29.9.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 255/1

(1)

Prin Regulamentul (CE) nr. 2597/1999 (2), Consiliul a instituit o taxă compensatorie definitivă la importurile de folii din polietilenă tereftalată (PET) care intră sub incidența codurilor NC ex 3920 62 19 și ex 3920 62 90 originare din India („produsul în cauză”). Ancheta care a dus la adoptarea respectivului regulament este denumită în continuare „ancheta inițială”. Măsurile s-au prezentat sub forma unei taxe ad valorem cuprinsă între 3,8 % și 19,1 % aplicată importurilor provenind de la exportatorii desemnați individual, nivelul taxei reziduale aplicabil importurilor produsului vizat de la toate celelalte societăți ridicându-se la 19,1 %. Taxa compensatorie aplicată la importurile de folii din PET produse și exportate de Jindal Poly Films Limited, denumită anterior Jindal Polyester Ltd (3) (denumită în continuare „Jindal” sau „societatea”), a fost de 7 %. Ancheta inițială s-a desfășurat în perioada 1 octombrie 1997-30 septembrie 1998.

(2)

Prin Regulamentul (CE) nr. 367/2006 (4) și în urma unei reexaminări la expirarea măsurilor în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, Consiliul a menținut taxa compensatorie definitivă instituită prin Regulamentul (CE) nr. 2597/1999 la importurile de folii din PET originare din India. Ancheta de reexaminare s-a desfășurat în perioada 1 octombrie 2003-30 septembrie 2004.

(3)

Prin Regulamentul (CE) nr. 1288/2006, în urma unei reexaminări intermediare privind subvenționarea unui alt producător indian de folii din PET, Garware Polyester Limited (denumit în continuare Garware), Consiliul a modificat taxa compensatorie definitivă impusă în cazul Garware prin Regulamentul (CE) nr. 367/2006.

(4)

Comisia a avut la dispoziție elemente de probă la prima vedere care au indicat faptul că Jindal a beneficiat de niveluri sporite de subvenționare, în comparație cu ancheta inițială, și că modificările acestor niveluri erau de durată.

(5)

Prin urmare, Comisia a hotărât, după consultarea Comitetului consultativ, să inițieze din oficiu o reexaminare intermediară parțială în conformitate cu articolul 19 din regulamentul de bază, al cărei obiect s-a limitat la nivelul de subvenționare în cazul Jindal, pentru a evalua necesitatea de a menține, elimina sau modifica măsurile compensatorii existente. La 2 august 2006, Comisia a anunțat, printr-un aviz de inițiere a anchetei publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (5), inițierea acestei reexaminări.

(6)

Perioada anchetei de reexaminare („PAR”) a fost 1 aprilie 2005-31 martie 2006.

(7)

Comisia a notificat oficial Jindal, autoritățile publice indiene (GI) și Du Pont Tejin Films, Luxemburg, Mitsubishi Polyester Film, Germania, Toray Plastics Europe, Franța și Nuroll, Italia, care reprezintă marea majoritate a producției comunitare de folii din PET (denumită în continuare „industria comunitară”), în legătură cu inițierea reexaminării intermediare parțiale. Părților interesate li s-a dat posibilitatea de a-și face cunoscute în scris punctele de vedere și de a solicita o audiere până la termenul stabilit în avizul de inițiere a anchetei.

(8)

Pentru a obține informațiile necesare desfășurării anchetei, Comisia a trimis un chestionar societății Jindal, care a cooperat, răspunzând la chestionar. S-a efectuat o vizită de verificare la sediul Jindal din India.

(9)

Jindal, autoritățile publice indiene și industria comunitară au fost informate cu privire la rezultatele principale ale anchetei, în legătură cu care au avut ocazia să facă observații. Jindal a primit o serie de observații care sunt comentate mai jos. Autoritățile publice indiene nu au prezentat observații.

(10)

Produsul în cauză reprezintă foliile de polietilenă tereftalată (PET), originare din India, care intră în mod normal sub incidența codurilor NC ex 3920 62 19 și ex 3920 62 90, astfel cum s-a stabilit în ancheta inițială.

(11)

Pe baza informațiilor disponibile și a răspunsului la chestionarul Comisiei, au făcut obiectul unei anchete următoarele sisteme, în cadrul cărora se presupune că se acordă subvenții:

(i)

sistemul licențelor prealabile;

(ii)

sistemul de credite pentru taxe de import;

(iii)

sistemul unităților axate pe export/sistemul zonelor economice speciale;

(iv)

sistemul taxelor preferențiale la importul bunurilor de capital;

(v)

sistemul de scutire de la plata impozitului pe venitul din export;

(vi)

sistemul creditelor de export;

(vii)

certificatul de reaprovizionare cu scutire de taxe vamale.

(12)

Sistemele de la punctele (i)-(iv) și (vii) menționate anterior se bazează pe Legea Comerțului Exterior (dezvoltare și reglementare) din 1992 (Legea nr. 22 din 1992), care a intrat în vigoare la 7 august 1992 (denumită în continuare „Legea Comerțului Exterior”). Această lege autorizează autoritățile publice indiene să publice notificări privind politica în materie de import și de export. Autoritățile publice indiene au publicat un plan multianual referitor la politica de comerț exterior a Indiei pentru perioada 1 septembrie 2004-31 martie 2009 („FTP 2004-09”), care a luat locul politicii anterioare de import și export (EXIM). De asemenea, autoritățile publice indiene au publicat un manual privind procedurile care reglementează FTP 2004-09 („HOP I 2004-09”) care este actualizat periodic (6).

(13)

Sistemul de scutire de la plata impozitului pe venitul din export, menționat anterior la punctul (v), se bazează pe Legea impozitului pe profit din 1961, modificată anual prin Legea finanțelor.

(14)

Sistemul creditelor de export, menționat anterior la punctul (vi), se bazează pe secțiunile 21 și 35A din Legea privind activitatea bancară din 1949, care autorizează Reserve Bank of India să îndrume băncile comerciale în domeniul creditelor de export.

(15)

Pe baza informațiilor disponibile și a răspunsului la chestionarul Comisiei, aceasta din urmă a examinat, de asemenea, sistemul de stimulente (Package Scheme of Incentives – denumit în continuare „PSI”) aplicat de autoritățile publice din Maharashtra în 1993. Acest sistem se bazează pe rezoluțiile Ministerului Industriei, Energiei și Muncii din statul Maharashtra.

(16)

Descrierea detaliată a acestui sistem este prevăzută la punctele 4.1.3-4.1.14 din FTP 2004-09 și la capitolele 4.1-4.30 din HOP I 2004-09. Acest sistem a fost înlocuit în aprilie 2006, după încheierea perioadei anchetei de reexaminare, de sistemul de autorizații prealabile (Advance Authorisation Scheme). Cu toate acestea, se pare că este în principal o schimbare de denumire. Analiza următoare este axată pe sistemul licențelor prealabile, astfel cum era aplicat în perioada anchetei de reexaminare.

(17)

Sistemul licențelor prealabile este alcătuit din șase subsisteme. Aceste subsisteme se deosebesc, printre altele, prin criteriile de eligibilitate. Producătorii-exportatori, precum și comercianții-exportatori „asociați” producătorilor sunt eligibili în cadrul ALS pentru subsistemele „exporturi fizice” și „nevoi anuale”. Întreprinzătorii principali care efectuează aprovizionări din categoriile „exporturilor estimate” menționate la punctul 8.2 din FTP 2004-09, precum furnizorii unei unități axate pe export, sunt eligibili pentru subsistemul ALS „exporturi estimate”. Producătorii-exportatori care aprovizionează un exportator final sunt eligibili pentru subsistemul „aprovizionări intermediare”. În cele din urmă, furnizorii intermediari ai producătorilor-exportatori sunt eligibili pentru avantajele legate de „exporturile estimate” din cadrul subsistemelor „bonuri de aprovizionare anticipată” (Advance Release Orders, ARO) și „acreditiv intern de tip «back to back»” (Back to back Inland Letter of Credit). Având în vedere că Jindal a beneficiat doar de primele patru dintre cele șase subsisteme în perioada anchetei de reexaminare, numai acestea sunt descrise în detaliu în cele ce urmează.

(18)

Licențe prealabile pot fi eliberate în următoarele cazuri:

(19)

După cum s-a menționat mai sus, Jindal a recurs la sistemul de licențe prealabile în perioada anchetei de reexaminare. Mai precis, a utilizat cele patru subsisteme indicate la punctele (i)-(iv) de mai sus.

(20)

În scopul verificării de către autoritățile indiene, orice titular de licență este obligat prin lege să țină „contabilitatea, într-o manieră corectă și corespunzătoare, privind consumul și utilizarea produselor importate în cadrul fiecărei licențe” într-un format specific (capitolul 4.30 din HOP I 2004-09) (denumită în continuare „registru de consum”). Verificarea a arătat că societatea nu a ținut, într-o manieră corespunzătoare, un astfel de registru de consum, cu alte cuvinte, nu a înregistrat relația dintre materiile prime și destinația finală a produsului obținut în conformitate cu formatul impus de autoritățile publice indiene, în ciuda faptului că societatea nu numai că exportă, dar și vinde produsul obținut pe piața internă.

(21)

În ceea ce privește subsistemele (i) și (iii) menționate anterior, volumul și valoarea importurilor autorizate și ale exporturilor obligatorii (inclusiv ale exporturilor estimate) sunt stabilite de autoritățile publice indiene și înscrise în licență. În afară de aceasta, în momentul tranzacțiilor de import sau de export, operațiunile corespunzătoare trebuie menționate în licență de către funcționarii publici competenți. Volumul importurilor autorizate în acest sistem este stabilit de către autoritățile publice indiene, pe baza unor norme standard de intrări/ieșiri (standard input-output norms – SION). Există norme standard de intrări/ieșiri pentru majoritatea produselor, inclusiv pentru produsul vizat; acestea sunt publicate în HOP I 2004-09 volumul II. Normele standard de intrări/ieșiri pentru foliile din PET și granulele din PET (un produs intermediar) au fost revizuite prin reducere în octombrie 2005.

(22)

În ceea ce privește subsistemul (iii), trebuie observat că exporturile estimate pentru îndeplinirea obligației corespunzătoare în conformitate cu sistemul de licențe prealabile au constat în principal în vânzări interne ale societății, cu alte cuvinte, o unitate producătoare de granule din PET aparținând Jindal (și care nu este o entitate juridică separată) a vândut granule din PET unității axate pe export a Jindal în vederea producției ulterioare din aval de folii din PET. Importurile de materii prime s-au efectuat în contextul fabricării produsului intermediar (granule din PET). Cu alte cuvinte, în cadrul subsistemului (iii), vânzările interne sunt considerate exporturi.

(23)

În ceea ce privește subsistemul (iv), materiile prime achiziționate pe piața internă de Jindal sunt deduse din licența prealabilă a Jindal și se eliberează o licență prealabilă intermediară furnizorului local. Titularul unei astfel de licențe prealabile intermediare poate importa, cu scutire de taxe vamale, bunurile necesare pentru a fabrica un produs care urmează să fie furnizat Jindal ca materie primă pentru fabricarea produsului vizat.

(24)

În cazul subsistemului (ii) menționat anterior (licențe prealabile pentru „nevoi anuale”), în licență se înscrie numai valoarea importurilor autorizate. Titularul licenței trebuie să „păstreze legătura între inputurile importate și produsul obținut” [punctul 4.24A litera (c) din HOP I 2004-09].

(25)

Materiile prime importate nu pot fi transferate și trebuie să fie utilizate la fabricarea produsului de export. Obligația de export trebuie respectată într-un anumit termen de la eliberarea licenței (18 luni, cu două prelungiri posibile de 6 luni fiecare, în total 30 de luni).

(26)

Verificarea a arătat că rata consumului specific de materii prime esențiale pentru producerea de către societate a unui kilogram de folii din PET, în diferite grade, în funcție de calitatea foliei din PET, după cum este înregistrată în registrul de consum, era inferioară normei standard de intrări/ieșiri corespunzătoare. Acesta a fost în mod clar cazul în ceea ce privește fosta normă standard de intrări/ieșiri pentru foliile și granulele din PET și, într-o mai mică măsură, norma standard de intrări/ieșiri revizuită care a intrat în vigoare în septembrie 2005, adică în perioada anchetei de reexaminare. Cu alte cuvinte, Jindal a fost autorizată să importe, cu scutire de taxe vamale, în conformitate cu norma standard de intrări/ieșiri, o cantitate mai mare de materii prime decât avea nevoie în realitate pentru procesul de producție. Acest lucru a făcut din registrul de consum efectiv, în conformitate cu politica indiană de comerț exterior (FTP 2004-09), un element de verificare crucial. Cu toate acestea, registrul nu a fost ținut într-o manieră corespunzătoare și nu a fost verificat de autoritățile publice indiene până în prezent. Societatea a argumentat faptul că autoritățile publice indiene urmează să corecteze beneficiul în exces la expirarea licențelor, adică după 30 de luni de la eliberarea lor, practica curentă fiind să se facă uz de cele două prelungiri de 6 luni autorizate. Însă această afirmație nu a putut fi verificată de vreme ce niciuna dintre licențele folosite de Jindal nu a fost rambursată până în prezent.

(27)

Modificările survenite la nivelul punerii în aplicare a FTP 2004-09, care au intrat în vigoare în toamna lui 2005 (trimiterea obligatorie a registrului de consum la autoritățile indiene în contextul procedurii de rambursare) nu au fost aplicate încă în cazul Jindal. În consecință, aplicarea de facto a acestei dispoziții nu a putut fi verificată în acest stadiu.

(28)

Scutirea de taxele de import constituie o subvenție în sensul articolului 2 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și al articolului 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, prin faptul că necolectarea taxelor de import datorate reprezintă o contribuție financiară a autorităților publice indiene, ceea ce a conferit Jindal un avantaj prin creșterea lichidităților.

(29)

În plus, cele patru subsisteme utilizate de Jindal [subsistemele menționate la punctele (i)-(iv) de mai sus] sunt condiționate prin lege de rezultatele la export și, prin urmare, sunt considerate specifice și susceptibile de a face obiectul unor măsuri compensatorii în sensul articolului 3 alineatul (4) litera (a) din regulamentul de bază. O societate nu poate obține niciun avantaj în cadrul acestor sisteme fără a încheia un angajament de export. În mod evident, acesta este cazul în ceea ce privește sistemele (i), (ii) și (iv), însă chiar și exporturile estimate în cadrul sistemului licențelor prealabile îndeplinesc acest criteriu în cazul de față, întrucât furniturile pentru o unitate axată pe export vizează în cele din urmă exporturi reale.

(30)

Niciunul dintre subsistemele aplicate în cazul de față nu poate fi considerat un sistem autorizat cu rambursare a taxelor vamale sau un sistem cu rambursare a taxelor vamale pentru produsele de înlocuire în sensul articolului 2 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază. Acestea nu respectă normele stricte enunțate la anexa I litera (i), la anexa II (definiția și normele privind sistemele cu rambursare a taxelor vamale) și la anexa III (definiția și normele privind sistemul cu rambursare a taxelor vamale pentru produsele de înlocuire) din regulamentul de bază. Autoritățile publice indiene nu au aplicat în mod eficient sistemul sau procedura de verificare prin care să determine ce input-uri au fost consumate în fabricarea produsului exportat și în ce cantități (anexa II partea II punctul 4 din regulamentul de bază și, în cazul sistemelor cu rambursare a taxelor vamale pentru produsele de înlocuire, anexa III partea II punctul 2 din regulamentul de bază). Normele standard de intrări/ieșiri pentru produsul vizat nu au fost suficient de precise. Aceste norme în sine nu pot fi considerate un sistem de verificare a consumului real, deoarece aceste norme excesiv de generoase nu permit autorităților publice indiene să verifice cu suficientă precizie cantitățile de input-uri consumate în fabricarea produsului exportat. În plus, autoritățile publice indiene nu au exercitat un control eficace asupra registrului de consum.

(31)

În comentariile formulate după comunicarea informațiilor, societatea a susținut că ține un registru de consum corespunzător și că, astfel, dispune de un sistem de verificare adecvat în conformitate cu anexa II la regulamentul de bază. Societatea a afirmat, de asemenea, că licențele prealabile funcționează ca un sistem de înlocuire, astfel încât input-urile scutite de taxe vamale pot fi utilizate la fabricarea de produse vândute pe piața internă atât timp cât aceste input-uri sunt consumate, direct sau prin înlocuire, în producția de bunuri care urmează a fi exportate ulterior într-o perioadă de timp rezonabilă. Cu toate acestea, chiar dacă societatea ține un registru de consum privind materiile prime necesare producerii unei anumite cantități din produsul vizat, aceasta nu a reușit să mențină un sistem prin care să poată verifica ce input-uri s-au consumat în procesul fabricării produsului exportat și în ce cantități, astfel cum se prevede în FTP 2004-09 (apendicele 23) și în conformitate cu anexa II partea II punctul 4 din regulamentul de bază. În plus, societatea nu utilizează un sistem prin care să se poată asigura că input-urile pentru care se solicită o rambursare nu depășesc cantitatea de produs similar exportat, în conformitate cu anexa III partea II punctul 2. În cazul de față, s-a ajuns la concluzia, în urma unei atente analize, că nu există nicio legătură între inputurile scutite de taxe vamale consumate și produsul exportat și că, prin urmare, nu este implementat niciun sistem de verificare adecvat.

(32)

Prin urmare, subsistemele pot face obiectul unor măsuri compensatorii.

(33)

Valoarea subvenției a fost calculată după cum urmează. Numărătorul reprezintă suma taxelor de import nepercepute (taxa vamală de bază și taxa vamală suplimentară specială) pentru materialele importate în conformitate cu subsistemele (i)-(iii), respectiv aplicabile pentru importurile via producătorul intermediar; în cazul subsistemului (iv), numărătorul reprezintă suma taxelor de import nepercepute pentru inputurile utilizate la fabricarea produsului în cauză în perioada anchetei de reexaminare.

(34)

În comentariile formulate după comunicarea informațiilor, societatea a susținut că taxele vamale privind materiile prime necesare producției de folii din PET s-au diminuat de la 15 % la 7,5 % începând cu martie 2006, cu alte cuvinte, după încheierea perioadei de anchetă, și a solicitat Comisiei să ia în considerare această schimbare la calculul nivelului subvenției pentru licențele prealabile. Deși au existat situații în care au fost luate în calcul anumite evenimente ulterioare perioadei de anchetă, acestea s-au limitat totuși la circumstanțe extraordinare, ceea ce nu pare să se aplice în acest caz. Prin urmare, această solicitare trebuie respinsă în conformitate cu articolul 5 și articolul 11 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(35)

În comentariile formulate după comunicarea informațiilor, societatea a susținut, de asemenea, că beneficiul obținut conform subsistemului (iv) a constat, de fapt, în diferența de preț dintre achizițiile obișnuite de input-uri de pe piața internă și achizițiile de input-uri în urma invalidării licențelor prealabile și a pus la dispoziție o serie de calcule justificative, fără a aduce dovezi suplimentare. Cu toate acestea, beneficiul se calculează pe baza taxei nepercepute din licență, întrucât prețul de vânzare/cumpărare al materialelor reprezintă o decizie pur comercială și nu modifică valoarea taxei neplătite. În orice caz, această afirmație a fost făcută pentru prima dată după comunicarea informațiilor și, având în vedere că nu exista nicio posibilitate de verificare din partea Comisiei, a fost respinsă.

(36)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (1) litera (a) din regulamentul de bază, costurile suportate în mod necesar pentru a obține subvenția au fost deduse din valorile subvenției pe baza depunerii unor cereri justificate. Numărătorul reprezintă valoarea totală a taxelor de import nepercepute, și nu remiterea/scutirea excesivă, după cum a solicitat societatea, întrucât sistemul licențelor prealabile nu îndeplinește condițiile stabilite în anexa II la regulamentul de bază. În conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, numitorul reprezintă cifra de afaceri realizată la export în perioada anchetei de reexaminare. Societatea a susținut că exporturile estimate ar trebui incluse în cifra de afaceri totală realizată la export în perioada anchetei de reexaminare. Cu toate acestea, având în vedere că aceste tranzacții nu sunt de fapt exporturi, ci vânzări pe piața internă, ele nu pot fi clasificate în mod corespunzător ca exporturi și nu au fost, de aceea, incluse în cifra de afaceri totală la export.

(37)

Nivelul subvenției stabilit pentru licențele prealabile se ridică la 14,68 %.

(38)

Descrierea detaliată a acestui sistem se regăsește la punctul 4.3 din FTP 2004-09.

(39)

Întrucât s-a constatat că Jindal nu a apelat la acest sistem în perioada anchetei de reexaminare, nu mai este necesar să se stabilească dacă acest sistem poate face obiectul unor măsuri compensatorii sau nu.

(40)

Detaliile referitoare la aceste sisteme se regăsesc la capitolul 6 din FTP 2004-09, în HOP I 2004-09 (unități axate pe export), în legea privind zonele economice speciale din 2005, precum și în normele de aplicare aferente (sistemul SEZ).

(41)

Cu excepția societăților pur comerciale, toate întreprinderile care se angajează să exporte o anumită cantitate din producția lor de bunuri sau servicii pot fi constituite în conformitate cu sistemul unităților axate pe export sau cu sistemul zonelor economice speciale. S-a constatat că Jindal a beneficiat de sistemul EOU, dar nu și de sistemul SEZ în perioada anchetei de reexaminare. În consecință, analiza se concentrează numai pe sistemul EOU.

(42)

O unitate axată pe export poate fi constituită oriunde în India. Acest sistem vine în completarea sistemului zonelor economice speciale.

(43)

Cererile depuse de societățile care doresc să obțină statutul de unitate axată pe export trebuie să cuprindă, printre altele informații referitoare, la cantitățile estimate de producție, valoarea estimată a exporturilor, nevoile de import și nevoile naționale de inputuri pentru o perioadă de cinci ani. În cazul în care autoritățile acceptă cererea, societatea este informată cu privire la obligațiile care decurg din această acceptare. Această aprobare este valabilă pe o perioadă de cinci ani și poate fi reînnoită.

(44)

Una dintre obligațiile esențiale ale unei unități axate pe export, în conformitate cu FTP 2004-09, este de a realiza câștiguri nete din diferențele de curs valutar, și anume, într-o anumită perioadă de referință (5 ani), valoarea totală a exporturilor trebuie să fie mai mare decât valoarea totală a bunurilor importate.

(45)

Unitățile axate pe export se bucură de următoarele avantaje:

(46)

Unitățile care își desfășoară activitatea în temeiul acestor sisteme sunt unități aflate sub supravegherea agenților vamali, în conformitate cu secțiunea 65 din Legea vamală. Unitățile axate pe export au obligația legală de a ține, într-un format specific, contabilitatea tuturor importurilor, a consumului și a utilizării tuturor materialelor importate, precum și a exporturilor realizate. Aceste documente trebuie prezentate periodic autorităților competente (sub forma unor rapoarte de activitate trimestriale și anuale). Cu toate acestea, „o unitate axată pe export nu are în niciun moment obligația de a-și corela fiecare import cu exporturile, transferurile către alte unități, vânzările pe piața internă sau cu stocurile”, în conformitate cu prevederile punctului 6.11.2 din FTP 2004-09.

(47)

Vânzările interne se expediază și se înregistrează conform unui sistem de autocertificare. Procesul de expediere a exporturilor unei unități axate pe export este supervizat de un agent vamal responsabil cu accizele aflat în permanență în această unitate.

(48)

Jindal a recurs la sistemul unităților axate pe export (EOU) pentru a importa bunuri de capital cu scutire de taxe de import și pentru a obține rambursarea impozitului central pe vânzări, achitat la mărfurile achiziționate pe piața internă. Jindal nu a apelat la scutirea de taxe de import pentru materii prime, întrucât, pentru a fabrica folii din PET, unitatea sa axată pe export utilizează granule din PET ca materii prime. Aceste granule se obțin într-o altă unitate a societății, din materii prime achiziționate în cadrul sistemului licențelor prealabile (ALS).

(49)

Scutirea unei unități axate pe export de două tipuri de taxe de import („taxa vamală de bază” și „taxa vamală suplimentară specială”) și rambursarea impozitului central pe vânzări constituie contribuții financiare ale autorităților publice indiene în sensul articolului 2 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază. Autoritățile publice renunță astfel la venituri care ar fi exigibile în lipsa acestui sistem, conferind astfel un avantaj unităților axate pe export în sensul articolului 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, prin creșterea lichidităților.

(50)

Astfel, scutirea de taxa vamală de bază și de taxa vamală suplimentară specială și rambursarea impozitului pe vânzări constituie subvenții în sensul articolului 2 din regulamentul de bază. Acestea sunt condiționate prin lege de rezultatele obținute la export și sunt, prin urmare, considerate specifice și pasibile de a face obiectul unor măsuri compensatorii în sensul articolului 3 alineatul (4) litera (a) din regulamentul de bază. Obiectivul de export stabilit la punctul 6.1 din FTP 2004-09 pentru unitățile axate pe export este o condiție necesară pentru obținerea avantajelor.

(51)

În afară de aceasta, s-a confirmat că autoritățile publice indiene nu aplicau niciun sistem sau procedură eficientă prin care să poată verifica ce input-uri achiziționate cu scutire de taxe vamale și/sau de impozit pe vânzări s-au consumat în procesul de producție a produsului exportat și în ce cantități (anexa II partea II punctul 4 din regulamentul de bază și, în cazul sistemelor cu rambursarea taxelor vamale pentru produsele de înlocuire, anexa III partea II punctul 2 din regulamentul de bază). În orice caz, scutirea de taxe vamale pentru bunurile de capital nu este un sistem autorizat de rambursare, întrucât astfel de bunuri de capital nu se consumă în procesul de producție.

(52)

Autoritățile publice indiene nu au procedat la o nouă examinare pe baza input-urilor efective în cauză, cum ar fi trebuit să facă în mod normal în lipsa unui sistem de verificare eficient (anexa II partea II punctul 5 și anexa III partea II punctul 3 din regulamentul de bază) și nici nu au dovedit că nu a avut loc o remitere excesivă.

(53)

Prin urmare, beneficiul care poate face obiectul unor măsuri compensatorii constă în scutirea de toate taxele (taxa vamală de bază și taxa vamală suplimentară specială) datorate în mod normal la import, precum și rambursarea impozitului pe vânzări, în perioada anchetei de reexaminare.

(54)

Numărătorul a fost stabilit după cum urmează: valoarea subvenției a fost calculată pe baza impozitului rambursabil pe vânzări perceput în cazul achizițiilor din sectorul de producție, de exemplu, achizițiile de piese și ambalaje, în perioada anchetei de reexaminare. Costurile suportate în mod necesar pentru obținerea subvenției au fost deduse în conformitate cu articolul 7 alineatul (1) litera (a) din regulamentul de bază.

(55)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, valoarea subvenției a fost repartizată în funcție de cifra de afaceri generată de vânzările totale la export ale produsului în cauză în perioada anchetei de reexaminare (numitorul), întrucât subvenția este condiționată de rezultatele la export și nu s-a acordat în raport cu cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate. Marja subvenției astfel obținută este de 0,04 %.

(56)

În conformitate cu articolul 7 alineatul (3) din regulamentul de bază, beneficiul a fost calculat pe baza valorii taxelor vamale neachitate pentru bunurile de capital importate și pe baza valorii impozitului pe vânzări rambursat pentru achiziționarea bunurilor de capital, ambele repartizate pe o perioadă care corespunde perioadei normale de amortizare a acestor bunuri de capital în sectorul produsului vizat. Societatea a susținut că aceasta este rata de amortizare utilizată efectiv în situațiile sale financiare; însă cerința prevăzută la articolul 7 alineatul (3) este interpretată ca referindu-se la rata de amortizare specificată în legislația aplicabilă societății, în acest caz, rata specificată în Legea privind societățile comerciale din 1956. Valoarea astfel calculată, care se poate atribui perioadei anchetei de reexaminare, a fost ajustată prin adăugarea dobânzii corespunzătoare acestei perioade, astfel încât să reflecte valoarea beneficiului în timp, stabilindu-se astfel valoarea totală a beneficiului acordat prin acest sistem. Costurile suportate în mod necesar pentru a beneficia de subvenție au fost deduse din valoarea calculată, în conformitate cu articolul 7 alineatul (1) litera (a) din regulamentul de bază, pentru a obține valoarea subvenției (numărătorul). În conformitate cu articolul 7 alineatele (2) și (3) din regulamentul de bază, această valoare a subvenției a fost repartizată în funcție de cifra de afaceri la export realizată din vânzările produsului vizat în perioada anchetei de reexaminare (numitorul), întrucât subvenția este condiționată de rezultatele la export și nu s-a acordat în raport cu cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate. Societatea a susținut că exporturile estimate ar trebui incluse în cifra de afaceri totală realizată la export, însă această solicitare a fost respinsă din motivele prezentate la considerentul 36 de mai sus. Marja subvenției astfel obținută este de 1,26 %.

(57)

Prin urmare, marja de subvenție totală în cazul Jindal în cadrul sistemului unităților axate pe export este de 1,3 %.

(58)

Descrierea detaliată a acestui sistem se regăsește la capitolul 5 din FTP 2004-09 și la capitolul 5 din HOP I 2004-09.

(59)

Orice producător-exportator sau comerciant-exportator „asociat” producătorilor sau prestatorilor de servicii este eligibil în cadrul acestui sistem. S-a constatat că Jindal a beneficiat de acest sistem în perioada anchetei de reexaminare.

(60)

Sub rezerva unei obligații de export, societățile sunt autorizate să importe bunuri de capital (noi și, din aprilie 2003, second-hand, vechi de maximum 10 ani) cu o rată a taxei redusă. În acest scop, autoritățile publice indiene eliberează la cerere o licență EPCG în schimbul achitării unei taxe. Din aprilie 2000, o rată redusă de 5 % se aplică tuturor bunurilor de capital importate în temeiul acestui sistem. Pentru a respecta obligația de export, bunurile de capital importate trebuie să fie utilizate la producția unei anumite cantități de produse exportate într-o perioadă dată.

(61)

Sistemul acordă subvenții în sensul articolului 2 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și al articolului 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, în măsura în care autoritățile publice indiene renunță la veniturile exigibile. În plus, reducerea taxelor conferă un avantaj exportatorului, întrucât neplata taxelor de import duce la creșterea lichidităților.

(62)

În plus, sistemul este condiționat prin lege de rezultatele la export, deoarece licențele nu pot fi obținute fără a încheia un angajament de export. Prin urmare, se consideră că sistemul este specific și că poate face obiectul unor măsuri compensatorii în sensul articolului 3 alineatul (4) litera (a) din regulamentul de bază.

(63)

Acest sistem nu poate fi considerat un sistem autorizat cu rambursare a taxelor vamale sau un sistem cu rambursare a taxelor vamale pentru produsele de înlocuire în sensul articolului 2 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază. Bunurile de capital nu fac obiectul sistemelor autorizate definite la punctul (i) din anexa I la regulamentul de bază, deoarece nu sunt consumate în procesul de fabricare a produselor exportate.

(64)

Numărătorul a fost stabilit după cum urmează: valoarea subvenției a fost calculată în conformitate cu articolul 7 alineatul (3) din regulamentul de bază, pe baza valorii neachitate a taxelor vamale pentru bunurile de capital importate, repartizate pe o perioadă care corespunde cu perioada normală de amortizare a acestor bunuri de capital în sectorul foliilor din PET, din motivele expuse la considerentul 56 de mai sus, considerată a fi rata specificată în Legea privind societățile comerciale din 1956, și nu cea utilizată efectiv de companie. La această valoare s-a adăugat o dobândă pentru a reflecta valoarea totală a beneficiului în timp. Costurile suportate în mod necesar pentru a beneficia de subvenție au fost deduse în conformitate cu articolul 7 alineatul (1) litera (a) din regulamentul de bază.

(65)

Societatea a susținut că bunurile de capital importate cu scutire de taxe vamale conform sistemului ECPG, care urmau să fie utilizate în unitatea Khanvel, nu mai sunt în folosință și că beneficiul aferent acestor bunuri nu ar trebui inclus în numărător. Cu toate acestea, Comisia trebuie să respingă această cerere, întrucât nu există nicio dovadă că societatea nu mai deține astfel de bunuri sau că nu le va utiliza din nou.

(66)

În conformitate cu articolul 7 alineatele (2) și (3) din regulamentul de bază, valoarea subvenției a fost repartizată în funcție de cifra de afaceri realizată din exportul produsului vizat în perioada anchetei de reexaminare (numitorul), deoarece subvenția este condiționată de rezultatele la export. Societatea a susținut că exporturile estimate ar trebui incluse în cifra de afaceri totală realizată la export, însă această solicitare a fost respinsă din motivele prezentate la considerentul 36 de mai sus. Subvenția obținută de Jindal este de 1,11 %.

(67)

Acest sistem are ca temei juridic Legea privind impozitul pe profit din 1961, modificată anual prin Legea finanțelor. Aceasta din urmă stabilește anual modalitățile de percepere a impozitelor, precum și diferitele scutiri și deduceri care se pot obține. Unitățile axate pe export pot solicita scutiri de impozit pe profit în conformitate cu secțiunea 10B din Legea privind impozitul pe profit din 1961.

(68)

Întrucât s-a constatat că Jindal nu a apelat la beneficiile acestui sistem, nu mai este necesar să se stabilească dacă acest sistem poate face obiectul unor măsuri compensatorii sau nu.

(69)

Detaliile referitoare la acest sistem sunt prezentate în circulara de bază IECD nr. 5/04.02.01/2002-03 (credite de export în valută) și în circulara de bază IECD nr. 10/04.02.01/2003-04 (credite de export în rupii) ale Reserve Bank of India (RBI), adresate tuturor băncilor comerciale indiene.

(70)

Producătorii-exportatori, precum și comercianții-exportatori sunt eligibili în cadrul acestui sistem. S-a constatat că Jindal a beneficiat de acest sistem în perioada anchetei de reexaminare.

(71)

În cadrul acestui sistem, RBI fixează plafoane obligatorii pentru ratele dobânzii aplicabile la creditele de export în rupii și în valută, pe care băncile comerciale trebuie să le respecte „pentru ca exportatorii să poată avea acces la credite cu dobânzi competitive pe plan internațional”. Sistemul este alcătuit din două subsisteme, și anume creditele de export înainte de expediere (packing credit), care acoperă creditele acordate unui exportator pentru a finanța achiziționarea, prelucrarea, producția, ambalarea și/sau expedierea mărfurilor înainte de export, și creditele de export după expediere, care acoperă creditele pentru capital de lucru acordate pentru a finanța creanțele comerciale la export. De asemenea, RBI ordonă băncilor să rezerve un anumit cuantum din creditul lor net pentru finanțarea exporturilor.

(72)

Ca urmare a acestor circulare de bază ale RBI, exportatorii pot obține credite de export cu rate preferențiale ale dobânzii în comparație cu ratele dobânzii aplicate creditelor comerciale obișnuite („creditele de casă”) care sunt fixate numai de condițiile pieței.

(73)

În primul rând, prin diminuarea costurilor de finanțare în raport cu rata dobânzilor de piață, rata dobânzilor preferențiale menționate la considerentul anterior conferă exportatorilor un beneficiu în sensul articolului 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Deși creditele preferențiale în cadrul acestui sistem sunt acordate de bănci comerciale, beneficiul corespunde unei contribuții financiare a autorităților publice în sensul articolului 2 alineatul (1) punctul (iv) din regulamentul de bază. RBI este un organism public, care intră, prin urmare, sub incidența definiției „autorităților publice” menționată la articolul 1 alineatul (3) din regulamentul de bază. Aceasta dă instrucțiuni băncilor comerciale să acorde finanțări preferențiale societăților exportatoare. Aceste finanțări preferențiale sunt echivalente cu o subvenție, care este considerată specifică și susceptibilă de a face obiectul unor măsuri compensatorii, întrucât ratele dobânzilor preferențiale sunt condiționate de rezultatele la export, în conformitate cu articolul 3 alineatul (4) litera (a) din regulamentul de bază.

(74)

Valoarea subvenției a fost calculată pe baza diferenței dintre dobânzile plătite pentru creditele de export utilizate în perioada anchetei de reexaminare și valoarea sumei care ar fi trebuit plătită dacă s-ar fi utilizat ratele dobânzii de piață, aplicabile creditelor comerciale obișnuite contractate de societate. Valoarea subvenției (numărătorul) a fost repartizată în funcție de cifra de afaceri totală realizată la export în perioada anchetei de reexaminare (numitorul), în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, deoarece subvenția este condiționată de rezultatele obținute la export și nu se acordă în funcție de cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate. Jindal, care a beneficiat de avantaje în baza sistemului ECS, a obținut o subvenție de 0,1 %.

(75)

Temeiul juridic al acestui sistem se regăsește la punctul 4.2 din FTP 2004-09.

(76)

Întrucât s-a constatat că Jindal nu a apelat la beneficiile acestui sistem în perioada anchetei de reexaminare, nu mai este necesar să se stabilească dacă acest sistem poate face obiectul unor măsuri compensatorii sau nu.

(77)

Pentru a încuraja instalarea industriilor în regiunile mai puțin dezvoltate ale statului, autoritățile publice din Maharashtra acordă, din 1964, facilități unităților care se extind în regiunile în curs de dezvoltare ale statului, în temeiul unui sistem cunoscut sub numele de „sistemul de stimulente”. Acest sistem a fost modificat de mai multe ori de la introducerea sa, iar versiunea din 1993 a sistemului a fost eligibilă pentru a se aplica de la 1 octombrie 1993 până la 31 martie 2001, în timp ce ultima sa modificare, PSI 2006, a fost introdusă odată cu politica industrială de investiții și de infrastructură a Maharashtra, în primăvara anului 2006, și se prevede că va fi eligibilă pentru a se aplica până la 31 martie 2011. Acest PSI al GOM constă în mai multe subsisteme, dintre care cele principale sunt subvențiile directe prin intermediul așa-zisei subvenții de promovare industrială, scutirea de impozitul local pe vânzări și de taxa pe electricitate și rambursarea taxei locale.

(78)

Jindal continuă să beneficieze de stimulente conform PSI 1993 până în mai 2011, dar nu și în cadrul sistemelor următoare. În consecință, numai PSI 1993 a fost evaluat în contextul cazului de față.

(79)

Pentru a putea fi eligibile în cadrul acestui sistem, societățile trebuie să investească în regiunile mai puțin dezvoltate ale statului prin crearea unei noi unități industriale sau prin realizarea unor importante investiții de capital în vederea extinderii sau diversificării unei unități industriale existente. Aceste regiuni sunt clasificate în diferite categorii, în funcție de nivelul de dezvoltare economică (de exemplu, regiuni puțin dezvoltate, regiuni mai puțin dezvoltate și regiuni cel mai puțin dezvoltate). Principalul criteriu în stabilirea valorii stimulentelor este regiunea în care este situată întreprinderea sau în care intenționează să se stabilească și importanța investiției.

(80)

Scutirea de impozitul local pe vânzările de produse finite: în mod normal, mărfurile sunt supuse unui impozit central pe vânzări (pentru vânzările între state) sau, în trecut, impozitului de stat pe vânzări (pentru vânzările efectuate în cadrul unui stat), al cărui nivel variază în funcție de statul sau de statele în care au loc tranzacțiile. În aprilie 2005, legislația referitoare la impozitul pe vânzările efectuate în statul Maharashtra a fost înlocuită de sistemul taxei pe valoarea adăugată (TVA). În temeiul acestui sistem de scutire, societățile beneficiare nu sunt obligate să perceapă impozit pe vânzări în momentul tranzacțiilor de vânzare. De asemenea, ele sunt scutite de impozitul local pe vânzări la achiziționarea de produse de la un furnizor care poate beneficia el însuși de sistem. S-a constatat că Jindal a beneficiat de această scutire în ceea ce privește tranzacțiile de vânzare în perioada anchetei de reexaminare.

(81)

Rambursarea taxei pe electricitate: unitățile pot beneficia de rambursarea taxei pe electricitate consumată în scopul producției pentru o perioadă de șapte ani de la data producției comerciale. În cazul Jindal, această perioadă de șapte ani s-a încheiat la 31 martie 2003. Prin urmare, Jindal nu mai putea beneficia de rambursarea taxei pe electricitate.

(82)

Rambursarea taxei locale: taxa locală este un impozit perceput de autoritățile locale din India, inclusiv de autoritățile publice din Maharashtra, pentru mărfurile care intră în limitele teritoriale ale unui oraș. Întreprinderile industriale pot beneficia de rambursarea taxei locale din partea autorităților publice din Maharashtra, cu condiția ca unitățile acestora sa fie localizate în anumite orașe de pe teritoriul statului. Valoarea totală care poate fi rambursată se limitează la 100 % din cheltuielile cu capitalul fix. Uzina Jindal se află în afara limitelor orașului; este, prin urmare, scutită de taxa locală, astfel încât acest subsistem nu este aplicabil în cazul de față.

(83)

Jindal nu a beneficiat decât de drepturile de scutire de impozit pe vânzările de produse finite în perioada anchetei de reexaminare, scutire care s-a constatat în trecut că nu conferă un avantaj beneficiarului [considerentul 114 din Regulamentul (CE) nr. 367/2006]. În consecință, sistemul de stimulente nu poate face obiectul unor măsuri compensatorii în cazul de față.

(84)

Valoarea subvențiilor care fac obiectul unor măsuri compensatorii, determinată în conformitate cu regulamentul de bază, exprimată ad valorem, este de 17,1 % pentru producătorul-exportator investigat. Valoarea subvențiilor este mai mare decât pragul de minimis stabilit la articolul 14 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(85)

În conformitate cu articolul 19 alineatul (2) din regulamentul de bază, s-a analizat dacă menținerea măsurilor în vigoare a fost insuficientă pentru a contracara subvenția care face obiectul unor măsuri compensatorii și care este cauza prejudiciului.

(86)

S-a stabilit că, în perioada anchetei de reexaminare, Jindal a continuat să beneficieze de subvenții care puteau face obiectul unor măsuri compensatorii acordate de autoritățile publice indiene. În plus, rata subvențiilor constatată în cursul acestei reexaminări este considerabil mai mare decât cea din timpul anchetei inițiale. Nu există indicii că sistemele vor fi întrerupte sau diminuate progresiv în viitorul apropiat.

(87)

Întrucât s-a demonstrat că societatea beneficiază de o rată de subvenționare mult mai ridicată decât înainte și că ea va continua probabil să primească subvenții cu o valoare mai mare decât cea determinată în ancheta inițială, concluzia este că menținerea măsurii în vigoare nu este suficientă pentru a contracara efectele subvenției care poate face obiectul unor măsuri compensatorii și care este cauza prejudiciului și că nivelul măsurilor ar trebui așadar modificat pentru a reflecta noile rezultate.

(88)

Având în vedere concluziile privind nivelul de subvenționare acordat Jindal și insuficiența măsurilor existente de a contracara subvențiile care pot face obiectul unor măsuri compensatorii, taxa compensatorie în cazul Jindal ar trebui modificată pentru a reflecta noile niveluri de subvenționare constatate.

(89)

Taxa compensatorie modificată a fost stabilită ținându-se cont de noua rată de subvenționare constatată în cursul prezentei reexaminări, dat fiind că marja de prejudiciu calculată în ancheta inițială rămâne superioară.

(90)

În conformitate cu articolul 24 alineatul (1) din regulamentul de bază și cu articolul 14 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 384/96, niciun produs nu poate fi supus în același timp atât unor taxe antidumping, cât și unor taxe compensatorii în vederea remedierii aceleiași situații care rezultă din dumping sau din acordarea unei subvenții la export. Cu toate acestea, deoarece Jindal este supusă unei taxe antidumping de 0 % în ceea ce privește produsul vizat, aceste dispoziții nu se aplică în cazul de față.

(91)

Jindal, autoritățile publice indiene și industria comunitară au fost informate cu privire la faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora s-a avut în vedere să se recomande modificarea măsurilor în vigoare și în legătură cu care au avut ocazia să facă observații. Nu au fost primite observații din partea autorităților publice indiene, iar observațiile făcute de Jindal au fost examinate în considerentele referitoare la fiecare comentariu specific de mai sus.

(92)

În comentariile formulate după comunicarea informațiilor, societatea a solicitat Comisiei să accepte un angajament de preț pentru a contracara subvențiile în cauză care pot face obiectul unor măsuri compensatorii. Comisia a examinat propunerea societății și consideră că un angajament de preț nu poate fi acceptat. Angajamentele de preț bazate pe grupe de produse, după cum a sugerat societatea, permit un grad ridicat de flexibilitate în ceea ce privește modificarea caracteristicilor tehnice ale produselor din respectivul grup. Foliile din PET prezintă numeroase caracteristici distinctive care evoluează și care afectează considerabil prețul de vânzare. În consecință, modificările acestor caracteristici au un impact semnificativ asupra prețurilor. Încercarea de a subîmpărți categoriile pentru a le face mai omogene în ceea ce privește caracteristicile fizice ar duce la multiplicarea numărului acestor categorii, ceea ce ar face imposibilă monitorizarea, în special, pentru că ar fi dificil pentru autoritățile vamale să facă distincția între diferitele tipuri de produse și clasificarea produselor pe categorii în momentul importului. Din aceste motive, acceptarea angajamentului nu este considerată practică, în sensul articolului 13 alineatul (3) din regulamentul de bază. Jindal a fost informată cu privire la aceasta și a avut ocazia să își exprime opinia. Cu toate acestea, observațiile sale nu au modificat concluzia de mai sus.

(93)

Având în vedere că India Polyfilms Limited, o societate asociată în trecut cu Jindal, a fuzionat cu Jindal la 1 aprilie 1999 și, prin urmare, nu mai este o societate distinctă, aceasta a fost retrasă de pe lista care figurează la articolul 1 alineatul (2),