12.3.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 67/50

(1)

La 13 iunie 2008, Comisia a anunțat, printr-un aviz (denumit în continuare „avizul de inițiere”) publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europen  (2), inițierea unei proceduri antisubvenții (denumită în continuare „ancheta AS” sau „ancheta”) cu privire la importurile în Comunitate de biomotorină originară din Statele Unite ale Americii (denumită în continuare „SUA” sau „țară în cauză”).

(2)

În aceeași zi, Comisia a anunțat, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (3), inițierea unei proceduri antidumping privind importurile în Comunitate de biomotorină originară din SUA și a început o anchetă separată (denumită în continuare „procedura AD”).

(3)

Ancheta AS a fost deschisă în urma unei reclamații depuse la 29 aprilie 2008 de către Comitetul european pentru biomotorină (European Biodiesel Board) (denumit în continuare „reclamantul”) în numele unor producători care reprezintă o proporție majoră, în acest caz de peste 25 %, din producția comunitară totală de biomotorină. Reclamația conținea elemente de probă prima facie care atestau existența subvenționării în ceea ce privește produsul în cauză și prejudiciul material rezultând din aceasta, care au fost considerate suficiente pentru a justifica inițierea anchetei AS.

(4)

Înainte de a iniția procedura și în conformitate cu articolul 10 alineatul (9) din regulamentul de bază, Comisia a notificat guvernul SUA cu privire la faptul că primise o reclamație documentată corespunzător, în conformitate cu care importurile de biomotorină originară din SUA, care fac obiectul unor subvenții, ar cauza un prejudiciu important industriei comunitare. Guvernul SUA a fost invitat să înceapă consultări în vederea clarificării situației cu privire la conținutul reclamației și în vederea găsirii unei soluții reciproc acceptate. Guvernul SUA a acceptat oferta de a începe consultări și, ulterior, acestea au avut loc la 2 iunie 2008. În cadrul consultărilor nu s-a putut ajunge la nicio soluție reciproc acceptată. Cu toate acestea, au fost luate în considerare, în mod corespunzător, observațiile autorităților SUA care evidențiau faptul că pentru unele programe de stat menționate în reclamație nu apărea întotdeauna clar, din informația furnizată, că există beneficii care pot face obiectul unor măsuri compensatorii pentru producătorii/exportatorii de biomotorină din SUA. După examinarea informației disponibile, s-a decis să se excludă următoarele programe de stat din domeniul de aplicare al anchetei, deși acestea sunt enumerate în avizul de inițiere: Programul de subvenții pentru tehnologiile de energie regenerabilă în Florida; Programul de cercetare și dezvoltare a noilor tehnologii în Texas; Programul de libertate energetică în statul Washington (partea a doua); Fondul de dezvoltare pentru cercetare și combustibili alternativi în Alabama; Creditul fiscal pentru echipamentul de vânzări de biomotorină în Dakota de Nord, Creditul pentru vehiculele alimentate cu combustibili alternativi în Nebraska și Creditul pentru infrastructura de realimentare în Nebraska.

(5)

Comisia a anunțat oficial exportatorii/producătorii din SUA, importatorii, furnizorii, utilizatorii și asociațiile cunoscute a fi vizate, autoritățile din SUA, producătorii reclamanți din Comunitate, precum și alți producători comunitari cunoscuți a fi vizați, cu privire la inițierea procedurii. Părților interesate li s-a acordat posibilitatea de a-și face cunoscute în scris punctele de vedere și de a solicita o audiere până la termenul fixat în avizul de inițiere. S-a acordat o audiere tuturor părților interesate care au solicitat acest lucru și au arătat că există motive speciale pentru care ar trebui să fie audiate.

(6)

Ținând cont de numărul aparent mare al exportatorilor/producătorilor din SUA, în avizul de inițiere s-a prevăzut să se recurgă la eșantionare pentru determinarea subvenționării, în conformitate cu articolul 27 din regulamentul de bază.

(7)

Pentru a-i permite Comisiei să decidă dacă este necesar să se apeleze la eșantionare și, după caz, să se constituie un eșantion, exportatorii/producătorii din SUA au fost invitați să se facă cunoscuți în termen de 15 zile de la data deschiderii anchetei și să furnizeze informații de bază referitoare la exporturile și vânzările lor interne, la activitățile lor precise legate de fabricarea, amestecarea și comercializarea biomotorinei, precum și numele și activitățile tuturor societăților afiliate lor, implicate în fabricarea, amestecarea și comercializarea produsului în cauză în perioada 1 aprilie 2007-31 martie 2008 (denumită în continuare „PA”), după cum se definește, de asemenea, mai jos, în considerentul (17).

(8)

Peste 50 de societăți s-au identificat în contextul eșantionării și au furnizat informațiile cerute în termenul de 15 zile. Aceste societăți reprezentau peste 80 % din totalul importurilor de biomotorină din Statele Unite ale Americii în Comunitate.

(9)

În conformitate cu articolul 27 alineatul (1) litera (b) din regulamentul de bază, s-a selectat un eșantion pe baza celui mai mare volum reprezentativ de exporturi de produs în cauză către Comunitate care putea face, în mod rezonabil, obiectul anchetei, ținând seama de timpul disponibil. În conformitate cu articolul 27 alineatul (2) din regulamentul de bază, societățile care au cerut să fie incluse în eșantion, asociațiile profesionale ale producătorilor de biomotorină din Statele Unite ale Americii [Consiliul național pentru biomotorină (National Biodiesel Board)], precum și guvernul Statelor Unite ale Americii au fost consultate cu privire la eșantionul propus. Pe baza observațiilor primite de la părțile interesate, șapte societăți au fost alese inițial pentru a constitui eșantionul. Cu toate acestea, s-a decis provizoriu că una dintre societățile incluse inițial în eșantion ar trebui să fie exclusă din acesta pentru a se asigura paralelismul cu eșantionul ales în cadrul procedurii AD privind importurile de biomotorină din SUA. Se observă că numita societate era doar un comerciant de biomotorină, spre deosebire de celelalte societăți incluse în eșantion care fabrică biomotorină. Cu toate acestea, acestei societăți i se acordă examinarea individuală în conformitate cu articolul 27 alineatul (3) din regulamentul de bază și i se va stabili o taxă antisubvenții proprie. Cele șase societăți care alcătuiesc eșantionul reprezintă 50 % din volumul total al exporturilor din SUA în PA, conform statisticilor SUA pentru exporturi și reprezintă 73 % din importurile de biomotorină provenite de la societățile care s-au identificat după cum s-a explicat în considerentul (8).

(10)

Zece societăți care au cooperat și nu au fost incluse în eșantion au cerut calcularea de marje individuale în vederea aplicării articolelor 27 alineatul (3) și 15 alineatul (3) din regulamentul de bază. S-au trimis chestionare societăților vizate. Numai una dintre societăți a răspuns la chestionar în termenul stabilit. Cu toate acestea, cererea a fost ulterior retrasă.

(11)

Referitor la producătorii comunitari, în conformitate cu articolul 27 din regulamentul de bază, s-a selectat un eșantion după consultarea reclamantului, pe baza celui mai mare volum reprezentativ al producției și al vânzărilor în Comunitate, așa cum s-a menționat în considerentul (164) de mai jos. Această selecție a permis, de asemenea, o anumită repartizare geografică a producătorilor în cadrul Comunității. Astfel, au fost incluși în eșantion unsprezece producători comunitari. Comisia a trimis chestionare celor unsprezece societăți selectate. Cu toate acestea, un producător care a fost inițial luat în considerare pentru eșantion a trebuit să fie exclus pentru că nu a furnizat răspunsuri satisfăcătoare la chestionar. Astfel, s-au primit zece răspunsuri complete de la celelalte societăți, în termenele stabilite. Acești zece producători incluși în eșantion au fost considerați reprezentativi pentru ansamblul producătorilor din Comunitate.

(12)

Comisia a trimis chestionare tuturor părților cunoscute a fi vizate și tuturor celorlalte societăți care s-au identificat în termenele stabilite în avizul de inițiere. Astfel, s-au trimis chestionare autorităților SUA, celor șapte societăți incluse inițial în eșantionul de societăți din SUA, celor zece societăți menționate în considerentul (10), celor 11 producători comunitari care au fost incluși în eșantion, celor 18 utilizatori, precum și la 90 de furnizori de materii prime.

(13)

S-au primit răspunsuri la chestionar din partea autorităților SUA, a celor șapte societăți incluse inițial în eșantionul de societăți din SUA, precum și din partea unei societăți care a solicitat examinare individuală, menționată în considerentul (10) de mai sus, a zece producători comunitari incluși în eșantion, a unui utilizator și a șase furnizori de materii prime.

(14)

Comisia a cercetat și verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru determinarea provizorie a subvenționării, a prejudiciului care rezultă din aceasta și a interesului Comunității.

(15)

S-au efectuat vizite de verificare la sediile următoarelor autorități ale Statelor Unite ale Americii:

(16)

S-au efectuat, de asemenea, vizite de verificare la sediile următoarelor societăți:

(17)

Ancheta privind subvenționarea și prejudiciul a cuprins perioada 1 aprilie 2007-31 martie 2008 (denumită în continuare „perioada de anchetă” sau „PA”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului s-a referit la perioada dintre ianuarie 2004 și sfârșitul PA (denumită în continuare „perioada luată în considerare”).

(18)

În avizul de inițiere, s-a definit că produsul despre care se presupune că face obiectul unor subvenții constă în esteri monoalchilici de acid gras și/sau motorină parafinică obținute prin sinteză și/sau hidro-tratament, de origine non-fosilă (cunoscut în general sub denumirea de „biomotorină”), sub formă pură sau în amestec, utilizat în principal dar nu exclusiv drept combustibil din surse regenerabile originar din Statele Unite ale Americii (denumit în continuare „produsul în cauză”), încadrat în mod normal la codurile NC 3824 90 91, ex 3824 90 97, ex 2710 19 41, ex 1516 20 98, ex 1518 00 91 și ex 1518 00 99.

(19)

Conform Codului administrației fiscale americane (US Internal Revenue Code) (4) (denumit în continuare „Codul SUA”), titlul 26, articolul 40A, litera (d), termenul „biomotorină” este definit ca esteri monoalchilici ai acizilor grași cu lanț lung proveniți din materie vegetală sau animală, care îndeplinesc – (a) cerințele de înregistrare pentru combustibili și aditivi pentru combustibili stabilite de Agenția de protecție a mediului (Environmental Protection Agency) în cadrul secțiunii 211 din Legea privind combaterea poluării atmosferice (Clean Air Act) (42 U.S.C 7545) și (b) cerințele Societății americane pentru testare și materiale (American Society of Testing and Materials) D6751.

(20)

Pe baza informațiilor pieței și a celor accesibile publicului (5), toate tipurile de biomotorină și de amestecuri de biomotorină [un amestec de biomotorină cu motorină minerală, așa cum se explică la considerentul (22) de mai jos], care sunt produse și vândute în SUA, se consideră a fi tipuri de biomotorină combustibilă și fac obiectul unui pachet legislativ referitor la eficiența energetică, precum și la combustibilii alternativi și din surse de energie regenerabile.

(21)

Ancheta a arătat că biomotorina produsă în SUA este, în principal, „ester metilic al acizilor grași” derivat dintr-o gamă largă de uleiuri vegetale care servesc drept intermediari de biomotorină (6). Termenul „ester” se referă la trans-esterificarea uleiurilor vegetale, și anume, amestecul uleiului cu alcool. Termenul „metil” se referă la metanol; alcoolul cel mai frecvent utilizat în proces, deși se poate folosi și etanolul în procesul de producție, rezultatul fiind „esteri etilici ai acizilor grași”. Trans-esterificarea este un proces chimic relativ simplu, dar necesită cele mai înalte standarde industriale pentru a garanta o înaltă calitate a biomotorinei.

(22)

Ancheta a confirmat că biomotorina produsă în SUA este, în general, amestecată de către producători cu motorină minerală pentru a produce diverse tipuri de amestecuri (denumite aici „amestecuri de biomotorină” sau „amestecuri”), care se vând apoi pe piață către diferite tipuri de clienți. S-a constatat, de asemenea, că biomotorina era vândută în formă pură unor societăți independente, care o cumpărau sau o importau pentru amestecarea cu motorina minerală. Amestecarea biomotorinei cu motorina minerală este o operațiune relativ simplă care se poate realiza, de exemplu, prin amestecare în rezervoare, la locul fabricării, înainte de livrarea către un camion-cisternă sau prin stropire și amestecare în camionul-cisternă, adăugând procentul dorit de biomotorină și motorină minerală sau prin amestecarea în conductă, în care cele două componente ajung simultan la camionul-cisternă.

(23)

Pentru a identifica în mod clar diversele tipuri de amestecuri de biomotorină, există un sistem recunoscut internațional, cunoscut sub numele de factorul „B”, care prevede cantitatea exactă de biomotorină în orice amestec de biomotorină: de exemplu, un amestec care conține „X” % biomotorină ar fi etichetat B„X”, în timp ce biomotorina pură este denumită B100, însemnând 100 % biomotorină. În SUA, se obișnuia să se amestece 99 % (7) biomotorină și 1 % motorină minerală (B99) și să se vândă pe piață. Spre deosebire de motorina minerală, biomotorina pură ar trebui utilizată relativ repede și nu poate fi ținută în stoc mai mult de trei până la patru luni; altfel s-ar oxida și ar deveni necorespunzătoare pentru consum. Amestecarea biomotorinei cu motorină minerală permite păstrarea combustibilului pentru o perioadă mai îndelungată. Procentul de 1 % motorină minerală din B99 este suficient de toxic pentru a întârzia mucegăirea biomotorinei.

(24)

Ancheta a arătat că, în timp ce biomotorina și amestecurile cu concentrație ridicată de biomotorină (8) sunt, în general, destinate vânzării pe piața americană cu scopul de a fi amestecate în continuare, amestecurile cu concentrație scăzută de biomotorină (9) sunt, de obicei, produse spre a fi vândute pentru consum pe piața americană. Astfel, există în SUA o diferență între piața pentru amestecurile cu concentrație ridicată și piața pentru amestecurile cu concentrație scăzută.

(25)

Reclamația conținea elemente de probă prima facie care arătau că biomotorina și anumite amestecuri produse și vândute în SUA și exportate către Comunitate afectau situația economică a producătorilor de biomotorină din Comunitate care au depus reclamația. În conformitate cu caracteristicile producătorilor americani relevanți și ale pieței naționale, definiția produsului în cauză a intenționat să acopere biomotorina și atunci când este integrată în amestecurile de biomotorină relevante. Definiția produsului în cauză, astfel cum este menționată în avizul de inițiere și în considerentul (18) de mai sus, ar trebui clarificată în scopul de a identifica produsele la care ancheta intenționa să se refere.

(26)

Ancheta a arătat că majoritatea amestecurilor de biomotorină vândute pentru consumul direct în SUA sunt B20, adică amestecuri cu 20 % biomotorină, așa cum se explică în considerentul (22) de mai sus, care pot fi utilizate în cadrul Legii privind politica energetică din 1992 (10) B6, B5 și B2. Conform informațiilor accesibile publicului, orice motor diesel poate funcționa cu aceste amestecuri, practic fără modificări și păstrând garanția producătorilor de mașini. Atunci când se utilizează în amestecuri cu concentrație scăzută (între 2 % și 20 % biomotorină), performanțele amestecului sunt similare cu acelea ale motorinei minerale. Atunci când se folosește o varietate de biomotorină combustibilă peste B20 într-un motor, utilizatorul se poate confrunta cu o anumită scădere a puterii, torsiunii și a economiei de combustibil, iar garanția producătorilor de mașini nu s-ar aplica, în general, în cazul deteriorării motorului.

(27)

Ancheta a arătat că biomotorina pură și amestecurile cu concentrație ridicată nu sunt, în general, utilizate pentru consum direct în SUA. Biomotorina pură este, în general, destinată amestecului înainte de a fi vândută pe piață. Aceste varietăți se folosesc, în cele din urmă, în sectorul transporturilor drept combustibil pentru motoarele diesel ale vehiculelor rutiere precum mașinile, camioanele, autobuzele și, de asemenea, pentru trenuri. Biomotorina poate fi, de asemenea, utilizată drept combustibil pentru încălzire în cazanele casnice, comerciale sau industriale și drept combustibil pentru generatoarele electrice. În prezent, se testează posibilitatea de a utiliza amestecurile de biomotorină pentru aeronave.

(28)

Astfel, produsul vizat de anchetă ar trebui definit drept esteri monoalchilici de acid gras și/sau motorină parafinică obținută prin sinteză și/sau hidro-tratament, de origine non-fosilă, cunoscut în general sub denumirea de „biomotorină”, sub formă pură sau în amestecuri peste B20. Cu alte cuvinte, produsul în cauză se referă la biomotorina pură (B100) originară din SUA și la toate amestecurile peste B20, și anume amestecurile care conțin mai mult de 20 % biomotorină originară din SUA (denumit în continuare „produsul în cauză”). Se consideră că acest prag este corespunzător pentru a permite o distincție clară între diversele tipuri de amestecuri care sunt disponibile pe piața americană.

(29)

S-a constatat că toate tipurile de biomotorină și biomotorina care fac obiectul prezentei anchete, în ciuda diferențelor posibile în ceea ce privește materia primă folosită în producție sau a variațiilor în procesul de producție, au caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază identice sau foarte asemănătoare și se folosesc în aceleași scopuri. Variațiile posibile ale produsului în cauză nu îi modifică definiția de bază, caracteristicile sau percepția pe care diverse părți o au despre el.

(30)

Produsul în cauză se încadrează la codurile NC ex 3824 90 91, ex 3824 90 97, ex 2710 19 41, ex 1516 20 98, ex 1518 00 91 și ex 1518 00 99.

(31)

S-a constatat că produsele fabricate și vândute pe piața națională americană, care fac obiectul prezentei anchete, prezintă caracteristici de bază fizice, chimice și tehnice, precum și utilizări similare cu cele exportate din țara respectivă către piața comunitară. În mod similar, produsele fabricate de industria comunitară și vândute pe piața Comunității prezintă caracteristici de bază fizice, chimice și tehnice, precum și utilizări similare în comparație cu cele exportate în Comunitate din țara în cauză.

(32)

S-a afirmat că anumiți utilizatori, în special din Germania, utilizează în mod direct biomotorina pură (B100) ca o alternativă mai ieftină față de utilizarea motorinei minerale sau a amestecurilor obișnuite folosite pentru consum direct pe piața comunitară. Examinarea acestei reclamații a arătat că majoritatea vânzărilor realizate de producătorii comunitari pe piața comunitară erau destinate, în principal, societăților care amestecau biomotorina cu motorină minerală. Faptul că anumiți proprietari de parcuri de mijloace de transport revin la B100 este mai degrabă o excepție la nivel comunitar. Mai degrabă decât un înlocuitor pentru motorina minerală, biomotorina este un produs complementar pe piața comunitară.

(33)

Acest lucru nu schimbă faptul că diversele tipuri de produs în cauză fabricate în SUA și exportate în Comunitate sunt substituibile cu cele fabricate și vândute în Comunitate de către producătorii de biomotorină comunitari. Nu există nicio diferență semnificativă privind utilizările și percepția din partea agenților economici și a utilizatorilor de pe piață care să ducă la modificarea definiției produsului similar.

(34)

O parte interesată a susținut că produsul în cauză, în special biomotorina pură, are caracteristici fizice și chimice diferite față de biomotorina produsă în Comunitate. În timp ce producția comunitară de biomotorină s-ar baza pe ulei din semințe de rapiță, producătorii americani ar folosi numai ulei de soia. Prin urmare, aceste două tipuri de produse nu ar fi substituibile și nu ar concura în mod direct unele cu altele pe piața comunitară. Partea interesată a indicat în special faptul că proprietățile de fluidizare la rece și cifrele de iod ar fi diferite.

(35)

Comisia a anchetat această afirmație și a constatat următoarele:

(36)

Având în vedere că, pentru a fi „similare”, produsele nu trebuie în mod obligatoriu să fie identice din toate punctele de vedere, în conformitate cu articolul 1 alineatul (5) din regulamentul de bază, nu orice variație minoră în diversele tipuri de produse este suficientă pentru a schimba constatarea globală de similaritate între produsul în cauză și produsele comunitare similare.

(37)

Prin urmare, nu s-au constatat niciun fel de diferențe între diferitele tipuri de produs în cauză și produsele similare comunitare vândute pe piața comunitară, care ar putea duce la concluzia că produsele fabricate și vândute pe piața comunitară nu ar fi similare, având caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază identice sau foarte asemănătoare, cu tipurile de produs în cauză fabricate în SUA și exportate în Comunitate. Prin urmare, se concluzionează provizoriu că toate tipurile de biomotorină se consideră a fi similare în sensul articolului 1 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(38)

Pe baza informațiilor conținute în reclamație și a răspunsurilor la chestionarul Comisiei, au făcut obiectul anchetei următoarele programe federale, despre care se afirmă că ar implica acordarea de subvenții:

Programe federale

(39)

Pe baza informațiilor conținute în reclamație și a răspunsurilor la chestionarul Comisiei, au făcut, de asemenea, obiectul anchetei următoarele programe de stat, despre care se afirmă că ar implica acordarea de subvenții:

Programe de stat

(40)

În ceea ce privește celelalte programe de stat enumerate la punctul 3 în avizul de inițiere, după cum s-a explicat mai sus în considerentul (4), unele dintre acestea au fost excluse din anchetă în urma consultărilor pre-inițiere cu guvernul Statelor Unite ale Americii. În ceea ce privește programele de stat care au mai rămas, societățile cuprinse în eșantion și societatea despre care s-a menționat în considerentul (9) că i s-a acordat examinarea individuală au declarat că nu au obținut niciun fel de beneficii ca urmare a acestora în PA și nu s-a găsit nicio dovadă a contrariului. Prin urmare, s-a decis provizoriu că nu există motive de continuare a anchetei cu privire la aceste programe în cadrul prezentei anchete.

(41)

Titlul 26, secțiunea 40A din Codul SUA (US Code-U.S.C) reprezintă temeiul juridic al unui program de credit pentru taxe adresat producătorilor de amestecuri de biomotorină, vânzătorilor cu amănuntul și utilizatorilor finali. Pe baza acestuia se acordă următoarele credite pentru biomotorină combustibilă:

(42)

Creditul pentru impozitul pe venit pentru micii producători de biomotorină agricolă este un credit fiscal care se adresează numai micilor producători de biomotorină agricolă. Acest program este abordat în continuare în considerentele (64)-(72) de mai jos.

(43)

Secțiunea 202 litera (a) a Legii pentru îmbunătățirea și extinderea energiei (Energy Improvement and Extension Act) din 2008 prevede disponibilitatea creditelor fiscale menționate mai sus în considerentul (41) până la 31 decembrie 2009.

(44)

Pentru a fi eligibilă să primească creditul pentru amestecul de biomotorină menționat mai sus în considerentul (41) la punctul (i), o societate trebuie să producă un amestec de biomotorină și motorină combustibile, amestec care se vinde drept combustibil sau pentru a fi folosit drept combustibil. Persoana care solicită stimulentul trebuie să obțină un certificat din partea producătorului sau importatorului de biomotorină prin care se identifică produsul și procentajul de biomotorină și biomotorină agricolă din produs. Acest credit ia forma unui credit pentru acciză sau, în cazul în care obligația societății în ceea ce privește accizele este mai mică decât creditul total pentru accize, societatea poate solicita creditul rămas drept credit rambursabil pentru impozitul pe venit. Un credit rambursabil pentru impozitul pe venit este un credit dedus din impozitul pe venit al contribuabilului sau o plată directă. Acesta este rambursabil pentru că excesul de credit poate fi distribuit contribuabilului sub forma unei plăți directe în numerar în cazul în care creditul este mai mare decât obligația fiscală a persoanei.

(45)

Creditul pentru biomotorină menționat mai sus în considerentul (41) la punctul (ii) este un credit nerambursabil pentru impozitul pe venit pentru vânzătorii cu amănuntul sau pentru utilizatorii finali de biomotorină curată (pură). Creditul pentru biomotorină pură este disponibil numai pentru persoana care introduce galonul de biomotorină curată în rezervorul de combustibil al unui vehicul sau îl folosește drept combustibil. Ar trebui să se remarce că și producătorii de biomotorină care își fabrică ei înșiși biomotorina, pot primi acest credit. Astfel, pentru a solicita creditul, producătorul de biomotorină trebuie să acționeze fie ca vânzător cu amănuntul (introducând galonul de biomotorină în rezervorul de combustibil al utilizatorului final), fie ca utilizator final (de exemplu introducând biomotorina în propriile sale vehicule).

(46)

În ceea ce privește creditul pentru biomotorină referitor la biomotorina neamestecată (curată), vânzătorul cu amănuntul (sau un producător de biomotorină care acționează ca vânzător cu amănuntul) sau utilizatorul final de biomotorină neamestecată poate solicita 1,00 dolar pentru fiecare galon de biomotorină agricolă neamestecată (curată) sau 0,50 dolari pentru fiecare galon de altă biomotorină neamestecată (curată) drept credit nerambursabil pentru impozitul pe venit general al întreprinderii. Un credit nerambursabil pentru impozitul pe venit general al întreprinderii este un credit dedus din impozitul pe venit al întreprinderii. Acesta este nerambursabil pentru că, în cazul în care creditele obținute de întreprindere depășesc obligația fiscală a acesteia, excesul de credit nu poate fi distribuit întreprinderii sub forma unei plăți directe în numerar.

(47)

Ancheta a arătat că niciuna dintre societățile incluse în eșantion și nici societatea căreia i s-a acordat examinarea individuală după cum s-a menționat în considerentul (9) nu au beneficiat de creditul pentru biomotorină referitor la biomotorina neamestecată (curată). Prin urmare, nu se continuă evaluarea acestei părți a programului (creditul pentru biomotorină) în contextul prezentei anchete.

(48)

Toate companiile care au făcut obiectul anchetei au primit credite fiscale sub forma creditului pentru amestecul de biomotorină referitor la amestecurile de biomotorină vândute pentru a fi utilizate drept combustibil.

(49)

Biomotorina amestecată cu motorină minerală combustibilă este îndreptățită la un credit pentru acciza pe amestecul de biomotorină sau la un credit pentru impozitul pe venit. Creditul în vigoare în perioada de anchetă a fost de 1,00 dolar pentru fiecare galon de biomotorină agricolă neamestecată (11), sau 0,50 dolari (12) pentru fiecare galon de altă biomotorină neamestecată folosită în amestecul combustibil. Astfel, creditul fiscal final pentru combustibilul amestecat depinde de proporția de biomotorină pe care acesta o conține. Cerința minimă și practica în cele mai multe cazuri este să se adauge 0,1 % motorină minerală la 99,9 % biomotorină (acest produs amestec este denumit B99 în SUA), pentru că, în acest fel, se asigură obținerea creditului fiscal maxim. Proporția de biomotorină într-un produs amestec îndreptățește acordarea creditului fiscal (de exemplu 100 de galoane de B99 vor conține 99,9 galoane de biomotorină și vor îndreptăți acordarea unui credit fiscal de 99,90 dolari). Transformarea biomotorinei dintr-un produs pur (B100) într-un produs amestec (B99) reprezintă un proces simplu. Acesta presupune adăugarea de 0,1 % motorină minerală în biomotorina pură și nu rezultă într-o transformare majoră a produsului în cauză. Activitatea de amestecare este cea care aduce eligibilitatea pentru credit.

(50)

Producătorii de biomotorină pot solicita stimulentul atunci când ei înșiși execută o activitate de amestecare. Producătorul trebuie să amestece biomotorina curată cu motorină minerală combustibilă. În ceea ce privește îndreptățirea la stimulent, nu există diferențe între biomotorina amestecată destinată vânzării interne și vânzarea la export.

(51)

Societățile care nu produc dar cumpără biomotorină pură și o introduc într-un amestec de biomotorină sunt și ele îndreptățite la creditul fiscal. Astfel de societăți trebuie să obțină un certificat din partea producătorului de biomotorină (sau, după caz, din partea oricăror revânzători care intervin pe parcurs) prin care producătorul certifică efectiv faptul că nu a solicitat credit fiscal. Acest certificat este transferabil și îndreptățește posesorul la un credit fiscal de 1 dolar pentru fiecare galon de biomotorină curată.

(52)

Stimulentul poate fi solicitat fie sub forma unui credit dedus din accize sau din obligația de impozit pe venit, fie sub forma unei plăți directe în numerar. Valoarea totală a stimulentului rămâne aceeași (1 dolar pentru fiecare galon) fie că stimulentul este solicitat sub forma unui credit pentru accize, a unui credit pentru impozitul pe venit, a unei plăți directe către contribuabil sau sub forma oricărei combinații dintre aceste elemente.

(53)

În perioada de anchetă, cele mai multe dintre societăți au primit plăți directe pe baza cantităților de biomotorină amestecată, în timp ce altele au primit atât o reducere de impozit (în sensul în care creditul pentru amestecul de biomotorină a fost folosit parțial pentru acoperirea unei obligații în ceea ce privește accizele sau impozitul pe venit), cât și o plată directă. Pentru societățile vizate, obligațiile fiscale au fost mici în comparație cu cuantumul creditului pentru amestecul de biomotorină solicitat; prin urmare, cea mai mare parte a stimulentului s-a acordat sub forma unei plăți directe și un cuantum mai mic sub forma unei reduceri de impozit.

(54)

U.S.C prevede acordarea creditului pentru amestecul de biomotorină doar în cazul în care societatea (producătorul de amestecuri) care realizează amestecul de biomotorină și motorină minerală obține un certificat (denumit în continuare „certificat pentru biomotorină”) din partea producătorului de biomotorină, în care producătorul certifică, inter alia, cantitatea de biomotorină la care se referă certificatul și dacă biomotorina este biomotorină agricolă sau un alt fel de biomotorină decât biomotorina agricolă. Dacă o societate producătoare de biomotorină amestecă ulterior biomotorina respectivă cu motorină minerală și solicită creditul fiscal, societatea respectivă va depune certificatul pentru biomotorină împreună cu documentația necesară pentru solicitarea de credit. O persoană care primește un certificat pentru biomotorină și vinde ulterior biomotorina fără să producă un amestec de motorină trebuie să transmită certificatul pentru biomotorină cumpărătorului, împreună cu o „declarație a revânzătorului de biomotorină”. Cu alte cuvinte, societatea care produce amestecul și solicită creditul fiscal poate obține certificatul pentru biomotorină fie direct, de la producătorul de biomotorină, fie indirect, de la un revânzător de biomotorină. Astfel, certificatul este transferabil și îndreptățește purtătorul la un credit fiscal de 1,00 dolar pentru fiecare galon de biomotorină folosit de către cel care solicită creditul la producerea oricărui amestec de biomotorină.

(55)

Ancheta a scos în evidență că exista o diferență clară de preț între biomotorina pură (B100) și biomotorina amestecată (B99). Cu toate că singura diferență între cele două tipuri de produse este adăugarea de 0,1 % motorină minerală combustibilă pentru a crea B99, vânzările de B100 erau, în zonă, mai scumpe cu 1 dolar pe galon decât B99. Piața americană a biomotorinei părea să fie foarte transparentă. Operatorii economici de pe piața biomotorinei din Statele Unite ale Americii știu că producătorii de amestecuri de biomotorină primesc un credit fiscal de 1 dolar pe galon. Pentru unele dintre societățile incluse în eșantion, facturile pentru vânzarea de B100 pe piața internă precizau atât prețul produsului, cât și creditul producătorului de amestec, așadar creditul era efectiv vândut cumpărătorului de B100. Pe această bază, se consideră că toate tipurile de biomotorină sunt subvenționate prin intermediul acestui credit fiscal.

(56)

Creditul pentru amestecul de biomotorină trebuie să fie considerat drept un stimulent fiscal fie că se plătește în numerar, fie că se scade din obligațiile fiscale.

(57)

Se consideră că acest program este o subvenție în sensul articolului 2 alineatul (1) litera (a) liniuța (i) și articolului 2 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază, având în vedere că programul prevede o contribuție financiară din partea guvernului Statelor Unite ale Americii sub forma unor subvenții directe (plăți în numerar) și sub forma anulării unor încasări publice care în mod normal sunt exigibile (compensare fiscală). Stimulentele reprezintă un beneficiu pentru societățile care le primesc.

(58)

Programul se limitează la societățile implicate în industria biomotorinei și se consideră, prin urmare, că este specific, conform articolului 3 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază și, prin urmare, că poate face obiectul unor măsuri compensatorii.

(59)

Creditul pentru amestecul de biomotorină s-a acordat prin referire la cantitățile de biomotorină folosite într-un amestec, respectiv 1,00 dolar pentru fiecare galon, având în vedere că toate societățile vizate au folosit biomotorină agricolă. Valoarea totală a beneficiului în PA s-a calculat atribuind 1,00 dolar pentru fiecare galon de biomotorină curată vândut în PA, fie că vânzarea s-a făcut sub formă de biomotorină pură (B100), fie în cadrul unui amestec. Pentru stabilirea beneficiului, la calculul valorii subvenției s-a ținut cont de cantitatea de motorină minerală adăugată în cadrul unui amestec.

(60)

Unul dintre producătorii de biomotorină incluși în eșantion a primit indirect beneficii în cadrul acestui program, pentru că a folosit un sistem de factoring pentru a încasa creditul pentru biomotorină la care era îndreptățit. Amestecul a fost externalizat la o societate neafiliată care a solicitat creditul și l-a plătit apoi în numerar societății vizate, mai puțin un comision de factoring.

(61)

Valoarea subvenției s-a alocat în funcție de totalul vânzărilor produsului în cauză în PA.

(62)

Produsele comercializate au fost excluse din calculul de mai sus.

(63)

Valoarea subvențiilor care pot face obiectul unor măsuri compensatorii obținute prin acest program, exprimată ad valorem pentru societățile care au făcut obiectul anchetei, a fost cuprinsă între 28,4 % și 41,1 %.

(64)

Titlul 26, U.S.C, secțiunea 40A reprezintă temeiul juridic și pentru un credit pentru impozitul pe venit pentru micii producători de biomotorină agricolă.

(65)

Acest program este disponibil numai pentru micii producători de biomotorină agricolă curată. Orice producător de amestecuri sau comerciant care achiziționează, dar nu produce biomotorină, nu este eligibil pentru acest credit. Un mic producător este orice persoană a cărei capacitate de producție nu depășește 60 de milioane de galoane de biomotorină agricolă pe an. Micul producător de biomotorină agricolă poate solicita un credit nerambursabil pentru impozitul pe venit general al întreprinderii de 0,10 dolari pentru fiecare galon de biomotorină agricolă produs. Producția calificată a unui producător nu poate depăși 15 milioane de galoane în orice an fiscal. Pentru ca producătorul să solicite creditul, biomotorina agricolă trebuie să fie folosită drept combustibil, vândută spre a fi folosită drept combustibil sau folosită pentru realizarea unui amestec combustibil de biomotorină și motorină, folosit drept combustibil sau vândut spre a fi folosit drept combustibil.

(66)

Solicitările de credit nerambursabil pentru impozitul pe venit general al întreprinderii se depun anual, atunci când solicitantul depune declarația de venit. Creditul pentru fiecare galon de biomotorină produs de către solicitant în timpul anului fiscal relevant, până la un maxim de 15 milioane de galoane, se scade din obligația de impozit pe profit a solicitantului. În cazul în care obligația fiscală a solicitantului este mai mică decât valoarea creditului solicitat, valoarea în exces se poate transfera la anii fiscali următori.

(67)

În perioada de anchetă, una dintre societățile din eșantion a beneficiat de acest program. Societatea a folosit creditul pentru a-și reduce obligația fiscală.

(68)

Se consideră că acest program este o subvenție în sensul articolului 2 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază, având în vedere că programul prevede o contribuție financiară din partea guvernului Statelor Unite ale Americii sub forma anulării unor încasări publice care în mod normal sunt exigibile. Stimulentul reprezintă un beneficiu pentru societățile care îl primesc.

(69)

Programul se limitează la societățile care fabrică biomotorină și se consideră, prin urmare, că este specific, conform articolului 3 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază și, prin urmare, că poate face obiectul unor măsuri compensatorii.

(70)

Valoarea subvenției s-a calculat pe baza valorii reducerii impozitului pe venit pentru anul fiscal care s-a încheiat în perioada de anchetă.

(71)

Valoarea subvenției (numărător) s-a alocat apoi în funcție de totalul vânzărilor produsului în cauză în PA.

(72)

Societatea în cauză a obținut prin acest program, în perioada de anchetă, subvenții de 0,4 %.

(73)

Programul pentru bioenergie al Departamentului agriculturii din SUA (denumit în continuare „USDA”) a fost inițial autorizat și finanțat de către Corporația creditului pentru produse de bază a USDA (denumită în continuare „CCC”) sub autoritatea generală conferită acesteia prin secțiunea 5 a Legii de constituire a CCC (CCC Charter act), inclus în Codul SUA la titlul 15, capitolul 15, subcapitolul II, secțiunea 714c litera (e). Statutul respectiv stabilește scopurile exclusive pentru care CCC este autorizată prin lege să își exercite puterile generale. În mod specific, programul s-a bazat pe autoritatea conferită de secțiunea 5 litera (e) a legii, care autorizează CCC să:

„Intensifice consumul domestic de produse agricole de bază (altele decât tutunul) prin extinderea sau sprijinirea extinderii piețelor interne sau prin dezvoltarea sau sprijinirea dezvoltării de piețe noi și suplimentare, facilități de comercializare și utilizări pentru astfel de produse.”

(74)

CCC a publicat o reglementare finală prin care a stabilit norme pentru program, codificate în Codul de reglementări federale la numărul 7 C.F.R. § 1424.

(75)

După cum s-a prevăzut inițial, CCC a folosit secțiunea 5 litera (e) pentru finanțarea programului numai până în anul fiscal 2002 inclusiv (13). Totuși, în 2002, Congresul american a autorizat în mod specific și a finanțat continuarea programului până în anul fiscal 2006, inclusiv.

(76)

Programul s-a derulat de la 1 decembrie 2000 până în iunie 2006. Acesta a fost administrat de către Agenția pentru servicii agricole (Farm Service Agency–FSA) a USDA.

(77)

În timpul derulării programului, toți producătorii comerciali de bioenergie au fost eligibili pentru participare. Producătorilor li s-a cerut să prezinte dovezi de producție, precum și dovezi de cumpărare și folosire a produselor agricole de bază în legătură cu producția respectivă. În mod special, producătorilor de biomotorină li s-a cerut să producă și să vândă biomotorină la scară comercială.

(78)

Statutul a definit „biomotorina” drept un ester monoalchil care respectă un standard corespunzător al Societății americane pentru testare și materiale. Pentru a fi eligibil, un producător trebuia să îndeplinească anumite cerințe în ceea ce privește ținerea evidenței și să prezinte informațiile cerute, precum și să acorde CCC permisiunea să verifice informațiile respective. Reglementările relevante prevedeau detaliile procedurilor care trebuiau să fie urmate pentru participarea la program, cererile pentru plăți și procedurile de raportare pe care beneficiarii trebuiau să le urmeze pentru a fi eligibili pentru plăți.

(79)

Statutul din 2002 a stabilit că produsele de bază eligibile care puteau fi folosite pentru producerea de bioenergie (fie biomotorină, fie etanol combustibil) includeau:

(80)

Conform autorităților din Statele Unite ale Americii, majoritatea producătorilor de biomotorină care au primit stimulente în cadrul acestui program au folosit boabele de soia.

(81)

Toți producătorii comerciali de biomotorină au fost eligibili pentru participare, cu condiția să urmeze procedurile de cerere și de raportare descrise mai sus. Guvernul nu a făcut nicio selecție, alta decât îndeplinirea criteriilor de eligibilitate.

(82)

În fiecare an fiscal, producătorii de biomotorină puteau să se înscrie la program completând formularele relevante. După înscriere, producătorii de biomotorină înaintau cereri trimestriale pentru plata stimulentelor. Producătorii de biomotorină trebuiau să prezinte documente doveditoare a achiziționării nete de produse de bază eligibile și a producției nete de biomotorină în perioadele relevante.

(83)

Programul a făcut plăți producătorilor de biomotorină pe baza unei combinații între producția lor de bază de biomotorină și sporul de producție de biomotorină în perioada corespunzătoare a anului fiscal anterior. Pentru anul fiscal 2006, societățile au primit stimulente numai datorită creșterii producției de biomotorină. Pe baza producției de biomotorină a fiecărui beneficiar și pe baza sporului de producție de biomotorină din produse agricole de bază eligibile, USDA a calculat valoarea plăților conform prevederilor regulamentare.

(84)

Având în vedere că programul s-a încheiat în iunie 2006, niciuna dintre societățile incluse în eșantion sau societatea menționată în considerentul (9) căreia i s-a acordat examinarea individuală nu au primit stimulente în cadrul acestui program în perioada de anchetă. În timpul derulării programului, trei dintre societățile cuprinse în eșantion au primit plăți în perioada 2002-2006. Una dintre societăți a primit plăți directe din partea FSA. O altă societate a primit plăți indirecte în cadrul acestui program, pentru că o societate care a beneficiat de pe urma acestui program a transferat o parte din sumele primite unei societăți cuprinse în eșantion pe baza unui acord de împărțire a profitului asociat unor aranjamente de transfer între cele două societăți. O a treia societate a primit numai o sumă mică în anul fiscal 2006.

(85)

S-a constatat că s-au acordat în cadrul acestui program stimulente anumitor producători de biomotorină în cursul mai multor ani, pe baza producției de biomotorină realizată de aceștia și că a existat, în mod evident, o contribuție financiară din partea guvernului SUA sub formă de subvenții specifice industriei biomotorinei. Se consideră, cu toate acestea, că aceste subvenții sunt recurente și se acordă în anumiți ani; în consecință, nu s-a înregistrat niciun beneficiu în perioada de anchetă.

(86)

S-a constatat, de asemenea, că programul a fost reintrodus pentru anul fiscal 2009 (octombrie 2008-septembrie 2009). Cu toate acestea, având în vedere că perioada de anchetă este cuprinsă între aprilie 2007 și martie 2008, nu există motive să se compenseze orice beneficii care ar putea rezulta din reintroducerea programului.

(87)

În statul Illinois, „taxa pe vânzări” cuprinde două taxe separate dar complementare. Un vânzător cu amănuntul de proprietate personală tangibilă (14) are obligația să plătească o Taxă de ocupație pentru vânzătorii cu amănuntul (Retailers' Occupation Tax-ROT) (denumită în continuare „ROT”), iar cumpărătorul de proprietate personală tangibilă are obligația să plătească o taxă de utilizare (Use Tax) corespunzătoare.

(88)

Temeiul juridic pentru ROT este 35 Illinois Compiled Statutes-ILCS (denumită în continuare „ILCS”), capitolul 120, secțiunea 2, în timp ce temeiul juridic pentru taxa de utilizare este 35 ILCS, capitolul 105, secțiunile 3-45. În conformitate cu dispozițiile primului text, „se impune o taxă asupra persoanelor angajate în întreprinderea de vânzare cu amănuntul a proprietăților personale tangibile...”. Dispozițiile celui de-al doilea text precizează că vânzătorii cu amănuntul „colectează taxa de la utilizatori adăugând valoarea acesteia la prețul de vânzare al proprietății tangibile, atunci când aceasta este vândută spre folosință, ...”.

(89)

Rata ROT în PA a fost 6,25 % din veniturile brute din vânzările de proprietăți personale tangibile realizate în contextul întreprinderii, plus orice taxe locale aplicabile în unitățile administrative (counties) din Illinois (35 ILCS, capitolul 120, secțiunile 2-10).

(90)

Rata taxei de utilizare în PA a fost 6,25 % fie din prețul de vânzare, fie din valoarea echitabilă de piață, după caz, a proprietății personale tangibile, plus orice taxe locale aplicabile în unitățile administrative (counties) din Illinois (35 ILCS, capitolul 105, secțiunile 3-10).

(91)

Concret, o societate care ar colecta taxa de utilizare pentru vânzările sale ar plăti această taxă Departamentului pentru venituri din Illinois (Illinois Department of Revenue) în calitate de ROT.

(92)

În ceea ce privește impunerea ROT pentru biomotorină și amestecuri de biomotorină, 35 ILCS, capitolul 120, secțiunile 2-10 prevede că veniturile din vânzările realizate pe data de 1 iulie 2003 sau după această dată și pe data de 31 decembrie 2013 și înainte de această dată

(93)

În ceea ce privește impunerea taxei de utilizare pentru biomotorină și amestecurile de biomotorină, se aplică aceleași exceptări parțiale/depline ca și cele pentru ROT de mai sus (35 ILCS, capitolul 105, secțiunile 3-10).

(94)

Exceptările de la ROT și taxa de utilizare sunt prevăzute, de asemenea, în legislația menționată anterior pentru veniturile din vânzarea altor produse.

(95)

Orice vânzător cu amănuntul sau cumpărător de biomotorină combustibilă este eligibil pentru a solicita exceptările menționate anterior în considerentele (92) și (93).

(96)

Dispozițiile de exceptare menționate anterior în considerentele (92) și (93) prevăd că taxa de utilizare nu se colectează pentru vânzările cu amănuntul de biomotorină/amestecuri de biomotorină. În virtutea faptului că vânzările cu amănuntul de biomotorină/amestecuri de biomotorină sunt exceptate de la taxa de utilizare, societățile care vând biomotorină/amestecuri de biomotorină (inclusiv fabricanții/producătorii de amestecuri) vânzătorilor cu amănuntul nu au obligația de a plăti ROT pentru vânzările lor de biomotorină/amestecuri de biomotorină.

(97)

Este evident că exceptarea de la taxa de utilizare și ROT se obține ca rezultat al vânzărilor cu amănuntul de biomotorină/amestecuri de biomotorină. Având în vedere aceasta, beneficiul ca urmare a exceptărilor revine consumatorilor produsului. În aceste condiții, în conformitate cu articolul 1 alineatul (1) din regulamentul de bază, nu se poate impune nicio taxă compensatorie în scopul contracarării acestei subvenții, având în vedere că ea nu s-a acordat, direct sau indirect, pentru fabricarea, producerea, exportul sau transportul produsului în cauză.

(98)

Una dintre societățile cooperante incluse în eșantion nu a colectat taxa de utilizare asupra vânzărilor sale de biomotorină/amestecuri de biomotorină către vânzătorii cu amănuntul și, în consecință, nu a plătit ROT pentru aceste vânzări. Totuși, având în vedere concluziile la care s-a ajuns în considerentul (97) de mai sus, se consideră că această companie nu a obținut niciun beneficiu care să poată face obiectul unor măsuri compensatorii.

(99)

În 2002, conform legislației statului Missouri (denumită în continuare „RSMo”) (capitolul 142, secțiunea 142.031), s-a stabilit Fondul de stimulare a producătorilor calificați de biomotorină în Missouri „Missouri Qualified Biodiesel Producer Incentive Fund” (denumit în continuare „fondul”). Scopul fondului este de a „…oferi subvenții economice producătorilor calificați de biomotorină din Missouri”.

(100)

În fiecare an fiscal (care începe la 1 iulie și se încheie la 30 iunie în anul următor), Departamentul agriculturii din Missouri disponibilizează producătorilor calificați de biomotorină din Missouri (denumiți în continuare „MQBP”) toate fondurile disponibilizate pentru fond de către legislativul statului Missouri și legalizate prin semnătura guvernatorului statului Missouri.

(101)

Având în vedere că la începutul PA (1 aprilie 2007) un MQPB era o instalație care producea biomotorină și

(102)

Aceste criterii de eligibilitate au fost modificate, cu efect de la 28 august 2007, înlocuindu-se punctul (iii) de mai sus cu textul următor și adăugând condiția adițională (iv) de mai jos:

(103)

Pentru a obține o subvenție din partea fondului, un MQPB trebuie, inter alia, să fie licențiat. Se emite o licență pentru un MQPB atunci când acesta îndeplinește criteriile mai sus menționate și prezintă informații suplimentare Departamentului agriculturii din statul Missouri (denumit în continuare „MDA”), inclusiv numărul USEPA al societății, numărul de identificare a angajatorului federal, etc. Licența intră în vigoare de la data la care s-au primit toate informațiile solicitate și acestea au fost aprobate de către MDA și expiră atunci când MQPB a primit subvenții timp de 60 de luni sau nu mai îndeplinește criteriile de eligibilitate.

(104)

Odată ce s-a emis o licență, un MQBP poate solicita o subvenție de stimulare a producătorului, cerând de la MDA, Fondul de stimulare a producătorilor calificați de biomotorină, un formular de cerere pentru subvenții lunare. Pentru a obține o subvenție de stimulare a producătorului într-o anumită lună, un MQBP trebuie să completeze formularul de cerere de subvenție special destinat.

(105)

MQBP trebuie să depună formularul de cerere de subvenție completat la MDA nu mai târziu de 15 zile după ultima zi a lunii pentru care se solicită subvenția. Cererile depuse după acest termen limită se resping automat.

(106)

Valoarea fiecărei subvenții lunare se calculează determinând mai întâi numărul de galoane de biomotorină calificată fabricată din produse agricole din Missouri în luna precedentă a anului fiscal, conform certificării de către MDA. Numărul respectiv se multiplică apoi cu creditul pentru fiecare galon stabilit în secțiunea 142.031, RSMo (legislație statală) și în titlul 2 din Code of State Regulations (denumit în continuare „CSR”) 110-2.010. Fiecare MQBP este eligibil pentru o subvenție totală pentru orice an fiscal, egală cu 0,30 dolari pentru fiecare galon din primele 15 milioane de galoane de biomotorină calificată fabricată din produse agricole din Missouri în anul fiscal respectiv, plus 0,10 dolari pentru fiecare galon pentru următoarele 15 milioane de galoane de biomotorină calificată produsă din produse agricole din Missouri în anul fiscal respectiv. Orice cantitate de astfel de biomotorină calificată produsă de către un MQBP care depășește 30 de milioane de galoane într-un an fiscal nu se aplică la calculul unei subvenții.

(107)

Dacă fondurile disponibile sunt insuficiente pentru ca tuturor MQBP să li se plătească subvenția lunară maximă permisă conform legislației, fondurile disponibile vor fi împărțite în așa fel încât fiecare MQBP să primească o parte a fondurilor proporțională cu producția eligibilă de biomotorină a tuturor MQBP pentru luna respectivă.

(108)

MDA face toate eforturile pentru a plăti toate subvențiile pentru o anumită lună în 30 de zile de la primirea și aprobarea formularului de cerere de subvenție.

(109)

Se consideră că acest program este o subvenție în sensul articolului 2 alineatul (1) litera (a) punctul (i) din regulamentul de bază, având în vedere că programul prevede o contribuție financiară din partea autorităților publice ale statului Missouri (15) sub forma unor subvenții directe. Subvențiile reprezintă un beneficiu pentru societățile care le primesc.

(110)

Programul se limitează la producătorii de biomotorină și se consideră, prin urmare, că este specific, conform articolului 3 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază și, prin urmare, că poate face obiectul unor măsuri compensatorii.

(111)

Unul dintre exportatorii cooperanți incluși în eșantion au beneficiat de pe urma acestui program în PA. Valoarea subvențiilor primite în PA a fost alocată pentru totalul vânzărilor de produs în cauză în PA. Valoarea subvențiilor care pot face obiectul unor măsuri compensatorii obținute prin acest program, exprimată ad valorem pentru această societate este 3,8 %.

(112)

Programul PACE pentru biocombustibili, care a început să funcționeze în iulie 2007, a fost precedat de Programul de credit al parteneriatului pentru biomotorină de susținere a expansiunii comunitare („PACE pentru biomotorină”, care a funcționat în perioada iulie 2005-iunie 2007).

(113)

Programul PACE pentru biomotorină a fost instituit de către legislativul din Dakota de Nord prin adoptarea, în 2005, a actului 6-09.17 din Codul secolului din Dakota de Nord (denumit în continuare „N.D.C.C”) „Parteneriat pentru biomotorină de susținere a expansiunii comunitare” („Biodiesel Partnership in Assisting Community Expansion”). Prin intermediul acestui act, s-a înființat un fond al parteneriatului pentru biomotorină de susținere a expansiunii comunitare (denumit în continuare „fondul”).

(114)

În 2007, ca urmare a adoptării în Senat a Legii nr. 2180, mai sus menționatul act 6-09.17 N.D.C.C a fost modificat, iar programul PACE pentru biomotorină a fost modificat cu începere din luna iulie 2007 și a fost redenumit programul PACE pentru biocombustibili.

(115)

Conform programului PACE pentru biomotorină, o instalație de producere a biomotorinei este eligibilă la finanțare din fond.

(116)

S-a definit o „instalație de producere a biomotorinei” drept „o corporație, o societate cu răspundere limitată, un parteneriat, o persoană sau o asociație implicată în producerea de motorină combustibilă care conține cel puțin 5 % biomotorină care îndeplinește specificațiile adoptate de către Societatea americană pentru testare și materiale”.

(117)

Finanțarea a luat forma unei compensări de dobândă (reducere a ratei dobânzii impuse) pentru împrumuturile acordate de către o instituție financiară (comercială) principală în colaborare cu Banca Dakotei de Nord. Banca menționată este o instituție a statului Dakota de Nord. Beneficiarii de împrumuturi puteau să primească o reducere a dobânzii de 5% față de rata nominală. O instalație individuală pentru producerea biomotorinei se putea califica pentru o valoare maximă totală de 400 000 de dolari destinată reducerii de dobândă pentru fiecare împrumut.

(118)

Programul PACE pentru biocombustibili a fost înființat pentru reducerea ratei dobânzii împrumuturilor pentru instalațiile de producere a biomotorinei și etanolului, pentru operațiunile cu animale vii, vânzătorii cu amănuntul de biocombustibili și instalații de manipulare a semințelor. Instalațiile de producerea a biomotorinei care îndeplinesc criteriile relevante sunt eligibile pentru participarea la program.

(119)

Sumele alocate fondului se folosesc pentru reducerea ratei dobânzii plătite de debitor pentru împrumuturi acordate de către un creditor local și de Banca Dakotei de Nord (BND), instituție publică aflată în proprietatea statului Dakota de Nord. Împrumutul este acordat prin intermediul unei instituții de creditare locale – bancă, economii și împrumuturi, sindicat de credit sau servicii de credit agricol – care vor solicita participarea BND. Instituțiile locale de creditare pot fi atât publice, cât și private. Împreună cu debitorul, creditorul și BND stabilesc termenii și condițiile împrumutului, inclusiv rata dobânzii. Creditorul principal solicită apoi utilizarea fondului pentru compensarea ratei dobânzii. De fapt, cererea se face de către un creditor principal (de obicei o bancă privată) către BND.

(120)

O societate plătește ratele de dobândă reduse creditorului principal. Creditorul principal primește apoi de la BND (din fond) diferența între rata dobânzii datorată în mod normal pe baza ratei „normale” a dobânzii și suma redusă plătită de către societate.

(121)

Punerea în aplicare atât a PACE pentru biomotorină cât și a PACE pentru biocombustibili se face după cum s-a arătat în cele două considerente precedente.

(122)

În ceea ce privește PACE pentru biomotorină și PACE pentru biocombustibili, există o contribuție financiară a autorităților statului Dakota de Nord, având în vedere că autoritățile fac plăți într-un mecanism de finanțare (fondul parteneriatului pentru biomotorină de susținere a expansiunii comunitare sau fondul parteneriatului pentru biocombustibili de susținere a expansiunii comunitare). Fondul menționat se folosește pentru finanțarea unei părți a plăților dobânzilor datorate de către o societate pentru împrumuturi. Eligibilitatea finanțării pentru ambele programe se limitează la, inter alia, fabricanții de biomotorină. În aceste condiții, ambele programe sunt specifice, în conformitate cu articolul 3 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază. Societățile care participă la acest program obțin un beneficiu sub forma reducerii plăților de dobândă.

(123)

O societate a obținut beneficii prin intermediul PACE pentru biomotorină în PA. Cu toate acestea, s-a considerat că beneficiul obținut de societatea respectivă este neglijabil, fiind mai mic de 0,1 %.

(124)

Temeiul juridic al taxei corporatiste din Dakota de Nord este conținut în Constituția Dakotei de Nord articolul X, §3 și N.D.C.C. §57-38-30. Creditul fiscal obținut prin acest program, disponibil pentru reconversia pentru producerea de biomotorină a echipamentelor se bazează pe N.D.C.C. §57-38-30.6.

(125)

Contribuabilul trebuie să fie o corporație supusă impozitului pe venit în Dakota de Nord.

(126)

Creditul pentru impozitul pe venit se aplică la obligația fiscală în valoare de 10 % pe an timp de cinci ani în funcție de costurile directe ale contribuabilului după 31 decembrie 2002. Costurile sunt costurile directe ale contribuabilului pentru adaptarea sau adăugarea de echipament pentru reconversia unei instalații existente sau adaptarea unei noi instalații de pe teritoriul statului în scopul producerii sau amestecării de motorină combustibilă care conține cel puțin un volum de 2 % de biomotorină combustibilă.

(127)

Acest program se limitează la contribuabilii care se angajează la adaptarea sau adăugarea de echipament pentru reconversia unei instalații existente sau adaptarea unei noi instalații de pe teritoriul statului în scopul producerii sau amestecării de motorină combustibilă care conține cel puțin un volum de 2 % de biomotorină combustibilă. Prin urmare, programul este specific, în conformitate cu articolul 3 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază. Se consideră că acest program este o subvenție în sensul articolului 2 alineatul (1) litera (a) punctul (i) din regulamentul de bază, având în vedere că un venit în mod normal datorat autorităților locale (impozit pe venit corporatist) este scutit sau nu se colectează. Obligația fiscală redusă a societății constituie un beneficiu.

(128)

O societate a profitat de pe urma acestui program în PA. Cu toate acestea, s-a considerat că beneficiul obținut de societatea respectivă este neglijabil, fiind mai mic de 0,1 %.

(129)

Creditul fiscal pentru amestecul de biomotorină combustibilă se bazează pe N.D.C.C. §57-38-01.22.

(130)

Contribuabilul trebuie să fie supus impozitului pe venit în Dakota de Nord și să dețină o licență valabilă acordată de către Biroul comisarului fiscal de stat (State Tax Commissioner's Office) pentru un furnizor de combustibil care amestecă biomotorină combustibilă în conformitate cu N.D.C.C. §57-43.2-05(1).

(131)

Un contribuabil este îndreptățit la un credit de reducere a obligației fiscale de 0,05 dolari pentru fiecare galon de amestec de biomotorină combustibilă, cu condiția ca biomotorina să fie în procent volumic de cel puțin 5 % (B5).

(132)

Se consideră că acest program este o subvenție în sensul articolului 2 alineatul (1) litera (a) punctul (i) din regulamentul de bază, având în vedere că un venit în mod normal datorat autorităților locale (impozit pe venit corporatist) este scutit sau nu se colectează. Obligația fiscală redusă a societății constituie un beneficiu.

(133)

O societate a profitat de pe urma acestui program în PA. Cu toate acestea, s-a considerat că beneficiul obținut de societatea respectivă este neglijabil, fiind mai mic de 0,1 %.

(134)

Conform Codului legislativ din Texas (Texan Code), combustibilii pentru motoare, inclusiv motorina combustibilă, fac obiectul unei accize de stat. Legea cere ca taxa de stat plătită pentru motorina combustibilă să fie adăugată la prețul de vânzare pentru fiecare vânzare consecutivă, astfel încât taxa să fie plătită în cele din urmă de către persoana care folosește sau consumă combustibilul. Biomotorina este considerată drept un produs distinct în legislația statului Texas. Acest produs nu este impozabil. Aceasta înseamnă că producătorii de biomotorină nu trebuie să colecteze nicio taxă de la cumpărător în numele Autorității fiscale de stat și nu trebuie să o transfere acesteia. S-a concluzionat că producătorii de biomotorină nu obțin un beneficiu din scutirea de taxe pentru etanol și amestecul de biomotorină și că, în condițiile în care oricine beneficiază în statul Texas de faptul că legislația decide să nu impună o taxă pentru un anumit produs, astfel de beneficii ajung la consumatorul final. În aceste condiții, se consideră că acest program nu poate face obiectul unor măsuri compensatorii.

(135)

Capitolul 16 al Codului agricol texan (Texan Agriculture Code); Reguli pentru programul de stimulare a etanolului și biomotorinei combustibile și Orientări pentru programul de stimulare a etanolului și biomotorinei combustibile.

(136)

Programul oferă subvenții pentru societățile eligibile producătoare de etanol și biomotorină. Un producător care dorește să primească subvenția trebuia să depună o cerere în care demonstrează că:

(137)

Programul a stabilit că producătorul care plătește un comision de 3,2 cenți pentru fiecare galon de biomotorină produsă într-o instalație înregistrată este îndreptățit să primească 20 de cenți pentru fiecare galon de biomotorină produsă în fiecare instalație înregistrată până la a zecea aniversare a datei de la care începe producția din instalație.

(138)

O instalație înregistrată trebuie să depună rapoarte lunare de producție și un raport trimestrial certificat de către un expert-contabil autorizat. Atunci când s-ar depune raportul trimestrial, instalația ar plăti, de asemenea, un comision de 3,2 cenți pentru fiecare galon. Valoarea acestui comision plătit se înmulțește cu 5,25 și stimulentul de 20 de cenți pentru fiecare galon se plătește instalației. Limita de producție pentru primirea stimulentului era de 18 milioane de galoane anual pe instalație.

(139)

Programul a început să funcționeze în septembrie 2003, dar primele plăți în cadrul acestuia nu s-au făcut decât în iunie 2006, deoarece nu s-au acordat fonduri până în anul fiscal septembrie 2005-august 2006. Programul nu a mai funcționat de la 31 august 2007, deoarece legislativul texan a încetat să îl mai finanțeze începând cu perioada bugetară 2008-2009 (septembrie 2007-august 2009). Din punct de vedere juridic, programul există în continuare în Texas. Mai mult, s-a stabilit că una dintre societățile vizate a profitat de beneficii de pe urma acestui program în perioada de anchetă.

(140)

Se consideră că acest program este o subvenție în sensul articolului 2 alineatul (1) litera (a) punctul (i) din regulamentul de bază, având în vedere că programul prevede o contribuție financiară din partea autorităților publice ale statului Texas sub forma unor subvenții directe. Subvențiile conferă un beneficiu societăților care le primesc în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Programul se limitează, inter alia, la producătorii de biomotorină și se consideră, prin urmare, că este specific, conform articolului 3 alineatul (2) litera (a) din regulamentul de bază și, prin urmare, că poate face obiectul unor măsuri compensatorii.

(141)

O societate a profitat de pe urma acestui program în PA. Valoarea subvenției s-a calculat pe baza valorii plăților primite în perioada de anchetă. Costurile necesare pentru obținerea subvenției au fost deduse din plățile primite pentru a se ajunge la valoarea subvenției folosită drept numărător, în conformitate cu articolul 7 alineatul (1) litera (a) din regulamentul de bază.

(142)

Valoarea subvenției s-a alocat apoi în funcție de totalul vânzărilor de biomotorină realizate de societatea în cauză în PA ca numitor corespunzător.

(143)

Societatea în cauză a obținut prin acest program, în perioada de anchetă, subvenții de 0,3 %.

(144)

Statul Washington oferă reduceri de taxe din taxa pentru afaceri și ocupații (denumită în continuare „taxa B&O”) și exceptări de la taxe din taxa pe proprietate și acciza pe concesiune.

(145)

Statul Washington nu are un sistem de impozit pe venit corporatist. În loc de aceasta, întreprinderile trebuie să plătească o taxă pentru afaceri și ocupații (taxa „B&O”), impusă asupra activităților de fabricare. Rata normală a taxei impuse pe activitățile de fabricare este de 0,484 %, dacă nu se specifică altfel în legislația statului Washington.

(146)

În ceea ce privește taxa pe proprietate, rata aplicabilă se determină prin numeroase jurisdicții care se suprapun și variază în diferitele jurisdicții fiscale locale din statul Washington. Totuși, media la nivel de stat este aproximativ 1,2 % din valoarea normală a pieței.

(147)

Acciza pe concesiune este o taxă impusă în loc de taxă pe proprietate atunci când proprietăți exceptate de la taxe, cum ar fi proprietăți portuare publice, sunt folosite de către o entitate neexceptată de la taxe, de exemplu o întreprindere creată pentru obținerea de profit. Rata este de 12,84 % din prețul contractului de închiriere.

(148)

Conform Codului revizuit al statului Washington (RCW) capitolul 82.04.260 alineatul (1) litera (e), rata taxei B&O pentru fabricanții de biocombustibili puri, inclusiv biomotorină, se reduce de la 0,484 % la 0,138 %. Această rată redusă se aplică până la 1 iulie 2009.

(149)

În ceea ce privește exceptările de la taxa pe proprietate și acciza pe concesiune, RCW capitolul 84.36.635 și RCW capitolul 82.29A.135 prevăd că proprietatea reală și personală calificată este exceptată de la taxa pe proprietate și acciza pe concesiune.

(150)

Toate cele trei exceptări/reduceri de taxe mai sus menționate se aplică fabricanților de biomotorină. Exceptările/reducerile sunt disponibile pe întreg teritoriul statului, fără alte limitări decât cerințele de eligibilitate.

(151)

În ceea ce privește eligibilitatea pentru reducerea taxei B&O, după cum s-a precizat mai sus, fabricanții de biomotorină sunt eligibili.

(152)

În ceea ce privește exceptările de la taxa pe proprietate și acciza pe concesiune, după cum s-a precizat mai sus, proprietatea reală și personală calificată este exceptată de la taxa pe proprietate și acciza pe concesiune. Proprietatea reală și personală calificată trebuie să fie utilizată în primul rând pentru fabricarea biocombustibililor puri. Proprietatea calificată include clădiri, utilaje și echipamente, alte proprietăți personale și terenuri asociate cu fabricarea de biocombustibili, dar nu și terenul folosit pentru cultivarea recoltelor. Clădirile și echipamentele trebuie să fie noi și nu pot să fi existat înainte de iulie 2003.

(153)

Pentru a beneficia de rata redusă a taxei B&O aplicabilă fabricanților de biomotorină, o societate eligibilă trebuie doar să raporteze valoarea vânzărilor de astfel de produse în declarația de venit relevantă.

(154)

Cererea pentru exceptările de la taxa pe proprietate și acciza pe concesiune trebuie să fie depusă până la 1 noiembrie în fiecare an. Cererea de exceptare la taxa pe proprietate se face prin intermediul evaluatorului la nivel local (county). Cererea pentru exceptarea de la acciza pe concesiune se face prin intermediul Departamentului pentru venituri.

(155)

Se consideră că acest program este o subvenție în sensul articolului 2 alineatul (1) litera (a) punctul (i) din regulamentul de bază, având în vedere că programul prevede o contribuție financiară din partea autorităților publice ale statului Washington sub forma unui venit în mod normal datorat autorităților locale (taxa B&O) care este scutit sau nu se colectează. Obligația fiscală redusă a unei societăți care participă la acest program constituie un beneficiu. Rata redusă a taxei B&O aplicabilă fabricanților de biocombustibili este specifică, având în vedere că se limitează la fabricanții de biocombustibili, inclusiv biomotorină și la anumite alte activități specificate și se consideră, prin urmare, că poate face obiectul unor măsuri compensatorii.

(156)

Niciuna dintre societățile incluse în eșantion nu a profitat de beneficii de pe urma exceptării de la taxa pe proprietate. În aceste condiții, nu s-au tras niciun fel de concluzii cu privire la această exceptare de la taxă. O societate a profitat de beneficii de pe urma exceptării de la acciza pe concesiune, dar valoarea beneficiilor a fost mai mică de 0,1 %, prin urmare s-a considerat că a fost neglijabilă. În aceste condiții, nu s-au tras niciun fel de concluzii cu privire la această exceptare de la taxă.

(157)

O societate a profitat de beneficii de pe urma programului de reducere a taxei B&O în PA. Valoarea subvenției s-a calculat prin aplicarea ratei reduse a taxei B&O veniturilor provenite din vânzarea biomotorinei produse de către societatea respectivă în PA. Valoarea subvenției, exprimată ca procent din volumul total al vânzărilor de biomotorină în PA a fost 0,7 %.

(158)

Valoarea subvențiilor care fac obiectul unor măsuri compensatorii în conformitate cu dispozițiile regulamentului de bază, exprimată ad valorem, variază între 29,1 % și 41,1 %, pentru societățile investigate.

(159)

În conformitate cu articolul 15 alineatul (3) din regulamentul de bază, marja de subvenție pentru societățile care au cooperat, neincluse în eșantion, calculată pe baza marjei de subvenție medii ponderate pentru societățile care au cooperat incluse în eșantion, se ridică la 36,0 %.

(160)

Cu privire la toți ceilalți exportatori din SUA, Comisia a stabilit mai întâi nivelul de cooperare. S-a realizat o comparație între totalul cantităților pentru export indicate în răspunsurile din eșantion, primite de la toți producătorii-exportatori cooperanți și totalul importurilor din SUA, astfel cum reiese din statisticile SUA referitoare la export. Procentul de cooperare constatat este de 81 %. Pe această bază, nivelul de cooperare a fost considerat ridicat. S-a considerat, prin urmare, că este oportun să se stabilească nivelul de subvenționare pentru producătorii-exportatori care nu au cooperat la nivelul celei mai mari subvenții constatate pentru producătorii-exportatori cooperanți incluși în eșantion, pentru a se asigura eficacitatea măsurilor.

(161)

Toate informațiile disponibile, inclusiv informațiile furnizate în reclamație și datele colectate de la producătorii comunitari înainte și după deschiderea anchetei au fost folosite în scopul de a stabili producția comunitară totală și sprijinul pentru anchetă.

(162)

Pe baza acestor informații, s-a constatat că producția comunitară totală era de aproximativ 5 400 000 de tone în timpul PA. S-a constatat că trei societăți aparținând aceluiași grup erau asociate cu producători-exportatori din SUA, iar grupul importa, de asemenea, cantități importante din produsul în cauză de la exportatorii săi asociați din SUA. Prin urmare, aceste societăți au fost excluse din noțiunea de producție comunitară în conformitate cu articolul 9 alineatul (1) și articolul 10 alineatul (8) din regulamentul de bază. În consecință, volumul producției pe baza căruia a fost stabilită situația s-a situat între 4 200 000 și 4 600 000 de tone.

(163)

S-a stabilit că societățile care au susținut reclamația și au fost de acord să coopereze în cadrul anchetei au reprezentat mai mult de 60 % din producția comunitară de biomotorină în PA indicată în considerentul (162). Societatea menționată mai jos, în considerentul (165), care nu a cooperat cu ancheta, nu a fost considerată drept susținătoare a reclamației. Se concluzionează că reclamația și ancheta sunt susținute de o proporție majoră a producției comunitare, în sensul articolului 9 alineatul (1) și al articolului 10 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(164)

Din cauza numărului mare de producători comunitari, s-a hotărât să se recurgă la eșantionare pentru a stabili existența unui prejudiciu important. S-au trimis formulare de eșantionare tuturor producătorilor potențiali ai produsului similar din Comunitate. Inițial, peste 40 de societăți au furnizat informații semnificative în formularele de eșantionare și au fost de acord să coopereze în cadrul procedurii. Cele trei societăți menționate în considerentul (162) nu au fost luate în considerare pentru eșantionare, din motivele menționate în considerentul respectiv.

(165)

Din societățile care au mai rămas, s-a selectat un eșantion de 11 societăți pe baza celui mai mare volum reprezentativ de producție și vânzări din cadrul Comunității, așa cum s-a indicat la considerentul (11) de mai sus. Un producător care a fost inițial luat în considerare pentru eșantion a trebuit să fie exclus pentru că nu a cooperat în cadrul anchetei. Cele zece societăți incluse în eșantion care au mai rămas au fost considerate reprezentative pentru întreaga producție comunitară.

(166)

În continuare, trimiterea la „industria comunitară” sau „producători comunitari incluși în eșantion” se referă la acești zece producători incluși în eșantion.

(167)

Așa cum s-a menționat în considerentul (17) de mai sus, examinarea tendințelor referitoare la evaluarea prejudiciului au acoperit perioada dintre ianuarie 2004 și sfârșitul PA. Cu toate acestea, ancheta a arătat că industria comunitară a început, practic, să funcționeze, în 2004. Astfel, s-a considerat mai adecvată efectuarea unei analize bazate pe tendințele pentru perioada dintre 2005 și PA (denumită în continuare „perioada analizată”). Totuși, informațiile colectate referitoare la 2004 sunt, de asemenea, prezentate în evaluarea care urmează.

(168)

Consumul comunitar s-a stabilit pe baza volumului producției comunitare globale pe piața comunitară a tuturor producătorilor comunitari, așa cum s-a constatat la considerentul (162) de mai sus, minus exporturile lor plus importurile din țara vizată de prezenta anchetă și importurile din alte țări terțe.

(169)

În ceea ce privește volumele importurilor din SUA, erau disponibile următoarele surse de informații:

(170)

Totuși, analiza acestor informații a arătat că datele Eurostat nu puteau fi utilizate în scopul evaluării consumului deoarece până la sfârșitul anului 2007 nu existau coduri NC distincte disponibile pentru încadrarea vamală a diferitelor tipuri de produs în cauză. Importurile produsului în cauză au fost clasificate în cadrul unui număr de coduri care conțineau și date de import ale altor produse. Astfel, s-a considerat mai potrivit să se utilizeze statisticile SUA referitoare la export pentru a stabili cifre referitoare la importuri și consum, precum și tendințe ale importului fiabile. Când s-a utilizat această sursă de informație, s-a luat în considerare timpul de expediere care le este necesar mărfurilor ca să sosească din SUA în Comunitate și, astfel, statisticile referitoare la export erau ajustate cu o lună pentru a ține cont de acest decalaj.

(171)

În ceea ce privește importurile din alte țări și exporturile producătorilor comunitari, în contextul limitării referitoare la utilizarea datelor Eurostat descrise mai sus, ancheta s-a bazat pe datele raportate în reclamație.

(172)

Pe baza celor menționate anterior, s-a constatat o creștere a consumului comunitar de biomotorină, cu 107 %, între 2005 și 2007 și apoi o ușoară scădere în timpul PA, cu 1 punct procentual. Pe ansamblu, consumul a fost mai mult decât dublu în perioada analizată.

(173)

Creșterea cererii s-a datorat, în principal, stimulentelor statelor membre pentru a promova utilizarea biocombustibililor în urma adoptării Directivei 2003/30/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 8 mai 2003 de promovare a utilizării biocombustibililor și a altor combustibili regenerabili pentru transport (16) și a Directivei 2003/96/CE a Consiliului din 27 octombrie 2003 privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice și a electricității (17).

(174)

Volumul importurilor din SUA a crescut semnificativ de la aproximativ 11 500 tone în 2005 până la aproximativ 1 137 000 tone în PA.

(175)

În timpul perioadei analizate, importurile care fac obiectul unor subvenții din SUA și-au crescut în continuu cota de piață comunitară, de la 0,4 % în 2005 la 17,2 % în PA. Prin urmare, a existat o creștere semnificativă a importurilor care fac obiectul unor subvenții, atât în termeni absoluți, cât și în termeni relativi, în comparație cu consumul comunitar de-a lungul perioadei respective.

(176)

Splash and dash este un termen utilizat de agenții economici de biomotorină pentru a descrie o configurație prin care biomotorina despre care se presupune că este de origine străină este transbordată către Comunitate prin SUA, unde este amestecată cu, practic, un strop (0,01 % din amestecul final) de motorină convențională pentru ca cel care amestecă să beneficieze de o subvenție în SUA.

(177)

Părțile americane au susținut că splash and dash explică creșterea importantă a importurilor americane pe piața comunitară, deoarece aceasta reprezenta 40 % din importurile americane în cursul PA. Părțile respective au susținut, de asemenea, că, deoarece ancheta a fost demarată împotriva importurilor de biomotorină originară din SUA, cantitățile vizate de splash and dash ar trebui separate de analiza prejudiciului și tratate ca importuri din alte țări terțe.

(178)

Pe de altă parte, reclamantul a argumentat că importurile de splash and dash, în cazul în care există, ar reprezenta cel mult 10 % din volumul de exporturi ale SUA, și astfel ar fi nesemnificative și nu ar modifica constatările că mari cantități de importuri care fac obiectul unor subvenții din SUA au intrat pe piața comunitară, în special în cursul PA.

(179)

Ancheta a arătat că statisticile SUA referitoare la export nu permit distincția între orice fel de biomotorină exportată în cadrul presupusului proces splash and dash și celelalte exporturi americane înregistrate în capitolul lor „Exporturi”. În aceleași statistici s-a constatat că nu existau aproape deloc cantități declarate în cadrul capitolului „Reexporturi”. Autoritățile americane au afirmat, de asemenea, că toate cantitățile incluse în capitolul lor „Exporturi” sunt produse considerate a fi originare din SUA.

(180)

Mai mult, majoritatea societăților americane anchetate au declarat că nu era posibil să se diferențieze cantitățile exportate către Comunitate sau vândute pe piața națională și cantitățile produse sau care își au originea în SUA și cele exportate în cadrul procesului splash and dash.

(181)

De asemenea, în cazul societăților anchetate din SUA, s-a constatat că toate exporturile de biomotorină erau declarate, atât la exportul de către exportatori americani, cât și la importul de către importatori asociați din Comunitate, ca biomotorină de origine americană.

(182)

Pe baza celor de mai sus și luând în considerare, în special, faptul că exporturile splash and dash, în cazul în care există, erau declarate cu origine americană și considerate ca originare din SUA de către autoritățile americane, s-a considerat că nu există motiv să fie tratate ca importuri non-americane.

(183)

Statisticile SUA referitoare la export au fost utilizate, de asemenea, pentru a stabili tendințele prețului importurilor care fac obiectul unor subvenții originare din SUA, în special pentru anul 2007 și PA. În scopul de a reflecta nivelul prețului la frontiera comunitară, prețurile medii de export au fost ajustate cu costurile de navlu și de asigurare relevante. Ar trebui remarcat faptul că, pentru perioadele mai recente ale perioadei analizate, și anume 2005 și 2006, și de asemenea pentru 2004, statisticile SUA referitoare la export nu au fost în totalitate fiabile în ceea ce privește valorile vânzărilor, deoarece s-a constatat că prețurile medii de export calculate erau, în mod disproporționat, mari în comparație cu prețurile raportate de către producătorii-exportatori cooperanți. În aceste cazuri, prețul american de export mediu pentru acești ani s-a bazat pe răspunsurile la chestionare furnizate de producătorii-exportatori din SUA incluși în eșantion.

(184)

Prețurile medii pentru importurile din SUA au fluctuat în perioada luată în calcul și, pe ansamblu, au prezentat o creștere de 7 % între 2005 și PA.

(185)

În scopul analizei subcotării prețurilor, prețurile de vânzare medii ponderate practicate de către producătorii comunitari incluși în eșantion în ceea ce privește clienții independenți de pe piața comunitară, ajustate la nivelul franco fabrică, au fost comparate cu prețurile medii ponderate care corespund importurilor din SUA, stabilite pe o bază CIF pentru producătorii-exportatori din SUA incluși în eșantion. Atunci când a fost cazul, s-a aplicat o ajustare pentru taxele vamale, costurile ulterioare importului și diferențele în intermediarul (a se vedea considerentul următor) utilizat pentru producerea biomotorinei.

(186)

Ancheta a identificat diferite tipuri de produs în cauză, în special pe baza intermediarului utilizat în procesul de producție. În timp ce semințele de rapiță reprezintă materia primă principală utilizată în Comunitate, producătorii americani utilizează alte materii prime, precum soia, colza, palmier, etc. Având în vedere că materia primă agricolă este, de departe, principala materie primă pentru fabricarea produsului în cauză, s-a considerat că ar trebui acordată o ajustare pentru diferența de materie primă. Astfel, această ajustare a fost calculată pentru a corespunde valorii de piață a diferenței dintre tipurile relevante de produs în cauză comparat cu tipul de produse fabricate din semințe de rapiță. În acest fel, atât prețurile de vânzare medii ponderate ale industriei comunitare, cât și prețul mediu ponderat al importurilor în cauză au fost comparate pe baza aceleiași materii prime, și anume semințele de rapiță.

(187)

Pe baza metodologiei descrise anterior, s-a constatat că diferența dintre prețurile americane și comunitare, exprimată ca procent din prețul franco fabrică mediu ponderat al industriei comunitare, deci marja de subcotare de preț, variază între 18,9 % și 33,0 %.

(188)

În conformitate cu articolul 8 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea impactului importurilor care fac obiectul unor subvenții asupra industriei comunitare a inclus o evaluare a tuturor indicatorilor economici stabiliți pentru industria comunitară de-a lungul perioadei analizate.

(189)

În conformitate cu creșterea consumului, capacitatea de producție a producătorilor comunitari incluși în eșantion a crescut în continuu în cursul perioadei analizate. Aceasta a crescut cu 42 % între 2005 și 2006, fiind urmată de o creștere suplimentară de 68 % în 2007 și de încă o creștere de 15 % între 2007 și PA. Aceasta a marcat o creștere totală de 174 % de-a lungul perioadei analizate. Creșterea capacității de producție a rezultat din noi investiții care au anticipat creșterea cererii.

(190)

Într-adevăr, creșterea capacității de producție a industriei comunitare trebuie văzută în contextul unui obiectiv comunitar de consum de biocombustibili și alți combustibili regenerabili de 5,75 %, stabilit prin Directiva 2003/30/CE, care este calculat pe baza conținutului de energie al tuturor tipurilor de benzină și motorină utilizate în transport, introduse pe piața comunitară până la 31 decembrie 2010. Mai mult, în martie 2007, Consiliul European a susținut un obiectiv minim obligatoriu de 10 % care urmează să fie atins de toate statele membre pentru cota de biocombustibili din consumul comunitar total de benzină și motorină până în 2020 (18). Acest obiectiv ar crește consumul comunitar de biocombustibili la aproximativ 33 de milioane de tone de echivalenți de petrol până în anul respectiv. Capacitatea de producție în întreaga Comunitate, în 2006, a fost estimată la doar 6 milioane de tone. Având în vedere cele de mai sus, este ușor de înțeles de ce producătorii comunitari au investit în capacități suplimentare, anticipând creșterea cererii.

(191)

Industria comunitară a crescut, de asemenea, în continuu producția produsului similar, astfel încât s-a ajuns la o creștere totală de 148 % de-a lungul perioadei analizate.

(192)

Ca rezultat al ritmului relativ mai scăzut al creșterii volumelor de producție în raport cu creșterea capacității de producție, utilizarea capacității industriei comunitare a scăzut cu 9 % de-a lungul perioadei analizate.

(193)

În conformitate cu evoluția consumului, volumul vânzărilor efectuate de industria comunitară pe piața comunitară a crescut în mod constant, înregistrând o creștere totală de 143 % în decursul perioadei analizate. În decursul aceleiași perioade, industria comunitară și-a crescut, de asemenea, cota de piață cu 4,5 puncte procentuale.

(194)

Prețurile medii de vânzare ale industriei comunitare pe piața comunitară au crescut cu 23 % pe parcursul perioadei analizate. Creșterea prețurilor a fost justificată având în vedere creșterea costurilor materiilor prime și a altor elemente de intrare.

(195)

Creșterea industriei comunitare se reflectă în indicatorii săi de volum, precum producția, vânzările dar, în special, în cota sa de piață. În ciuda unui consum în plină expansiune pe piața comunitară în decursul perioadei analizate, creșterea cotei de piață a producătorilor comunitari incluși în eșantion a fost relativ modestă. În special între 2006 și PA, producătorii comunitari incluși în eșantion au câștigat doar 5,8 puncte procentuale din cota de piață. În decursul aceleiași perioade, importurile care au făcut obiectul unor subvenții au reușit să câștige peste 16 puncte procentuale din cota de piață. Faptul că industria comunitară nu a putut beneficia în totalitate de creșterea pieței a avut un impact global negativ asupra situației sale economice. Mai mulți factori de prejudiciu, precum producția, utilizarea capacității de producție, productivitatea, vânzările, politica investițiilor și randamentul investițiilor au fost grav afectate.

(196)

În decursul perioadei analizate, stocurile de biomotorină au crescut cu aproximativ 200 %. Această creștere a inventarelor a avut loc de-a lungul perioadei analizate și a urmat în mod mai pronunțat creșterea volumelor de producție ale industriei comunitare în decursul aceleiași perioade. Cu toate acestea, se consideră că, deoarece biomotorina nu poate fi depozitată pentru o perioadă de timp mai mare de șase luni (în medie, perioada de depozitare este de numai aproximativ trei luni), datele legate de stocuri au doar valoare limitată pentru evaluarea situației economice a industriei comunitare.

(197)

Rentabilitatea producătorilor comunitari incluși în eșantion s-a stabilit prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzările produsului similar pe piața comunitară ca procent al cifrei de afaceri a acestor vânzări. În decursul perioadei analizate, rentabilitatea producătorilor comunitari incluși în eșantion a scăzut de la un profit de 18,3 % în 2005 la 5,7 % în PA. Aceasta reprezintă o scădere de 12,6 puncte procentuale în decursul perioadei analizate.

(198)

Nivelul investițiilor în producția de biomotorină realizate de producătorii comunitari incluși în eșantion a crescut cu 235 % între 2005 și 2006. Această creștere a fost legată de expansiunea capacității de producție în anticiparea unei creșteri a cererii în Comunitate. În această privință, se observă că, în majoritatea cazurilor, investițiile sunt planificate cu cel puțin doi ani înainte ca o instalație de biomotorină să devină pe deplin operațională. Aceiași producători au continuat să investească în 2007 și în PA, deși într-un ritm cu mult mai scăzut. Această perioadă coincide cu creșterea importantă a importurilor care fac obiectul unor subvenții pe piața comunitară.

(199)

Randamentul investițiilor producătorilor comunitari incluși în eșantion, corespunzător rezultatului lor înainte de impozitare și exprimat ca procent din valoarea contabilă netă medie a activelor alocate producției de biomotorină, la începutul și la sfârșitul exercițiului, a urmat tendința negativă de rentabilitate. Declinul efectiv a fost, totuși, mai dramatic deoarece scăderea a fost de 91 de puncte procentuale în decursul perioadei analizate. Se consideră că deteriorarea randamentului investițiilor este o indicație clară a deteriorării situației economice a industriei comunitare.

(200)

Tendința fluxului de numerar, care reprezintă capacitatea industriei de a-și autofinanța activitățile, a arătat o creștere de 38 % în decursul perioadei analizate. În ciuda diminuării rentabilității în decursul aceleiași perioade, acest indicator arată o tendință pozitivă, în principal datorată creșterii costurilor de depreciere care sunt incluse pentru a stabili nivelul fluxului de numerar. Un alt motiv a fost faptul că diminuarea profiturilor în termeni absoluți, în decursul perioadei luate în considerare nu a fost la fel de pronunțată ca diminuarea cifrei de afaceri. Cu toate acestea, între 2006 și PA, fluxul de numerar a arătat o scădere de 15 %, ceea ce înseamnă o încetinire în a doua parte a perioadei analizate, când importurile care fac obiectul unor subvenții erau mai prezente pe piața comunitară.

(201)

În conformitate cu creșterea volumelor de producție și de vânzări, ocuparea forței de muncă a industriei comunitare a crescut cu 178 % în perioada analizată. Se observă că industria biomotorinei este una cu utilizare intensivă a capitalului, care nu necesită multă forță de muncă în procesul de producție.

(202)

Salariile medii au scăzut cu 6 % în decursul perioadei analizate. Aceasta se explică prin faptul că forța de muncă suplimentară pe care industria comunitară a înregistrat-o pentru a extinde producția spre sfârșitul perioadei analizate a necesitat un nivel mai scăzut de calificare.

(203)

Productivitatea a scăzut cu 11 % între anul 2005 și PA.

(204)

Marjele de subvenționare pentru producătorii-exportatori din SUA sunt specificate mai sus, în secțiunea privitoare la subvenționare, și sunt semnificativ peste pragul de minimis. În afară de aceasta, date fiind volumele și prețurile importurilor subvenționate, impactul marjei de dumping efective nu poate fi considerat ca fiind neglijabil.

(205)

Analiza datelor referitoare la piața comunitară a sugerat că producătorii comunitari, alții în afara celor incluși în eșantion și a celor menționați la considerentul (162), au pierdut, în decursul perioadei analizate, o cotă de piață considerabilă din vânzările biocombustibilului produs de ei pe piața comunitară. Pierderea din cota de piață a acestor producători este estimată la peste 20 de puncte procentuale în decursul perioadei analizate.

(206)

Din informațiile furnizate de reclamant, s-a constatat că multe din aceste societăți ori și-au încetat, ori și-au redus activitatea legată de biomotorină și nu au putut să coopereze în mod adecvat în cadrul anchetei.

(207)

Mai mult, un număr de societăți care au prezentat informații în cadrul eșantionării au indicat că au fost obligate să reducă producția și personalul, având în vedere importurile ieftine din SUA. Comentarii similare au fost făcute de alți producători care erau pregătiți să înceapă producția dar au trebuit să-și întârzie intrarea pe piață din cauza creșterii importante a importurilor la prețuri reduse din SUA, în special de-a lungul PA.

(208)

Datele de mai sus referitoare la producătorii care nu sunt incluși în eșantion ar întări concluziile referitoare la prejudiciul suferit de producătorii comunitari incluși în eșantion.

(209)

În contextul unei cereri în creștere, ancheta a arătat că situația producătorilor comunitari incluși în eșantion s-a îmbunătățit în ceea ce privește indicatorii de volum, precum producția (+150 %), capacitatea de producție (+174 %) și volumul vânzărilor (+143 %), în decursul perioadei analizate. Producătorii comunitari incluși în eșantion și-au crescut, de asemenea, cota de piață de la 25,3 % în 2005 la 29,8 % în cursul PA, adică o creștere modestă de 4,5 puncte procentuale. Ocuparea forței de muncă și investițiile au crescut, de asemenea, având în vedere creșterea cererii pentru biomotorină pe piața comunitară în decursul perioadei respective. Totuși, deoarece volumul producției nu a urmat creșterea pieței, utilizarea capacității de producție s-a redus cu 9%, iar productivitatea a scăzut cu 11 % în decursul perioadei analizate.

(210)

Principalii indicatori referitori la situația financiară a producătorilor comunitari incluși în eșantion s-au deteriorat în decursul perioadei analizate. Rentabilitatea a scăzut de la aproximativ 18 % în 2005 și 2006 la sub 6 % în timpul PA. Fără a aduce atingere capacității lor de a-și autofinanța activitățile, în special datorită creșterii fluxului de numerar, randamentul investițiilor a scăzut dramatic, cu 80 %, în decursul PA.

(211)

Ancheta a arătat, de asemenea, că producătorii comunitari incluși în eșantion au înregistrat o creștere puternică a costurilor între 2005 și 2007 (+36 %) și între 2005 și PA (+42%) din cauza creșterilor prețurilor intermediarilor (în principal ulei din semințe de rapiță și de soia), care reprezintă aproape 80% din costurile totale ale biomotorinei. Aceste creșteri ale costurilor nu au putut fi transmise în întregime clienților de pe piața comunitară.

(212)

Date fiind argumentele de mai sus, se poate concluziona că întreaga industrie comunitară a suferit un prejudiciu important, în sensul articolului 8 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(213)

În conformitate cu articolul 8 alineatele (6) și (7) din regulamentul de bază, s-a examinat dacă importurile subvenționate originare din SUA au cauzat industriei comunitare un prejudiciu care poate fi considerat important. Au fost examinați și factorii cunoscuți, alții decât importurile care au făcut obiectul unor subvenții, care, în același timp, ar fi putut cauza un prejudiciu industriei comunitare, astfel încât eventualul prejudiciu cauzat de acești factori să nu fie atribuit importurilor menționate.

(214)

Ancheta a arătat că importurile la prețuri reduse din SUA care fac obiectul unor subvenții au crescut în mod semnificativ în ceea ce privește volumul, și anume de 100 de ori, în decursul perioadei analizate. Acest lucru a avut ca rezultat o creștere semnificativă a cotei lor de piață cu 16,8 puncte procentuale, de la 0,4 % în 2005 la 17,2 % în PA. În scopul de a demonstra semnificația impactului pe care creșterea importantă a importurilor subvenționate din SUA a avut-o asupra Comunității, se observă că s-a ajuns la o creștere a cotei de piață de 16,8 puncte procentuale în decursul unei perioade de 15 luni.

(215)

În același timp, în ciuda creșterii semnificative a consumului, industria comunitară, pe piața sa principală, a putut câștiga doar aproximativ 4,5 puncte procentuale din cota de piață în decursul perioadei analizate. Ancheta a arătat că aceasta s-a întâmplat în mod exclusiv în detrimentul altor producători comunitari care și-au încetat sau redus producția în perioada analizată.

(216)

Prețurile medii ale importurilor subvenționate au crescut cu 7 % între 2005 și PA, dar au fost în mod semnificativ mai scăzute decât cele practicate de industria comunitară în decursul aceleiași perioade. Astfel, prețurile importurilor subvenționate duc la subcotarea semnificativă a prețurilor din industria comunitară, cu o marjă medie de subcotare de 25 % în decursul PA.

(217)

Presiunea exercitată de creșterea importantă a importurilor la prețuri reduse care fac obiectul unor subvenții pe piața comunitară nu i-a permis industriei comunitare să își stabilească prețurile de vânzări în conformitate cu condițiile pieței și creșterile de costuri. Într-adevăr, în PA, prețurile medii ale materie prime utilizate de industria comunitară pentru a produce biomotorină erau cu 25 % mai mari decât în 2006. Industria comunitară nu a putut decât să transmită clienților săi o creștere a prețului limitată la 4 %, în timp ce costurile sale totale au crescut cu 20 % în decursul aceleiași perioade. Este demn de remarcat faptul că prețul intermediarului principal utilizat de producătorii americani, și anume uleiul de soia, a crescut, de asemenea, în mod semnificativ în decursul aceleiași perioade. Cu toate acestea, așa cum se arată la considerentul (211) de mai sus, aceste creșteri ale costurilor nu erau reflectate în prețurile importurilor subvenționate.

(218)

În scopul de a demonstra în continuare legătura de cauzalitate între creșterea importantă a importurilor la prețuri reduse din SUA care fac obiectul unor subvenții și prejudiciul suferit de industria comunitară, situația pe piața comunitară în perioada 2005-2006, când importurile subvenționate nu erau prezente, a fost comparată cu situația predominantă pe piață între 2006 și PA, când a avut loc creșterea importantă a importurilor la prețuri reduse care fac obiectul unor subvenții.

(219)

În perioada 2005-2006, când importurile care fac obiectul unor subvenții erau absente de pe piața comunitară, consumul a crescut cu aproximativ 1,8 milioane de tone. Toți producătorii din Comunitate și-au putut pregăti planurile de afaceri în perspectiva unei piețe sănătoase și cu creștere rapidă. În perioada respectivă, prețurile au crescut cu 19 %, iar industria comunitară a obținut profituri chiar de 18,3 %. În 2007 și în cursul PA, situația s-a modificat în mod dramatic. Importurile la preț scăzut din SUA care fac obiectul unor subvenții au început să pătrundă pe piață. Deși piața a continuat să se extindă cu 1,6 milioane de tone, majoritatea acestei creșteri a pieței (peste 1 milion de tone) a fost preluată de importurile subvenționate din SUA. Industria comunitară a câștigat doar o cotă de piață modestă, costurile sale principale pentru a produce biomotorină au crescut în mod semnificativ cu aproximativ 25 % dar prețul său mediu de vânzare a crescut doar cu aproximativ 4 % în aceeași perioadă. În consecință, situația sa economică și financiară globală s-a deteriorat în decursul PA deoarece profiturile s-au redus în mod semnificativ la mai puțin de 6 % din cifra de afaceri.

(220)

Pe baza celor menționate anterior, se concluzionează provizoriu că importurile la prețuri reduse din SUA care fac obiectul unor subvenții, care au subcotat în mod semnificativ prețurile industriei comunitare în timpul PA și al căror volum a crescut, de asemenea, semnificativ au avut un rol hotărâtor în prejudiciul important suferit de industria comunitară, care se reflectă în special în deteriorarea situației sale financiare în decursul PA.

(221)

Volumul importurilor din țări terțe nu a putut fi evaluat cu precizie în cadrul anchetei, din motivele explicate la considerentul (171) de mai sus. Astfel , datele din tabelul de mai sus se bazează pe estimări furnizate de reclamant.

(222)

Importurile din țările terțe care nu sunt vizate de prezenta anchetă au crescut de la aproximativ 30 000 de tone în 2005 la 147 812 de tone în cursul PA. Acest lucru a avut ca rezultat o creștere moderată a cotei de piață, cu 1,3 puncte procentuale în decursul aceleiași perioade. Prin urmare, s-a concluzionat provizoriu că importurile din alte țări terțe nu au putut avea o contribuție mai mult decât neglijabilă la prejudiciul suferit de industria comunitară.

(223)

Având în vedere creșterea semnificativă a cererii în cursul perioadei luate în considerare și a perioadei analizate, prejudiciul important suferit de industria comunitară în timpul PA nu poate fi atribuit contractării neglijabile a cererii (– 0,5 %) observate pe piața comunitară între 2007 și PA.

(224)

O parte interesată a susținut că reintroducerea în Germania ale taxelor de energie pentru biomotorină (19) ar fi influențat în mod negativ situația economică a producătorilor comunitari furnizori ai respectivului stat membru.

(225)

Ancheta a dezvăluit că, într-adevăr, biocombustibilii puri utilizați în Germania au beneficiat de un stimulent fiscal din 1999, care a fost redus de la 1 august 2006. Cu toate acestea, la 1 ianuarie 2007 a fost introdusă o cerință obligatorie privind amestecarea (20) fixând cota de biomotorină la 4,4 %, calculată pe baza conținutului de energie al tuturor tipurilor de benzină și motorină introduse pe piața germană în vederea utilizării în transport. Agenții economici care nu reușesc să îndeplinească această cotă trebuie să plătească o amendă de 0,60 EUR pe litru de biomotorină care nu se încadrează în cotă. Într-o largă măsură, această cerință obligatorie privind amestecarea pare să fi compensat presupusele pierderi în domeniul vânzărilor, precum și reducerea stimulentelor. Într-adevăr, ancheta a arătat că volumul vânzărilor producătorilor comunitari incluși în eșantion furnizori pe piața germană a crescut cu 68 % între 2006 și PA.

(226)

Pe baza celor de mai sus, se consideră că deciziile adoptate de către autoritățile publice în Comunitate nu pot rupe legătura de cauzalitate între importurile subvenționate și prejudiciul important suferit de către industria comunitară.

(227)

O parte interesată a susținut că, stimulate de măsuri de politică publică să promoveze producția de biomotorină, multe societăți din Comunitate au decis să investească în extinderea capacităților de producție existente și în noi instalații. Partea respectivă a susținut că, în Comunitate, capacitatea de producție pentru biomotorină era de 11,5 milioane de tone în cursul PA. Aceeași parte a susținut în continuare că, deoarece dezvoltarea consumului nu era la nivelul așteptărilor, o parte importantă a capacității de producție a rămas neutilizată și ar fi rămas neutilizată chiar și fără importurile din SUA. Drept urmare, costurile relative fixe au avut un efect negativ asupra rentabilității și, de asemenea, asupra randamentului investițiilor și asupra fluxului de numerar al producătorilor comunitari.

(228)

În această privință, se observă că ancheta s-a concentrat asupra situației producătorilor comunitari. Chiar dacă este o realitate faptul că industria comunitară și-a mărit capacitatea de producție (+ 189 %) relativ mai mult decât cererea (+ 106 %), este demn de remarcat faptul că principalii determinanți ai costului în producția de biomotorină sunt costurile variabile. Într-adevăr, așa cum s-a menționat la considerentul (211) de mai sus, materia primă pentru producția de biomotorină reprezintă 80 % din costurile totale. Examinarea în continuare a acestei reclamații a arătat că partea costurilor fixe în producția și vânzările de biomotorină a reprezentat doar 6 % din costurile totale. Astfel, niciun impact presupus al creșterii costurilor fixe, ca rezultat al capacității neutilizate, nu poate explica deteriorarea semnificativă a situației financiare din industria comunitară în decursul PA.

(229)

În plus, este demn de remarcat faptul că, așa cum s-a menționat mai sus în tabelul 4, rata de utilizare a capacității de către producătorii comunitari incluși în eșantion era de 80 % în decursul PA. Astfel, presupusa capacitate suplimentară din Comunitate nu s-a remarcat în cazul producătorilor comunitari incluși în eșantion.

(230)

Pe baza celor de mai sus, se consideră că orice impact negativ pe care capacitatea de producție neutilizată l-ar fi putut avea asupra industriei comunitare nu a fost astfel încât să întrerupă legătura de cauzalitate dintre importurile subvenționate și prejudiciul suferit de industria comunitară.

(231)

O parte interesată a afirmat că cererea crescută pentru semințe de rapiță și ulei din semințe de rapiță a condus la prețuri mari ale materiei prime în Comunitate. Faptul că producătorii comunitari se bazează pe uleiul din semințe de rapiță ca principala materie primă ar explica de ce este posibil ca aceștia să fi suferit mai mult decât alți producători care utilizează alte uleiuri vegetale, precum uleiul de soia sau uleiul de palmier, pentru a produce biomotorină.

(232)

Se observă, în primul rând, că ancheta a dezvăluit că producătorii comunitari incluși în eșantion nu se bazau doar pe uleiul din semințe de rapiță pentru a produce biomotorină, ci și pe alte uleiuri vegetale (de soia, de palmier, de floarea soarelui) și, ocazional, pe grăsime animală.

(233)

Mai mult, se admite, într-adevăr, la considerentul (211) de mai sus că industria comunitară s-a confruntat cu o creștere semnificativă a costurilor sale legate de materia primă (intermediari) în decursul perioadei analizate. Totuși, această dezvoltare trebuie văzută în contextul unei creșteri generale a prețurilor produselor agricole pe plan mondial și se observă în această privință că, în decursul aceleiași perioade, creșterea de preț a uleiului de soia (principalul intermediar utilizat de producătorii din țara în cauză) a fost mai pronunțată. În consecință, toate tipurile de biomotorină erau afectate de creșterea prețului intermediarilor.

(234)

Într-o piață guvernată de concurență reală, ar fi de așteptat ca producătorii să fie capabili să recupereze creșterea costurilor și să o transmită pieței. Totuși, ancheta a arătat că presiunea exercitată de creșterea importurilor la prețuri reduse care fac obiectul unor subvenții pe piața comunitară nu le-a permis producătorilor comunitari să își stabilească prețurile de vânzare în conformitate cu condițiile pieței și creșterile costurilor. După cum s-a menționat, principalul intermediar utilizat de producătorii americani, și anume uleiul de soia, a cunoscut, la rândul său, o creștere pronunțată a prețului în perioada analizată. Totuși, aceste creșteri ale costurilor din SUA nu s-au reflectat în prețurile importurilor subvenționate pe piața comunitară.

(235)

În acest context, creșterea prețurilor materiei prime nu poate rupe legătura de cauzalitate dintre importurile subvenționate și prejudiciul suferit de industria comunitară.

(236)

O parte interesată a argumentat că, din cauza unei corelări strânse între prețurile motorinei minerale și cele ale biomotorinei, creșterea prețurilor biomotorinei, care a fost mai puternică decât creșterea prețurilor motorinei minerale, în special în Germania, ar fi cauzat o scădere a vânzărilor pentru producătorii furnizori pe piața acestui stat membru.

(237)

Se observă, în primul rând, că partea în cauză nu a furnizat informații pentru a-și demonstra afirmația. Mai mult, contrar celor sugerate de această parte, ancheta a dezvăluit că industria comunitară își mărise vânzările și cota de piață în decursul perioadei analizate. În plus, deoarece prețurile țițeiului se cotează la nivel global, vânzările produsului în cauză ar fi fost afectate în același fel ca și vânzările biomotorinei produse în Comunitate.

(238)

Pe baza celor de mai sus, acest argument a trebuit să fie respins.

(239)

O parte interesată a susținut că localizarea oricărui producător de biomotorină ar fi un element important în termeni de competitivitate și utilizează Germania ca exemplu pentru a demonstra că producătorii de biomotorină situați în zone fără ieșire la mare ar trebui să suporte costuri de transport ridicate deoarece toți clienții mari, în special rafinăriile și instalațiile pe care acestea le folosesc pentru amestecuri sunt situate pe coastă.

(240)

Ancheta a arătat că doar un număr mic de producători din industria comunitară erau localizați în zone fără ieșire la mare. Mai mult, pentru unii din acești producători s-a constatat că existau rafinării și în zone fără ieșire la mare, aproape de acești producători. Pentru alții, ancheta a dezvăluit că dezavantajele pe care le au producătorii de biomotorină situați în zone fără ieșire la mare, de a fi departe de clienții lor (producători de amestecuri, rafinării) erau compensate de faptul că erau aproape de instalațiile de strivire și/sau de furnizorii de intermediari.

(241)

Pe baza celor de mai sus, afirmația conform căreia localizarea instalației în zone fără ieșire la mare produce un prejudiciu important industriei comunitare a fost respinsă.

(242)

Ar trebui remarcat faptul că impactul importurilor din SUA, realizate de cele trei societăți menționate la considerentul (162) a fost luat în considerare în cadrul analizei efectului importurilor subvenționate din SUA, efectuată în considerentele (214) - (220) de mai sus. În ceea ce privește vânzările biomotorinei produse de ei înșiși, ancheta nu a indicat o tarifare sau un comportament diferit față de cel al producătorilor comunitari incluși în eșantion, în special în decursul PA.

(243)

Analiza anterioară a demonstrat că există o creștere substanțială de volum și cotă de piață pentru importurile la prețuri reduse care fac obiectul unor subvenții originare din SUA între 2005 și PA. În același timp, s-a constatat că aceste importuri subcotau în mod semnificativ prețul industriei comunitare în decursul PA.

(244)

Diferitele concluzii ale anchetei și ale analizei efectuate pentru perioada 2005 și 2006 în comparație cu perioada 2007-PA au arătat că există o coincidență clară în timp între creșterea importantă a importurilor la prețuri reduse din SUA și deteriorarea semnificativă a situației economice a industriei comunitare, în special în decursul PA.

(245)

Având în vedere analiza menționată mai sus, care a diferențiat și separat în mod clar efectele tuturor factorilor cunoscuți asupra situației industriei comunitare de efectele prejudiciabile ale importurilor subvenționate, s-a concluzionat cu titlu provizoriu că importurile subvenționate din SUA au cauzat un prejudiciu important industriei comunitare în sensul articolului 8 alineatul (6) din regulamentul de bază.

(246)

În conformitate cu articolul 31 din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă, în ciuda concluziilor privind subvenționarea prejudiciabilă, existau motive imperioase pentru a se ajunge la concluzia că nu era în interesul Comunității să se adopte măsuri în acest caz special. Determinarea interesului Comunității s-a bazat pe o evaluare a tuturor intereselor implicate, inclusiv cele ale industriei comunitare, ale importatorilor, ale furnizorilor de materii prime și ale utilizatorilor produsului în cauză.

(247)

Așa cum s-a menționat anterior, industria comunitară a suferit un prejudiciu important din cauza importurilor subvenționate originare din SUA. Neinstituirea de măsuri ar conduce, cel mai probabil, la o continuare a tendinței negative a situației financiare a industriei comunitare. Situația industriei comunitare a fost marcată în mod special de o scădere a rentabilității cu 12,6 puncte procentuale între 2005 și PA, din cauza creșterii insuficiente a prețurilor. Într-adevăr, ținând cont de tendința de scădere a rentabilității, este foarte probabil ca situația financiară a industriei comunitare să se deterioreze în continuare, în cazul în care nu se iau măsuri. Această situație ar conduce în cele din urmă la reducerea producției și la închiderea altor instalații de producție, ceea ce ar putea amenința ocuparea forței de muncă și investițiile din Comunitate.

(248)

Se consideră că instituirea măsurilor ar restabili concurența loială pe piață. Ar trebui remarcat faptul că tendința de scădere a rentabilității din industria comunitară rezultă din dificultatea acesteia de a concura cu importurile la prețuri reduse, care fac obiectul unor subvenții, originare din SUA. Instituirea de măsuri antisubvenții ar plasa, probabil, industria comunitară în poziția de a-și menține rentabilitatea la niveluri considerate necesare pentru această industrie cu utilizare intensivă a capitalului.

(249)

În concluzie, se preconiza că măsurile vor permite industriei comunitare să se redreseze în urma subvenționării prejudiciabile constatate în cursul anchetei.

(250)

În urma deschiderii procedurii au fost contactați aproximativ 25 de importatori/comercianți neafiliați din Comunitate. Cu toate acestea, părțile respective nu au cooperat.

(251)

În aceste condiții, nu a fost posibil, în mod provizoriu, să se evalueze precis impactul posibil al măsurilor asupra importatorilor.

(252)

Toate societățile utilizatoare cunoscute implicate în producția și distribuția motorinei minerale și implicate, de asemenea, în amestecarea obligatorie a motorinei minerale cu biomotorina au fost contactate și, în urma deschiderii procedurii, le-au fost trimise chestionare.

(253)

Doar o societate utilizatoare a cooperat. Aceasta a prezentat un răspuns la chestionar prin care a afirmat că este în favoarea încetării fluxurilor de importuri ieftine din SUA, deoarece creează distorsiuni ale concurenței în Comunitate, ceea ce cauzează prejudicii societăților responsabile cu producerea și vânzarea motorinei, deoarece anumiți concurenți care nu se abțin de la a cumpăra acest produs ieftin au un avantaj neloial din punct de vedere concurențial atunci când sunt comparați cu cei care se abțin de la a face acest lucru. Societatea utilizatoare a susținut, de asemenea, că măsurile ar permite redeschiderea fabricilor de producere a esterilor (în special în Germania) și/sau va permite continuarea proiectelor de creare a noi fabrici de esterificare în Comunitate. Deoarece esterul european este fabricat, în mod tradițional, din semințe de rapiță (materie primă de calitate mai bună decât palmierul sau soia utilizate pentru a produce B99), creșterea numărului de producători din Europa ar însemna, prin urmare, mai multe produse de calitate mai bună, ceea ce ar avea ca rezultat o scădere a prețurilor esterului, spre beneficiul final al consumatorului.

(254)

O asociație de utilizatori, reprezentând interesele expeditorilor dintr-un stat membru a afirmat că instituirea măsurilor ar avea un efect advers asupra activității membrilor săi. Aceasta a susținut că motorina este responsabilă pentru 20 %-25 % din costurile din sectorul transporturilor și că, având în vedere rentabilitatea scăzută a sectorului (0-5 %), prețul motorinei este determinant pentru supraviețuirea a mii de societăți. Totuși, aceste afirmații nu au putut fi verificate deoarece nu s-au primit răspunsuri la chestionarele utilizatorilor din partea membrilor individuali ai asociației în cauză.

(255)

În aceste condiții, s-a concluzionat în mod provizoriu că, pe baza informațiilor furnizate, efectul măsurilor compensatorii ar părea să fie mixt și, astfel, nu se poate ajunge la o concluzie clară privind existența motivelor imperioase, în interesul utilizatorilor, pentru a nu se adopta măsuri în acest caz special.

(256)

Șase furnizori au răspuns la chestionar. Patru au susținut instituirea măsurilor antisubvenții afirmând că, dacă nu se instituie măsuri antisubvenții, prezența pe termen lung a industriei comunitare ar fi pusă în pericol. În cazul în care s-ar întâmpla acest lucru, ar exista un impact negativ clar asupra situației lor.

(257)

Alți doi furnizori, care erau asociați cu producătorii-exportatori de biomotorină din SUA au afirmat că măsurile posibile nu ar avea un impact semnificativ deoarece ar avea ca rezultat o schimbare în fluxurile comerciale (schimbare către importuri din țări care nu fac obiectul măsurilor).

(258)

Pe baza celor de mai sus, s-a putut concluziona că instituirea măsurilor ar avea, în general, un efect pozitiv asupra situației furnizorilor de materii prime.

(259)

O parte interesată a susținut că prezenta procedură nu este coerentă cu deciziile politice internaționale și comunitare de promovare a producției și vânzărilor de biocombustibili legate de protecția mediului și scăderea dependenței de combustibili minerali.

(260)

În această privință, trebuie remarcat faptul că articolul 31 din regulamentul de bază prevede obligația de a se acorda o atenție deosebită necesității eliminării efectelor de denaturare a schimburilor comerciale, produse de o subvenție prejudiciabilă și a stabilirii unei concurențe efective. În acest context, nu se pot lua în considerare, în cadrul analizei, considerațiile generale privind protecția mediului și furnizarea de motorină minerală și, în același timp, acestea nu pot justifica practicile comerciale neloiale.

(261)

Referitor la piața comunitară, în urma instituirii de măsuri antisubvenții, producătorii-exportatori în cauză din SUA, date fiind pozițiile puternice pe piață ale acestora, ar continua, probabil, să își vândă produsele, dar nu la prețuri subvenționate. De asemenea, este probabil că ar exista, încă, un număr suficient de concurenți majori pe piața comunitară, și anume producătorii comunitari care și-au încetat temporar producția și alții care nu au putut să își lanseze activitățile de producție din cauza importurilor subvenționate. Ar trebui remarcat în această privință că, la începutul perioadei analizate, vânzările producătorilor comunitari care nu au fost reprezentați în prezenta anchetă s-au ridicat la cel puțin 30 % din piața comunitară, iar această cotă de piață a scăzut dramatic din cauza importurilor subvenționate din SUA. Prin urmare, este probabil ca utilizatorii să poată alege în continuare între diferiți furnizori de biomotorină. În schimb, în absența instituirii măsurilor, va fi pus în joc viitorul industriei comunitare. Dispariția acesteia ar conduce la reducerea drastică a concurenței pe piața comunitară.

(262)

Instituirea de măsuri împotriva importurilor de biomotorină originare din SUA ar fi în mod evident în interesul industriei comunitare. Aceasta ar permite industriei comunitare să crească și să se refacă de pe urma prejudiciului cauzat de importurile subvenționate. În schimb, în absența instituirii măsurilor este probabil ca situația economică a industriei comunitare să continue să se deterioreze, iar mai mulți agenți economici și-ar înceta activitatea. Mai mult, deși nu s-a putut ajunge la concluzii clare cu privire la utilizatori și importatori, se așteaptă, de asemenea, ca instituirea măsurilor să fie în interesul furnizorilor de materii prime.

(263)

Având în vedere cele menționate anterior, s-a concluzionat, în mod provizoriu, că nu există motive imperioase de interes comunitar împotriva instituirii de taxe compensatorii în cazul de față.

(264)

Având în vedere concluziile stabilite privind subvenționarea, prejudiciul, cauzalitatea și interesul comunitar, ar trebui să se instituie măsuri antisubvenții provizorii pentru a împiedica agravarea prejudiciului cauzat industriei comunitare de către importurile subvenționate.

(265)

Nivelul oricăror măsuri compensatorii ar trebui să fie suficient pentru a elimina prejudiciul cauzat industriei comunitare de importurile subvenționate, fără a depăși marjele de subvenționare constatate. Când s-a calculat valoarea taxelor necesare pentru eliminarea efectelor subvenționării prejudiciabile, s-a considerat că măsurile ar trebui să permită industriei comunitare să realizeze un profit înainte de impozitare care ar putea fi obținut în mod rezonabil în condiții normale de concurență, adică în absența importurilor subvenționate.

(266)

În acest scop, o marjă de profit de 15 % din cifra de afaceri ar putea fi considerată un nivel corespunzător pe care industria comunitară s-ar fi putut aștepta să îl obțină în lipsa subvenționării prejudiciabile, pe baza rezultatelor anterioare ale industriei comunitare în prima parte a perioadei luate în considerare (2004, 2005 și 2006) și care este considerat ca acceptabil în vederea garantării investițiilor productive pe termen lung în această industrie nou înființată.

(267)

Majorarea necesară a prețului a fost atunci determinată prin compararea prețului de import mediu ponderat, astfel cum a fost stabilit pentru calcularea subcotării prețurilor, cu prețul neprejudiciabil al produsului similar vândut de industria comunitară pe piața comunitară. Prețul neprejudiciabil a fost obținut ajustând prețurile de vânzare ale producătorilor comunitari incluși în eșantion cu profiturile/pierderile reale realizate în decursul PA și adăugând marja de profit menționată anterior. Orice diferență rezultată în urma acestei comparații a fost exprimată ca procent din totalul valorii de import CIF.

(268)

Societatea căreia i s-a acordat examinare individuală, menționată mai sus în considerentul (9) nu a furnizat informații semnificative cu privire la vânzările sale la export către Comunitate și cu privire la revânzările importatorului său afiliat în Comunitate. Societății i s-a cerut să furnizeze anumite informații pentru a corecta lipsurile din informația înaintată prin intermediul răspunsului la chestionar. De asemenea, Comisia a informat societatea că, în cazul în care nu furnizează informațiile cerute, informațiile deficitare furnizate prin răspunsul la chestionar ar putea să nu fie luate în considerare, în conformitate cu articolul 28 din regulamentul de bază, pentru că îngreunează excesiv stabilirea unor concluzii de o acuratețe rezonabilă pentru societatea respectivă.

(269)

Societatea a fost informată cu privire la consecințele cooperării sale parțiale și i s-a oferit posibilitatea de a face observații. Cu toate acestea, nu s-a primit niciun răspuns în termenul limită stabilit în acest scop.

(270)

În consecință, nivelul de eliminare a prejudiciului pentru această societate s-a stabilit provizoriu la nivelul celei mai ridicate marje de prejudiciu constatate pentru societățile incluse în eșantion.

(271)

Luând în considerare cele menționate mai sus, se consideră că, în conformitate cu articolul 12 alineatul (1) din regulamentul de bază, ar trebui să se instituie măsuri compensatorii provizorii la nivelul marjei de subvenționare constatate, dar nu mai mari decât marja de prejudiciu calculată în conformitate cu regula celei mai reduse taxe.

(272)

Pe baza celor de mai sus, nivelurile taxei compensatorii s-au stabilit prin compararea marjelor de eliminare a prejudiciului și a marjelor de subvenționare. În consecință, taxele compensatorii propuse se prezintă după cum urmează:

(273)

Având în vedere faptul că taxa compensatorie se va aplica amestecurilor care conțin, în greutate, peste 20 % biomotorină, proporțional cu conținutul de biomotorină, se consideră oportun, pentru punerea în aplicare efectivă a măsurilor de către autoritățile vamale ale statelor membre, să se determine taxele sub formă de valori fixe bazate pe conținutul de biomotorină.

(274)

Nivelurile individuale pentru fiecare societate ale taxei compensatorii prevăzute de prezentul regulament s-au stabilit pe baza constatărilor prezentei anchete. Prin urmare, acestea reflectă situația constatată în cazul societăților respective, în cursul anchetei. Aceste niveluri ale taxelor (spre deosebire de taxa națională aplicabilă „tuturor celorlalte societăți”) se aplică, prin urmare, în mod exclusiv, importurilor de produse originare din țara în cauză, fabricate de societățile respective, și, prin urmare, de entitățile juridice specifice menționate. Produsele importate fabricate de orice altă societate ale cărei denumire și adresă nu sunt menționate în mod expres în dispozitivul prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate la societățile menționate în mod expres, nu pot beneficia de aceste niveluri și se supun taxei aplicabile „tuturor celorlalte societăți”.

(275)

Constatările provizorii de mai sus se vor comunica tuturor părților interesate care vor fi invitate să își prezinte opiniile în scris și să solicite o audiere. Observațiile lor vor fi analizate și, atunci când acestea sunt justificate, vor fi luate în considerare înaintea adoptării oricăror decizii definitive. Reexaminarea constatărilor provizorii poate fi necesară în scopul stabilirii oricăror constatări definitive,