de porcine sunt implicați în CSK, având în vedere, de asemenea, construcția noului abator al întreprinderii A&A, viabilitatea sa va fi pusă în pericol. Motivul constă în faptul că numărul de sacrificări de porcine realizate va scădea într-o măsură semnificativă. De asemenea, Cypra reamintește că a investit recent sume importante pentru creșterea capacității sale. De asemenea, aceasta a adăugat că Asociația crescătorilor de porcine din Cipru (reprezentând 100 % din crescătorii de porcine de pe insulă) este implicată în procesul de restructurare. Aparent, guvernul oferă acestei asociații acțiuni în noua întreprindere care va fi înființată în urma restructurării. Potrivit Cypra, acest lucru aduce atingere angajamentului de a nu recurge la acțiuni agresive pentru a crește cotele de piață pentru o perioadă de trei ani. În ceea ce privește capacitatea, cele trei întreprinderi Cypra, A&A și Trimithias au o capacitate de peste 20 000 de sacrificări de porcine pe săptămână, în timp ce producția relevantă se ridică la aproximativ 14 000.

(71)

Cypra susține că, înainte de aprobarea ajutorului, autoritățile cipriote ar trebui să dovedească faptul că ar fi posibil ca CSK să contracteze un împrumut de 5 milioane EUR. În orice caz, potrivit reclamantului, cea mai bună soluție este închiderea liniei de producție pentru sacrificarea porcinelor. Acest lucru nu ar crea niciun deficit pe piață, întrucât întreprinderile rămase pot acoperi necesarul țării. De asemenea, Cypra face afirmații privind relația strânsă dintre membrii actuali și anteriori ai guvernului cipriot și conducerea CSK, care, dacă ar continua, ar echivala cu un alt comportament nedrept față de abatoarele private.

(72)

În ceea ce privește creanțele deținute de stat față de CSK, Cypra susține că CSK a colectat taxe veterinare în valoare de 900 000 EUR, care nu au fost rambursate statului. În ceea ce privește transferul de personal, statul a fost de acord să subvenționeze costul transferului angajaților, prin plata diferenței dintre salariul unui angajat nou-numit (către administrațiile locale) și salariul actual al lucrătorilor, pentru toți angajații care vor fi transferați. De asemenea, pentru angajații care vor rămâne în noua întreprindere, statul va subvenționa 40 % din salariul anterior până la sfârșitul activității profesionale a acestora, în timp ce noua întreprindere va plăti 60 %.

(73)

În ceea ce privește contribuția proprie a întreprinderii, Cypra susține că vânzarea bunurilor imobiliare ale CSK ar trebui să fie efectuată pe piața liberă. Cypra suspectează că valoarea terenului în cauză, astfel cum demonstrează chiria pe care statul o percepe de la o altă întreprindere (Sigan Management Limited) din aceeași zonă, este mult mai mică decât cea indicată în planul de restructurare. În ceea ce privește împrumutul de 512 850 EUR acordat de Uniunea administrațiilor locale, Cypra se îndoiește că împrumutul a fost rambursat prin transferul de proprietate asupra terenului.

(74)

În cele din urmă, reclamantul propune ca orice restructurare viitoare a CSK să includă închirierea temporară a liniei de sacrificare a bovinelor Organizației Pancipriotă a Crescătorilor de Bovine, închirierea temporară a liniei de producție pentru ovine/caprine oricărei persoane interesate și închiderea liniei de sacrificare a porcinelor. În cazul în care Organizația Pancipriotă a Crescătorilor de Bovine își înființează propriul abator, abatorul CSK ar trebui să se închidă, iar guvernul ar trebui să vândă terților terenul implicat.

(75)

O serie de alte părți terțe au prezentat observații privind decizia Comisiei din 20 aprilie 2011.

(76)

Un concurent (abatoarele A&A) susține că tocmai a finalizat modernizarea unității sale de producție și că, în prezent, are posibilitatea să acopere 35-40 % din necesarul țării în materie de sacrificări de porcine și 30 % din necesarul țării în materie de sacrificări de ovine/caprine. De asemenea, întreprinderea susține că planul de restructurare pentru CSK nu a luat în considerare evoluții precum modernizarea liniei de producție a concurenților CSK, și anume A&A sau Agioi Trimithias. Ca urmare, se susține că situația beneficiarului este mult mai gravă decât cea prezentată în planul de restructurare, chiar dacă se ia în considerare scenariul cel mai pesimist. De asemenea, A&A susține că argumentul autorităților cipriote potrivit căruia Cypra ar putea câștiga o poziție de monopol în cazul în care CSK oprește una dintre liniile de producție nu este valabil, având în vedere modernizarea liniilor de producție ale întreprinderilor A&A și Agioi Trimithias și capacitatea întreprinderilor respective. Întreprinderea A&A consideră că măsurile compensatorii propuse nu pot fi acceptate. Singura măsură compensatorie credibilă care ar putea fi acceptată ar fi ca CSK să nu mai furnizeze servicii de sacrificare de porcine. În același timp, conducerea CSK ar trebui să fie atribuită unei echipe de conducere cu experiență de piață și numai un număr mic de angajați ar trebui să rămână în cadrul întreprinderii pentru a asigura funcționarea liniilor de sacrificare a ovinelor/caprinelor.

(77)

O parte care a solicitat aplicarea tratamentului confidențial a susținut că CSK își îndeplinește în mod corespunzător obligațiile care îi revin în temeiul directivelor UE privind deșeurile. Cu toate acestea, concurenții săi au abuzat de faptul că punerea în aplicare și controlul directivelor UE relevante nu au fost realizate în mod corespunzător de către autoritățile locale, generând o concurență neloială directă și indirectă pentru CSK, aceasta fiind la rândul său una dintre cauzele situației financiare actuale a întreprinderii, întrucât CSK, spre deosebire de concurenții săi, plătește taxe pentru tratarea deșeurilor sale.

(78)

Una dintre părți, Asociația crescătorilor de porcine din Cipru, și-a exprimat preocuparea în ceea ce privește „agresivitatea întreprinderii care ocupă o poziție dominantă în segmentul sacrificărilor de porcine”, și anume Cypra. Se susține că, dacă CSK își încetează activitatea, atunci Cypra ar dobândi o poziție de monopol, cel puțin în segmentul sacrificărilor de porcine. Totodată se susține că intrarea în segmentul de sacrificare a bovinelor nu este probabilă. De asemenea, asociația menționează că crescătorii de porcine au înființat recent o întreprindere care controlează în prezent 60 % din producția țării. În prezent, alegerea abatorului aparține clientului (comercianților cu amănuntul sau cu ridicata de carne). Cu toate acestea, asociația menționează că, în viitor, este posibil ca întreprinderea să își bazeze alegerea abatorului pe considerente legate de viabilitatea acestuia, de exemplu, solicitând oferte pentru sacrificarea animalelor sale. Prin urmare, având în vedere structura pieței în Cipru, nicio întreprindere nu ar trebui considerată viabilă fără dovezi.

(79)

Prin scrisoarea din 8 noiembrie 2011, autoritățile cipriote și-au prezentat observațiile privind declarațiile părților terțe.

(80)

În ceea ce privește observațiile prezentate de A&A, autoritățile cipriote au susținut că planul de restructurare s-a bazat pe situația pieței în momentul elaborării acestuia. Într-adevăr, planul a luat în considerare funcționarea abatoarelor Agioi Trimithias și Cypra. În ceea ce privește deschiderea unei noi instalații de către întreprinderea A&A, CSK consideră că acest lucru nu va afecta condițiile de pe piață într-o măsură semnificativă. Este de remarcat că observațiile A&A se bazează pe faptul că această întreprindere ar beneficia de o posibilă ieșire de pe piață a CSK. Cu toate acestea, în cazul în care acest lucru ar avea loc, CSK ar fi dizolvată, iar activele sale nu ar fi suficiente pentru a acoperi datoriile. În acest caz, statul ar prelua datoriile CSK și un alt operator privat ar putea redeschide abatorul. Pe de altă parte, planul de restructurare oferă CSK posibilitatea de a-și acoperi singur datoriile, în același timp existând posibilitatea de intrare a investitorilor privați. În ceea ce privește măsurile compensatorii, autoritățile cipriote susțin că A&A nu își motivează sugestiile, care, în plus, sunt arbitrare, nu au sens din punct de vedere economic și nici într-un caz nu ar conduce la viabilitatea întreprinderii. De asemenea, autoritățile cipriote susțin că din comunicarea întreprinderii A&A rezultă că planul de restructurare nu a fost elaborat cu atenție. Cu toate acestea, A&A pare să ignore elementele de bază ale legislației relevante și ale planului de restructurare.

(81)

În ceea ce privește observațiile prezentate de Cypra, autoritățile cipriote susțin că, referitor la riscurile de monopol, nu este clar în prezent dacă se vor deschide noi abatoare. În orice caz, autoritățile ar favoriza măsuri care ar permite CSK să funcționeze în continuare și care ar descuraja crearea de monopoluri sau de oligopoluri. Restructurarea CSK servește acestui scop, în special în cazul în care CSK continuă să funcționeze în segmentul sacrificărilor de porcine. Preocupările Cypra privind propria viabilitate par să se refere mai mult la redeschiderea abatorului A&A și la continuarea funcționării CSK. În ceea ce privește identitatea investitorilor privați, autoritățile cipriote constată că unii dintre posibilii investitori ar putea fi într-adevăr membri ai Asociației crescătorilor de porcine din Cipru. Cu toate acestea, acest lucru nu ar însemna că una dintre condițiile de participare ar fi ca numărul de sacrificări de porcine realizate de CSK ar trebui să crească sau că crescătorii de porcine ar trebui să fie clienții CSK.

(82)

Autoritățile cipriote resping argumentul privind existența unei relații strânse între membrii anteriori și actuali ai guvernului cu CSK și susțin că astfel de afirmații sunt nefondate. În ceea ce privește taxele veterinare, se susține că acestea sunt rambursate treptat. Ca titlu de exemplu, autoritățile cipriote menționează că, în perioada 2008-2011, CSK a plătit taxe de 479 000 EUR. În ceea ce privește vânzarea bunurilor imobiliare ale CSK, autoritățile cipriote menționează că evaluarea terenului a fost realizată de un evaluator independent (Departamentul de cadastru și topografie) și că afirmațiile Cypra sunt nefondate de asemenea. Autoritățile cipriote au prezentat o scrisoare a Departamentului de cadastru și topografie a Statului, care justifică diferența de preț dintre chiria plătită de Sigan Management Limited și valoarea terenului deținut de CSK conform evaluării. În cele din urmă, autoritățile cipriote susțin că propunerile Cypra nu pot fi acceptate. Inclusiv în cazul în care restructurarea CSK nu este finalizată, statul sau lichidatorul CSK va avea obligația și dreptul de a vinde sau de a închiria activele sale unor investitori privați sau unor întreprinderi.

(83)

La cererea Comisiei, autoritățile cipriote au furnizat clarificări suplimentare și informații actualizate prin scrisorile din 30 martie 2012 și 26 noiembrie 2012. Acestea și-au completat comunicarea cu elemente suplimentare la 14 mai 2013.

(84)

În ceea ce privește datoriile restante ale CSK, Ciprul a prezentat o defalcare prin scrisoarea din 30 martie 2012 și a precizat în continuare natura datoriilor respective și datele scadente efective prin scrisoarea din 26 noiembrie 2012. De asemenea, autoritățile cipriote au atras atenția Comisiei asupra faptului că Legea 26(I) din 2003, care reglementează structura, organizarea și funcționarea abatoarelor centrale precum CSK și care prevede că bunurile mobile și imobile ale unor astfel de organizații nu pot face obiectul unor proceduri normale de executare sau de executare silită și nici al unei alte proceduri ca urmare a introducerii unei acțiuni împotriva acestora, a înlocuit pur și simplu Legea 69 din 1981 privind abatoarele, care cuprindea exact aceeași dispoziție la articolul 22. Prin urmare, autoritățile cipriote solicită Comisiei să examineze în ce măsură dispoziția din Legea din 2003 constituie ajutor existent în temeiul tratatului de aderare relevant și indică un caz similar analizat de Comisie (E 12/2005 – Polonia – garanția de stat nelimitată în favoarea Poczta Polska), în care Comisia a considerat că, deși dispoziția legislativă actuală care previne falimentul întreprinderii respective este prevăzută într-o lege din 2003, acesta a constituit un caz de ajutor existent, întrucât conținutul dispoziției respective își are originea într-o lege din 1934.

(85)

De asemenea, autoritățile cipriote au confirmat în comunicarea lor din 14 mai 2013 că sumele care urmează să fie achitate în contextul restructurării includ valori nominale plus dobânzi penalizatoare. De asemenea, acestea au confirmat că datoria restantă către serviciile veterinare va fi achitată treptat de CSK, ca urmare a restructurării.

(86)

În ceea ce privește transferul de angajați către administrațiile locale, autoritățile cipriote au precizat în scrisoarea din 30 martie 2012 că, la data scrisorii, opt angajați fuseseră deja transferați chiar la cererea administrațiilor locale, care aveau nevoie de personal suplimentar și în cazul cărora, în contextul economic existent, Ministerul de Interne și Ministerul de Finanțe nu puteau aproba crearea de posturi noi/suplimentare în cadrul administrațiilor locale. Planul de restructurare prevede transferul a 15 angajați în total și include o dispoziție privind drepturile de pensie ale celor 15 angajați. Se prevede că administrațiile locale vor plăti angajaților respectivi o sumă corespunzătoare primului nivel din grilă, ca și cum acestea ar recruta o nouă persoană în aceeași poziție și că statul va acoperi diferența până la salariul efectiv al angajaților. Suma totală necesară pentru a acoperi diferența de salariu a celor 15 angajați a fost estimată de autoritățile cipriote la 3 342 450 EUR, de la data transferului până la pensionarea fiecărui angajat. În același context, autoritățile cipriote au subliniat că, în temeiul Legii privind încetarea contractului de muncă (N.24/1976), pentru concedierea a 15 angajați costul minim suportat de abatoarele private corespunde unei perioade de preaviz obligatoriu de opt săptămâni. Potrivit autorităților cipriote, abatoarele private nu sunt obligate să plătească în plus o indemnizație compensatorie pentru concedierea lucrătorilor, cu excepția cazului în care există acorduri colective specifice cu sindicatele. De asemenea, aceleași autorități au indicat că principalul concurent al CSK nu pare să aibă niciun contract colectiv de muncă.

(87)

De asemenea, autoritățile cipriote au prezentat un plan de afaceri actualizat pe baza evoluțiilor recente, precum și pe baza datelor de piață. În plus, acestea au prezentat o defalcare actualizată a costurilor reale de restructurare și finanțarea acestora și, în acest context, au prezentat o evaluare a bunurilor imobile ale CSK din 24 aprilie 2013 efectuată de Departamentul de cadastru și topografie din cadrul Ministerului de Interne, care estimează valoarea de piață a terenului și a clădirilor deținute de CSK la 8,16 milioane EUR.

(88)

De asemenea, aceleași autorități au recunoscut în comunicarea lor din 14 mai 2013 că, în ceea ce privește contractarea unui nou împrumut, obținerea un astfel de împrumut trebuie să fie considerată incertă în condițiile economice actuale.

(89)

CSK desfășoară activități în domeniul sacrificării animalelor, și anume ovine/caprine, porcine și bovine. Articolul 180 din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 (8), care era în vigoare la momentul notificării ajutorului pentru restructurare în favoarea CSK, prevede că articolele 87, 88 și 89 din tratat (devenite articolele 107, 108 și 109 din TFUE) se aplică producției și comerțului cu carne de vită, porc, oaie și capră. Prin urmare, măsurile în cauză vor fi analizate ținând seama de normele privind ajutoarele de stat.

(90)

În conformitate cu articolul 107 alineatul (1) din TFUE, sunt interzise ajutoarele acordate de un stat membru sau prin intermediul resurselor de stat, sub orice formă, care denaturează sau amenință să denatureze concurența prin favorizarea anumitor întreprinderi sau producerea anumitor bunuri, în măsura în care acestea afectează schimburile comerciale dintre statele membre.

(91)

Ajutorul pentru restructurare este acordat de statul cipriot și conferă un avantaj selectiv beneficiarului acestuia, întrucât este acordat numai întreprinderii CSK. Conform jurisprudenței Curții de Justiție, simplul fapt că este consolidată competitivitatea unei întreprinderi în raport cu alte întreprinderi concurente prin oferirea unui avantaj economic pe care aceasta nu l-ar fi primit dacă și-ar fi exercitat în mod normal activitatea arată că există riscul de denaturare a concurenței (9). CSK desfășoară activități pe o piață în care au loc schimburi comerciale între statele membre, prin urmare, ajutorul denaturează sau amenință să denatureze concurența și afectează schimburile comerciale dintre statele membre, întrucât întreprinderii CSK îi este acordat un avantaj în raport cu concurenții săi, iar transportul transfrontalier de animale în scopuri de sacrificare este permis. De asemenea, investitorii străini pot investi în abatoarele din Cipru. Prin urmare, măsura în cauză constituie ajutor în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE.

(92)

În afară de ajutorul pentru restructurare, prezenta decizie vizează o serie de alte ajutoare care ar fi putut fi acordate sau vor fi acordate CSK. Aceste ajutoare sunt: (i) tolerarea continuă din partea statului a întârzierilor la plata sumelor datorate; (ii) împrumutul de 512 850 EUR acordat de Uniunea administrațiilor locale; (iii) presupusul ajutor în legătură cu obligațiunile garantate de stat; și (iv) preluarea de către administrațiile locale a angajaților existenți și a angajamentelor corespunzătoare cu titlu de pensii.

(93)

Tolerarea continuă din partea statului a întârzierilor la plata sumelor datorate s-ar putea încadra, în mod normal, în definiția ajutorului de stat în temeiul articolului 107 alineatul (1) din TFUE: conform jurisprudenței consacrate, tratamentul favorabil acordat unei întreprinderi de stat în ceea ce privește recuperarea datoriilor poate fi considerat ajutor de stat. În conformitate cu jurisprudența UE (10), reducerea de către stat în calitate de creditor a sumelor datorate sau necolectarea de către stat a datoriilor restante poate conține un ajutor atât timp cât un creditor privat în condiții identice sau similare nu ar fi acționat în același mod. Într-adevăr, în cazul de față, se pare că ajutorul este acordat prin intermediul resurselor de stat, din moment ce statul renunță la venitul care ar rezulta din plata datoriilor CSK. Astfel cum se menționează la paragraful (23) de mai sus, până la 31 decembrie 2011, CSK acumulase datorii restante către comisarul pentru împrumuturi de aproximativ 11 milioane EUR, plăți restante către autoritățile de securitate socială și fiscale de aproximativ 8,7 milioane EUR și cheltuieli veterinare de aproximativ 1,3 milioane EUR. De asemenea, s-ar părea că măsura conferă un avantaj selectiv CSK, întrucât aceasta este acordată în mod specific întreprinderii în cauză. Aceleași considerații ca cele prezentate mai sus la considerentul 91 sunt pertinente în ceea ce privește condiția referitoare la denaturarea concurenței și efectul asupra schimburilor comerciale. Prin urmare, tolerarea din partea statului a întârzierilor la plata sumelor datorate de CSK constituie ajutor în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE.

(94)

În ceea ce privește împrumutul de 512 850 EUR acordat de Uniunea administrațiilor locale, autoritățile cipriote au indicat că suma a fost acordată în decembrie 2007. Ca urmare a unui aviz negativ din partea comisarul cipriot pentru ajutoare de stat, CSK a rambursat suma respectivă cu dobândă Uniunii administrațiilor locale la 15 ianuarie 2010, prin transferul unui teren în valoare de 580 000 EUR. Evaluarea terenului a fost efectuată de Departamentul de cadastru și topografie, care este considerat evaluatorul oficial al statului.

(95)

Autoritățile cipriote susțin că dobânda de 67 150 EUR, corespunde unei rate anuale a dobânzii de 6,12 %, care include capitalizarea anuală. Potrivit autorităților cipriote, această rată a dobânzii nu este mai mică decât ratele dobânzii practicate pe piață pentru împrumuturile cu garanții imobiliare în cursul perioadei în cauză. Comisia observă că, în perioada de referință, pentru Cipru ratele dobânzii de bază variază de la 4,99 % (decembrie 2007) la 1,24 % (ianuarie 2010). În temeiul notificării anterioare a Comisiei privind metoda de stabilire a ratelor de referință și de actualizare (11), la rata de bază trebuiau adăugate 75 de puncte de bază pentru a determina rata de referință relevantă. În conformitate cu noua Comunicare a Comisiei privind revizuirea metodei de stabilire a ratelor de referință și de actualizare (12), aplicabilă de la 1 iulie 2008 trebuie adăugată, în medie, o marjă de 220 de puncte de bază (corespunzând unui nivel normal de constituire a garanției și unui rating satisfăcător sau unui nivel ridicat de constituire a garanției și unui rating financiar slab). Dobânda de 6,12 % pe an plătită de CSK Uniunii administrațiilor locale a fost, în medie, mai mare decât rata de referință aplicabilă pentru perioada decembrie 2007 – ianuarie 2010. Prin urmare, în principiu, Comisia ar putea să accepte că, în ceea ce privește împrumutul de 512 850 EUR acordat CSK de Uniunea administrațiilor locale, orice posibil ajutor de stat implicat a fost rambursat Uniunii administrațiilor locale.

(96)

Cu toate acestea, ratele de referință menționate mai sus nu se aplică întreprinderilor aflate în dificultate. Astfel cum s-a indicat deja la considerentul 21, Comisia a recunoscut în decizia de aprobare a ajutorului pentru salvare acordat întreprinderii CSK că aceasta din urmă era o întreprindere aflată în dificultate. De asemenea, acesta a constituit argumentul autorităților cipriote înainte de adoptarea deciziei respective, fiind confirmat de situația financiară a întreprinderii pentru anii 2006-2009. De asemenea, faptul că întreprinderea nu și-a plătit obligațiunile în iulie 2007 și, prin urmare, statul cipriot în calitate de garant a trebuit să intervină (a se vedea considerentul 60), sprijină, de asemenea această constatare. Pe parcursul anului 2007, se pare că CSK a prezentat simptomele obișnuite ale unei întreprinderi aflate în dificultate, cum ar fi creșterea pierderilor, scăderea cifrei de afaceri, creșterea supracapacității, flux de capital în declin și scăderea valorii activului net, astfel cum este descris la punctul 11 din Liniile directoare privind ajutorul de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor aflate în dificultate aplicabile în acel moment. (13) Atât notificarea anterioară a Comisiei privind metoda de stabilire a ratelor de referință și de actualizare, cât și noua Comunicare a Comisiei privind revizuirea metodei de stabilire a ratelor de referință și de actualizare prevăd o marjă de risc de cel puțin 400 de puncte de bază care trebuie aplicată întreprinderilor aflate în dificultate. Întrucât încă din decembrie 2007 CSK a îndeplinit condițiile pentru a fi considerată o întreprindere aflată în dificultate, diferența dintre dobânda plătită efectiv și dobânda pe care aceasta ar fi trebuit să o plătească luând în considerare o marjă de risc de 400 de puncte de bază constituie ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE.

(97)

În 1985, CSK a emis obligațiuni garantate de stat, care au fost reemise în 1992 și 1999. Ciprul a adoptat o lege în acest sens. Prin urmare, se pare că ajutorul a fost acordat înainte de aderarea Ciprului la Uniunea Europeană. De fapt, în conformitate cu punctul 2.1 din Comunicarea Comisiei privind aplicarea articolelor 87 și 88 din Tratatul CE (devenite articolele 107 și 108 din TFUE) ajutorului de stat sub formă de garanții (14), un ajutor sub forma unei garanții de stat se acordă în momentul în care se oferă garanția și nu în momentul în care este invocată garanția sau când se efectuează plăți, în conformitate cu condițiile prevăzute în garanție. Prin urmare, Comisia recunoaște că nu a fost acordat niciun ajutor de stat în momentul în care a fost invocată garanția, în 2007.

(98)

În cele din urmă, astfel cum se indică în planul de restructurare, o parte a personalului va fi transferat către administrațiile locale. Astfel cum au explicat autoritățile cipriote în scrisoarea din 20 aprilie 2011, drepturile de pensie ale angajaților care vor fi transferați către administrațiile locale au fost incluse în costurile de restructurare, ridicându-se la 1,4 milioane EUR. Costurile sociale care nu au fost incluse în planul de restructurare se referă la diferența dintre salariul personalului recent angajat în cadrul unei administrații locale și salariul pe care fiecare angajat l-a avut în cadrul CSK. Suma este estimată la 3,4 milioane EUR.

(99)

Orice măsură care exonerează o întreprindere de la plata taxelor care sunt incluse, în mod normal, în bugetul acesteia constituie ajutor de stat. Aceasta include, de asemenea, costurile legate de plata angajaților. În acest cadru, Curtea de Justiție a considerat că faptul că măsurile de stat vizează compensarea costurilor suplimentare nu le poate face să evite calificarea ca ajutor. (15)

(100)

Prin urmare, Comisia consideră că diferența de salariu de 3,4 milioane EUR pentru angajații care sunt transferați la administrațiile locale constituie ajutor de stat în favoarea CSK.

(101)

Interdicția acordării ajutoarelor de stat conform articolului 107 alineatul (1) din TFUE nu exclude faptul că, pe baza excepțiilor prevăzute la alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol, anumite tipuri de ajutoare de stat pot fi considerate compatibile cu piața internă.

(102)

În aplicarea excepțiilor prevăzute la articolul 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE, Comisia poate considera că ajutoarele de stat sunt compatibile cu piața internă dacă acestea sunt destinate să faciliteze dezvoltarea anumitor activități sau a anumitor regiuni economice, în cazul în care acestea nu modifică în mod nefavorabil condițiile schimburilor comerciale într-o măsură care contravine interesului comun. Cu toate acestea, trebuie remarcat că, în principiu, ajutorul de stat acordat unei întreprinderi aflate în dificultate poate fi declarat compatibil numai în temeiul Liniilor directoare privind ajutorul de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor aflate în dificultate (16), întrucât ajutorul pentru o întreprindere aflată în dificultate este în mod normal inadecvat pentru atingerea unui obiectiv legitim de compatibilitate, atât timp cât viabilitatea întreprinderii, ca atare, rămâne incertă.

(103)

În conformitate cu punctele 66 și 67 din Orientările Uniunii Europene privind ajutoarele de stat în sectoarele agricol și forestier și în zonele rurale pentru perioada 2014-2020 (17), măsurile de ajutor trebuie să conțină un stimulent. Există un efect stimulativ atunci când ajutorul schimbă comportamentul unei întreprinderi astfel încât aceasta se implică într-o activitate suplimentară care contribuie la dezvoltarea sectorului, activitate pe care nu ar fi inițiat-o în absența ajutorului sau pe care ar fi desfășurat-o într-un mod limitat sau diferit. Măsurile unilaterale privind ajutoarele de stat care sunt menite pur și simplu a îmbunătăți situația financiară a întreprinderii, dar care nu contribuie în niciun fel la dezvoltarea sectorului, sunt considerate ajutoare pentru funcționare incompatibile cu piața internă.

(104)

Tolerarea continuă din partea statului a întârzierilor la plata sumelor datorate de CSK nu a avut legătură cu investițiile, formarea și crearea de locuri de muncă sau cu o contraprestație solicitată beneficiarului. Ajutorul de stat a avut scopul exclusiv de a consolida situația financiară a beneficiarului. Prin urmare, Comisia consideră că acest ajutor de stat constituie ajutor pentru funcționare care nu este compatibil cu piața internă.

(105)

De asemenea, în cazul de față trebuie să se verifice dacă măsura s-ar putea califica drept ajutor existent.

(106)

În conformitate cu anexa IV.4 punctul 4 la Tratatul de aderare a Republicii Cipru, schemele de ajutoare și ajutoarele individuale acordate activităților legate de producția, prelucrarea și comercializarea produselor agricole, puse în aplicare într-un nou stat membru înainte de data aderării și încă aplicabile după această dată, sunt considerate ajutor existent în sensul articolului 88 alineatul (1) din Tratatul CE [în prezent articolul 108 alineatul (1) din TFUE], în cazul în care măsura de ajutor este comunicată Comisiei în termen de patru luni de la data aderării. Lista comunicată de Cipru după aderarea sa la 1 mai 2004 și publicată de Comisie (18) nu includea elemente de ajutor de stat în favoarea CSK. Prin urmare, măsura în cauză nu poate fi considerată ajutor existent în sensul anexei IV.4 punctul 4 la Tratatul de aderare.

(107)

Cu toate acestea, planul de restructurare prevede, printre altele, transformarea CSK în întreprindere de drept privat. Această transformare va pune capăt statutului juridic actual al CSK care, în viitor, va face la rândul său obiectul procedurilor de faliment normale.

(108)

De asemenea, planul de restructurare prevede plata integrală a datoriilor întreprinderii către Fondul de Securitate Socială și secțiunea venituri interne, precum și achitarea datoriilor scadente către comisarul pentru împrumuturi (a se vedea considerentul 44). În plus, autoritățile cipriote au confirmat că datoriile restante către serviciul veterinar vor fi plătite treptat după restructurare. Acestea susțin că decizia lor de a acorda ajutorul pentru restructurare CSK constituie o dovadă a intenției guvernului de a pune în aplicare un acord cu privire la datoriile CSK către departamentele guvernamentale.

(109)

Întrucât, în principiu, o întreprindere aflată în dificultate precum CSK poate beneficia de un ajutor de stat compatibil numai pe baza unui plan de salvare și restructurare aprobat, achitarea datoriilor restante va fi abordată, prin urmare, în mod direct în cadrul evaluării compatibilității ajutorului pentru restructurare.

(110)

Astfel cum se arată la considerentul 96 de mai sus, nu se poate exclude faptul că a existat un element de ajutor suplimentar în legătură cu împrumutul de 512 850 EUR acordat de Uniunea administrațiilor locale, care nu a fost încă rambursat de CSK. Nici acest ajutor suplimentar nu a avut legătură cu investițiile, formarea și crearea de locuri de muncă sau cu o contraprestație solicitată beneficiarului. Ajutorul ar fi avut scopul exclusiv de a consolida situația financiară a beneficiarului. Prin urmare, un astfel de ajutor constituie ajutor pentru funcționare, care este incompatibil cu piața internă. Acest element de ajutor suplimentar ar trebui rambursat în continuare Uniunii administrațiilor locale și ar crește datoriile restante ale CSK, care urmează să fie achitate în cadrul procesului de restructurare (a se vedea considerentul 109 de mai sus).

(111)

Comisia a susținut, în mod constant, că acordarea de compensări pentru așa-numitele costuri irecuperabile (și anume, costurile care rezultă din angajamentele asumate înainte de începerea deschiderii pieței și care nu mai pot fi onorate în aceleași condiții pe o piață concurențială) poate fi considerată compatibilă cu piața internă, în anumite circumstanțe.

(112)

În acest context, Comisia a recunoscut faptul că tranziția progresivă de la o situație în care concurența era restrânsă în mare măsură la o situație de concurență veritabilă la nivelul Uniunii trebuie să se realizeze în condiții economice acceptabile. Prin urmare, în mai multe decizii, Comisia a acceptat ca statele membre să acorde ajutoare de stat pentru a degreva operatorul tradițional de o parte din pasivele sale „moștenite”. În practica sa decizională, Comisia a considerat că degrevarea trebuie să se limiteze la ceea ce este necesar pentru a uniformiza rata pasivului social pe care operatorul tradițional o suportă drept cost cu rata pasivului social suportată de concurenții săi. (19)

(113)

În cazul de față, se consideră că CSK, din cauza statutului său de organizație de serviciu public, este plasată într-o situație de dezavantaj structural față de concurenții săi, întrucât trebuie să suporte costuri ridicate ale forței de muncă care decurg din perioada anterioară liberalizării pieței abatoarelor din Cipru, înainte de aderarea Ciprului la UE în 2004 (a se vedea considerentele 35 și 36).

(114)

În răspunsul din 30 martie 2012, autoritățile cipriote au subliniat că, în temeiul Legii privind încetarea contractului de muncă (N.24/1976), pentru a concedia angajați, costul minim suportat de abatoarele private corespunde unei perioade de preaviz obligatoriu de opt săptămâni (a se vedea considerentul 86 de mai sus). Potrivit autorităților cipriote, abatoarele private nu sunt obligate să plătească în plus o indemnizație compensatorie pentru concedierea lucrătorilor, cu excepția cazului în care există acorduri colective specifice cu sindicatele, ceea ce, potrivit acelorași autorități, nu este cazul pentru principalul concurent al CSK.

(115)

Prin urmare, Comisia consideră că diferența de salariu de 3,4 milioane EUR pentru angajații care sunt transferați la administrațiile locale ar putea fi considerată compatibilă cu piața internă, dar, având în vedere că CSK este o întreprindere aflată în dificultate, aceasta ar fi trebuit să fie inclusă de Cipru în costurile de restructurare respective. Prin urmare, evaluarea compatibilității va fi abordată în mod direct în cadrul evaluării compatibilității ajutorului de restructurare.

(116)

Pentru a evalua dacă ajutorul în cauză poate fi considerat compatibil în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE, acesta trebuie examinat în raport cu condițiile prevăzute în Liniile directoare privind ajutorul de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor aflate în dificultate aplicabile.

(117)

La 9 iulie 2014, Comisia a adoptat noi Linii directoare privind ajutorul de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate (20). În conformitate cu punctul 136 din noile linii directoare, notificările înregistrate de Comisie înainte de 1 august 2014 vor fi examinate din perspectiva criteriilor în vigoare la data notificării.

(118)

La momentul notificării ajutorului pentru restructurare în favoarea CSK (3 noiembrie 2010), erau în vigoare Liniile directoare comunitare privind ajutorul de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor aflate în dificultate („liniile directoare”). Prin urmare, ajutorul în cauză trebuie examinat în raport cu dispozițiile prevăzute în respectivele linii directoare.

(119)

Pentru început, trebuie să se examineze dacă beneficiarul este o întreprindere aflată în dificultate în sensul punctelor 10 și 11 din liniile directoare. Autoritățile cipriote au demonstrat deja în contextul cazului N 60/10 că CSK era o întreprindere aflată în dificultate, întrucât aceasta prezenta simptomele obișnuite ale unei întreprinderi aflate în dificultate (precum creșterea pierderilor, scăderea cifrei de afaceri, creșterea supracapacității, flux de capital în declin, îndatorare crescută și scăderea valorii activului net) și că nu se putea redresa prin resurse proprii sau cu fonduri obținute de la proprietari/acționari sau din surse de pe piață (a se vedea considerentul 21). Tendința negativă în dezvoltarea economică a CSK a continuat (a se vedea considerentele 22 și 23). Prin urmare, CSK poate fi considerată o întreprindere aflată în dificultate în sensul punctului 11 din liniile directoare.

(120)

De asemenea, condiția prevăzută la punctul 12 din liniile directoare este îndeplinită, întrucât CSK nu este o întreprindere nou-înființată, aceasta fiind înființată în 1981. În cele din urmă, în contextul cazului N 60/10, autoritățile cipriote au confirmat că CSK nu face parte dintr-un grup mai mare de întreprinderi.

(121)

Capitolul 5 din liniile directoare prevede dispoziții specifice aplicabile ajutoarelor pentru restructurare în sectorul agricol. Cu toate acestea, măsurile de ajutor în favoarea întreprinderilor care prelucrează și comercializează produse agricole nu sunt reglementate de capitolul respectiv. Întrucât CSK desfășoară activități de prelucrare și comercializare a produselor agricole, nu se aplică dispozițiile specifice ale liniilor directoare aplicabile ajutoarelor pentru restructurare în sectorul agricol.

(122)

În conformitate cu punctul 34 din liniile directoare, acordarea ajutorului pentru restructurare trebuie să fie condiționată de punerea în aplicare a unui plan de restructurare care trebuie aprobat de Comisie în toate cazurile de ajutor individual. În conformitate cu punctul 35 din liniile directoare, planul de restructurare trebuie să restabilească viabilitatea pe termen lung a întreprinderii într-o perioadă de timp rezonabilă.

(123)

În cazul de față, Ciprul a aprobat, într-adevăr, un plan de restructurare și, de asemenea, l-a comunicat Comisiei în contextul notificării prezentate la 3 noiembrie în 2010. În conformitate cu liniile directoare, planul este cuprinzător și include un studiu de piață detaliat al pieței abatoarelor din Cipru. La cererea Comisiei, autoritățile cipriote au prezentat o versiune actualizată a planului de afaceri în ceea ce privește previziunile financiare și datele de piață la 26 noiembrie 2012.

(124)

Planul inițial descrie în detaliu problemele cu care s-a confruntat CSK și care i-au afectat viabilitatea. Principalele motive au fost lipsa de flexibilitate a CSK ca întreprindere publică, datoriile masive, precum și costurile cu personalul. Măsurile de restructurare descrise mai sus la considerentele 43-45 (schimbarea statutului juridic, reducerea datoriilor întreprinderii și reducerea de personal) ar putea contribui la recăpătarea viabilității întreprinderii. Planul de restructurare inițial se bazează pe rezultatele obținute efectiv în anul 2009 și în primele opt luni ale anului 2010 și pe o creștere de piață preconizată de 2 % pe an. Autoritățile cipriote susțin că acest procent reprezintă creșterea medie anuală a sacrificărilor în Cipru în perioada de 1998-2008, fiind, de asemenea, previziunea pentru perioada de 5 ani realizată de conducerea CSK în planul de restructurare inițial (a se vedea considerentul 63). Sunt prezentate date și previziuni pentru dezvoltarea întreprinderii până în 2017.

(125)

Rezultatele financiare prevăzute în planul inițial pentru toate cele trei scenarii (preconizat, optimist și pesimist) și subliniate de autoritățile cipriote sunt prezentate în tabelele de mai jos (cifrele sunt exprimate în mii de euro).

Scenariul preconizat

Scenariul optimist

Scenariul pesimist

(126)

Toate cele trei scenarii arată o reducere clară a producției și cheltuieli administrative (care în continuare se ridicau la aproximativ 4,5 milioane EUR și, respectiv, 1,5 milioane EUR în 2009), care ar permite CSK să obțină profit net începând din 2011 (cu excepția unei pierderi nete de aproximativ 80 000 EUR în 2012, conform scenariului pesimist).

(127)

Cu toate acestea, rezultatele respective trebuie să fie privite în contextul situației financiare globale a CSK și în legătură cu fluxurile de numerar preconizate. Pierderile acumulate de CSK au condus la un capital propriu negativ de aproximativ 28,6 milioane EUR până la sfârșitul anului 2009. Inclusiv conform scenariului optimist al planului de afaceri inițial, CSK nu ar fi revenit la o bază de capital pozitivă (se prevăd în continuare capitaluri proprii negative de aproximativ 3 milioane EUR pentru sfârșitul perioadei analizate, în 2017). De asemenea, scenariul preconizat încă prevede fluxuri nete de lichidități negative pentru perioada 2012-2016. În acest context, trebuie remarcat, de asemenea, că nicio cheltuială de capital nu este înscrisă în buget până în 2012 inclusiv, ulterior luându-se în considerare numai 200 000 EUR pentru anii 2013 și 2014 și 100 000 EUR pentru perioada 2015-2017. Având în vedere că se preconizează un nivel de depreciere cuprins între 595 000 EUR în 2011 și 346 000 EUR în 2017, în toate cele trei scenarii acest lucru ar părea imprudent.

(128)

În noiembrie 2012, la cererea Comisiei, autoritățile cipriote au prezentat previziuni financiare actualizate pentru scenariul preconizat și pentru scenariul pesimist care vizează perioada 2013-2020. Ambele scenarii utilizează ca punct de plecare situația financiară, numărul de angajați și remunerarea, dimensiunea pieței și cota de piață a CSK la 31 august 2012. Potrivit autorităților cipriote, se presupune că CSK va reveni la cotele de piață utilizate în planul de restructurare inițial (în scenariul relevant). Principalul lor argument pentru a susține această ipoteză este că mulți clienți au încetat colaborarea cu CSK, chiar dacă au declarat că doresc să lucreze cu CSK, întrucât continuarea funcționării sale este incertă și clienții doresc să își asigure un prestator de servicii pentru sacrificarea animalelor.

(129)

Planul de afaceri actualizat prezintă următoarele previziuni:

Scenariul preconizat actualizat

Scenariu pesimist actualizat

(130)

Întrucât a devenit rentabilă mai târziu, situația capitalurilor proprii ale CSK este chiar mai gravă în planul de afaceri actualizat, care indică în continuare în scenariul preconizat actualizat capitaluri proprii negative de aproximativ 10,4 milioane EUR la sfârșitul perioadei analizate (2020) și niciun flux net de lichidități pozitive pentru perioada 2015-2020.

(131)

Comisia constată că planul de afaceri inițial se bazează pe o creștere de piață preconizată de 2 % pe an (a se vedea considerentul 124). Cu toate acestea, conform informațiilor furnizate de autoritățile cipriote la 26 noiembrie 2012, piața cipriotă pentru sacrificarea animalelor prezenta o tendință generală de scădere, cu o stagnare în 2010, o reducere de 2 % în 2011 și o reducere suplimentară de 3,8 % în 2012 (a se vedea considerentul 31). De asemenea, între timp Cypra a intrat în segmentul de sacrificare a bovinelor și, în general, supracapacitatea a crescut pe piață. În acest context, este surprinzător faptul că autoritățile cipriote presupun în ceea ce privește planul de afaceri actualizat (prezentat în noiembrie 2012), că CSK va reveni la cotele de piață utilizate în planul de restructurare inițial (a se vedea considerentul 128 de mai sus).

(132)

Prin urmare, Comisia consideră că, având în vedere situația financiară generală fragilă a CSK (capitaluri proprii negative la sfârșitul perioadei analizate, inclusiv conform scenariului optimist al planului de afaceri inițial, a se vedea considerentul 127 de mai sus) și situația dificilă a fluxului de numerar a întreprinderii, precum și condițiile de piață nefavorabile, planul de restructurare preconizat nu va permite întreprinderii să își recapete viabilitatea pe termen lung.

(133)

În temeiul punctului 38 din liniile directoare, pentru a se asigura că efectele negative asupra condițiilor comerciale sunt reduse la minimum, astfel încât efectele pozitive urmărite să le depășească pe cele negative, trebuie luate măsuri compensatorii.

(134)

Conform punctului 39 din liniile directoare, astfel de măsuri pot cuprinde vinderea activelor, reducerea capacității sau a prezenței pe piață și reducerea barierelor la intrarea pe piețele în cauză. Nicio astfel de măsură nu trebuie să conducă la o deteriorare a structurii pieței, de exemplu, având ca efect indirect crearea unui monopol sau a unei situații de oligopol îngust. Conform punctului 40 din liniile directoare, măsurile trebuie să fie proporționale cu efectele de denaturare ale ajutorului și, în special, cu mărimea și importanța relativă a întreprinderii și a pieței sau piețelor sale. Trebuie remarcat faptul că, în temeiul punctului 56 din liniile directoare, în zonele asistate condițiile de autorizare a ajutorului pot fi mai puțin severe în ceea ce privește punerea în aplicare a măsurilor compensatorii. Astfel cum s-a menționat mai sus, într-adevăr, CSK este situată într-o zonă asistată în sensul articolului 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE.

(135)

Măsurile compensatorii propuse în planul de restructurare (considerentul 46 din decizie) sunt de natură pur comportamentală și nu constau în vinderea activelor sau în reducerea capacității ori a prezenței pe piață. În acest sens, autoritățile cipriote au invocat următoarele argumente:

(136)

Conform planului de restructurare, cota de piață a CSK pe piața europeană este minimă, iar cota sa de piață în Cipru a scăzut în mod constant în ultimii ani. Acest lucru s-a datorat concurenței puternice din partea altor actori de pe piață și, în special, din partea Cypra. Argumentul privind cota de piață redusă a CSK la nivel european nu pare să fie relevant. Cu toate că transportul transfrontalier de animale în scopuri de sacrificare este permis (a se vedea considerentul 91), în practică, clienții abatoarelor din Cipru nu par să recurgă la servicii de sacrificare din afara Ciprului. De asemenea, Comisia consideră că, deși cota CSK pe piața de sacrificare cipriotă a înregistrat o scădere considerabilă de la 68 % în 2005 la 31 % în 2010 și 26,5 % în 2012 (a se vedea considerentele 30-33), aceasta deține în continuare o cotă de piață importantă.

(137)

De asemenea, în planul inițial s-a susținut că, în cazul în care CSK și-ar înceta activitatea, acest lucru ar cauza grave perturbări ale pieței, precum și probleme concurențiale. În primul rând, cererea sezonieră de carne nu ar fi satisfăcută probabil din cauza capacității reduse a altor operatori de pe piață. De asemenea, întrucât CSK era singura întreprindere care desfășura activități în domeniul sacrificării bovinelor, nicio altă întreprindere nu ar fi fost în măsură să furnizeze servicii relevante. În plus, s-a susținut că Cypra ar avea o poziție de cvasi-monopol pe piața de sacrificare a porcinelor și o pondere foarte mare pe piața de sacrificare a ovinelor/caprinelor. În cele din urmă, chiar dacă existau indicii că era preconizată o intrare pe piață, autoritățile cipriote au susținut că nicio altă întreprindere nu era activă pe piața de sacrificare a bovinelor la data notificării restructurării. Cu toate acestea, date mai recente au arătat că Cypra a intrat efectiv pe piața de sacrificare a bovinelor la sfârșitul anului 2012, cu o capacitate suplimentară de sacrificare zilnică de 104 animale în raport cu capacitatea existentă de 200 de animale a CSK (a se vedea considerentul 32).

(138)

Prin urmare, Comisia nu poate accepta argumentele prezentate de autoritățile cipriote. Este posibil ca, în absența ajutorului, CSK să fie insolvabilă și ca o altă întreprindere să-i achiziționeze activele, continuând, prin urmare, să funcționeze. Dacă acest lucru s-ar întâmpla, capacitatea totală a pieței nu ar fi redusă, iar Cypra nu ar ajunge la o situație de cvasi-monopol. Chiar dacă Cypra ar achiziționa activele CSK, se pare că există un grad ridicat de putere de cumpărare în ambele segmente ale sacrificărilor de porcine și de bovine, fapt care ar face crearea unei piețe de oligopol îngust și creșterea prețurilor dacă nu imposibilă, cel puțin foarte improbabilă. De exemplu, Asociația crescătorilor de porcine din Cipru a menționat că a înființat recent o întreprindere care controlează 60 % din producția țării. Aceasta recunoaște că, în viitor, ar putea să își bazeze alegerea abatorului pe considerente legate de viabilitate. Același lucru este valabil pentru crescătorii de bovine. Asociația acestora reprezintă în mod colectiv 75 % din producția țării și este greu de imaginat cum abatoarele ar putea impune prețuri extra-competitive.

(139)

De asemenea, este clar că piața suferă de supracapacitate. Autoritățile cipriote recunosc acest lucru în observațiile prezentate. Ieșirea CSK de pe piață nu ar crea niciun deficit în diferitele segmente de sacrificare.

(140)

În ceea ce privește măsurile compensatorii propuse, planul susține că vinderea capacității de producție sau reducerea prezenței pe piață pur și simplu nu este posibilă în cazul CSK. CSK este o întreprindere mică, care nu desfășoară nicio altă activitate în afară de sacrificarea animalelor. Liniile de producție diferă numai într-o măsură foarte mică în funcție de tipul de animale sacrificate. Fiecare tip de sacrificare este efectuat de același personal, în timp ce o serie de servicii (de exemplu, încărcare) sunt comune pentru toate liniile de producție. Din aceste motive, planul susține că o reducere a capacității ar conduce pur și simplu la pierderea viabilității CSK.

(141)

Este adevărat că, întrucât CSK desfășoară activități într-o zonă asistată, Comisia poate fi în măsură să accepte măsuri compensatorii limitate. Cu toate acestea, măsurile compensatorii trebuie să respecte în continuare Liniile directoare privind ajutorul de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor aflate în dificultate și să includă vinderea activelor, reducerea capacității sau a prezenței pe piață și reducerea barierelor la intrarea pe piețele în cauză, conducând la o reducere a prezenței pe piață a CSK în raport cu situația anterioară restructurării. Amploarea exactă a măsurilor compensatorii necesare depinde de structura pieței și de impactul ajutorului asupra concurenței.

(142)

Comisia concluzionează că autoritățile cipriote nu au furnizat dovezi că vor fi evitate denaturările nejustificate ale concurenței. Prin urmare, Comisia consideră insuficiente măsurile compensatorii propuse de Cipru.

(143)

Liniile directoare prevăd la punctul 43 că suma și intensitatea ajutorului trebuie să fie limitate la minimul strict al costurilor de restructurare necesare pentru a permite efectuarea restructurării în funcție de resursele financiare existente ale întreprinderii, ale acționarilor sau ale grupului de întreprinderi din care face parte.

(144)

Conform punctului 44 din liniile directoare, în cazul unei întreprinderi mari (precum CSK în cazul de față), Comisia va considera în mod normal că este adecvată o contribuție la restructurare de minimum 50 %. Cu toate acestea, în conformitate cu punctele 55 și 56 din liniile directoare, în zonele asistate condițiile de autorizare a ajutorului pot fi mai puțin severe în ceea ce privește mărimea contribuției beneficiarului.

(145)

Conform planului de restructurare inițial, costul total al restructurării CSK se ridica la aproximativ 27 de milioane EUR, din care 15 milioane EUR urmau să fie acordate de stat ca ajutor pentru restructurare, iar restul de 12 milioane EUR urmau să fie finanțate prin contribuția proprie a CSK (vânzarea de bunuri imobiliare în valoare de 7 milioane EUR și contractarea unui nou împrumut de 5 milioane EUR). Conform planului de restructurare inițial, participarea întreprinderii ar fi reprezentat 44,4 % din costul total al restructurării (a se vedea considerentele 25 și 26). Autoritățile cipriote au confirmat faptul că ajutorul va fi utilizat exclusiv pentru achitarea de către CSK a datoriilor sale. Prin urmare, acesta va fi utilizat numai pentru punerea în aplicare a planului de restructurare și nu va furniza întreprinderii surplus de numerar care ar putea fi utilizat pentru activități care nu sunt legate de procesul de restructurare.

(146)

Autoritățile cipriote au indicat în comunicarea lor din 14 mai 2013 că, între timp, costurile de restructurare au crescut la aproximativ 29,8 milioane EUR. De asemenea, astfel cum se arată la considerentul 115 de mai sus, diferența de salariu de 3,4 milioane EUR pentru angajații care sunt transferați la administrațiile locale a fost inclusă, de asemenea, în costurile de restructurare, determinând creșterea nivelului lor total la aproximativ 33,2 milioane EUR. Contribuția CSK rămâne aceeași, reprezentând, prin urmare, numai aproximativ 36 %, având în vedere creșterea costurilor de restructurare totale. De asemenea, autoritățile cipriote au recunoscut în aceeași comunicare că, în condițiile economice actuale, obținerea împrumutului preconizat trebuie considerată incertă. Luând în considerare numai veniturile din vânzarea de terenuri, în valoare de aproximativ 7 milioane EUR, contribuția proprie a CSK s-ar ridica doar la aproximativ 21 %, proporție considerată de Comisie mult prea mică, chiar și având în vedere faptul că beneficiarul este situat într-o zonă asistată. (21)

(147)

Acordarea ajutorului de restructurare trebuie să fie condiționată de punerea în aplicare a planului de restructurare. În fapt, autoritățile cipriote au confirmat că nepunerea în aplicare (integrală sau parțială) a planului de restructurare de către beneficiar, în termenul specificat, ar conduce la anularea acordării ajutorului, precum și la obligația de rambursare a sumelor deja acordate.

(148)

Autoritățile cipriote s-au angajat să prezinte anual un raport care conține informațiile prevăzute la punctul 51 din liniile directoare.

(149)

Conform liniilor directoare, ajutorul pentru restructurare ar trebui să fie acordat numai o dată la zece ani.

(150)

În contextul deciziei privind ajutorul pentru salvare, autoritățile cipriote au confirmat că CSK nu a beneficiat anterior de ajutor pentru salvare sau restructurare.

(151)

Autoritățile din Cipru s-au angajat la punctul 28 din decizia privind ajutorul pentru salvare să comunice Comisiei, în termen de maximum șase luni după autorizarea măsurii de ajutor pentru salvare, un plan de restructurare sau un plan de lichidare sau dovada că creditul a fost rambursat integral și/sau că garanția a încetat. (22) Până în prezent, Comisia nu a primit nicio astfel de comunicare din partea autorităților din Cipru.

(152)

Comisia constată că, având în vedere cele enunțate la considerentele 132, 142 și 146, ajutorul pentru restructurare notificat de Cipru la 3 noiembrie 2010 este incompatibil cu piața internă.

(153)

În ceea ce privește ajutorul pentru salvare de 1,6 milioane EUR pentru CSK, aprobat prin decizia Comisiei din 6 mai 2010, Comisia solicită Ciprului să prezinte fie o dovadă că ajutorul a fost rambursat, fie un plan de lichidare al CSK, în conformitate cu punctul 27 din liniile directoare.

(154)

Comisia dispune ca Ciprul să recupereze orice ajutor acordat deja CSK în legătură cu tolerarea din partea statului a întârzierilor la plata sumelor datorate, în legătură cu transferul de personal la administrațiile locale și orice alt ajutor care nu a fost încă rambursat Uniunii administrațiilor locale în legătură cu împrumutul de 512 850 EUR.

(a)

suma totală (principalul și dobânzile de recuperare) care urmează a fi recuperată de la beneficiar;

(b)

o descriere detaliată a măsurilor adoptate sau planificate pentru respectarea prezentei decizii;

(c)

documentele justificative care demonstrează că beneficiarul a primit ordinul de restituire a ajutorului.