15.9.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 238/1

(1)

Comisia, prin Regulamentul (UE) nr. 258/2011 (2) (denumit în continuare „regulamentul provizoriu”) a instituit o taxă antidumping provizorie asupra importurilor de plăci de ceramică originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „China”).

(2)

La data de 31 mai 2011, a fost publicată o rectificare (3) pentru a corecta unele greșeli tipografice în text, în special, denumirile anumitor producători-exportatori chinezi care au fost ortografiate greșit în anexa I la regulamentul provizoriu.

(3)

Ca urmare a verificării anumitor cereri primite după publicarea rectificării, care au fost găsite justificate, s-a constatat că și alte denumiri au fost ortografiate greșit. Denumirile corecte ale tuturor societăților cărora li se aplică taxa medie ponderată sunt enumerate în anexa I la prezentul regulament.

(4)

Se reamintește că procedura a fost inițiată în urma plângerii introduse de către Asociația producătorilor europeni de plăci de ceramică (CET) (denumită în continuare „reclamantul”) în numele unor producători care reprezintă o proporție importantă, în acest caz de peste 30 %, din producția totală a Uniunii de plăci de ceramică. Astfel cum este prevăzut în considerentul 24 din regulamentul provizoriu, ancheta privind dumpingul și prejudiciul s-a raportat la perioada 1 aprilie 2009-31 martie 2010 (denumită în continuare „perioada de anchetă” sau „PA”). În ceea ce privește tendințele relevante pentru evaluarea prejudiciului, Comisia a analizat datele care acoperă perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2007 până la sfârșitul PA (denumită în continuare „perioadă examinată”).

(5)

Ulterior comunicării faptelor și considerentelor esențiale, pe baza cărora s-a decis instituirea de măsuri provizorii (denumită în continuare „comunicarea constatărilor provizorii”), mai multe părți interesate și-au exprimat în scris opiniile cu privire la constatările provizorii. Părților care au solicitat acest lucru li s-a acordat posibilitatea de a fi audiate și, la cererea a două părți interesate, au avut loc audieri cu consilierul-auditor.

(6)

Comisia a continuat să caute toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru constatările sale definitive.

(7)

Toate părțile au fost informate cu privire la faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora se intenționează recomandarea de a institui o taxă antidumping definitivă pentru importurile de plăci de ceramică originare din China și de a percepe definitiv sumele depuse cu titlu de taxe provizorii. Părților li s-a acordat, de asemenea, o perioadă de timp în care să poată prezenta observații ulterioare acestei informări.

(8)

Observațiile orale și scrise prezentate de părțile interesate au fost examinate și luate în considerare după caz.

(9)

La selectarea eșantionului de producători-exportatori, a fost inclus un „grup” de societăți solicitante, datorită faptului că, prin volumul exporturilor combinate, cei doi producători incluși în grupul respectiv reprezintă al treilea exportator mondial în volum pe piața Uniunii. Aceste societăți au revendicat o relație bazată pe articolul 143 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 al Comisiei din 2 iulie 1993 de stabilire a unor dispoziții de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului de instituire a Codului Vamal Comunitar (4), care prevede că părțile sunt considerate a fi afiliate dacă „au calitatea juridică de asociați”. Ulterior, ancheta a arătat că aceste societăți nu erau afiliate în acest sens, acești doi producători, după cum s-a arătat în considerentul 35 din regulamentul provizoriu, fiind tratați ca entități distincte.

(10)

Mai mulți producători-exportatori în observațiile lor au obiectat că aceste societăți ar fi trebuit să fie excluse din eșantion, deoarece au prezentat informații false sau înșelătoare. De asemenea, acești producători au susținut că, în consecință, marja de dumping medie ponderată ar fi trebuit calculată fără a se ține cont de cele două societăți incluse în eșantion.

(11)

În legătură cu acest aspect, se observă că informațiile furnizate de părțile în cauză înainte de selectarea eșantionului au fost considerate suficiente pentru a le considera ca fiind afiliate și, dat fiind volumul combinat al exporturilor lor către piața Uniunii, au fost incluse în eșantion. În urma vizitelor de verificare la fața locului efectuate la sediile acestor două societăți, problema relației dintre acestea a fost examinată în detaliu. Informațiile furnizate de societăți în sprijinul aserțiunii acestora că sunt afiliate au fost verificate, însă s-au dovedit insuficiente pentru a considera societățile ca fiind afiliate, fapt care contravine aprecierii proprii a societăților în această privință. Prin urmare, s-a ajuns la concluzia că aceste societăți nu pot fi considerate afiliate în sensul articolului 143 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93. Deoarece societățile au cooperat la anchetă, inclusiv prin oferirea de informații cu privire la presupusa relație dintre acestea, se consideră că nu există motive pentru excluderea lor din eșantion. În aceste condiții, obiecția este respinsă.

(12)

În plus, chiar presupunând că alegerea altor societăți în eșantion în cursul anchetei ar fi condus la un volum mult mai mare de exporturi către piața Uniunii pe parcursul perioadei de anchetă, ar fi fost dificil, în timpul disponibil, să fie investigată orice nouă societate selectată. Prin urmare, în ciuda faptului că aceste societăți s-au dovedit a nu fi afiliate, eșantionul continuă să fie conform cu criteriile prevăzute în regulamentul de bază. În sfârșit, se subliniază faptul că nu a existat nicio dovadă că societățile au pretins în mod deliberat că sunt afiliate pentru a fi incluse în eșantion.

(13)

În absența oricăror alte observații, se confirmă considerentele 5 și 6 din regulamentul provizoriu.

(14)

În urma impunerii măsurilor provizorii, una din părți a afirmat că niciunul dintre producătorii din Uniune care sprijină reclamația nu a furnizat răspunsuri la sondaj și, prin urmare, ar trebui să se considere că nu au cooperat la procedură. Ca urmare a comunicării finale, acest argument a fost menținut.

(15)

Cu privire la afirmația conform căreia lipsa de răspunsuri la sondaj ar indica faptul că producătorii din Uniune care sprijină reclamația nu au cooperat, se reamintește faptul că CET a fost reprezentantul legal al tuturor societăților reclamante. Conform prevederilor, CET a oferit în numele reclamanților informațiile suplimentare cu privire la datele privind perioada de anchetă. După cum se specifică în avizul de deschidere, informații în vederea selectării eșantionului au fost solicitate numai societăților care nu furnizaseră încă toate informațiile necesare. Rezultă că producătorii reclamanți au cooperat pe deplin, deoarece aceștia furnizaseră toate informațiile necesare în etapa depunerii reclamației, iar actualizările necesare cu privire la datele privind perioada de anchetă au fost furnizate în numele lor de către reprezentantul legal al acestora în timpul anchetei.

(16)

O parte interesată a susținut că diviziunea industriei Uniunii în diferite sectoare și acoperirea geografică a eșantionului înseamnă că acesta irelevant din punct de vedere statistic. În acest sens, se reamintește faptul că sectorul industriei plăcilor ceramice din Uniune, cu peste 500 de producători, este puternic fragmentat. S-a constatat, de asemenea, că acest sector industrial a fost reprezentat în toate cele trei segmente, și anume în societățile mari, mijlocii și mici. Pentru a garanta că rezultatele societăților mari nu au dominat analiza prejudiciului, dar că situația întreprinderilor mici, care reprezintă împreună cea mai mare parte din producția Uniunii, a fost reflectată în mod adecvat, s-a considerat că toate sectoarele (și anume, întreprinderile mici, mijlocii și mari), ar trebui să fie reprezentate în eșantion. În cadrul fiecărui sector, au fost alese cele mai mari societăți, cu condiția ca reprezentativitatea geografică să poată fi asigurată.

(17)

Una din părțile interesate a afirmat, de asemenea, că Comisia nu a reușit să demonstreze că eșantionul a rămas reprezentativ după retragerea producătorului polonez și că, în orice caz, eșantionul nu era suficient de reprezentativ în privința volumului vânzărilor pe piața Uniunii.

(18)

Este adevărat că un producător polonez a hotărât să înceteze cooperarea și că, prin urmare, a trebuit să fie exclus din eșantion. Cu toate acestea, nu este necesar ca un eșantion să reflecte distribuția geografică exactă și ponderea statelor membre producătoare pentru a fi reprezentativ. Dat fiind faptul că distribuția geografică reprezintă doar unul din factorii de care trebuie ținut cont pentru asigurarea reprezentativității, o astfel de abordare nu ar fi fost posibilă din punct de vedere administrativ. Mai curând, este suficient ca eșantionul să reflecte în bună măsură cotele principalelor țări producătoare interesate. Evaluarea pe baza acestui criteriu, a dus la concluzia că retragerea societății poloneze nu afecta reprezentativitatea generală a eșantionului. Pe această bază, se confirmă că eșantionul de producători din Uniune nu a fost suficient de reprezentativ în sensul articolului 17 din regulamentul de bază.

(19)

În ceea ce privește afirmația cu privire la reprezentativitatea globală a eșantionului, se reamintește faptul că, având în vedere faptul că sectorul industrial din Uniune este puternic fragmentat, este inevitabil ca societățile reținute în eșantion să nu reprezinte decât o cotă relativ redusă din producția totală din Uniune. În orice caz, articolul 17 din regulamentul de bază prevede că ancheta se poate limita la eșantioane care sunt reprezentative din punct de vedere statistic sau care constituie cel mai mare volum reprezentativ al producției, al vânzărilor sau al exporturilor care pot fi anchetate în mod rezonabil, fără să indice totuși vreun prag cantitativ specific pentru nivelul volumului reprezentativ. Ținând cont de cele de mai sus, se confirmă faptul eșantionul selectat a fost reprezentativ în sensul articolului 17 din regulamentul de bază.

(20)

O parte interesată a susținut faptul că producătorii din Uniune care oferă prețuri de vânzare scăzute și care sunt situați în țări precum Polonia și Republica Cehă nu au fost incluși în eșantion de către Comisie; prin urmare, eșantionul astfel obținut nu ar fi reprezentativ pentru prețurile medii de vânzare ale producătorilor din Uniune.

(21)

În legătură cu această aserțiune, Comisia a constatat că prețurile medii de vânzare ale eșantioanelor industriei din Uniune au fost de același ordin de mărime ca prețurile de vânzare medii din statisticile disponibile public. În orice caz, astfel cum se explică în considerentul 125, ancheta a arătat că, și în cazul în care ar fi luate în considerare prețurile disponibile publicului pentru aceste țări, constatările definitive nu s-ar modifica în mod semnificativ.

(22)

Unele părți au făcut observații cu privire la metodologia utilizată pentru selectarea eșantionul industriei din Uniune comparativ cu cea utilizată pentru selectarea eșantionului de exportatori chinezi, care s-a bazat exclusiv pe volumul exporturilor.

(23)

În privința diferitelor metodologii utilizate pentru selectarea unui eșantion de producători din Uniune, pe de o parte, și a unui eșantion de producători-exportatori chinezi, pe de altă parte, trebuie notat că metodologiile au fost utilizate în conformitate cu obiectivele procedurii de eșantionare. În ceea ce privește sectorul industrial din Uniune, Comisia a trebuit să evalueze situația pe ansamblul sectorului și, prin urmare, au fost alese criteriile care să garanteze cea mai reprezentativă imagine pentru întregul sector. În ceea ce-i privește pe exportatorii chinezi, s-a considerat oportun să se aleagă un eșantion bazat pe cel mai mare volum de exporturi ale produsului în cauză și, prin urmare, au fost incluși în eșantion cei mai mari exportatori. Se observă, de asemenea, faptul că nu există nicio obligație la articolul 17 din regulamentul de bază, conform căreia cele două eșantioane trebuie selectate pe baza unor criterii identice. În plus, în acest caz, înainte de finalizarea eșantionului de producători-exportatori chinezi, părțile care au cooperat din China, precum și autoritățile din China au avut posibilitatea de a prezenta observații asupra propunerilor de eșantion. Au fost primite observații cu privire la compoziția eșantionului, dar nu și în ceea ce privește reprezentativitatea acestuia.

(24)

În urma comunicării concluziilor finale, o asociație a importatorilor a susținut că articolul 17 din regulamentul de bază presupune că eșantioanele de producători din Uniune și cele de producători-exportatori ar trebui alcătuite pe baza unor criterii identice. Mai multe părți chineze au continuat să pretindă în urma notificării concluziilor finale că există discriminare între tratamentul producătorilor-exportatori chinezi și producătorii din Uniune în alegerea eșantioanelor respective.

(25)

Ca răspuns la reclamația formulată după comunicarea finală, conform căreia aceleași criterii ar trebui aplicate pentru selectarea eșantionului de producători din Uniune și de producători-exportatori, din motivele menționate la considerentul 23, se consideră că aceste eșantioane pot fi alcătuite pe baza unor criterii diferite. În aceste condiții, obiecția este respinsă.

(26)

Cu privire la faptul că, astfel cum s-a menționat în considerentul 23, nu s-au primit niciun fel de observații cu privire la reprezentativitatea eșantionului, aceste părți au susținut că, la momentul selectării eșantioanelor, părțile chineze nu au fost informate că au fost utilizate criterii diferite de selecție pentru selectarea eșantioanelor și, prin urmare, nu au putut să prezinte observații cu privire la acest fapt.

(27)

În ceea ce privește faptul că părțile chineze nu au fost informate cu privire la criteriile diferite utilizate în selectarea eșantioanelor, este o practică normală, în conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, să se consulte părțile cu privire la compoziția eșantioanelor propuse pentru propria lor categorie, de exemplu, producătorii-exportatori vor fi consultați numai cu privire la eșantioanele de producători-exportatori propuse. În aceste condiții, nu este luată în considerare aserțiunea acestor părți privind incapacitatea de a face, la momentul selecției eșantioanelor, observații cu privire la criteriile de selecție diferite pentru diferitele eșantioane.

(28)

După comunicarea finală, o parte interesată a susținut că, luând în considerare sectoare diferite pentru selectarea eșantionului, Comisia a încălcat articolul 4 alineatul (1) din regulamentul de bază, care prevede că analiza ar trebui să fie efectuată în raport cu sectorul industrial din Uniune în ansamblu și nu în raport cu anumite grupuri sau tipuri de societăți.

(29)

Afirmația conform căreia repartizarea eșantionului în trei segmente reprezintă o încălcare a articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază nu poate fi acceptată. După cum se poate deduce din considerentul 23, eșantionul selectat a reprezentat întreaga industrie din Uniune, și nu doar un anumit grup de societăți, așa cum a susținut partea în cauză. Mai mult, articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază permite în mod explicit, în vederea determinării prejudiciului, selectarea unui eșantion. Prin urmare, obiecția a fost considerată nefondată și a fost respinsă.

(30)

După comunicarea finală, aceeași parte interesată a contestat faptul că repartizarea geografică a fost luată în considerare la selectarea eșantionului, afirmând că Uniunea reprezintă o piață unică și că articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază permite selecția unui eșantion numai pe baza celui mai mare volum reprezentativ.

(31)

În ceea ce privește afirmația privind utilizarea criteriului repartizării geografice, se observă că aceasta este o industrie fragmentată, astfel încât, în vederea evaluării reprezentativității societăților selectate, se utilizează distribuția geografică a producătorilor în statele membre, pentru a reflecta diferitele situații care pot fi întâlnite în Uniune. Eșantionul acoperă statele membre în care este fabricată aproximativ 90 % din producția Uniunii; după retragerea societății poloneze, acest nivel a rămas ridicat, la aproximativ 80 %. Astfel, metodologia aplicată de Comisie a asigurat că eșantionul este reprezentativ pentru întreaga producție a Uniunii și că respectă cerințele articolului 17 alineatul (1) din regulamentul de bază. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(32)

În urma notificării concluziilor finale, o parte interesată a susținut că numai întreprinderile mici și mijlocii au fost reținute în eșantionul de producători din Uniune care, în mod prezumptiv, ar fi avut costuri și prețuri mai ridicate decât cele ale marilor societăți chineze.

(33)

Această aserțiune nu a fost susținută cu niciun element de probă. Se observă că eșantionul include întreprinderi din toate sectoarele. În plus, în afară de dimensiunea societății, și alți factori pot avea un impact asupra costurilor, de exemplu, costurile materiilor prime, costurile de amortizare sau gradul de exploatare a capacității de producție.

(34)

O parte interesată a afirmat că lipsa de informații privind identitatea reclamantului nu a permis părților interesate să își exercite pe deplin drepturile la apărare. De asemenea, s-a susținut că, din moment ce unii producători nu au solicitat ca numele lor să nu fie publicate, cererea de păstrare a anonimatului nu a fost justificată.

(35)

Una din părți a reiterat afirmația că nu au existat motive pentru a permite tratamentul confidențial al majorității denumirilor producătorilor reclamanți, precum și al susținătorilor reclamației. În special, s-a susținut că, în dosarul deschis pentru a fi consultat de către părțile interesate, nu a fost inclus niciun element de probă în sprijinul solicitărilor de confidențialitate. S-a afirmat, de asemenea, că lipsa de cunoștințe privind identitatea societăților incluse în eșantion a însemnat că alte părți interesate nu au putut să prezinte observații cu privire la corectitudinea evaluării microindicatorilor.

(36)

În răspunsul său la comunicarea finală, aceeași parte s-a îndoit faptul că toate societățile afiliate ale producătorilor incluși în eșantion au prezentat un răspuns la chestionar.

(37)

Se reamintește că articolul 19 din regulamentul de bază permite protecția informațiilor confidențiale în situații în care dezvăluirea ar constitui un avantaj concurențial semnificativ pentru competitor sau ar avea un efect negativ important asupra unei persoane care furnizează informații sau asupra unei persoane de la care persoana respectivă a dobândit informații. O mare parte din reclamanți au dorit ca identitatea lor să rămână confidențială și au furnizat suficiente elemente de probă care arată că ar exista efectiv un risc semnificativ de măsuri de represalii, inter alia, sub forma scăderii vânzărilor acestor producători, dacă numele lor ar fi făcute publice. Cererea acestor societăți a fost, prin urmare, acceptată de serviciile Comisiei.

(38)

În privința afirmației că unii producători nu au solicitat tratamentul confidențial al numelui lor, trebuie remarcat că acest fapt nu prejudiciază dreptul celorlalte societăți de a solicita acest tratament, atunci când sunt prezentate motive suficiente. Examinarea unor astfel de cereri a fost făcută de la caz la caz și, prin urmare, afirmația este respinsă.

(39)

În ceea ce privește întrebarea dacă toate societățile afiliate producătorilor din Uniune incluși în eșantion au prezentat un răspuns la chestionar, trebuie remarcat, ca o chestiune de principiu, că simpla lipsă unui răspuns din partea unui producător afiliat din Uniune nu împiedică cu necesitate Comisia să ajungă la concluzii fiabile privind prejudiciul, cu condiția ca răspunsurile la chestionar înaintate să poată fi verificate. Acesta ar fi cazul în special în situațiile în care societățile afiliate sunt entități juridice separate cu contabilitate separată.

(40)

Una dintre părți, reprezentând interesele producătorilor-exportatori, a susținut că importurile produsului în cauză din Turcia ar fi trebuit incluse în domeniul de aplicare al prezentei anchete.

(41)

În ceea ce privește neincluderea în reclamație a importurilor originare din Turcia, trebuie remarcat că în etapa de inițiere nu a existat niciun element de probă care să ateste dumpingul, prejudiciul și legătura de cauzalitate cu această țară pentru a justifica inițierea unei proceduri antidumping cu privire la importurile respective. Aserțiunea că Turcia ar fi trebuit inclusă în domeniul de aplicare al anchetei este, prin urmare, respinsă.

(42)

În urma impunerii măsurilor provizorii, o parte interesată a indicat faptul că au avut loc modificări în ceea ce privește codurile NC care vizează produsul în cauză conținute în regulamentul de instituire a măsurilor provizorii în comparație cu cele din avizul de inițiere și a solicitat precizări privind motivele acestor diferențe și dacă acestea au cauzat o schimbare în definiția produsului.

(43)

În acest context, se subliniază faptul că diferențele între codurile NC indicate în regulamentul de instituire a măsurilor provizorii și cele menționate în avizul de deschidere nu sunt legate de o modificare a definiției produsului sau a domeniului de aplicare al anchetei. Modificările nu afectează tipurile plăcilor în cauză, ci se referă doar la necesitatea de a lua în considerare schimbările generale în Nomenclatura combinată prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 861/2010, care se aplică de la 1 ianuarie 2011 (5).

(44)

O parte interesată a solicitat ca anumite mozaicuri din ceramică să fie excluse din sfera de aplicare a produsului. Partea a afirmat că, în cazul aplicării măsurilor, categoria de produs în cauză și-ar pierde competitivitatea față de alte produse cu care este substituibilă și că, oricum, în cazul acestui segment special, dumpingul nu are loc.

(45)

În privința acestei afirmații, investigația a relevat faptul că, deoarece mozaicurile din ceramică și alte tipuri de plăci ceramice au aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază, o modificare a domeniului produsului nu este utilă. În ceea ce privește lipsa dumpingului pentru acest segment, care nu a fost susținută prin nici un element de probă, analiza dumpingului și a prejudiciului trebuie să reflecte situație întregului produs vizat. În aceste condiții, afirmația este respinsă.

(46)

Având în vedere cele de mai sus și în absența oricăror observații suplimentare cu privire la produsul în cauză și la produsul similar, considerentele 25-32 din regulamentul de instituire a măsurilor provizorii sunt confirmate.

(47)

În lipsa oricăror alte observații sau constatări privind tratamentul de întreprindere care funcționează în condițiile economiei de piață, concluziile enunțate în considerentele 33-40 din regulamentul provizoriu se confirmă.

(48)

Nu s-au primit observații cu privire la decizia privind acordarea sau refuzul TI pentru societăți individuale.

(49)

Cu toate acestea, doi importatori au pus la îndoială valabilitatea în ansamblu a analizei Comisiei privind TI, susținând că Uniunea distribuie anual subvenții prin sistemul fondurilor structurale.

(50)

În acest sens, se menționează că articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază stabilește condițiile care trebuie îndeplinite pentru a beneficia de acest statut. Presupusa existență a subvenționării în Uniune este irelevantă pentru această examinare. Prin urmare, această alegație a fost respinsă și concluziile prezentate în considerentele 41-44 din regulamentul provizoriu sunt confirmate.

(51)

Opt producători-exportatori care au cooperat au prezentat cereri de EI în conformitate cu articolul 17 alineatul (3) din regulamentul de bază. A fost luată decizia de a efectua EI pentru un producător-exportator, în speță Kito Group, deoarece această evaluare nu reprezenta o sarcină împovărătoare inutilă. Acestui grup îi revine de departe cel mai mare volum de exporturi dintre cei opt producători care au solicitat AI.

(52)

Acest grup a solicitat acordarea TI. După examinarea acestei cereri, Grupului Kito i-a fost acordat TI, deoarece îndeplinea toate criteriile de la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(53)

În urma notificării concluziilor finale, reclamantul a susținut că articolul 17 alineatul (3) din regulamentul de bază nu pare să permită un număr limitat de cereri de EI, în situația în care numeroase astfel de cereri au fost primite. Reclamantul a susținut că acest punct de vedere a fost confirmat de numeroasele anchete antidumping anterioare. În această privință, trebuie remarcat faptul că articolul 17 alineatul (3) din regulamentul de bază prevede drept indicator determinant pentru evaluarea cererilor de EI situația în care aceste examinări ar complica inutil procedura și ar împiedica încheierea anchetei în timp util. În ancheta de față, astfel cum s-a menționat în considerentul 51 de mai sus, examinarea uneia dintre cele opt cereri de EI nu a reprezentat o sarcină împovărătoare inutilă. În ceea ce privește anchetele anterioare, în care cererile de EI au fost evaluate, se observă că amploarea caracterului împovărător al unor astfel de cereri și necesitatea finalizării la timp a unei anchete trebuie să fie evaluate de la caz la caz. Luând în considerare cele de mai sus, aserțiunile reclamantului se resping.

(54)

Ca urmare a comunicării finale, au fost primite informații și elemente de probă conform cărora este posibil ca Grupul Kito să nu fi indicat toate societățile afiliate grupului, constatările pentru grupul respectiv putând fi, drept rezultat, incomplete. Grupul a avut posibilitatea de a face observații cu privire la aceste informații și a fost informat că s-ar putea să fie necesară aplicarea articolului 18 din regulamentul de bază. Drept răspuns, grupul a confirmat că, într-adevăr, nu a divulgat două societăți afiliate în răspunsul său la chestionarul antidumping, dar a susținut că, deoarece aceasta a fost o simplă scăpare fără consecințe, dat fiind că aceste societăți nu erau implicate în producția și/sau comercializarea produsului în cauză, acest fapt nu ar trebui să aibă nicio influență asupra constatărilor. Cu toate acestea, faptul că existența acestor două societăți nu a fost menționată nu a permis o evaluare și verificare adecvată a activităților grupului în legătură cu produsul în cauză. În aceste circumstanțe, se poate concluziona că grupul nu a furnizat informațiile necesare în termenele stabilite și, ca urmare, constatările pentru societăți sunt făcute pe baza datelor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază.

(55)

În observațiile lor, doi importatori au contestat alegerea Statelor Unite ale Americii (denumite în continuare „SUA”) ca țară analoagă, afirmând că SUA sunt inadecvate ca țară analoagă din cauza producției lor proprii nesemnificative, precum și din cauza lipsei lor de competitivitate pe piața mondială. În continuare, aceștia au afirmat că SUA au fost selectate în mod nerezonabil, susținând că lipsa de țări analoage alternative a fost cauzată de presiunea nejustificată a asociației de producători din Uniune asupra producătorilor din alte țări posibil analoage, pentru a descuraja posibila lor de cooperare. Doi importatori au afirmat că o serie de informații din câteva țări posibil cooperante nu au fost luate în considerare de Comisie și că datele disponibile publicului de la asociațiile naționale sau transnaționale de producători din țări terțe nu au fost luate în considerare.

(56)

Pentru a aborda mai întâi ultimul argument, se reamintește faptul că, pentru a efectua investigația nivelului de dumping practicat, sunt necesare informații specifice unei anumite societăți. Prin urmare, argumentul a fost respins.

(57)

Cu privire la acuzațiile de presiune nejustificată din parte asociației producătorilor din Uniune pentru a descuraja cooperarea, se observă că nu a fost furnizat niciun element de probă. Prin urmare, a fost necesar ca aceste observații să fie respinse.

(58)

Aceiași importatori au afirmat, de asemenea, că volumul producției anuale de plăci de ceramică în SUA a fost de aproximativ 60 de milioane m2 pe an, și nu de 600 de milioane m2 astfel cum s-a menționat în considerentul 51 din regulamentul provizoriu. Această afirmație a fost verificată, dovedindu-se corectă.

(59)

În ceea ce privește la oportunitatea alegerii SUA ca țară analoagă având în vedere nivelul semnificativ mai scăzut al producției, ar trebui subliniat faptul că piața Statelor Unite este foarte competitivă (există mai multe societăți de producție locale, iar cantitățile importate sunt importante). Mai mult, după cum s-a menționat în considerentul 52 din regulamentul provizoriu, nu există nicio dovadă privind existența unei bariere netarifare care ar putea constitui o piedică semnificativă pentru concurența pe piață. În aceste condiții, în ciuda volumului de producție mai redus, concluzia generală că SUA reprezintă o țară analogă adecvată, rămâne neschimbată.

(60)

Doi importatori au afirmat că prețurile unitare de vânzare pe piața internă a SUA a plăcilor produse în SUA au fost mult mai mari decât cele de pe piața Uniunii și atunci când sunt comparate cu prețurile de export conduc la presupunerea existenței unor practici de dumping. Acest argument a fost considerat irelevant pentru prezenta procedură, deoarece orice astfel de alegații, presupunând că ar exista elemente de probă prima facie pentru a le atesta, ar putea fi examinate în mod amănunțit numai într-o procedură antidumping separată referitoare la SUA. Prin urmare, argumentul a fost respins.

(61)

Aceiași importatori au afirmat în continuare că producătorul din SUA care a cooperat era deținut sau afiliat cu producători din Uniune, și, prin urmare, prezenta anchetă a fost eronată, deoarece datele obținute nu au provenit din surse independente.

(62)

Se reamintește faptul că datele prezentate de către producătorul din Statele Unite care a cooperat au fost verificate la fața locului. Prin urmare, această afirmație a fost considerată irelevantă și nu a fost luată în considerare.

(63)

Aceste importatori au afirmat în continuare că volumele de export ale SUA au fost limitate. Acest argument a fost considerat irelevant în alegerea țării analoage, deoarece datele țării analoge sunt utilizate pentru a stabili valoarea normală, și nu prețurile de export. Prin urmare, argumentul a fost respins.

(64)

În sfârșit, aceiași importatori au susținut că păstrarea confidențialității cu privire la identitatea, volumul, valoarea și calitatea producției producătorului analog care a cooperat nu a fost justificată. Se reamintește faptul că producătorul analog care a cooperat a solicitat păstrarea confidențialității, de frica unor represalii comerciale, iar această cerere s-a dovedit a fi justificată. Mai mult, nu se poate exclude faptul că furnizarea oricăror date solicitate de importatori, chiar dacă datele ar fi defalcate pe intervale, ar putea conduce la identificarea producătorului din țara analogă. În consecință, cererea importatorilor nu a fost luată în considerare.

(65)

În urma notificării concluziilor finale, cei doi importatori menționați mai sus au reiterat unele din obiecțiile făcute anterior fără a furniza, cu toate acestea, noi elemente substanțiale de probă. În aceste condiții, obiecțiile lor sunt respinse.

(66)

În plus, acești doi importatori au afirmat, de asemenea, că, deoarece producătorul american care a cooperat se presupune a fi controlat de un producător din Uniune, alegerea acestei societăți americane ca producător dintr-o țară analoagă adecvată este eronată. În special, aceștia au susținut că societatea americană nu este independentă din punct de vedere economic și, prin urmare, nu poate servi drept referință în ceea ce privește dumpingul. Importatorii invocă articolul 2 alineatul (1) al treilea și al patrulea paragraf din regulamentul de bază drept justificare pentru această cerere. Ca răspuns la această afirmație, trebuie în primul rând se precizeze, astfel cum s-a menționat în considerentul 23 din regulamentul provizoriu, precum și în considerentul 69 de mai jos, că producătorul american care a cooperat a solicitat păstrarea anonimatului și că această cerere a fost admisă. În aceste condiții, faptul că există o relație între o societate americană și un producător din Uniune nu poate fi confirmat sau respins. Cu toate acestea, se precizează că dispozițiile menționate mai sus din regulamentul de bază se referă la modul de a trata prețurile de vânzare practicate de societatea supusă anchetei atunci când aceasta efectuează vânzări către o parte afiliată. Aceste dispoziții nu vizează problema unei posibile relații dintre un producător din țara analoagă și un producător din Uniune. În aceste condiții, obiecția este respinsă.

(67)

În urma notificării concluziilor finale, o asociație de importatori a formulat numeroase obiecții. În primul rând, aceștia au susținut că volumul de vânzări presupus scăzut al producătorilor americani pe piața lor internă în raport cu volumul exporturilor chineze către Uniune ar face din SUA o țară analogă necorespunzătoare din punct de vedere al pieții. În această privință, la examinarea țărilor analoage posibile, nivelul concurenței în aceste țări este, inter alia, unul dintre elementele analizate. Faptul de a avea niveluri similare ale vânzărilor interne ale industriei naționale și ale importurilor din țara supusă anchetei nu reprezintă, pentru o țară, o condiție prealabilă pentru fi considerată o țară analoagă adecvată. În privința acestor afirmații, pentru prezenta anchetă, după cum se menționează la considerentul 59, piața americană a fost considerată suficient de competitivă pentru a constitui o alegere adecvată. În aceste condiții, obiecția este respinsă.

(68)

Conform unei alte obiecții a asociației importatorilor, nivelul considerabil al importurilor pe piața SUA nu reprezintă un argument pertinent pentru alegerea SUA ca țară analogă. În ceea ce privește această obiecție, ar trebui remarcat faptul că nivelul importurilor este, într-adevăr, unul din factorii importanți examinați la selectarea unei țări analoge corespunzătoare. Combinația între producția internă și volumele ridicate ale importurilor contribuie la o piață competitivă, astfel cum se menționează în considerentul 59. În aceste condiții, această obiecție este respinsă.

(69)

De asemenea, asociația importatorilor a întrebat ce dovezi au fost furnizate de către producătorul care a cooperat din țara analoagă pentru a demonstra riscul de represalii comerciale, astfel cum se menționează în considerentul 64. În această privință, societatea americană a subliniat faptul că există numeroși producători-exportatori chinezi de plăci de ceramică pe piața americană cu care societatea americană în cauză concurează pentru aceiași clienți. În aceste condiții, societatea americană a afirmat că se teme de represalii comerciale, dacă identitatea acesteia ar fi dezvăluită. În ceea ce privește dovezile furnizate pentru a demonstra riscul unor represalii, ar trebui remarcat faptul că posibilul risc care decurge din faptul că societatea americană, precum și producătorii-exportatori chinezi activi pe piața americană concurează pentru aceiași clienți a fost considerat plauzibil. În aceste circumstanțe, a fost acceptată cererea societății de păstrare a anonimatului.

(70)

Asociația a afirmat, de asemenea, că, deoarece prețul mediu intern de vânzare în SUA al plăcilor de ceramică produse pe piața internă a fost, se pare, de câteva ori mai mari decât prețul importurilor în Uniune provenite din China, produsul din SUA nu reprezintă un „produs similar” cu produsul importat din China. În această privință, faptul că aceste două prețuri diferă nu este un motiv pentru a considera că produsul american nu este similar cu produsul în cauză. Astfel cum se menționează în considerentul 32 din regulamentul provizoriu, s-a constatat că produsul în cauză și, inter alia, produsul fabricat și vândut pe piața internă din SUA prezintă aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări de bază. În aceste condiții, produsele sunt considerate similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază. Prin urmare, afirmația asociației este respinsă.

(71)

În sfârșit, asociația a întrebat de ce, în absența cooperării din partea unor țări terțe, altele decât SUA, Uniunea nu a fost considerată ca fiind o țară analoagă adecvată. În această privință, având în vedere faptul că SUA a fost considerată țară analoagă adecvată, astfel cum se menționează în considerentul 59, nu a apărut necesitatea de a analiza alte piețe corespunzătoare posibile. Obiecția asociației a fost, prin urmare, respinsă.

(72)

În lipsa altor comentarii, se confirmă faptul că alegerea Statelor Unite ca țară analogă a fost corespunzătoare și rezonabilă în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, considerentele 45-54 din regulamentul provizoriu fiind, prin urmare, confirmate.

(73)

Doi importatori au susținut că în lipsa informațiilor cu privire la volumul producției producătorului din SUA, părțile interesate nu au putut verifica dacă, datorită economiilor de scară, nu ar putea exista o diferență semnificativă între costurile de producție ale producătorului din SUA și cele ale producătorilor chinezi incluși în eșantion, care au produs anual peste 10 milioane m2 de plăci de ceramică. Acești importatori au afirmat, de asemenea, că volumul producției producătorului analog și cel al producătorilor chinezi nu sunt comparabile, dat fiind volumul inferior al producției producătorului analog sau în țara analoagă. Se reamintește că volumul producției producătorului analog care a cooperat este confidențial și nu poate fi dezvăluit. Se reamintește, de asemenea, că sectorul industrial chinez este foarte fragmentat și compus în majoritate din IMM-uri. Din acest motive, aceste argumente au fost considerate nefondate.

(74)

Acești importatori au subliniat că, deoarece articolul 2 alineatul (1) al doilea paragraf din regulamentul de bază prevede că valoarea normală se bazează pe prețurile „altor vânzători sau producători”, stabilirea valorii normale pe baza datelor provenind de la o singură societate a fost eronată.

(75)

În această privință, se reamintește că prezenta procedură se referă la importuri dintr-o țară fără economie de piață, caz în care valoarea normală trebuie să fie stabilită în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază. Afirmația a fost deci respinsă.

(76)

În urma notificării concluziilor finale, o asociație de importatori a afirmat că aceasta a considerat că valoarea normală din țara analoagă nu ar putea fi bazată pe datele furnizate de o singură societate. Cu toate acestea, pentru motivele enunțate la considerentul 75, această afirmație este respinsă.

(77)

În final, acești importatori au susținut că produsul producătorului analog nu era suficient de reprezentativ, dat fiind că produsul aparține exclusiv segmentului prețurilor ridicate. Deoarece cererea de confidențialitate a producătorului analog a fost aprobată, această afirmație nu este nici confirmată, nici respinsă. În orice caz, chiar dacă afirmația ar fi fost corectă, astfel cum se explică în considerentul 61 din regulamentul provizoriu, au fost efectuate ajustări, în cazul în care acest lucru era justificat, ale valorii normale construite pentru a lua în considerare toate tipurile de plăci, inclusiv cele revândute sub o altă marcă. Prin urmare, această afirmație nu a fost considerată justificată și, în consecință, a fost respinsă.

(78)

În urma notificării concluziilor finale, un producător-exportator a afirmat că vânzările în Uniune în cursul PA de anumite tipuri de plăci de ceramică au fost clasificate în mod eronat de către serviciile Comisiei și că marja de dumping a societății trebuie rectificată în consecință. În această privință, în cursul vizitei de verificare la sediul societății, s-a stabilit că societatea ar fi clasificat în mod greșit anumite plăci de ceramică, societatea fiind informată în legătură cu această situație. Ulterior, acestea au fost corect reclasificate în scopul efectuării unui calcul al dumpingului corect. În aceste condiții, afirmația societății este respinsă.

(79)

În urma notificării concluziilor finale, același producător-exportator a afirmat că anumite tranzacții de vânzare la export către Uniune în cursul PA nu au fost luate în considerare la calculul marjei de dumping a societății. În legătură cu acest aspect, s-a constatat că aceste tranzacții nu au fost luate în considerare, deoarece facturile purtau o dată ulterioară sfârșitului perioadei de anchetă. În aceste condiții, afirmația societății a fost respinsă.

(80)

În absența oricăror observații cu privire la prețurile de export, considerentul 59 din regulamentul provizoriu se confirmă.

(81)

Au fost făcute făcut observații cu privire la comparația între valoarea normală și prețul de export.

(82)

Un producător-exportator a afirmat că, pentru determinarea valorii sale CIF, trebuie ținut cont de faptul că vânzările la export au fost efectuate prin intermediul unor comercianți independenți. Această cerere a fost considerată justificată și, prin urmare, valorile CIF pentru acest exportator au fost recalculate. Ca urmare a comunicării finale, reclamantul a susținut că această recalculare a prețurilor de export nu ar fi trebuit efectuată, fiindcă informațiile furnizate de către comercianții independenți nu ar fi fost fiabile, deoarece se presupune că numai o parte dintre comercianții prin care producătorul-exportator își efectuează vânzările au furnizat informații. În acest sens, s-a constatat că toți comercianții independenți, prin intermediul cărora producătorul-exportator a făcut vânzări, au furnizat informații privind prețul. În aceste condiții, obiecția este respinsă.

(83)

Un alt producător-exportator a afirmat că costul de asigurare nu a fost luat corect în considerare în vederea calculării valorii sale CIF. Această cerere a fost considerată justificată, valorile CIF pentru acest exportator fiind corectate în mod corespunzător.

(84)

Un grup de societăți exportatoare au susținut că costurile de asigurare incluse în valoarea lor CIF au fost calculate greșit. Această cerere a fost considerată justificată și, prin urmare, valorile CIF au fost recalculate. În plus, s-a constatat că, pentru una din societățile grupului, costurile de manipulare nu au fost luate în considerare la stabilirea valorii franco fabrică. Acest lucru a fost, de asemenea, corectat.

(85)

Doi importatori au susținut că în calculul prețurilor la export ar fi trebuit luate în considerare variațiile cursului de schimb al dolarului american din timpul PA. În legătură cu acest aspect, sunt reamintite practicile standard ale Comisiei, conform cărora în timpul PA se utilizează pentru conversiile valutare ratele de schimb lunare. Astfel, au fost luate în considerare variațiile cursului de schimb valutar în timpul PA.

(86)

În urma notificării concluziilor finale, un producător-exportator a afirmat că, deoarece valoarea normală s-a bazat pe datele obținute de la un producător din țara analogă și, prin urmare, date exacte nu au putut fi divulgate din motive de confidențialitate, este esențial să se asigure că au fost efectuate ajustări, după caz, pentru a asigura comparabilitatea produselor în calculul dumpingului. În această privință, astfel cum s-a menționat în considerentul 61 din regulamentul provizoriu, au fost efectuate ajustări în cazul în care acest lucru a fost necesar pentru a asigura o comparație echitabilă între valoarea normală și prețul de export.

(87)

În urma notificării concluziilor finale, doi importatori au susținut că producătorul american care a cooperat acoperă exclusiv segmentul plăcilor ceramice cu preț ridicat, în timp ce producătorii-exportatori chinezi acoperă segmentul cu prețuri reduse. În scopul asigurării unei comparații juste între valoarea normală și prețul de export, acești importatori susțin că ajustările necesare în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază nu le-au fost comunicate. În acest sens, trebuie precizat că în considerentul 61 din regulamentul provizoriu sunt prezentate ajustările întreprinse pentru a se asigura o comparație echitabilă.

(88)

Marjele de dumping definitive pentru producătorii care au cooperat incluși în eșantion, ținând cont de toate observațiile menționate anterior și exprimate în procente din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de plata taxei vamale, sunt următoarele:

(89)

Ca rezultat al modificărilor survenite în calculul marjelor de dumping astfel cum se menționează în considerentul 88, media ponderată a marjei de dumping a eșantionului, care se bazează pe marjele de dumping ale celor patru producători-exportatori care au cooperat incluși în eșantion este de 30,6 %. În acest context, se observă că pentru Heyuan Becarry Co Ltd., care nu a beneficiat nici de TEP, nici de TI, marja de dumping a fost calculată în modul descris în considerentul 88 din regulamentul provizoriu. În conformitate cu articolul 9 alineatul (6) prima teză din regulamentul de bază, această marjă de dumping a fost utilizată pentru calculul mediei ponderate a marjei de dumping a părților incluse în eșantion, aplicată exportatorilor care au cooperat și care nu au fost incluși în eșantion. În plus, deoarece societății Heyuan Becarry Co. Ltd. nu i-a fost acordat TEP și deoarece s-a constatat că deciziile sale privind vânzările la export fac obiectul unei intervenții semnificative din partea statului, taxa aplicabilă importurilor de la Heyuan Becarry Co. Ltd. are trebui să fie aceeași cu cea aplicabilă importurilor de la exportatorii care au cooperat, dar care nu au fost incluși în eșantion.

(90)

În ceea ce privește metoda de calcul a marjei de dumping pentru societatea Heyuan Becarry Co. Ltd., care, după cum s-a menționat mai sus, este un producător-exportator cooperant inclus în eșantion, dar căruia nu i-a fost acordat TI, astfel cum se menționează în considerentul 65 din regulamentul provizoriu, trimiterea din considerentul respectiv la considerentul 64 din regulamentul respectiv ar trebui să se refere, în schimb, la considerentul 62.

(91)

Pentru societatea menționată în considerentele 51-54 care a fost examinată individual, în temeiul articolului 18 din regulamentul de bază, se aplică marja de dumping valabilă la nivel național.

(92)

În lipsa oricăror alte observații cu privire la calculul marjei de dumping pentru toți ceilalți producătorilor-exportatori, concluziile considerentelor 66-67 din regulamentul provizoriu sunt confirmate.

(93)

Având în vedere observațiile exprimate în considerentele 81-85, marja de dumping valabilă la nivel național se stabilește la 69,7 %.

(94)

În unele din observațiile primite, s-a afirmat că 13 dintre producătorii-exportatori care beneficiază de nivelul mediu ponderat al taxei provizorii în temeiul regulamentului provizoriu, incluși în anexa la acesta, au fost doar comercianți și nu producători, și prin urmare nu ar fi trebuit să fie incluși în anexă.

(95)

După o examinare suplimentară, s-a constatat că aceste afirmații ar fi corecte în cazul a cinci societăți. Aceste societăți au fost informate cu privire la intenția de a le elimina din anexa în cauză și li s-a oferit posibilitatea de a formula observații. Trei dintre aceste societăți nu au formulat alte observații, în timp ce două societăți au prezentat argumente suplimentare cu privire la acest subiect. Aceste obiecții suplimentare nu conțineau suficiente elemente de probă pentru a demonstra că aceste societăți erau, de fapt, producători-exportatori ai produsului în cauză și, prin urmare, au fost respinse. Aceste cinci societăți au fost, așadar, eliminate de pe lista societăților care beneficiază de un nivel mediu ponderat al taxei definitive.

(96)

După notificarea constatărilor provizorii, relația dintre doi producători-exportatori cooperanți care făceau parte dintr-un grup ar fi fost întreruptă ca urmare a schimbărilor intervenite în structura acționariatului. Ca urmare, una din aceste societăți a cerut să beneficieze de o taxă individuală, independent de taxa celeilalte companii.

(97)

Din informațiile furnizate, se pare că legăturile între aceste două societăți au fost întrerupte după PA. Impactul acestei presupuse separări în structura grupului, precum și solicitarea uneia dintre societăți de a i se acorda o taxă individuală ar trebui examinate în detaliu. În acest sens, în cazul în care una sau ambele societăți solicită o reexaminare a situației lor ca urmare a acestei presupuse separări, această poate fi evaluată în timp util, în conformitate cu regulamentul de bază. În aceste condiții, cererea societății de a beneficia de o taxă individuală stabilită în cadrul prezentei anchete este respinsă.

(98)

După notificarea finală, reclamantul a afirmat că unuia dintre producătorii-exportatori afiliați menționați la considerentul 97 ar trebui să i se impună o taxă separată, calculată special pentru aceasta, pe motiv că există dovezi că acest producător-exportator a practicat dumpingul în mai mare măsură decât celălalt. În această privință, trebuie remarcat faptul că, pentru producătorii-exportatori care sunt afiliați în cursul perioadei de anchetă a unei investigații, a nu calcula media ponderată a marjei de dumping și a taxei aferente acestora ar oferi producătorului-exportator supus unei taxe mai ridicate posibilități de eludare a taxelor. Deoarece s-a constatat că cei doi producători-exportatori vizați de prezenta investigație au fost afiliați în cursul perioadei de anchetă, nu există argumente pentru stabilirea de taxe individuale pentru fiecare dintre ei. După cum se menționează în considerentul 97, în cazul în care una sau ambele societăți solicită o reexaminare a situației lor ca urmare a acestei presupuse separări, această cerere poate fi examinată în conformitate cu regulamentul de bază. În aceste condiții, cererea reclamantului este respinsă.

(99)

În absența oricăror comentarii sau a unor noi constatări cu privire la producția și sectorul industrial din Uniune, concluziile din considerentele 68-70 din regulamentul provizoriu se confirmă.

(100)

În absența oricăror comentarii sau a unor noi constatări privind consumul la nivelul Uniunii, concluziile din considerentele 71 și 72 din regulamentul provizoriu se confirmă.

(101)

Una din părțile interesate a pus sub semnul întrebării analiza importurilor, susținând că atât reclamația și regulamentul provizoriu nu conțin date privind volumul importurilor și afirmând că o măsurătoare exprimată în m2 este o măsură de arie și nu de volum.

(102)

O altă parte interesată a susținut că evoluția prețului și a volumului de importuri din China reprezintă simple fluctuații comerciale normale și, prin urmare, nu ar putea constitui un indicator asupra comportamentului exportatorilor chinezi în privința dumpingului.

(103)

După notificarea finală, o parte interesată a pus la îndoială fiabilitatea statisticilor Eurostat, afirmând că prețurile efective de import din China sunt mai ridicate și, prin urmare, comparabile cu prețurile de import din alte țări terțe. În plus, s-a susținut că acest fapt ar avea un efect asupra marjelor de dumping constatate.

(104)

O altă parte interesată a afirmat că propria analiză a statisticilor Eurostat în ceea ce privește cota de piață și prețurile de import a relevat cifre ușor diferite de cele din regulamentul provizoriu și că, din acest motiv, constatările respective ar trebui modificate în consecință.

(105)

O altă parte interesată a susținut că serviciile Comisiei nu au luat în considerare creșterea prețurilor importurilor din China care a avut loc după PA, în anul 2010.

(106)

În ceea ce privește afirmația referitoare la unitatea de măsură utilizată pentru a determina volumul importurilor, termenul „volum” din articolul 3 alineatul (2) din regulamentul de bază se referă la „cantitate”, și nu la „volumul unui spațiu tridimensional”. Pentru fiecare produs, ar trebui folosite cele mai reprezentative unități de măsură. În ceea ce privește produsul în cauză, operatorii de pe piața mondială folosesc în mod consecvent metrii pătrați (m2). Prin urmare, această unitate de măsură a fost considerată cea mai adecvată pentru scopul prezentei anchete, afirmația respectivă fiind respinsă.

(107)

În ceea ce privește evoluția prețurilor și a volumului importurilor din China, este adevărat că variațiile sunt limitate, dacă sunt considerate în cifre absolute. Importurile din China au scăzut cu 3 % în perioada analizată. Cu toate acestea, concluziile privind volumul importurilor din China trebuiau analizate în contextul unei scăderi generale a consumului pe piața Uniunii. Faptul că importurile originare din China au scăzut cu numai 3 % în această perioadă în care consumul general a scăzut cu 29 % a avut, în mod clar, un impact asupra prezenței acestor importuri pe piața Uniunii. Menținerea importurilor la un nivel stabil a permis importurilor din China să câștige o cotă de piață într-o perioadă în care alți operatori au pierdut.

(108)

În legătură cu evoluția prețurilor din China, prețurile medii la import indicate în considerentul 73 din regulamentul provizoriu au fost bazate pe statisticile Eurostat. Au fost formulate întrebări cu privire la exactitatea mediei prețurilor de import în anumite state membre, însă nu au fost confirmate modificări ale statisticilor oficiale. În orice caz, se reamintește faptul că datele Eurostat au fost utilizate numai pentru a stabili tendințele generale și că, chiar și în cazul în care prețurile de import practicate de China ar fi fost majorate, imaginea de ansamblu a prejudiciului ar rămâne același, cu marje ridicate de subcotare și vânzare la prețuri reduse. În acest context, ar trebui subliniat faptul că, pentru calculul atât al marjelor de dumping, cât și al prejudiciului nu a fost folosite datele de la Eurostat. În scopul stabilirii nivelului marjelor, au fost folosite numai date verificate provenind de la societățile vizitate. Prin urmare, chiar dacă ar fi fost constatate discrepanțe în statistici, aceasta nu ar fi avut niciun impact asupra nivelului marjelor publicate.

(109)

Afirmația conform căreia serviciile Comisiei au omis să ia în considerare datele Eurostat începând cu anul 2010 nu poate fi acceptată, deoarece cifra pentru PA a inclus primul trimestru al anului 2010. În ceea ce privește al doilea, al treilea și al patrulea trimestru din anul 2010 ar trebui remarcat faptul că aceste cifre se referă la perioada de după PA, perioadă care nu trebuia luată în considerare. Mai mult, chiar dacă aceste cifre ar fi fost luate în considerare, statisticile privind importurile demonstrează faptul că și prețurile importurilor din țările terțe a crescut, indicând că aceasta a fost tendința generală, și nu un fapt izolat specific pentru importurile din China.

(110)

Se reamintește că în etapa provizorie, astfel cum se subliniază în considerentul 76 din regulamentul provizoriu, subcotarea prețurilor a fost definită ca media ponderată a prețurilor de vânzare practicate de producătorii din Uniune față de clienții independenți pe piața Uniunii, ajustate la nivelul franco fabrică, comparate pentru fiecare tip de produs cu media ponderată corespunzătoare a prețurilor importurilor din China către primul client independent de pe piața Uniunii, stabilite pe o bază CIF și ajustate în mod corespunzător în ceea ce privește taxele vamale existente, costurile ulterioare importului și nivelul schimburilor comerciale.

(111)

Una din părți a afirmat că procedurile de calcul comunicate părților cu privire la calculul prețului de export nu corespundeau cu explicația dată în considerentul 76 din regulamentul provizoriu. După verificare, s-a confirmat faptul că există o eroare de text în considerentul respectiv. Într-adevăr, în etapa provizorie, ajustarea în funcție de nivelul comercial a fost făcută pentru prețurile de vânzare franco fabrică practicate de producătorii din Uniune față de clienți independenți de pe piața Uniunii și nicio ajustare a costurilor ulterioare importului nu a fost luată în calcul la stabilirea mediei prețului de export. În etapa definitivă, prețurile CIF la frontiera Uniunii practicate de producători-exportatori din țara în cauză au fost ajustate pentru a ține seama de taxele vamale existente și pentru costurile ulterioare importului (costuri pentru importul, transportul și antrepozitarea mărfurilor exigibile într-un port al Uniunii înainte de revânzarea acestora de către importatori), pe baza informațiilor furnizate de importatorii independenți care au cooperat.

(112)

O altă parte a susținut că, atunci când sunt ajustate în sensul diminuării acestora, pentru a ține seama de costurile de distribuție/comercializare, prețurile ar fi similare cu cele ale exporturilor chineze. Cu toate acestea, calculele provizorii au inclus deja aceste ajustări. Din acest motiv, această afirmație a fost nefondată și, prin urmare, respinsă.

(113)

Ancheta a dezvăluit că nivelurile subcotării se situează între 43,2 % și 55,7 %, fiind ușor diferite de la ceea ce s-a constatat în mod provizoriu (a se vedea considerentul 77 din regulamentul provizoriu). Motivul acestor diferențe rezidă în calculul unei noi valori CIF pentru producătorul-exportator menționat în considerentele 83-85 și în calculul unui preț CIF individual de export pentru producătorul-exportator Kito Group, menționat în considerentul 51.

(114)

În absența oricăror comentarii sau constatări privind importurile din țări terțe altele decât China, concluziile din considerentele 78-80 din regulamentul provizoriu se confirmă.

(115)

În absența oricăror comentarii sau constatări privind producția, capacitatea și utilizarea capacității, concluziile din considerentele 84 și 85 din regulamentul provizoriu se confirmă.

(116)

În absența oricăror comentarii sau constatări privind volumul vânzărilor și cota de piață, concluziile din considerentele 86 și 87 din regulamentul provizoriu se confirmă.

(117)

În absența oricăror comentarii sau constatări privind ocuparea forței de muncă și productivitatea, concluziile din considerentele 88 și 89 din regulamentul provizoriu se confirmă.

(118)

Marjele de dumping sunt prezentate considerentele 88-93. Se confirmă că toate marjele stabilite sunt net superioare nivelului de minimis. Având în vedere volumele și prețurile importurilor care fac obiectul unui dumping, se confirmă că impactul marjei de dumping efective nu poate fi considerat neglijabil.

(119)

Una dintre părți a contestat corectitudinea datelor furnizate în considerentele 93-95 din regulamentul provizoriu. Partea susținut că valoarea stocurilor, exprimată în procente din producție pe parcursul întregii perioade în cauză a fost considerabil mai mică decât cea specificată în tabelul 10 din regulament respectiv. Aceste calcule au fost examinate și s-a constatat că doar datele procentuale pentru 2009 și PA au fost calculate greșit, și că în aceste perioade procentul stocurilor a fost într-adevăr puțin mai mare decât cel indicat anterior. În tabelul 1 din prezentul regulament este prezentată versiunea corectă a acestui calcul.

(120)

Aceeași parte a susținut că, în cazul în care sectorul industrial din Uniune a fost obligat să-și sporească nivelul stocurilor până la șase luni de producție, după cum se menționează în considerentul 94 din regulamentul provizoriu, stocul ar reprezenta un procent de 50 % din producția totală, mai degrabă decât 59 % cum se indică în tabelul 10 din regulamentul provizoriu.

(121)

În această privință, ar trebui subliniat faptul că analizele efectuate în considerentele 93 și 94 din regulamentul provizoriu au fost complementare, însă nu identice. Prima analiză a indicat raportul, exprimat în procente, între stocurile societăților incluse în eșantion, măsurate în metri pătrați, și producția societăților incluse în eșantion, măsurată tot în metri pătrați (61 % în PA). Cea de-a doua analiză efectuată, de asemenea, pentru societățile incluse în eșantion, a arătat numărul de luni cu producție stocată în raport cu cele douăsprezece luni ale anului (50 % în PA).

(122)

O analiză mai aprofundată permite evaluarea evoluției numărului de luni cu producție stocată. În legătură cu acest aspect, în anul 2007, producătorii incluși în eșantion au ținut pe stoc în jur de cinci luni de producție (43 %), însă presiunea importurilor făcând obiectul unui dumping i-a forțat să mărească stocurile la șapte luni de producție (ceea ce corespunde la 61 % din totalul producției anuale) în timpul PA. În tabelul 1, stocurile sunt exprimate, de asemenea, sub forma numărului de luni în raport cu producția anuală.

(123)

Tabelul 1

Stocuri

(124)

Este, prin urmare, confirmată concluzia că evoluția stocurilor reflectă o situație prejudiciabilă.

(125)

Una din părțile interesate, după cum cu s-a menționat deja în considerentul 20, a contestat constatările din considerentele 96-99 din regulamentul provizoriu cu privire la prețurile de vânzare ale industriei din Uniune, susținând că, la stabilirea prețurilor unitare din Uniune, Comisia nu a inclus producătorii din Polonia și Republica Cehă și că există neconcordanțe cu datele reale publicate.

(126)

Cu privire la această aserțiune a fost efectuată o simulare cu includerea prețurilor de vânzare înregistrate în Polonia, unde se produce 10 % din totalul producției sectorului din Uniune. Pentru Republica Cehă, a cărei producție reprezintă mai puțin de 3 % din totalul producției sectorului din Uniune, nu a fost efectuată nicio simulare. Simularea a arătat că, chiar dacă se iau în considerare prețurile poloneze, rezultatele finale să nu se modifică în mod semnificativ. În cele din urmă, în conformitate cu metodologia utilizată, Comisia a calculat prețurile de vânzare ale sectorului industrial din Uniune după efectuarea ajustărilor relevante pentru a obține prețurile de vânzare către primul client independent, în vederea asigurării comparabilității cu prețurile de vânzare chineze.

(127)

O parte interesată a susținut că raționamentul expus în considerentul 97 din regulamentul provizoriu, în care se precizează că sectorul industrial din Uniune a fost obligat să vândă cantități mai mici și o mai mare varietate a fost greșit, deoarece, în acest caz, se presupune că sectorul industrial al Uniunii că ar fi pierdut mult mai mult decât 2 % din cota de piață.

(128)

Trebuie observat că loturile mai mici, care se concentrează pe vânzări, nu implică în mod necesar o pierdere de cotă de piață mai mare. În primul rând, sectorul industrial din Uniune nu a eliminat complet de pe piață loturile de produs mari și uniforme, cu toate că presiunea exercitată de importurile chinezești la prețuri scăzute este deosebit de puternică în acest sector. În al doilea rând, sectorul industrial din Uniune a fost în măsură să își mențină prezența pe toată piața prin comprimarea prețurilor sale de vânzare și producerea unei game de produse mai costisitoare, fapt care a condus la scăderea rentabilității, după cum este menționat în considerentul 100 din regulamentul provizoriu. Prin urmare, faptul că sectorul industrial din Uniune nu a pierdut o cotă de piață mai mare se explică prin decizia de-și a menține prezența pe piață, în ciuda presiunii prețurilor din China.

(129)

Una din părți a susținut că nu există mari diferențe de rentabilitate între întreprinderile mari și cele mici. Din acest motiv, s-a afirmat că profitul mediu a trebuit să fie considerat nereprezentativ, deoarece eșantionul conținea numai datele provenite de la o întreprindere mare.

(130)

O altă parte a afirmat că marii producători din Uniune se află într-o stare financiară bună. Aceeași parte a susținut că nu a putut fi demonstrat niciun prejudiciu general, deoarece nu au existat pierderi, chiar și atunci când au fost luate în considerare și întreprinderile mici în marja de profit medie a industriei din Uniune, după cum se arată în considerentul 101 și în tabelul 12 din regulamentul provizoriu.

(131)

Trebuie remarcat faptul că, în vederea asigurării coerenței constatărilor cu reprezentativitatea eșantionării, toți indicatorii privind prejudiciul (inclusiv profitul) au fost evaluați în raport cu cota fiecărui segment în producția totală a Uniunii. Pe de altă parte, se confirmă faptul că o societate mare reflectă în mod reprezentativ situația segmentului întreprinderilor mari. Prin urmare, indicatorii globali obținuți în urma analizei societăților din eșantion sunt reprezentativi pentru situația din sectorul industrial al Uniunii în ansamblu, cererea menționată anterior fiind respinsă.

(132)

În ceea ce privește afirmația că societățile mari nu au suferit niciun prejudiciu, ar trebui remarcat faptul că, în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din regulamentul de bază, analiza ar trebui efectuată în raport cu sectorul industrial din Uniune în ansamblu, și nu în raport cu anumite grupuri sau tipuri de societăți. Astfel cum s-a menționat deja în considerentul 130, faptul că nu s-au înregistrat pierderi în PA, nu înseamnă per se că nu a avut loc un prejudiciu.

(133)

O parte interesată a contestat concluzia conform căreia costul de producție al sectorului industrial al Uniunii a crescut cu 14 % drept consecință a creșterii stocurilor și a modificării structurii gamei de produse. Conform acestei părți interesate, această concluzie nu ar corespunde realității, deoarece nivelul stocurilor și structura gamei de produse nu fac parte din costul de producție.

(134)

Acest argument trebuie respins, deoarece stocurile ridicate reprezintă un cost financiar semnificativ care este inclus în analiza costurilor de producție. Pe de altă parte, modificarea repetată a structurii gamei de produse determină costuri de producție suplimentare, deoarece producătorul trebuie să revizuiască procesul de producție în mod frecvent: această operațiune poate fi costisitoare, deoarece generează timpii morți și o utilizare suboptimă a utilajelor.

(135)

O parte interesată a pus sub semnul întrebării concluziile din considerentul 107 din regulamentul provizoriu, conform cărora scăderea consumului a avut un efect negativ asupra sectorului industrial al Uniunii. Conform acestei părți interesate, nu ar putea exista niciun prejudiciu ca urmare a scăderii consumului, deoarece cota de piață generală a rămas aceeași.

(136)

Cu privire la obiecția privind stabilitatea cotei de piață a producătorilor din Uniune în ciuda scăderii consumului, trebuie precizat că cota de piață nu reprezintă singurul indicator relevant al prejudiciului. Producătorii din Uniune au reușit să-și mențină cota lor pe piața Uniunii numai în detrimentul rentabilității, care a scăzut în decursul perioadei examinate. Prin urmare, nu se poate conchide că stabilitatea cotei de piață a producătorilor din Uniune exclude prezența prejudiciului.

(137)

Având în vedere cele de mai sus, concluziile privind prejudiciul menționate în considerentele 107-111 din regulamentul provizoriu sunt confirmate.

(138)

Comisia a primit observații referitoare la constatările provizorii privind cauzalitatea. Aceste observații au repetat observațiile deja abordate în regulamentul provizoriu în considerentele 128-132 privind prejudiciul auto-provocat. Nu a fost prezentat niciun element de probă suplimentar care ar modifica concluziile provizorii. Din aceste motive, concluziile specificate în considerentele 135 și 136 din regulamentul provizoriu sunt confirmate.

(139)

În conformitate cu articolul 3 alineatele (6) și (7) din regulamentul de bază, în etapa provizorie s-a analizat dacă importurile din produsul în cauză originare din China care fac obiectul unui dumping au cauzat sectorului industrial din UE un prejudiciu material.

(140)

Unele părți au susținut că declinul producției industriei din Uniune și al vânzărilor a fost rezultatul scăderii consumului. S-a susținut, de asemenea, că efectele importurilor din China trebuie să fi fost limitate, dat fiind că, cota de piață a Chinei a crescut cu numai 1,6 % din care cel mult 1 % ar putea fi legate de cota de piață a sectorului industrial al Uniunii.

(141)

În acest context, se reamintește faptul că ancheta a relevat o coincidență în timp între creșterea cotei de piață a importurilor din China, pe de o parte, și scăderea profiturilor sectorului indistrial din Uniune și creșterea nivelului stocurilor, pe de altă parte. În plus, nu numai creșterea cotei de piață a pus presiune asupra sectorului indistrial al Uniunii, ci și, chiar în mai mare măsură, evoluția prețurilor și nivelul ridicat de subcotare practicat de producătorii-exportatori chinezi.

(142)

După cum se menționează în considerentul 113, ancheta a relevat un nivel semnificativ de subcotare a prețurilor. Se arată, de asemenea, că sectorul industrial din Uniune și importatorii vând în mare măsură acelorași clienți, ceea ce înseamnă că sectorul industrial din Uniune este în concurență directă pentru comenzi cu importurile care fac obiectul unui dumping.

(143)

În general, aceasta demonstrează că presiunea prețurilor, și nu doar volumul importurilor, a determinat scăderea rentabilității sectorului industrial din Uniune și deteriorarea majorității indicatorilor de prejudiciu.

(144)

Mai multe părți interesate au susținut că importurile de plăci de ceramică din China nu ar fi putut cauza un prejudiciu sectorului industrial din Uniune, deoarece acestea nu sunt comparabile. În acest context, s-a susținut că plăcile de ceramică din China răspund nevoilor pieței de produse omogene, în timp ce sectorul industrial din Uniune produce la comandă, în loturi mai mici. De asemenea, s-a susținut că sectorul industrial din China și sectorul industrial din Uniune nu sunt în concurență, datorită faptului că producția din China este axată pe segmentul de prețuri joase și medii, în timp ce producția din Uniune este axată pe segmentul de prețuri medii și ridicate. Numărul limitat de pierdere a cotei de piață deținută de sectorul industrial din Uniune a fost prezentat ca element de probă în acest sens.

(145)

Deși nu au fost furnizate dovezi substanțiale în sprijinul afirmațiilor de mai sus, s-a examinat totuși cu atenție dacă importurile din China intră cu adevărat în competiție cu plăcile produse în Uniune.

(146)

În acest context, ar trebui remarcat faptul că Comisia efectuează comparații foarte detaliate, diferențiind între sute de tipuri de plăci de ceramică. În cazul de față, ancheta a evidențiat faptul că sectorul industrial al Uniunii și exportatorii ofertează un nivel semnificativ de tipuri asemănătoare. Acest lucru indică în mod clar că produsele sectorului industrial din Uniune și importurile din China sunt în concurență în ceea ce privește tipurile de produse. Se reamintește, de asemenea, că ancheta a stabilit că sectorul industrial al Uniunii și producătorii-exportatori sunt în concurență directă, deoarece își dispută același evantai de clienți.

(147)

În ceea ce privește afirmația conform căreia plăcile de ceramică din China răspund nevoilor pieței pentru produse omogene, în timp ce sectorul industrial al Uniunii produce la comandă, în loturi mai mici, se reamintește – a se vedea considerentul 95 din regulamentul provizoriu – că tocmai presiunea exersată de importurile din China a fost cea care a forțat industria Uniunii să se orienteze spre producția de loturi de produse mai mici și mai diversificate din punct de vedere al culorii și dimensiunii. Sectorul industrial al Uniunii continuă să fie prezent în toate segmentele pieței și, spre deosebire de ceea s-a afirmat mai sus, faptul că sectorul industrial din Uniune a trebuit să se concentreze pe anumite tipuri de produse trebuie considerat drept un indicator al prezenței concurenței directe.

(148)

Având în vedere cele de mai sus, argumentul conform căruia importurile din China nu au cauzat prejudicii sectorului industrial din Uniune, deoarece acestea nu concurează produsele din Uniune, nu poate fi admis.

(149)

Unele părți au susținut argumentul potrivit căruia impactul importurilor din Turcia a trebuit să fie considerat ca fiind semnificativ. În ceea ce privește prețurile, una dintre părți a contestat concluzia conform căreia creșterea cu 19 % a prețurilor produselor din Turcia ar fi semnificativă.

(150)

Acest argument a fost analizat în considerentul 118 din regulamentul provizoriu, constatându-se că nu a apărut niciun element de probă nou de natură să invalideze concluziile la care s-a ajuns în etapa provizorie. În acest context, se confirmă că respectiva creștere de 19 % a prețurilor produselor din Turcia trebuie considerată substanțială. În plus, se reamintește, astfel cum se menționează în considerentul 41, că nu au existat niciun fel de că dovezi că importurile din această țară care fac obiectul unui dumping ar fi cauzat prejudicii sectorului industrial din Uniune și, prin urmare, acest argument nu poate fi admis.

(151)

O parte interesată a afirmat că scăderea consumului a afectat în principal Spania și Italia, unde se presupune că prejudiciul și-a făcut cel mai mult simțită prezența. Dimpotrivă, principala destinație a exporturilor din China au constituit-o statele membre din nord care nu au înregistrat o scădere a consumului și unde producătorii din Uniune ar fi fost cel mai puțin afectați. Aceeași parte a susținut, de asemenea, că, în anul 2010, industria spaniolă de plăci ceramice și-a revenit, ceea ce arată că nu există nicio legătură între exporturile chineze și cifrele privind de producția și de vânzările sectorului industrial din Uniune.

(152)

Una dintre părți a afirmat că creșterea stocurilor înregistrată de sectorul industrial din Uniune ar trebui să fie atribuită scăderii a consumului din Uniune, și nu importurilor care fac obiectul unui dumping din China.

(153)

Afirmațiile conform cărora statele membre europene din nord nu au fost afectate de scăderea consumului și că importurile din China ar fi fost direcționate numai către nordul Europei nu au fost susținute de niciun element de probă substanțial. Din contra, datele obținute de la producătorii-exportatori chinezi arată că aceste vânzări sunt distribuite uniform în Europa. În plus, Spania și Italia reprezintă împreună 28 % din aceste vânzări, cu puțin sub vânzările către Germania (32 %). Din aceste motive, afirmațiile de mai sus au fost respinse.

(154)

În ceea ce privește afirmația conform căreia creșterea stocurilor înregistrată de sectorul industrial din Uniune ar trebui atribuită unei scăderi a consumului din Uniune, Comisia reamintește argumentele menționate în considerentul 108 din regulamentul provizoriu, și anume că presiunea importurilor din China a fost foarte puternică în special în sectorul vânzărilor în loturi mari și că acest fapt a avut un impact evident asupra stocurilor producătorilor din Uniune. Creșterea nivelului stocurilor pe parcursul perioadei examinate nu poate fi explicată doar prin dificultăți în vânzarea produselor, ci și prin necesitatea de a păstra o varietate foarte mare din produsele disponibile în stoc. Concluzia privind efectul prejudiciabil al importurilor din China asupra stocurilor este, prin urmare, confirmată.

(155)

Mai multe părți interesate au susținut că criza economică a fost adevărata cauză a dificultăților cu care se confruntă sectorul industrial din Uniune. Acest lucru a fost demonstrat de faptul că principalele deteriorări au avut loc între 2008 și 2009 și anume în anii în care de criza s-a manifestat cel mai puternic, în timp ce tendința a fost mai puțin puternică în perioada următoare. A fost subliniat, de asemenea, faptul că perioada de referință a inclus maximul și minimul unui ciclu, punctul de maxim putând fi explicat prin perioada de succes înregistrată de sectorul construcțiilor, iar punctul de minim de criza financiară și de scăderea la exporturilor ca urmare a construirii unor noi unități de producție în țările din lumea a treia.

(156)

După comunicarea constatărilor finale, o parte interesată a susținut că deteriorarea unei serii de indicatori de prejudiciu a fost cauzată de criza economică, mai curând decât de importurile care fac obiectul unui dumping. Conform opiniei părții respective, efectul recesiunii a constat în creșterea cererii de produse în vrac de volum mare la prețuri scăzute. Drept rezultat, sectorul industrial din Uniune a trebuit să se concentreze mai mult asupra producției de plăci de ceramică pentru comenzi mari, un segment de piață în care chinezii erau deja activi, rezultatul constând într-o creștere a nivelului stocurilor. În plus, recesiunea se pare că a generat în Uniunea Europeană un fenomen inflaționist mai puternic în comparație cu China, provocând o creștere a costurilor de producție ale producătorilor din Uniune, fapt care ar fi determinat sectorul industrial din Uniune să vândă la prețuri inferioare costului de producție.

(157)

O altă parte a afirmat că profitul industriei din Uniune a crescut în mod semnificativ în cursul ultimului trimestru al PA și că acest fapt a arătat că industria din Uniune și-a revenit după criza economică. Această parte a solicitat ca profitul realizat în PA să fie defalcat trimestrial, fapt susceptibil să pună în evidență o rentabilitate mult mai mare către sfârșitul perioadei de anchetă.

(158)

Faptul că încetinirea creșterii economice a avut un efect asupra performanței sectorului industrial din Uniune a fost deja recunoscut în considerentul 120 din regulamentul de instituire a unor măsuri provizorii. În acest context, ar trebui reamintit faptul că norma juridică relevantă stipulează că, pentru ca legătura de cauzalitate să fie stabilită, importurile care fac obiectul unui dumping trebuie să fi cauzat un prejudiciu important industriei din Uniune. Cu toate acestea, importurile care fac obiectul unui dumping nu trebuie să fi fost singura cauză a prejudiciului.

(159)

În plus, ancheta a arătat că tendința de creștere a exporturilor chineze ar putea continua în ciuda crizei economice. China a fost într-adevăr singurul actor de pe piață care a fost în măsură să își mențină cota de piață, în situația economică dificilă.

(160)

Pentru schimbările structurale ale cererii din Uniune, menționate în considerentul 156, nu a fost prezentat niciun element de probă pentru a susține această afirmație. Din contra, se reamintește faptul că, după cum se explică în considerentul 106 din regulamentul provizoriu, ancheta a dezvăluit că sectorul industrial din Uniune a trebuit să își modifice gama de produse prin furnizarea unei varietăți mai largi de produse în termen de tipuri, culori și dimensiuni și au trebuit să-și mărească stocurile pentru a putea reacționa prompt la comenzi foarte specifice. Prin urmare, această aserțiune a fost respinsă.

(161)

În privința impactului inflației asupra costurilor de producție, se observă că rata inflației din Uniune nu a fost, în medie, mai ridicată decât în China, în cursul perioadei de referință și că, prin urmare, inflația nu poate servi drept explicație a dificultăților întâmpinate de producătorii din Uniune de a vinde la prețuri durabile. Dat fiind nivelul de subcotare, nu poate trage concluzia că sectorul industrial din Uniune a exercitat o presiune în sensul diminuării prețurilor importurilor din China. Având în vedere acest lucru, afirmațiile acestei părți interesate au fost respinse.

(162)

Pe de altă parte, în ceea ce privește situația sectorului industrial din Uniune, se reamintește faptul că regulamentul provizoriu (considerentul 126) a arătat că politica agresivă de prețuri practicată de exportatorii chinezi a afectat rentabilitatea sectorului industrial din Uniune pe parcursul perioadei examinate încă dinaintea începerii declinului economiei mondiale. Acest lucru arată că, chiar și în absența crizei, presiunea importurilor din China la prețuri reduse a fost prin ea însăși suficientă pentru a putea cauza un prejudiciu important industriei din Uniune.

(163)

Acest fapt, dacă este luat în considerare împreună cu prețurile de dumping, întărește concluzia că legătura de cauzalitate dintre exporturile chineze și prejudiciul suferit de sectorul industrial din Uniune nu este întreruptă de declinul economic.

(164)

În legătură cu solicitarea ca profitul din cursul PA să fie defalcat trimestrial, această cerere nu a fost considerată relevantă pentru ancheta actuală, deoarece, chiar și în cazul în care o astfel de ameliorare pronunțată a profitului ar fi avut loc, aceasta ar trebui comparată cu ținta de profit de 3,9 %.

(165)

O parte interesată a susținut că prejudiciul suferit de producătorii din Uniune ar trebui pus pe seama eșecului acestora de a se restructura, în condițiile în care scăderea pieții cu 29 % a fost întâmpinată cu o reducere de numai cu 7 % a capacității de producție și cu o reducere de numai 16 % a personalului.

(166)

În acest sector, dezactivarea unei capacități de producție este un proces dificil, deoarece reactivarea capacității de producție în cazul unei eventuale redresări a pieței este extrem de costisitoare pentru producători. Reducerea gradului de ocupare a forței de muncă înregistrată în perioada examinată a fost de același ordin de mărime cu reducerea pieței. Variația ocupării forței de muncă nu trebuie să corespundă perfect cu variația producției, deoarece nu toate locurile de muncă sunt direct legate de producția efectivă. În concluzie, faptul că dezafectarea capacității de producție și a forței de muncă în sectorul industrial nu corespunde exact cu reducerea pieții nu constituie o dovadă a eșecului restructurării. Contrar celor afirmate și având în vedere structura sectorului industrial, o reducere a capacității de producție de 7 % și o reducere de personal de 16 % trebuie, prin urmare, considerate ca fiind semnificative.

(167)

O parte interesată a susținut că prețurile ridicate și nu efectul exporturilor chinezești au cauzat scăderea vânzărilor la export ale sectorului industrial din Uniune.

(168)

În ceea ce privește această afirmație, se reamintește faptul că performanțele la export ale sectorului industrial din Uniune s-au refăcut după criza economică. Prin urmare, argumentul potrivit căruia rezultatele la export ar fi putut avea un impact negativ semnificativ asupra rezultatelor sectorului industrial din Uniune nu poate fi acceptat.

(169)

Niciunul dintre argumentele prezentate de către părțile interesate nu demonstrează că impactul altor factori, în afară de importurile din China care fac obiectul unui dumping, este susceptibil să afecteze legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectului unui dumping și prejudiciul constatat. Prin urmare, constatările privind legătura de cauzalitate din regulamentul provizoriu se confirmă.

(170)

Având în vedere observațiile părților, Comisia a efectuat o analiză suplimentară a tuturor argumentelor referitoare la interesul Uniunii. Au fost examinate toate elementele și constatările regulamentului provizoriu s-au confirmat.

(171)

În absența oricăror observații referitoare la interesul sectorului industrial din Uniune, concluziile prevăzute în considerentele 137-141 din regulamentul provizoriu se confirmă.

(172)

Una dintre părți a afirmat că instituirea măsurilor amenință existența economică a importatorilor, deoarece aceștia ar putea să treacă asupra clienților lor numai o parte din costurile suplimentare legate de taxele vamale.

(173)

În urma notificării finale, două părți s-au opus concluziei că importatorii pot să schimbe cu ușurință produsele chinezești cu alte surse de aprovizionare, în special deoarece calitatea și prețurile practicate nu sunt comparabile.

(174)

În ceea ce privește această afirmație, se reamintește faptul că o mare parte a importurilor nu este afectată de taxe, deoarece importurile nu sunt originare din China. Caracteristicile produsului, care este produs în întreaga lume în calități comparabile, indică faptul că aceste produse sunt interschimbabile și că, prin urmare, este disponibilă o serie de surse alternative, în ciuda afirmațiilor făcute. Chiar și în cazul importatorilor dependenți de importurile din China, pentru care ancheta a stabilit că fac obiectul unui dumping și că sunt vândute la prețuri semnificativ mai joase decât cele ale produselor originare din Uniunea Europeană, ancheta a stabilit că importatorii respectivi pot aplica la prețurile lor de vânzare adaosuri comerciale de peste 30 %. Acest fapt, precum și faptul dovedit că importatorii au realizat profituri de circa 5 %, precum și posibilitatea acestora de a transfera cel puțin o parte din creșterea potențială a costurilor asupra clienților lor, sugerează că aceștia sunt în măsură facă față impactului măsurilor.

(175)

În plus, astfel cum s-a concluzionat în considerentul 144 din regulamentul provizoriu, instituirea măsurilor nu i-ar împiedica pe importatorii din Uniune să-și sporească cota importurilor de produse din alte surse care nu practică dumpingul, surse care le stau la dispoziție atât în UE, cât și în alte țări terțe.

(176)

Un importator a susținut că, pentru un anumit tip de produs, prețurile chinezești ar fi, în prezent, mai mari decât cele ale sectorului industrial al Uniunii și că, prin urmare măsurile, nu ar permite exportul acestui tip specific în viitor.

(177)

Această aserțiune nu a fost susținută prin niciun element de probă. În plus, conform informațiilor disponibile, acest tip de produs reprezintă doar o proporție minoră a pieței și, prin urmare, situația ofertei pe piața Uniunii nu ar fi afectată în mod semnificativ. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(178)

Unele părți interesate au afirmat că impactul asupra utilizatorilor ar fi semnificativ. S-a susținut în special că chiar și o creștere minimă a prețului de 32,3 % va împiedica clienții să facă achiziții de calitate. De asemenea, s-a susținut că, în timp ce poate fi adevărat că impactul asupra magazinelor de materiale de construcții mari, cu activități diversificate mari ar putea fi limitat, micile magazine specializate ar fi afectate în mod semnificativ.

(179)

În ceea ce privește impactul asupra utilizatorilor finali, Comisia confirmă concluzia provizorie din regulamentul Comisiei de instituire a taxelor provizorii, în temeiul considerentelor 152 și 153, și anume că efectul asupra prețurilor va fi limitat.

(180)

Sectorul construcțiilor, unul dintre clienții cei mai mari ai producătorilor de plăci ceramice, a decis să nu coopereze la anchetă. După instituirea măsurilor provizorii, Federația Industriei Europene a Construcțiilor - FIEC a fost, de asemenea, invitată să furnizeze statistici în care să arate în ce măsură ar fi afectată de instituirea măsurilor, dacă este cazul. FIEC a confirmat faptul că, deși nu există nicio informație direct disponibilă, costul impactului măsurilor asupra ansamblului activităților lor este foarte redus. Federația a explicat, de asemenea, că interesul scăzut al membrilor săi ar trebui interpretat ca un sprijin pentru propunerea Comisiei.

(181)

În cele din urmă, referitor la micile magazine specializate, Comisia nu a putut obține nicio dată concludentă care să confirme amploarea și gradul de impact al măsurii antidumping. Independent de situația importatorilor, ar trebui reamintit faptul că plăcile ceramice sunt produse în Uniunea Europeană și în multe țări terțe care nu practică dumpingul; prin urmare, un risc major de penurie în aprovizionarea magazinelor de vânzare cu amănuntul poate fi exclus.

(182)

Eforturile au fost orientate spre obținerea unei evaluări a impactului mai detaliate din partea consumatorilor. Ancheta a arătat că impactul este probabil să fie limitat.

(183)

În primul rând, valoarea absolută a măsurilor se calculează asupra prețurilor de import, prin urmare pe o bază mult mai restrânsă decât cea a prețului final de vânzare cu amănuntul a produsului în cauză. Această valoare poate fi atenuată în diversele etape (importatori, angrosiști și detailiști) înainte de a ajunge la consumatorul final. Și chiar dacă importatorii și revânzătorii ar transfera întreaga povară taxei asupra clienților, se reamintește că există o mare ofertă de produse de pe piață care nu fac obiectul măsurilor, produse atât de către producători din Uniune, cât și de către producători din țări terțe.

(184)

Comisia a calculat impactul taxelor antidumping asupra prețurilor pentru consumatori prin evaluarea sumei totale a taxelor care trebuie plătite, în funcție de valoarea reală a importurilor din China, și a alocat această sumă direct consumatorilor, presupunând că importatorii, angrosiști și detailiști vor trece toate costurile suplimentare asupra consumatorilor finali. Impactul costurilor astfel calculat este semnificativ mai mic decât 0,5 EUR/m2. Se reamintește că regulamentul provizoriu a concluzionat că media consumului anual de produs al unui consumator este de aproximativ 2,2 m2 per persoană din Uniune. Având în vedere impactul scăzut al taxei per metru pătrat, creșterea costurilor va fi, prin urmare, probabil limitată chiar și în cazul în care consumatorul a achiziționat o cantitate importantă a produsului în cauză pentru lucrări de construcții sau de renovare.

(185)

Se poate estima că efectele impunerii măsurilor sprijină industria din Uniune, cu efecte pozitive consecutive asupra condițiilor de concurență pe piața Uniunii și cu diminuarea pericolului de închidere a societăților și de reducere a locurilor de muncă.

(186)

În plus, instituirea măsurilor ar trebui să aibă un impact limitat asupra utilizatorilor/importatorilor, care ar fi în măsură să se aprovizioneze de la numeroși furnizori din piața Uniunii și din alte țări terțe.

(187)

Având în vedere cele menționate anterior, nu se poate concluziona că instituirea de măsuri ar fi împotriva interesului Uniunii.

(188)

Două părți interesate au susținut că Comisia ar fi trebuit să facă publică marja de subcotare din regulamentul provizoriu, iar una din acest părți a susținut că omisiunea de a face publice aceste date a însemnat că părțile interesate nu au fost în măsură să evalueze dacă regula taxei celei mai reduse a fost aplicată în mod corect.

(189)

Ca răspuns la obiecțiile de mai sus, marjele provizorii se publică după cum urmează:

(190)

Una din părți a afirmat că Comisia a utilizat o abordare inconsecventă pentru determinarea prejudiciului și ar fi trebuit să-și bazeze concluziile sale pe datele medii ponderate ale întregului sector industrial.

(191)

În ceea ce privește această afirmație, se observă că concluziile privind nivelul de eliminare a prejudiciului se bazează pe date verificate specifice societăților care au fost considerate drept baza cea mai fiabilă pentru a lua în considerare toate faptele relevante pentru comparație. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(192)

Având în vedere concluziile la care s-a ajuns în ceea ce privește dumpingul, prejudiciul rezultat, legătura de cauzalitate și interesul Uniunii, ar trebui instituite măsuri pentru a împiedica agravarea prejudiciului cauzat sectorului industrial al Uniunii de importurile din China care fac obiectul unui dumping.

(193)

Pentru a determina nivelul acestor taxe, s-a ținut seama de marjele de dumping constatate și de valoarea taxei necesare pentru eliminarea prejudiciului suferit de industria din Uniune.

(194)

În consecință, s-a considerat oportun să se calculeze marja de subcotare pe baza prețurilor identificate din datele prezentate de producătorii din Uniune și de exportatorii chinezi.

(195)

La calculul valorii taxei anti-dumping necesare pentru a înlătura efectele dumpingului prejudiciabil, s-a considerat că taxele ar trebui calculate pentru a permite sectorului industrial din Uniune să își acopere costurile de producție și să obțină un profit rezonabil. S-a considerat că acest profit rezonabil, înainte de impozitare, trebuie să fie cel obținut de un sector industrial de acest tip din vânzările produsului similar în Uniune, în condiții normale de concurență, și anume în absența importurilor care fac obiectul unui dumping. Acest profit a fost evaluat prin comparație cu rentabilitatea de 3,9 % pe care sectorul industrial din Uniune a realizat-o în anul 2007, astfel cum se prezintă în detaliu în tabelul 12 din regulamentul provizoriu.

(196)

Marjele de prejudiciu stabilite sunt următoarele:

(197)

Se observă faptul că marja de prejudiciu pentru „toți ceilalți producători cooperanți” a fost determinată fără a folosi date provenind de la Kito Group, deoarece Kito Group nu a făcut parte din eșantion și, pentru a fi în concordanță cu modul în care marja de dumping este calculată pentru „toți ceilalți producători cooperanți” [a se vedea articolul 9 alineatul (6) prima teză din regulamentul de bază]. Pentru Kito Group, în vederea aplicării articolului 18 din regulamentul de bază astfel cum se menționează la considerentul 54, se va aplica marja de prejudiciu reziduală.

(198)

Trebuie remarcat de asemenea că marjele de subcotare sunt mai mari decât marjele de dumping stabilite în considerentele 88-93 și, din acest motiv, în conformitate cu regula taxei mai mici, marja de dumping ar trebui să reprezinte baza de stabilire a nivelului taxei.

(199)

În vederea asigurării tratamentului egal între orice noi producători-exportatori și societățile cooperante neincluse în eșantion, enumerate în anexa I la prezentul regulament, ar trebui să se prevadă ca media ponderată a taxei instituite asupra acestora din urmă să se aplice oricăror noi producători care nu ar fi, în mod normal, îndreptățiți la o reexaminare, în conformitate cu articolul 11 alineatul (4) din regulamentul de bază. Articolul 11 alineatul (4) nu se aplică în cazul în care s-a folosit eșantionarea.

(200)

Statisticile produsului în cauză sunt în mod frecvent exprimate în metri pătrați. Cu toate acestea, nu există nicio unitate de măsură suplimentară pentru produsul în cauză precizată în Nomenclatura combinată prevăzută în anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun (6). Prin urmare, se consideră necesar pentru importuri să se asigure introducerea în declarația de punere în liberă circulație nu doar a masei, în kg sau tone, ci și a numărului de metri pătrați ai produsului în cauză.

(201)

Ținându-se cont de mărimea marjelor de dumping stabilite și de nivelul de prejudiciu cauzat sectorului industrial din UE, se consideră necesar ca sumele depuse cu titlu de taxă antidumping provizorie, stabilită prin regulamentul provizoriu, să se perceapă în mod definitiv.

(202)

În cazul în care taxele definitive sunt superioare taxelor provizorii, numai sumele depuse cu titlu de taxe provizorii ar trebui să fie percepute definitiv, în timp ce sumele depuse peste nivelul taxei antidumping definitive sunt returnate.

(203)

Una din părțile interesate a sugerat că măsurile să se aplice sub forma unui preț minim la import („PMI”), în loc de taxe ad valorem. Cu toate acestea, un PMI nu este adecvat pentru produsul în cauză, deoarece acesta prezintă o multitudine de tipuri de produs, ale căror prețuri variază semnificativ, existând astfel un risc semnificativ de compensare încrucișată. În plus, este de așteptat ca tipurile de produs să evolueze în continuare în ceea ce privește design-ul și finisajele, în acest caz prețul minim de import nemaioferind o bază adecvată pentru nivelul taxei. Prin urmare, cererea de a impune măsuri sub forma prețului minim de import este respinsă.

(204)

O altă parte a solicitat ca măsurile să ia forma unor contingente de import. Cu toate acestea, contingentele de import nu sunt nici în conformitate cu regulamentul de bază, nici cu normele convenite la nivel internațional. Prin urmare, afirmația a trebuit să fie respinsă,