This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 32012D0423
Council Decision 2012/423/CFSP of 23 July 2012 in support of ballistic missile non-proliferation in the framework of the implementation of the EU Strategy against Proliferation of Weapons of Mass Destruction and of the Council Common Position 2003/805/CFSP
Decizia 2012/423/PESC a Consiliului din 23 iulie 2012 în sprijinul neproliferării rachetelor balistice în cadrul punerii în aplicare a Strategiei UE împotriva proliferării armelor de distrugere în masă și a Poziției comune 2003/805/PESC a Consiliului
Decizia 2012/423/PESC a Consiliului din 23 iulie 2012 în sprijinul neproliferării rachetelor balistice în cadrul punerii în aplicare a Strategiei UE împotriva proliferării armelor de distrugere în masă și a Poziției comune 2003/805/PESC a Consiliului
JO L 196, 24.7.2012, pp. 74–80
(BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)
In force
|
24.7.2012 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 196/74 |
DECIZIA 2012/423/PESC A CONSILIULUI
din 23 iulie 2012
în sprijinul neproliferării rachetelor balistice în cadrul punerii în aplicare a Strategiei UE împotriva proliferării armelor de distrugere în masă și a Poziției comune 2003/805/PESC a Consiliului
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 28 și articolul 31 alineatul (1),
întrucât:
|
(1) |
La 12 decembrie 2003, Consiliul European a adoptat Strategia UE împotriva proliferării armelor de distrugere în masă, care prezintă în capitolul III o listă a măsurilor care trebuie adoptate atât în cadrul Uniunii Europene, cât și în țările terțe, pentru combaterea acestei proliferări. |
|
(2) |
În prezent, Uniunea pune în aplicare în mod activ această strategie și se asigură că măsurile enumerate în capitolul II, respectiv capitolul III, produc efecte, cum ar fi furnizarea resurselor financiare destinate sprijinirii proiectelor specifice care duc la consolidarea sistemului multilateral de combatere a proliferării, precum și la măsuri de consolidare a încrederii la nivel multilateral. Codul de conduită de la Haga împotriva proliferării rachetelor balistice (denumit în continuare „codul” sau „HCoC”) reprezintă o parte integrantă a sistemului respectiv. Acesta are drept obiectiv prevenirea și limitarea proliferării sistemelor de rachete balistice care pot servi ca vectori ai armelor de distrugere în masă și ai tehnologiilor conexe. |
|
(3) |
La 17 noiembrie 2003, Consiliul a adoptat Poziția comună 2003/805/PESC (1) privind universalizarea și consolidarea acordurilor multilaterale în domeniul neproliferării armelor de distrugere în masă și a vectorilor acestora. Respectiva poziție comună lansează un apel, inter alia, în favoarea aderării unui număr cât mai mare de țări posibil la cod, în special a celor cu capacități în materie de rachete balistice, precum și în favoarea continuării elaborării și a punerii în aplicare a codului, în special a măsurilor de consolidare a încrederii prevăzute de acesta, precum și în favoarea promovării unei relații mai strânse între cod și sistemul multilateral de combatere a proliferării al Organizației Națiunilor Unite. |
|
(4) |
La 8 decembrie 2008, Consiliul a adoptat concluzii și un document intitulat „Noi linii de acțiune ale Uniunii Europene privind combaterea proliferării armelor de distrugere în masă și a vectorilor acestora”, în care se afirmă că proliferarea armelor de distrugere în masă și a vectorilor acestora continuă să reprezinte una dintre cele mai mari amenințări în materie de securitate și că politica în materie de neproliferare constituie o componentă esențială a politicii externe și de securitate comune. Din perspectiva progreselor înregistrate și a eforturilor în desfășurare privind punerea în aplicare a „noilor linii de acțiune”, Consiliul a convenit în decembrie 2010 asupra prelungirii perioadei de punere în aplicare până la sfârșitul anului 2012. |
|
(5) |
La 18 decembrie 2008, Consiliul a adoptat Decizia 2008/974/PESC (2) în sprijinul Codului de conduită de la Haga împotriva proliferării rachetelor balistice, în cadrul punerii în aplicare a Strategiei UE de combatere a proliferării armelor de distrugere în masă. Decizia respectivă a permis promovarea cu succes a caracterului universal al codului și respectarea principiilor acestuia. Continuarea dialogului între statele semnatare și statele nesemnatare reprezintă o prioritate a Uniunii, în scopul promovării în continuare a universalității codului, precum și a unei mai bune puneri în aplicare a acestuia și a consolidării sale. Prezenta decizie de continuare ar trebui să contribuie la acest proces. |
|
(6) |
Dincolo de HCoC, continuarea proliferării rachetelor balistice care pot servi ca vectori de arme de distrugere în masă reprezintă un motiv de îngrijorare crescândă pentru comunitatea internațională, în special programele de rachete în desfășurare în Orientul Mijlociu, Asia de Nord-Est și Asia de Sud, inclusiv Iran și Republica Populară Democrată Coreeană. |
|
(7) |
Consiliul de Securitate al ONU a subliniat în Rezoluția sa (RCSONU) 1540 (2004) și a reamintit în RCSONU 1977 (2011) faptul că proliferarea armelor nucleare, chimice și biologice, precum și a vectorilor acestora constituie o amenințare la adresa păcii și securității internaționale și a obligat statele, între altele, să se abțină de la sprijinirea prin orice mijloace a factorilor nestatali privind dezvoltarea, dobândirea, fabricarea, deținerea, transportul, transferul sau utilizarea armelor nucleare, chimice sau biologice și a vectorilor acestora. Amenințarea reprezentată de armele nucleare, chimice și biologice și de vectorii acestora la adresa păcii și securității internaționale a fost reafirmată în RCSONU 1887 (2009) privind neproliferarea nucleară și dezarmarea nucleară. În plus, Consiliul de Securitate al ONU a decis în RCSONU 1929 (2010), pe baza, între altele, a rezoluțiilor Consiliului de Securitate anterioare, că Iranul nu ar trebui să întreprindă nicio activitate legată de rachetele balistice care pot servi ca vectori de arme nucleare, inclusiv lansări cu utilizarea tehnologiei rachetelor balistice, și că statele ar trebui să ia toate măsurile necesare pentru a preveni transferul de tehnologie sau asistența tehnică către Iran în legătură cu aceste activități. Prezenta decizie ar trebui să servească, în general, la sprijinirea unei varietăți de activități destinate combaterii proliferării rachetelor balistice, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE::
Articolul 1
(1) În scopul asigurării unei puneri în aplicare continue și concrete a anumitor elemente ale Strategiei UE împotriva proliferării armelor de distrugere în masă, Uniunea:
|
(a) |
sprijină activități în sprijinul Codului de conduită de la Haga împotriva proliferării rachetelor balistice, în special pentru:
|
|
(b) |
în general, sprijină o serie de activități de combatere a proliferării rachetelor balistice, destinate în special sensibilizării cu privire la această amenințare, accelerării eforturilor de creștere a eficienței instrumentelor multilaterale, consolidării sprijinului pentru inițiative care abordează aceste provocări specifice și susținerii țărilor interesate în consolidarea la nivel național a regimurilor relevante de control al exporturilor. |
(2) În acest context, proiectele care urmează a fi susținute de către Uniune cuprind următoarele activități specifice:
|
(a) |
Activități în sprijinul codului:
|
|
(b) |
Activități de sprijinire a neproliferării rachetelor balistice în general:
|
Articolul 2
(1) Responsabilitatea pentru punerea în aplicare a prezentei decizii îi revine Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (ÎR).
(2) Punerea în aplicare la nivel tehnic a proiectelor prevăzută la articolul 1 alineatul (2) este realizată de Fondation pour la recherche stratégique (FRS), care își îndeplinește mandatul sub responsabilitatea ÎR. În acest scop, ÎR inițiază procedurile necesare împreună cu FRS.
Articolul 3
(1) Suma de referință pentru punerea în aplicare a proiectelor menționate la articolul 1 alineatul (2) este de 930 000 EUR.
(2) Cheltuielile finanțate din suma prevăzută la alineatul (1) sunt gestionate în conformitate cu procedurile și normele aplicabile bugetului Uniunii.
(3) Comisia supraveghează gestionarea corectă a cheltuielilor menționate la alineatul (1). În acest scop, aceasta încheie un acord de finanțare cu FRS. Acordul stipulează că FRS îi revine sarcina de a asigura vizibilitatea contribuției Uniunii, adecvată dimensiunii acesteia.
(4) Comisia depune eforturi în vederea încheierii acordului de finanțare menționat la alineatul (3) în cel mai scurt timp posibil după intrarea în vigoare a prezentei decizii. Comisia informează Consiliul cu privire la orice dificultăți în cadrul respectivului proces și cu privire la data încheierii acordului de finanțare.
Articolul 4
(1) ÎR raportează Consiliului cu privire la punerea în aplicare a prezentei decizii pe baza rapoartelor periodice pregătite de FRS. Aceste rapoarte stau la baza evaluării efectuate de Consiliu.
(2) Comisia furnizează informații cu privire la aspectele financiare ale proiectelor menționate la articolul 1 alineatul (2).
Articolul 5
(1) Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării sale.
(2) Prezenta decizie expiră după 24 luni de la data încheierii acordurilor de finanțare menționate la articolul 3 alineatul (3). Cu toate acestea, prezenta decizie expiră la șase luni de la intrarea sa în vigoare în cazul în care niciun acord de finanțare nu a fost încheiat în termenul respectiv.
Adoptată la Bruxelles, 23 iulie 2012.
Pentru Consiliu
Președintele
C. ASHTON
ANEXĂ
Sprijinul UE pentru neproliferarea rachetelor balistice în cadrul punerii în aplicare a Strategiei UE împotriva proliferării armelor de distrugere în masă și a Poziției comune 2003/805/PESC a Consiliului
1. OBIECTIVE
Uniunea Europeană promovează ferm neproliferarea rachetelor [Strategia UE împotriva proliferării armelor de distrugere în masă din 12 decembrie 2003; Poziția comună 2003/805/PESC a Consiliului din 17 noiembrie 2003 privind universalizarea și consolidarea acordurilor multilaterale în domeniul neproliferării armelor de distrugere în masă și a vectorilor acestora; Consiliul a aprobat „Noile linii de acțiune ale Uniunii Europene privind combaterea proliferării armelor de distrugere în masă și a vectorilor acestora” la 8 decembrie 2008; sprijinul UE pentru Rezoluția 1540 (2004) a CSONU, reamintită în Rezoluția 1977 (2010) a CSONU].
Uniunea a sprijinit cu tărie Codul de conduită de la Haga împotriva proliferării rachetelor balistice (denumit în continuare „codul” sau „HCoC”) de la începuturile sale și și-a exprimat periodic îngrijorarea cu privire la proliferarea rachetelor balistice. Uniunea Europeană consideră codul un instrument multilateral important care are drept obiectiv frânarea proliferării sistemelor de rachete balistice și a tehnologiilor conexe prin măsuri de promovare a transparenței și de consolidare a încrederii. Toate statele membre ale Uniunii Europene au aderat la cod și pun în aplicare codul cu bună-credință.
În trecut, Uniunea a încercat să depășească lacunele rămase la nivelul punerii în aplicare a codului și al universalității acestuia organizând un seminar cu participarea statelor semnatare ale codului și a statelor nesemnatare, în paralel cu reuniunea anuală din 2007.
Încurajată de rezultatele seminarului, Uniunea Europeană a continuat această inițiativă și a susținut trei aspecte ale codului, după cum urmează:
|
— |
universalitatea codului; |
|
— |
punerea în aplicare a codului; |
|
— |
consolidarea codului și îmbunătățirea funcționării acestuia. |
Această acțiune a fost întreprinsă în temeiul Deciziei 2008/974/PESC a Consiliului din 18 decembrie 2008, care a permis elaborarea mai multor inițiative în sprijinul HCoC, inclusiv:
|
— |
dezvoltarea unui site internet securizat dedicat; |
|
— |
organizarea mai multor evenimente conexe destinate promovării codului față de statele nesemnatare la Viena și la New York; |
|
— |
un atelier de sensibilizare pentru țările africane și din Orientul Mijlociu la Paris; |
|
— |
o vizită de observatori la pozițiile de lansare (SLV) din Guyana Franceză (Kourou); |
|
— |
pregătirea unor documente de reflecție. |
Decizia respectivă a contribuit la creșterea sensibilizării cu privire la cod și la promovarea acestuia în rândul țărilor terțe. Aceasta a sprijinit Costa Rica, Ungaria, Franța și România în activitățile lor de președinți ai HCoC. Prin sporirea vizibilității HCoC, aceasta a facilitat aderarea unor noi membri la cod.
Din perspectiva rezultatelor obținute și dată fiind continuarea proliferării rachetelor balistice care pot servi ca vectori de arme de distrugere în masă și care reprezintă un motiv de îngrijorare crescândă pentru comunitatea internațională, în special programele de rachete în desfășurare în Orientul Mijlociu, Asia de Nord-Est și Asia de Sud, inclusiv Iran și Republica Populară Democrată Coreeană, se vor desfășura următoarele acțiuni:
|
— |
sprijinirea HCoC; |
|
— |
sprijinirea neproliferării rachetelor balistice; |
|
— |
organizarea unor evenimente de informare cu privire la HCoC și la neproliferarea rachetelor balistice. |
Dincolo de promovarea aderării la cod, această decizie permite aprofundarea dezbaterii la nivel internațional cu privire la proliferarea rachetelor și implicarea unor noi zone geografice și a unor noi comunități.
2. DESCRIEREA PROIECTULUI
2.1. Proiectul nr. 1: sprijinirea HCoC
2.1.1. Obiectivul proiectului
Codul reprezintă un instrument important pentru limitarea proliferării rachetelor balistice și a tehnologiilor aferente prin măsuri de consolidare a încrederii și de asigurare a transparenței. Totuși, trebuie făcut mai mult pentru a îl sprijini, în special pentru:
|
— |
promovarea universalității codului și în special a aderării la cod a tuturor statelor cu capacități în materie de rachete balistice; |
|
— |
sprijinirea punerii în aplicare a codului sub toate aspectele sale; |
|
— |
consolidarea vizibilității codului, în special cu ocazia celei de a zecea aniversări a semnării acestuia. |
2.1.2. Descrierea proiectului
Proiectul prevede trei tipuri de activități:
|
(a) |
pregătirea și publicarea unui „pachet de inițiere” format dintr-o broșură tipărită și dintr-un CD sau stick USB pentru activități de informare care să vizeze statele nesemnatare, reamintind, de asemenea obligațiile statelor semnatare. Acesta va fi, de asemenea, disponibil online și va conține toate informațiile necesare referitoare la cod și punctele de contact relevante. |
|
(b) |
sprijinirea mecanismului securizat de informare și comunicare bazat pe internet („contactul electronic central imediat”/„electronic Immediate Central Contact” - e-ICC) al HCoC, inclusiv prin consolidarea tehnică a site-ului internet în strânsă cooperare cu Ministerul austriac al afacerilor externe; |
|
(c) |
organizarea unui eveniment pentru cea de a zecea aniversare a HCoC. Agenția de punere în aplicare va furniza sprijin financiar pentru activități care marchează această aniversare. Aceasta va îmbrăca în principal forma unei conferințe internaționale care va fi organizată în iarna 2012-2013, posibil la Haga, New York sau Viena [urmează să fie stabilit de Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (ÎR) în strânsă consultare cu statele membre în cadrul grupului de lucru competent al Consiliului]. |
2.1.3. Rezultatele preconizate ale proiectului
|
— |
utilizarea „pachetului de inițiere” de către președintele HCoC, secretariatul austriac („contactul central imediat”/„Immediate Central Contact” - ICC), Uniune și alți parteneri, după caz, în activitățile de informare; |
|
— |
difuzarea largă a „pachetului de inițiere” în cadrul diferitelor evenimente; |
|
— |
dezvoltarea în continuare și actualizarea site-ului internet dedicat HCoC; |
|
— |
creșterea vizibilității internaționale a HCoC prin organizarea unui eveniment internațional cu prilejul celei de a zecea aniversări. |
2.1.4. Beneficiarii proiectului
Beneficiarii proiectelor sunt atât statele semnatare ale HCoC, cât și statele nesemnatare.
2.2. Proiectul nr. 2: sprijinirea neproliferării rachetelor balistice
2.2.1. Scopul proiectului
Dincolo de HCoC, continuarea proliferării rachetelor balistice care pot servi ca vectori de arme de distrugere în masă reprezintă un motiv de îngrijorare crescândă pentru comunitatea internațională, în special programele de rachete în desfășurare în Orientul Mijlociu, Asia de Nord-Est și Asia de Sud, inclusiv Iran și Republica Populară Democrată Coreeană.
În general, proiectul va sprijini o serie de activități de combatere a proliferării rachetelor balistice, destinate în special sensibilizării cu privire la această amenințare, accelerării eforturilor de creștere a eficienței instrumentelor multilaterale, consolidării sprijinului pentru inițiative de abordare a acestor provocări specifice și susținerii țărilor interesate în consolidarea la nivel național a regimurilor relevante de control al exporturilor.
2.2.2. Descrierea proiectului
Proiectul prevede trei tipuri de măsuri:
|
(a) |
Publicarea unor documente de reflecție. Printre subiectele posibile se numără:
|
|
(b) |
Organizarea a trei sesiuni de sensibilizare cu privire la tehnologiile cu dublă utilizare și chestiunile legate de transferul de cunoștințe pentru prevenirea acestora în domeniul rachetelor balistice. Aceste sesiuni vor permite examinarea atât a tendințelor în materie de transfer de tehnologie pentru rachetele balistice, cât și a mijloacelor care ar putea fi promovate pentru o prevenire a acestuia într-o etapă timpurie. În acest scop, FRS va organiza trei ateliere pentru experți ai comunității științifice, spațiale și industriale din statele semnatare și nesemnatare ale HCoC. |
|
(c) |
Misiuni orientate de experți în afara Uniunii. În coordonare cu centrele de excelență ale Uniunii Europene, doi experți în domeniul neproliferării rachetelor balistice vor desfășura misiuni pe teren în țările vizate. Destinații posibile ar putea fi, fără să se limiteze însă la acestea, Malaysia, Emiratele Arabe Unite, China, Algeria, Africa de Sud, India, Brazilia, Thailanda și Mexic. Lista finală de țări va fi definită în strânsă cooperare cu SEAE, precum și posibilitatea unor demersuri comune cu eforturile de informare ale Comitetului 1540 al ONU. |
2.2.3. Rezultatele preconizate ale proiectului
|
— |
susținerea neproliferării rachetelor; |
|
— |
promovarea eforturilor multilaterale de limitare a proliferării rachetelor, inclusiv a HCoC; |
|
— |
încurajarea dezbaterii inițiativelor noi destinate limitării proliferării rachetelor; |
|
— |
sensibilizarea cu privire la tehnologiile cu dublă utilizare și chestiunile legate de transferul de cunoștințe pentru prevenirea acestora în domeniul rachetelor balistice prin sesiuni de creștere a sensibilizării. |
2.2.4. Beneficiarii proiectului
Uniunea și statele membre vor beneficia de documentele de reflecție; difuzarea mai largă va fi hotărâtă de ÎR în strânsă consultare cu statele membre în cadrul grupului de lucru competent al Consiliului. Decizia finală se va baza pe propunerile înaintate de entitatea de punere în aplicare, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2).
Sesiunile de sensibilizare vor reprezenta o ocazie pentru a implica o comunitate mai largă de experți în chestiuni spațiale și legate de rachete, prin desfășurarea unor sesiuni pentru reprezentanții industriei, comunitatea de cercetare și alții.
Misiunile de experți orientate se vor axa pe statele nesemnatare cheie sau pe participanți regionali cu un rol important în transferurile tehnologice și activitățile spațiale conexe.
2.3. Proiectul nr. 3: organizarea unor evenimente de informare cu privire la HCoC și la neproliferarea rachetelor balistice
2.3.1. Scopul proiectului
Proiectul va crește sensibilizarea atât cu privire la neproliferarea rachetelor, cât și la HCoC, prin organizarea mai multor evenimente destinate implicării statelor nesemnatare. În acest scop, vor fi organizate evenimente la Viena, Geneva și New York pentru a implica delegațiile ONU în marja evenimentelor relevante.
2.3.2. Descrierea proiectului
Proiectul va prevedea două tipuri de evenimente:
|
(a) |
Finanțarea a șase evenimente de informare în sprijinul atât al HCoC, cât și al neproliferării rachetelor balistice, care se vor desfășura în trei orașe:
Aceste evenimente ar putea îmbrăca diferite forme:
În acest scop, entitatea de punere în aplicare va propune ÎR pentru fiecare eveniment o listă de țări, dintre care unele vor fi state nesemnatare. Aceasta va permite invitarea înalților reprezentanți care se ocupă de chestiuni legate de neproliferare. |
|
(b) |
Finanțarea a trei seminare regionale de informare care s-ar putea desfășura în America de Sud (de exemplu în Chile, Mexic, Argentina sau Brazilia), Orientul Mijlociu (de exemplu, țările din Golf, EAU sau Iordania) și Asia (de exemplu, Singapore sau Vietnam). Alegerea amplasamentului se va face în acord cu ÎR, în strânsă consultare cu statele membre în cadrul grupului de lucru competent al Consiliului. Seminarul va fi dedicat tendințelor în materie de proliferare a rachetelor, se va axa pe chestiuni regionale și va aborda HCoC și informații practice legate de calitatea de stat semnatar. |
2.3.3. Rezultatele preconizate ale proiectului
|
— |
sensibilizarea cu privire la tendințele în materie de proliferare a rachetelor și îndeosebi cu privire la Codul de conduită împotriva proliferării rachetelor balistice (HCoC) cu privire la statele nesemnatare și pentru promovarea discuțiilor referitoare la eforturi suplimentare de promovare a neproliferării rachetelor; |
|
— |
favorizarea dezbaterilor în interiorul și în afara Uniunii cu privire la inițiative viitoare; |
|
— |
accentuarea chestiunii proliferării rachetelor ca provocare strategică. |
2.3.4. Beneficiarii proiectului
Aceste evenimente se vor axa în principal pe statele nesemnatare, deși statele semnatare ar putea fi asociate anumitor evenimente din motive de politică. Participanții ar trebui să fie în principal experți guvernamentali și înalți funcționari.
Alegerea finală a statelor beneficiare se va face în consultare cu entitatea de punere în aplicare și cu ÎR în strânsă consultare cu statele membre și cu Comisia în cadrul grupului de lucru competent al Consiliului. Decizia finală se va baza pe propunerile înaintate de entitatea de punere în aplicare, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2).
3. DURATA
Durata totală a punerii în aplicare a proiectelor este estimată la 24 de luni.
4. ENTITATEA RESPONSABILĂ DE PUNEREA ÎN APLICARE
FRS va fi însărcinată cu punerea în aplicare la nivel tehnic a proiectelor.
Entitatea de punere în aplicare va pregăti:
|
(a) |
rapoarte trimestriale privind punerea în aplicare a proiectelor; |
|
(b) |
un raport final, la cel mult o lună după finalizarea punerii în aplicare a proiectelor. |
Rapoartele se trimit ÎR.
FRS va asigura vizibilitatea contribuției Uniunii, corespunzător cu dimensiunea acesteia.
5. PARTICIPANȚI TERȚI
Proiectele vor fi finanțate în întregime prin prezenta decizie. Experții din statele semnatare ale codului sau din statele nesemnatare pot fi considerate părți terțe participante. Aceștia își vor desfășura activitatea în conformitate cu regimul general al FRS.