16.6.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 151/6

(1)

Prin Regulamentul (CE) nr. 1212/2005 (2), Consiliul a instituit taxe antidumping definitive la importurile de anumite articole din fontă originare din Republica Populară Chineză (RPC) (denumit în continuare „regulamentul de instituire a măsurilor definitive”). Nivelurile individuale ale taxei au variat între 0 % și 37,9 %, iar nivelul taxei reziduale a fost stabilit la 47,8 %. O ofertă de angajament comun a fost acceptată de către o serie de societăți împreună cu Camera de Comerț Chineză pentru Importurile și Exporturile de Mașini și Produse Electronice (CCME) prin Decizia 2006/109/CE a Comisiei (3) și prin Regulamentul (CE) nr. 268/2006 al Consiliului (4). Având în vedere mai multe cereri din partea noilor producători-exportatori, regulamentul de instituire a măsurilor definitive a suferit mai multe modificări – cea mai recentă datând din aprilie 2009 (5).

(2)

La 8 noiembrie 2007, Comisia a primit o cerere de reexaminare intermediară în temeiul articolului 11 alineatul (3) din regulamentul de bază. Cererea a fost înaintată de către Eurofonte (denumit în continuare „solicitantul”), care acționa în numele a nouă producători europeni. Solicitantul a susținut că nu se precizează cu suficientă claritate domeniul de aplicare a măsurii, astfel cum a fost stabilit în regulamentul de instituire a măsurilor definitive. Solicitantul a susținut că ar trebui clarificată definiția produsului în ceea ce privește articolele din fontă ductilă și, în special, în ce măsură aceste tipuri de articole ar trebui să se încadreze în definiția produsului în cauză.

(3)

Deoarece s-a concluzionat că există suficiente elemente de probă care să justifice deschiderea unei reexaminări intermediare parțiale și după consultarea Comitetului consultativ, Comisia, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (6) (denumit în continuare „avizul de deschidere al reexaminării”), a deschis o anchetă în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază. Obiectul anchetei a fost limitat la definiția produsului vizat de măsurile în vigoare.

(4)

Comisia a informat producătorii comunitari cunoscuți, importatorii și utilizatorii, reprezentanții țării exportatoare, precum și toți exportatorii cunoscuți din RPC în legătură cu inițierea reexaminării. Comisia a solicitat informații de la toate părțile menționate mai sus cât și de la acele părți care s-au făcut cunoscute în termenele stabilite în avizul de deschidere a reexaminării. De asemenea, Comisia a oferit părților interesate posibilitatea de a-și face cunoscute în scris punctele de vedere și de a solicita o audiere.

(5)

15 producători comunitari, nouă importatori comunitari independenți față de producătorii-exportatori chinezi, un utilizator comunitar și 17 producători-exportatori chinezi au răspuns la chestionar.

(6)

Au fost acordate audieri la cerere pentru șase părți interesate: solicitantului, unui producător comunitar și pentru patru importatori.

(7)

Produsele în cauză, astfel cum este definit în articolul 1 din regulamentul de instituire a măsurilor definitive, sunt articole din fontă nemaleabilă de tipul celor utilizate pentru a acoperi și/sau a asigura accesul la sisteme de la suprafață sau din subteran și părți ale acestora, prelucrate sau nu, grunduite sau vopsite, sau asociate cu alte materiale, cu excepția gurilor de incendiu, originare din Republica Populară Chineză („RPC”) și clasificate în cadrul codurilor NC 7325 10 50, 7325 10 92 și ex 7325 10 99 (cod Taric 7325109910).

(8)

În partea consacrată definirii produsului din regulamentul în cauză, în special la considerentul (18), se menționează că articolele sunt din fontă cenușie sau fontă ductilă și că, în pofida unor diferențe descrise la considerentele (20) și (21), se concluzionează la considerentele (22) și (29) că toate tipurile de articole din fontă au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază, sunt destinate în general acelorași utilizări și pot fi considerate ca variante ale aceluiași produs.

(9)

În conformitate cu mai multe părți, termenul utilizat la articolul 1 din regulamentul de instituire a măsurilor definitive pentru descrierea produsului care face obiectul măsurilor („articole din fontă nemaleabilă”) nu acoperă articolele din fontă ductilă. Unele părți au făcut referire la altă subpoziție a NC privind accesorii de țevărie din fontă maleabilă (cod NC 7307 19 10) unde se precizează, în nota explicativă din nomenclatura combinată, că fonta cu grafit sferoidal (fonta ductilă) este maleabilă. Prin urmare, s-a susținut ca articolele din fontă ductilă nu ar intra în domeniul de aplicare a regulamentului, chiar dacă, în partea descriptivă a regulamentului în cauză, se menționează că toate tipurile de articole pot fi considerate ca variante ale aceluiași produs.

(10)

Mai multe părți interesate au susținut că o reexaminare a definiției produsului nu ar rezolva problema și că Comisia ar trebui să deschidă o nouă anchetă antidumping în conformitate cu articolul 5 din regulamentul de bază sau o reexaminare anticircumvenție în conformitate cu articolul 13 din regulamentul de bază.

(11)

Având în vedere faptul că scopul anchetei îl reprezintă în principal examinarea domeniului de aplicare a anchetei inițiale și adaptarea, dacă este necesar, a dispozitivului în consecință, o reexaminare a definiției produsului în temeiul articolului 11 alineatul (3) din regulamentul de bază reprezintă, în acest caz, procedura adecvată. Circumstanțele care necesită o nouă anchetă în temeiul articolului 5 din regulamentul de bază și cele care necesită o investigație anticircumvenție în temeiul articolului 13 din regulamentul de bază sunt diferite. În primul caz, este vorba în primul rând de supunerea la o anchetă a unui produs care nu a făcut obiectul anchetei inițiale (de exemplu, deoarece a fost utilizată o definiție diferită a produsului sau deoarece produsul provenea din țări care nu fac obiectul măsurilor în cauză). În cel de-al doilea caz, este vorba de stabilirea dacă a avut loc o circumvenție în cazul unui produs care face obiectul unor măsuri. Prin urmare, aceste două tipuri de anchetă nu sunt adecvate în acest caz.

(12)

În consecință, deschiderea acestei reexaminări a fost justificată pentru a asigura aplicarea adecvată a măsurilor antidumping.

(13)

În primul rând, ancheta inițială a fost analizată pentru a determina dacă ancheta respectivă a acoperit integral nu doar articolele din fontă cenușie, ci și cele din fontă ductilă.

(14)

Se observă, în primul rând, că în avizul de inițiere a anchetei inițiale (7), produsul este descris ca „anumite articole din fontă nemaleabilă de tipul celor utilizate pentru a acoperi și/sau a asigura accesul la sisteme de la suprafață, […] originare din Republica Populară Chineză […] clasificate în mod obișnuit în cadrul codurilor NC 7325 10 50 și 7325 10 92 și 7325 10 99)”.

(15)

Cuvintele „clasificate în mod obișnuit” clarifică faptul că codurile NC menționate în avizul de inițiere erau – ca de obicei – menționate „doar cu titlu informativ”. Prin urmare, părțile interesate nu au putut să considere că doar produsele acoperite de aceste coduri NC ar face parte din anchetă. Pe lângă informațiile privind definiția produsului menționate în avizul de inițiere, informațiile din versiunea neconfidențială a plângerii inițiale care erau accesibile tuturor părților interesate ale procedurii și care au fost trimise tuturor producătorilor-exportatori, importatorilor și utilizatorilor enumerați în plângere conțineau, de asemenea, informații suplimentare.

(16)

În versiunea neconfidențială a plângerii, definiția produsului în cauză este identică cu cea publicată în avizul de inițiere. Explicații suplimentare privind descrierea generală a produsului sunt oferite la punctele 3.2-3.7 din plângere. Rezultă din mai multe elemente care apar la punctele respective că plângerea acoperea atât produse din fontă cenușie, cât și produse din fontă ductilă. De exemplu, la punctul 3.5, se menționează că „produsul este făcut din fontă nemaleabilă, care poate fi cenușie sau ductilă”. Printre altele, procesul de producție al articolelor din fontă cenușie și ductilă este descris la punctul 3.4 din versiunea neconfidențială a plângerii.

(17)

De asemenea, nu există nicio indicație conform căreia avizul de inițiere trebuia să fie mai limitat decât domeniul de aplicare al plângerii.

(18)

În plus, în cursul anchetei inițiale, date privind dumpingul și prejudiciul au fost colectate privind articolele atât din fontă cenușie, cât și din fontă ductilă. În special, în chestionarele care au fost trimise părților interesate cunoscute și acelor părți interesate care s-au făcut cunoscute și care au solicitat un chestionar, ambele tipuri de fontă erau incluse în descrierea tipurilor de produs care trebuia să figureze în clasificarea produselor (numere de control al produsului). Prin urmare, era evident pentru toate părțile cooperante care au primit un chestionar că articolele din fontă cenușie și articolele din fontă ductilă erau acoperite de anchetă. În plus, faptul că clasificarea produsului conținea ambele tipuri a garantat că toate constatările anchetei inițiale privind dumpingul, prejudiciul, cauzalitatea și interesul comunitar se refereau la articole din fontă cenușie și ductilă.

(19)

Printre altele, comunicarea finală trimisă tuturor părților interesate și regulamentul de instituire a măsurilor definitive menționează la mai multe puncte faptul că articolele pot fi făcute din fontă cenușie sau fontă ductilă [a se vedea în special considerentele (18), (20) și (21)]. Diferențele dintre cele două tipuri de articole au fost examinate și explicate (a se vedea considerentele menționate mai sus). În cele din urmă, concluzia trasă în regulamentul de instituire a măsurilor definitive, astfel cum este menționată la considerentul (22), este că ancheta a demonstrat că, în ciuda diferențelor induse de utilizarea fontei cenușii sau a fontei ductile, toate tipurile de articole au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază, sunt utilizate în aceleași scopuri și pot fi considerate ca variante ale aceluiași produs.

(20)

Având în vedere cele de mai sus, se poate concluziona că ancheta inițială a acoperit atât articolele din fontă cenușie, cât și cele din fontă ductilă. Chiar dacă s-ar presupune că acest lucru nu reieșea clar doar din avizul de inițiere, părțile interesate au avut mai multe posibilități de a afla că ancheta acoperea atât articolele din fontă cenușie, cât și cele din fontă ductilă, din moment ce acest lucru era menționat în versiunea neconfidențială a plângerii și în chestionare, iar părțile interesate au fost informate în legătură cu aceasta în etapa finală a procedurii.

(21)

După comunicarea constatărilor finale, o parte interesată a susținut că avizul de inițiere al anchetei inițiale trebuia să indice în mod clar definiția produsului. Având în vedere faptul că acest aviz de inițiere menționa doar articolele din fontă nemaleabilă, un importator de articole din fontă maleabilă putea să considere că produsele sale nu erau acoperite de anchetă și că nu trebuia să consulte versiunea neconfidențială a plângerii.

(22)

Având în vedere textul avizului de inițiere inițial, nu poate fi susținut faptul că articolele din fontă ductilă erau în mod explicit sau implicit excluse din definiția produsului în cauză. Ca punct de pornire, trebuie menționat faptul că la primul alineat din avizul de inițiere inițial, se indică faptul că Comisia a primit „o plângere […] conform căreia importurile de anumite articole, originare din Republica Populară Chineză […], ar face obiectul unui dumping și ar cauza, prin urmare, un prejudiciu important industriei comunitare”. În al doilea rând, secțiunea 2 („Produse”) menționează că articolele din fontă nemaleabilă de tipul celor utilizate pentru a acoperi și/sau a asigura accesul la sisteme de la suprafață sau din subteran ar fi acoperite, dar fără a specifica în continuare ce se înțelege prin „nemaleabile”. Se reamintește în acest context faptul că codurile NC menționate în avizul de inițiere erau „menționate doar cu titlu informativ” în mod explicit și, prin urmare, nu poate fi susținut faptul că au limitat definiția produsului care face obiectul anchetei inițiale. Prin urmare, avizul de inițiere conținea deja elemente care indicau importatorului sau producătorilor-exportatori de articole din fontă ductilă de tipul celor utilizate pentru a acoperi și/sau a asigura accesul la sisteme de la suprafață sau din subteran că articolele din fontă ductilă ar putea face obiectul anchetei. Având în vedere acest fapt, argumentul prezentat este respins.

(23)

În orice caz, chiar presupunând că nu ar fi fost așa, avizul de inițiere al reexaminării era foarte clar în ceea ce privește acest lucru. S-a observat în secțiunea 3 („Motivele reexaminării”) că, chiar dacă partea descriptivă a regulamentului definitiv face, de asemenea, referire la articole din fontă ductilă, ar putea fi necesară precizarea domeniului de aplicare a părții operative a regulamentului în cauză. Toți operatorii sunt invitați în mod explicit să își prezinte punctele de vedere și să transmită orice element de probă în sprijinul acestora. Cu toate acestea, importatorul în cauză nu a prezentat niciun element de probă care să dovedească că unul sau mai mulți furnizori supuși acestei taxe nu a (au) înțeles că ancheta inițială acoperea, de asemenea, articole din fontă ductilă. În acest context, ar trebui remarcat, de asemenea, faptul că avizul de inițiere a reexaminării sublinia, la secțiunea 9, că orice parte care dorește să solicite o altă reexaminare ar putea face acest lucru în temeiul articolului 11 alineatul (3) din regulamentul de bază. Cu toate acestea, niciun exportator al căror produse sunt supuse acestei taxe nu a afirmat că nu a înțeles, în cursul anchetei inițiale, că și articolele din fontă ductilă erau acoperite și că, prin urmare, acum, ar trebui lansată o reexaminare suplimentară pentru a recalcula taxa aplicabilă produselor sale, inclusiv celor din fontă ductilă.

(24)

Având în vedere acest fapt, argumentul prezentat de partea interesată este respins.

(25)

Pentru a clarifica dacă constatările privind articolele din fontă cenușie și cele turnate din fontă ductilă definite în regulamentul de instituire a măsurilor definitive erau într-adevăr corecte, s-a examinat dacă era corect să se considere că articolele din fontă cenușie și cele turnate din fontă ductilă au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice și utilizări finale, astfel cum este indicat în regulamentul de instituire a măsurilor definitive.

(26)

În ceea ce privește caracteristicile fizice, forma finală a articolului din fontă este influențată de utilizarea căreia îi este destinată și de condițiile de instalare, dar, în orice caz, produsul trebuie să fie în conformitate cu standardele în vigoare, astfel cum este stabilit, printre altele, în standardele EN 1561, EN 1563, EN 124 și EN 1433.

(27)

În ceea ce privește caracteristicile chimice ale articolelor din fontă, atât fonta cenușie, cât și fonta ductilă sunt aliaje ale fierului și carbonului. Deși există diferențe minore în structura materiilor prime și, de asemenea, a materiilor adăugate în timpul procesului de producție (de exemplu, magneziu) produsele finale nu prezintă diferențe mari în această privință.

(28)

Este precizat faptul că, datorită magneziului adăugat în timpul procesului de producție al fontei ductile, microstructura fontei ductile se schimbă de la o formă de fulg/lamelă (fonta cenușie) la o structură sferoidală. Prin urmare, termenul mai adecvat pentru fonta ductilă este „fonta cu grafit sferoidal”.

(29)

În ceea ce privește caracteristicile tehnice, ancheta a demonstrat că fonta ductilă, spre deosebire de fonta cenușie, are proprietăți tehnice care îi permit să reziste la o tensiune de rupere mai mare și, mai important, să se deformeze într-o mai mare măsură la o tensiune de comprimare fără a se fractura. Prin urmare, fonta ductilă prezintă o ductilitate plastică, în timp ce fonta cenușie se rupe la o tensiune de comprimare, adică este fragilă. Ancheta a arătat, de asemenea, că, în ciuda acestei diferențe, fonta cenușie și fonta ductilă prezintă alte caracteristici mecanice sau tehnice comparabile, cum ar fi capacitatea de mulare, rezistența la uzură și elasticitatea.

(30)

În plus, diferențele dintre fonta cenușie și cea ductilă menționate mai sus afectează doar proiectul solicitat al articolului din fontă (adică dacă este solicitat un dispozitiv de închidere sau nu), dar nu afectează capacitatea lui de adaptare la utilizarea prevăzută, care constă în a acoperi și/sau a asigura accesul la sisteme de la suprafață sau din subteran.

(31)

Produsele din fontă destinate utilizărilor menționate mai sus trebuie să îndeplinească cerințele standardelor EN 124 (capace pentru guri de vizitare și capace pentru guri de scurgere) și EN 1433 (gură de canal). Ambele standarde specifică faptul că materialele din fontă trebuie să îndeplinească cerințele fie ale EN 1561, fie ale EN 1563 (adică, fontă cenușie sau ductilă). Prin urmare, atât fonta cenușie, cât și fonta ductilă îndeplinesc cerințele standardelor și pot fi considerate a fi interschimbabile.

(32)

Consumatorii percep ambele tipuri de articole din fontă ca pe același produs utilizat pentru a acoperi gurile de vizitare, a rezista traficului, pentru a asigura accesul sigur și lejer la rețele îngropate sau pentru a colecta apele de suprafață (grilaje). Ambele tipuri furnizează soluții durabile pe termen lung.

(33)

Prin urmare, se concluzionează faptul că, deși există diferențe minore între cele două tipuri de produs, acestea au fost considerate în mod justificat drept un singur produs, din moment ce au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice, pot fi utilizate pentru aceleași scopuri și sunt interschimbabile. Acest fapt confirmă constatările anchetei inițiale și cele de la considerentele (18) și (20)-(22) din regulamentul de instituire a măsurilor definitive.

(34)

După comunicarea constatărilor finale, mai multe părți interesate au contestat aceste constatări și au susținut că încă în ancheta inițială se concluziona în mod incorect că articolele din fontă cenușie și ductilă au aceleași caracteristici și că ar trebui să fie considerate ca un singur produs în scopul anchetei. Aceste părți susțineau că mai mulți factori ar demonstra că cele două tipuri de articole din fontă nu sunt comparabile și că ar trebui considerate produse diferite. În special, aceste părți menționau (i) diferențele în procesul de producție care conduc la (ii) caracteristici fizice, chimice și tehnice complet diferite și (iii) o structură diferită a costurilor și, în cele din urmă, (iv) o percepție diferită din partea consumatorilor. În sprijinul acestei afirmații, au fost prezentate Comisiei mai multe opinii ale unor experți, precum și publicații din reviste de specialitate. Aceste opinii ale experților subliniau în principal diferențele dintre fonta ductilă și fonta cenușie în structura grafitului, precum și diferențele de ordin tehnic, de exemplu, faptul că fonta ductilă se poate deforma dacă este supusă unei tensiuni de comprimare, în timp ce, în aceleași condiții, fonta cenușie se sparge.

(35)

În această privință, se subliniază faptul că această anchetă a confirmat că există, într-adevăr, diferențe între cele două tipuri de produs, și anume articolele din fontă cenușie și articolele din fontă ductilă. Faptul că magneziul este adăugat în timpul procesului de producție a articolelor turnate din fontă ductilă modifică structura grafitului de la o formă de fulg/lamelă la o formă sferoidală și îi conferă o serie de proprietăți mecanice, cum ar fi o anumită capacitate de deformare atunci când este supusă unei tensiuni de comprimare. În plus, articolele din fontă ductilă necesită, în mod normal, o concepție specială pentru închiderea lor la nivelul suprafeței. Cu toate acestea, se reamintește că examinarea în vederea stabilirii dacă produsele sau tipurile de produs au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază și sunt utilizate în aceleași scopuri reprezintă o practică constantă pentru a determina dacă constituie un singur produs în sensul unei anchete antidumping. Acest lucru nu înseamnă că tipurile de produs trebuie să fie identice în toate aspectele din punct de vedere științific (sau din alt punct de vedere), ci că anumite diferențe pot fi acceptate, atât timp cât acestea au aceleași caracteristici de bază menționate mai sus. În plus, se reamintește că procedura nu vizează importurile de materie în sine, adică fonta, ci articolele din fontă utilizate pentru a acoperi și/sau a asigura accesul la sisteme de la suprafață sau din subteran și la părți ale acestora. Ancheta a confirmat că un articol din fontă ductilă are aceleași caracteristici de bază ca un articol din fontă cenușie [a se vedea argumentele la considerentele (24)-(30) de mai sus]. Prin urmare, argumentul conform căruia articolele din fontă cenușie și articolele din fontă ductilă nu au aceleași caracteristici de bază este respins.

(36)

În cadrul acestei anchete, două societăți au susținut că sistemele de drenare acoperite de standardul EN 1433 nu ar trebui să intre în domeniul de aplicare al măsurilor. Pentru a-și susține afirmația, părțile interesate au evidențiat faptul că în regulamentul de instituire a măsurilor definitive este menționat doar un alt standard (EN 124) aplicabil doar capacelor pentru gurile de vizitare și capacelor pentru gurile de scurgere și că ancheta inițială s-a centrat în mod evident pe capacele pentru gurile de vizitare.

(37)

Solicitantul a susținut că avizul de inițiere a reexaminării care expune motivele prezentei reexaminări intermediare parțiale nu menționa problema gurilor de canal și că, prin urmare, argumentele aduse în această privință ar trebui să fie ignorate. Cu toate acestea, acest argument este respins, având în vedere faptul că avizul de inițiere al reexaminării stipula, de asemenea, că ar trebui clarificată definiția produsului. Faptul că a fost acordată o atenție specială chestiunii de a stabili dacă articolele din fontă ductilă sunt acoperite de măsuri nu exclude posibilitatea analizării altor afirmații cu privire la definiția produsului.

(38)

S-a examinat, în primul rând, dacă gurile de canal erau acoperite de ancheta inițială.

(39)

Astfel cum se menționează la considerentul (14), avizul de inițiere a anchetei inițiale descria produsul în cauză drept „anumite articole din fontă nemaleabilă de tipul celor utilizate pentru a acoperi și/sau a asigura accesul la sisteme de la suprafață sau din subteran și părți ale acestora, […]”. Deoarece gurile de canal sunt articole utilizate pentru a acoperi sisteme de la suprafață sau din subteran, avizul de inițiere trebuia interpretat ca acoperind gurile de canal ca un tip de articol din fontă.

(40)

În plus, versiunea neconfidențială a plângerii inițiale susținea în mod explicit că produsul în cauză „este desemnat în general făcând referire la utilizarea căruia îi este destinat, și anume capace pentru guri de vizitare, capace pentru guri de scurgere sau guri de canal și guri de vizitare” (a se vedea punctul 3.2). O altă referire la gurile de canale ca făcând parte din produsul în cauză poate fi găsită la punctele 3.5 (drenarea eficientă a apelor de suprafață) și 3.6.

(41)

În plus, gurile de canal erau incluse, de asemenea, în descrierea tipurilor de produs care trebuiau să fie raportate în chestionar (numerele de control al produsului) și toate părțile cooperante care au primit un chestionar au trebuit să declare, de asemenea, vânzările de guri de canal. Prin urmare, toate constatările privind dumpingul, prejudiciul, cauzalitatea și interesul comunitar ale anchetei originale includeau, de asemenea, gurile de canal.

(42)

Mai mult decât atât, în regulamentul de instituire a măsurilor definitive care a fost, de asemenea, comunicat tuturor părților interesate, în special la considerentele (15)-(17), se menționează că articolele din fontă sunt formate în general dintr-un cadru fixat la sol și dintr-un capac sau un grătar care se situează la nivelul oricărei suprafețe. Considerentul (17) menționează că capacele și grătarele există în orice formă, în special, dar nu exclusiv, în formă triunghiulară, circulară, pătrată sau dreptunghiulară. În aceeași linie, la considerentul (19) se menționează că prezentările diferite posibile ale articolelor din fontă cum ar fi gurile de vizitare, capacele pentru guri de scurgere și gurile de vizitare sunt suficient de similare și constituie, prin urmare, un singur produs în sensul anchetei. Prin urmare, textul regulamentului de instituire a măsurilor definitive indică că gurile de canal erau, de asemenea, incluse ca un tip de prezentare posibilă a articolelor din fontă.

(43)

În concluzie, gurile de canal erau incluse în definiția produsului care făcea obiectul anchetei inițiale, iar acest lucru ar fi putut fi determinat pe baza celor de mai sus.

(44)

După comunicarea constatărilor finale, o parte interesată a susținut că nici avizul de inițiere, nici regulamentul de instituire a măsurilor definitive nu erau clare în ceea ce privește includerea gurilor de canal în domeniul de aplicare al anchetei. Partea a susținut că, în timp ce avizul de inițiere era cel puțin neclar în ceea ce privește gurile de canal, considerentul (16) din regulamentul de instituire a măsurilor definitive specifica în mod clar că „articolele din fontă trebuie să asigure un acces sigur și ușor la cavitatea subterană, pentru intrarea unui om sau pentru o inspecție vizuală”. Din moment ce sistemele de drenare lineare nu permit accesul persoanelor la o cavitate subterană, ci sunt utilizate pentru drenarea apei, ar fi evident că gurile de canal nu erau acoperite.

(45)

Nu se respinge argumentul conform căruia gurile de canal/sistemele de drenare lineare care se compun în mod obișnuit dintr-un canal de drenare și un grătar deasupra sunt utilizate în special pentru drenarea apelor de suprafață. Cu toate acestea, acestea permit, de asemenea, acces sigur și ușor la cavitatea subterană care ar fi, în acest caz, canalul de drenare. De exemplu, în cazul în care canalul de drenare ar fi blocat de frunze sau alte obiecte, o persoană ar putea după ridicarea grătarului să intre în canalul de drenare pentru a îndepărta ceea ce îl blochează. Chiar în cazul în care canalul de drenare nu poate fi considerat ca făcând parte din cavitatea subterană la care întregul articol trebuie să ofere acces, poate fi încă susținut faptul că grilajul de canal acoperă o cavitate lineară în pământ care a fost săpată pentru a permite drenarea apei. Este subliniat în continuare că este indicat în considerentul în cauză că accesul poate servi unei inspecții vizuale, ceea ce gurile de canal permit fără îndoială. În plus, fraza citată de către partea în cauză trebuie interpretată în context, și anume împreună cu considerentul (15) și începutul considerentului (16). Astfel cum se menționează mai sus, se stipulează că „articolele din fontă sunt, în general, formate dintr-un cadru fixat pe sol și dintr-un capac sau un grătar aflate la nivelul oricărei suprafețe folosite de pietoni și/sau de vehicule și care suportă direct greutatea și impactul traficului pietonal și/sau auto. […] Articolele din fontă sunt folosite la acoperirea cavităților subterane și trebuie deci să reziste la greutatea autovehiculelor sau a pietonilor. Capacul/grătarul trebuie să rămână fixat pe cadru pentru a evita poluarea sonoră, leziunile corporale și avarierea vehiculelor.” Ancheta a demonstrat că gurile de canal sunt, în general, formate dintr-un canal de drenare fixat pe sol și un grătar aflat la nivelul oricărei suprafețe folosite de pietoni și/sau de vehicule și care suportă direct greutatea și impactul traficului pietonal și/sau auto. În plus, grilajul de canal poate fi utilizat, de asemenea, pentru a oferi acces la o cavitate subterană și că acestea trebuie, de asemenea, să reziste la greutatea autovehiculelor sau a pietonilor. Prin urmare, argumentul conform căruia gurile de canal nu erau acoperite în mod clar este respins.

(46)

Într-o a doua etapă, pentru a clarifica dacă constatările în ceea ce privește gurile de canal erau într-adevăr corecte, s-a examinat în continuare dacă gurile de canal au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază cu alte tipuri de articole din fontă și ar putea, prin urmare, să fie considerate în mod îndreptățit ca fiind, împreună cu alte tipuri de articole din fontă, un singur produs.

(47)

Ancheta a confirmat faptul că gurile de canal sunt articole din fontă cenușie sau fontă ductilă și că se constituie, în general, dintr-un cadru fixat la sol și un capac sau un grilaj care se situează la nivelul oricărei suprafețe. Cadrul este fixat direct deasupra unei cavități subterane. Gurile de canal sunt utilizate pentru a acoperi solul și pentru a permite inspecția vizuală.

(48)

Este adevărat că scopul principal al unei guri de canal constă în a drena suprafața de excesul de ape, astfel încât vehiculele sau avioanele să poată circula în siguranță, dar aceasta nu exclude faptul că gurile de canal servesc, de asemenea, scopului de a acoperi o cavitate subterană, astfel cum este menționat mai sus, și că trebuie să reziste, de asemenea, la greutatea vehiculelor. În plus, alte tipuri de articole din fontă (cum ar fi gurile de scurgere), de asemenea, au funcția de a drena excesul de ape.

(49)

În ceea ce privește argumentul privind absența standardului EN 1433 din regulamentul de instituire a măsurilor definitive, este subliniat faptul că la considerentele (26) și (27) se face referire la EN 124 în partea privind produsul similar în legătură cu o afirmație a părților interesate conform căreia articolele din fontă produse și vândute în RPC și articolele din fontă produse și vândute de industria comunitară nu sunt similare. Acest lucru, în schimb, nu înseamnă că produsele acoperite de EN 1433 nu erau acoperite. Referința (sau nu) la un standard EN specific într-un regulament este menționată doar cu titlu informativ, dar acest lucru nu înseamnă că nu există alt standard care ar putea fi aplicat. În plus, standardul EN 1433 era un standard nou la momentul perioadei de anchetă inițială (aprilie 2003-martie 2004), aplicabil începând cu august 2003 și a coexistat cu standardele naționale până în august 2004. Prin urmare, la data colectării datelor în timpul anchetei inițiale, acest standard nu era operațional pe deplin și exista în paralel cu alte standarde care acopereau același produs.

(50)

În consecință, se confirmă faptul că această prezentare specială a unui articol de fontă are aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază ca și alte capace pentru guri de vizitare, capace pentru guri de scurgere și guri de vizitare.

(51)

Având în vedere cele de mai sus, este clarificat faptul că produsele acoperite de EN 1433 făceau obiectul definiției produsului și ar trebui să continue să facă obiectul măsurilor deoarece diferența găsită în scopul principal nu poate fi considerată suficient de semnificativă pentru a justifica o excludere a acestei prezentări a unui articol de fontă.

(52)

Având în vedere analiza de mai sus, s-a considerat în final adecvat să se examineze dacă textul articolului 1 din regulamentul de instituire a măsurilor definitive și considerentele (18)-(29) din regulamentul în cauză este în conformitate cu constatările anchetei inițiale și cu constatările de mai sus. Cu alte cuvinte, s-a analizat dacă, în cele din urmă, poate nici nu era necesară modificarea dispozitivului regulamentului de instituire a măsurilor definitive și dacă se putea susține că versiunea actuală a articolului 1 acoperea deja în mod clar articolele din fontă ductilă. În această privință, observațiile primite din partea părților interesate privind partea din regulamentul de instituire a măsurilor definitive referitoare la definiția produsului au fost, de asemenea, în mod corespunzător luate în considerare.

(53)

Se reamintește că articolul 1 alineatul (1) din regulamentul de instituire a măsurilor definitive prevede că articolele din fontă „nemaleabilă” fac obiectul măsurilor. Se reamintește în continuare că ancheta a demonstrat că fonta ductilă posedă ductilitate plastică [a se vedea considerentul (30)].

(54)

Prin urmare, apare problema dacă fonta ductilă trebuie considerată întotdeauna drept „nemaleabilă” dintr-un punct de vedere tehnic în pofida faptului că posedă ductilitate plastică. În știința materialelor, maleabilitatea se referă la abilitatea unui material de a se deforma supus unei presiuni de deformare, ceea ce se caracterizează adeseori prin abilitatea materialului de a forma o foaie subțire prin ciocănire sau laminare. În acest context, s-a susținut de către industria comunitară că noțiunea de articole din fontă „nemaleabilă” la articolul 1 din regulamentul de instituire a măsurilor definitive s-ar putea referi la toate articolele din fontă care nu sunt din fontă maleabilă, iar acest lucru ar include articolele din fontă cenușie și ductilă. A fost susținut, prin urmare, că în acest sens, s-ar putea afirma, într-adevăr, că și articolele din fontă ductilă, spre deosebire de cele din fontă maleabilă, sunt nemaleabile și fac, în consecință, obiectul articolului 1 din regulamentul de instituire a măsurilor definitive de la momentul intrării în vigoare a acestuia.

(55)

Cu toate acestea, este remarcat faptul că ductilitatea și maleabilitatea nu sunt corelate întotdeauna; de exemplu, aurul este atât ductil, cât și maleabil, dar plumbul este doar maleabil. În plus, în timpul anchetei de reexaminare au fost aduse elemente de probă conform cărora fonta ductilă se deformează nu doar supusă unei presiuni de tracțiune, ci și unei tensiuni de comprimare, într-o anumită măsură. Prin urmare, apare că dintr-un punct de vedere tehnic, este dificil de susținut că fonta ductilă trebuie considerată întotdeauna nemaleabilă (caz în care s-ar putea să nu mai fie necesară modificarea dispozitivului regulamentului de instituire a măsurilor definitive).

(56)

Totuși, este evident că articolele din fontă ductilă erau acoperite de ancheta inițială. Pentru a exclude orice posibilă ambiguitate în interpretare, regulamentul de instituire a măsurilor definitive ar trebui modificat în consecință. În special, ar trebui clarificat dacă definiția produsului acoperă articolele din fontă nemaleabilă și din fontă cu grafit sferoidal (fontă ductilă). În plus, ar trebui inclus un nou cod NC, și anume codul NC ex 7325 99 10, care se referă la „alte articole din fontă, fier sau oțel din fontă maleabilă”. Acest lucru este necesar pentru a garanta că taxa antidumping considerată adecvată, în timpul anchetei inițiale, pentru a fi aplicată (inter alia) acestor articole de fontă ductilă va fi, într-adevăr, percepută, de acum înainte.

(57)

În avizul de inițiere al reexaminării, părțile interesate au fost invitate în mod explicit să își prezinte observațiile privind un posibil efect retroactiv al constatărilor. Problema retroactivității a fost adresată de mai multe părți în timpul audierilor și în observații. În general, toate părțile, cu excepția industriei comunitare, și-au exprimat opoziția față de aplicarea retroactivă a rezultatelor reexaminării.

(58)

În această privință, este subliniat faptul că ancheta actuală a arătat că dispozitivul regulamentului de instituire a măsurilor definitive ar trebui modificat pentru a clarifica definiția produsului și că ar trebui adăugat un cod NC suplimentar. În plus, se pare, de asemenea, că în cursul perioadei scurse, anumiți operatori și-au fondat conduita comercială pe ipoteza conform căreia articolele din fontă ductilă nu fac obiectul taxei antidumping. Aplicarea retroactivă a taxei antidumping asupra importurilor în Comunitate de astfel de articole din fontă ar putea afecta serios activitatea economică a acestor operatori. Având în vedere acești factori, se consideră adecvat ca clarificarea definiției produsului să aibă efect doar asupra importurilor viitoare.

(59)

Având în vedere constatările de mai sus, se consideră adecvat să se revizuiască Regulamentul (CE) nr. 1212/2005 pentru a clarifica definiția produsului vizat de regulamentul în cauză și să se introducă că definiția produsului include articolele din fontă nemaleabilă și din fontă cu grafit sferoidal (fontă ductilă). În plus, un cod NC suplimentar ar trebui inclus, și anume codul NC ex 7325 99 10.

(60)

Constatările și propunerea au fost comunicate părților interesate și observațiile acestora au fost luate în considerare, după caz,