This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 32007R0193
Council Regulation (EC) No 193/2007 of 22 February 2007 imposing a definitive countervailing duty on imports of polyethylene terephthalate (PET) originating in India following an expiry review pursuant to Article 18 of Regulation (EC) No 2026/97
Regulamentul (CE) nr. 193/2007 al Consiliului din 22 februarie 2007 de instituire a unei taxe compensatorii definitive la importurile de polietilen tereftalat (PET) originare din India ca urmare a reexaminării în temeiul expirării măsurilor în conformitate cu articolul 18 din Regulamentul (CE) nr. 2026/97
Regulamentul (CE) nr. 193/2007 al Consiliului din 22 februarie 2007 de instituire a unei taxe compensatorii definitive la importurile de polietilen tereftalat (PET) originare din India ca urmare a reexaminării în temeiul expirării măsurilor în conformitate cu articolul 18 din Regulamentul (CE) nr. 2026/97
JO L 59, 27.2.2007, p. 34–59
(BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV) Acest document a fost publicat într-o ediţie specială
(HR)
JO L 352M, 31.12.2008, p. 1005–1030
(MT)
No longer in force, Date of end of validity: 27/02/2012: This act has been changed. Current consolidated version: 20/12/2008
Relation | Act | Comment | Subdivision concerned | From | To |
---|---|---|---|---|---|
Modified by | 32008R1286 | înlocuire | articol 1.2 | 20/12/2008 | |
Modified by | 32011R0906 | modificare | articol 1.2 | 10/09/2011 |
27.2.2007 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 59/34 |
REGULAMENTUL (CE) NR. 193/2007 AL CONSILIULUI
din 22 februarie 2007
de instituire a unei taxe compensatorii definitive la importurile de polietilen tereftalat (PET) originare din India ca urmare a reexaminării în temeiul expirării măsurilor în conformitate cu articolul 18 din Regulamentul (CE) nr. 2026/97
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 2026/97 al Consiliului din 6 octombrie 1997 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unor subvenții din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (1) („regulamentul de bază”), în special articolul 18,
având în vedere Regulamentul (CE) nr. 384/96 al Consiliului din 22 decembrie 1995 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene (2), în special articolul 14 alineatul (1),
având în vedere propunerea prezentată de Comisie după consultarea comitetului consultativ,
întrucât:
A. PROCEDURĂ
1. MĂSURI ÎN VIGOARE
(1) |
La 30 noiembrie 2000, prin Regulamentul (CE) nr. 2603/2000 (3), Consiliul a impus taxe compensatorii definitive la importurile de anumite tipuri de polietilen tereftalat („PET”) originare din India, Malaezia și Thailanda („țările în cauză”) („ancheta inițială”). Măsurile impuse au avut la bază o anchetă privind măsurile compensatorii, deschisă în temeiul articolului 10 din regulamentul de bază. În același timp, prin Regulamentul (CE) nr. 2604/2000 (4), Consiliul a instituit taxe antidumping definitive la importurile de același produs originare din țările menționate. Măsurile instituite au avut la bază o anchetă antidumping deschisă în temeiul articolului 5 din Regulamentul (CE) nr. 384/96. |
(2) |
Modificările aduse Regulamentului (CE) nr. 2604/2000 au fost fie rezultatul anchetelor de reexaminare deschise în temeiul articolului 11 alineatele (3) și (4) din Regulamentul (CE) nr. 384/96, fie al angajamentelor de preț acceptate în temeiul articolului 8 alineatul (1) din acesta. |
(3) |
Mai mult, prin Regulamentul (CE) nr. 1467/2004 (5), Consiliul a instituit taxe antidumping definitive la importurile de anumite tipuri de PET originare din Australia și Republica Populară Chineză („RPC”) și a încheiat procedura privind importurile de PET originare din Pakistan. |
(4) |
La 11 octombrie 2005, Consiliul a modificat nivelul măsurilor compensatorii în vigoare împotriva importurilor de PET din India (6). Modificările au fost rezultatul unei reexaminări imediate deschise în temeiul articolului 20 din regulamentul de bază. |
2. CERERE DE REEXAMINARE
(5) |
În urma publicării unui aviz de expirare iminentă, Comisia a primit, la 30 august 2005, o cerere de reexaminare a măsurilor în vigoare, în temeiul articolului 18 din regulamentul de bază („reexaminare în temeiul expirării măsurilor”). |
(6) |
Cererea a fost introdusă la data de 30 august 2005 de către comitetul pentru polietilen tereftalat din cadrul Plastics Europe („solicitantul”), în numele producătorilor care reprezintă o proporție majoră, în acest caz peste 90 %, din producția comunitară totală de PET. |
(7) |
Cererea de reexaminare în temeiul expirării măsurilor s-a bazat pe faptul că expirarea măsurilor ar duce, probabil, la continuarea sau la reapariția subvențiilor și a prejudiciului suferit de industria comunitară. |
(8) |
Stabilind, în urma consultării comitetului consultativ, că există suficiente elemente de probă pentru inițierea unei reexaminări, în temeiul articolului 18 din regulamentul de bază, Comisia a inițiat aceste reexaminări la 1 decembrie 2005 (7). |
(9) |
Ar trebui să se observe faptul că, înainte de inițierea reexaminării în temeiul expirării măsurilor și în conformitate cu articolul 22 alineatul (1) și cu articolul 10 alineatul (9) din regulamentul de bază, Comisia a informat autoritățile publice indiene („API”) că a primit o cerere de reexaminare justificată corespunzător și a propus o consultare în vederea clarificării subiectului plângerii și a găsirii unei soluții pe cale amiabilă. Cu toate acestea, Comisia nu a primit niciun răspuns din partea API privind oferta sa de consultare. |
3. ANCHETE PARALELE
(10) |
La 1 decembrie 2005, Comisia a deschis, de asemenea, o reexaminare în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 384/96 privind măsurile antidumping în vigoare privind importurile de PET originare din India, Indonezia, Malaezia, Republica Coreea, Thailanda și Taiwan (8). În același timp, în temeiul articolului 11 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 384/96, a fost deschisă o reexaminare intermediară parțială privind dumpingul cu privire la importuri ale aceluiași produs originar din Republica Coreea și din Taiwan (8). |
4. PERIOADA ANCHETEI DE REEXAMINARE
(11) |
Perioada anchetei de reexaminare (PAR) s-a derulat între 1 octombrie 2004 și 30 septembrie 2005. Examinarea tendințelor în cadrul analizei prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2002 și sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare (denumită în continuare „perioadă luată în considerare”). |
5. PĂRȚILE INTERESATE DE ANCHETĂ
(12) |
Comisia a informat oficial producătorii-exportatori, reprezentanții țării exportatoare, importatorii, producătorii comunitari, utilizatorii și reclamantul cu privire la deschiderea reexaminării în temeiul expirării măsurilor. Părțile interesate au avut posibilitatea să își prezinte în scris punctul de vedere și să solicite o audiere în termenul stabilit în avizul de deschidere. Au fost audiate toate părțile care au solicitat acest lucru și care au demonstrat că există motive speciale pentru a fi audiate. |
(13) |
Având în vedere numărul aparent ridicat de producători-exportatori indieni, precum și de producători și importatori comunitari enumerați în cererea de reexaminare în temeiul expirării măsurilor, s-a considerat necesar, în conformitate cu articolul 27 din regulamentul de bază, să se stabilească dacă ar trebui folosită metoda eșantionării. Pentru a decide dacă ar fi necesară eșantionarea și, în caz afirmativ, pentru a se determina eșantionul, Comisia a cerut părților anterior menționate, în temeiul articolului 27 din regulamentul de bază, să se facă cunoscute în termen de 15 zile de la deschiderea reexaminărilor și să furnizeze Comisiei informațiile solicitate în avizul de deschidere. |
(14) |
După examinarea informațiilor prezentate, ținând seama de numărul redus de producători-exportatori din India care și-au făcut cunoscută intenția de a coopera, s-a hotărât că nu este necesar să se procedeze prin eșantionare în ceea ce privește producătorii-exportatori din India. |
(15) |
După analizarea informațiilor trimise de producătorii și importatorii comunitari și ținând seama de numărul relativ mic de răspunsuri, s-a stabilit că eșantionarea nu se justifică pentru niciuna dintre aceste categorii. |
(16) |
În consecință, s-au trimis chestionare tuturor producătorilor-exportatori cunoscuți din țara în cauză, importatorilor, furnizorilor, producătorilor și utilizatorilor comunitari. |
(17) |
Au răspuns la chestionar trei producători indieni, 12 producători comunitari, un importator, un furnizor și 10 procesatori/utilizatori. |
(18) |
Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare în vederea analizei și a efectuat vizite de verificare la sediul următoarelor companii:
|
B. PRODUSUL ÎN CAUZĂ ȘI PRODUSE SIMILARE
1. PRODUSUL ÎN CAUZĂ
(19) |
Produsul în cauză este același ca cel din ancheta inițială, și anume PET cu indice de viscozitate de 78 ml/g sau mai mult, în conformitate cu standardul ISO 1628-5, originar din țara în cauză. În prezent, este clasificat sub codul NC 3907 60 20. |
2. PRODUSE SIMILARE
(20) |
Întocmai ca în ancheta inițială, s-a constatat că produsul în cauză, PET fabricat și vândut pe piața internă din țara în cauză și PET fabricat și vândut de producătorii comunitari au aceleași caracteristici fizice și chimice de bază și sunt destinate acelorași utilizări. Se concluzionează, prin urmare, că toate tipurile de PET cu o viscozitate de 78 ml/g sau mai mare sunt asemănătoare, în sensul articolului 1 alineatul (5) din regulamentul de bază. |
C. PROBABILITATEA CONTINUĂRII SAU A REAPARIȚIEI SUBVENȚIILOR
I. CONTINUAREA SUBVENȚIILOR — INTRODUCERE
(21) |
Pe baza informațiilor conținute în cererea de reexaminare și a răspunsurilor primite la chestionarul Comisiei, au făcut obiectul unei anchete următoarele sisteme, în cadrul cărora se presupune că se acordă subvenții: |
1. SISTEMELE DE SUBVENTII CARE AU FACUT OBIECTUL ANCHETEI INITIALE
(a) |
Sistemul de credite pentru taxe de import (Duty Entitlement Passbook Scheme „DEPBS”) |
(b) |
Sistemul de scutire de impozit pe profit (Income Tax Exemption Scheme „ITES”) |
(c) |
Sistemul taxelor preferențiale la importul de bunuri de capital (Export Promotion Capital Goods Scheme „EPCGS”) |
(d) |
Zone libere industriale de export (EPZ)/zone economice speciale (SEZ)/unități axate pe export (UAE) |
2. SISTEMELE DE SUBVENTII CARE NU AU FACUT OBIECTUL ANCHETEI INITIALE
(e) |
Sistemul licențelor prealabile (Advance Licence Scheme „ALS”) |
(f) |
Sistem de credite de export (înainte și după expediere) (ECS) |
(g) |
Sistem de stimulente pentru impozitul pe vânzări din Gujarat (GSTIS) |
(h) |
Sistemul de scutire de taxa pe electricitate din Gujarat (GEDES) |
(i) |
Sistemele de stimulente din Bengalul de Vest (WBIS) |
(j) |
Sistemul de stimulente al autorităților publice din Maharashtra (Package Scheme of Incentives — „PSI”). |
(22) |
Sistemele de la literele (a), (c)-(e) menționate anterior se bazează pe Legea privind comerțul exterior (dezvoltare și reglementare) din 1992 (Legea nr. 22 din 1992), care a intrat în vigoare la 7 august 1992 (denumită în continuare „Legea privind comerțul exterior”). Această lege autorizează autoritățile publice indiene să emită notificări privind politicile de import și de export. Aceste politici sunt rezumate în „Politica de import și de export”, denumită „Politica de comerț exterior” cu începere de la 1 septembrie 2004 și sunt publicate o dată la cinci ani de Ministerul Comerțului și sunt actualizate periodic. Un document privind politica de import și de export, și anume planul cincinal privind perioada cuprinsă între 1 septembrie 2004 și 31 martie 2009 (denumit în continuare „Documentul privind politica de import și de export 2004-2009”) este relevant cu privire la perioada anchetei. În plus, autoritățile publice indiene definesc, de asemenea, procedurile aplicabile politicii de importuri și de exporturi 2004-2009 în „Manualul de proceduri de la 1 septembrie 2004 la 31 martie 2009 (volumul I)” [denumit în continuare „Manual de proceduri 2004-2009 (volumul I)”]. Acest manual este, de asemenea, actualizat periodic. |
(23) |
Sistemul de la litera (b) se bazează pe Legea impozitului pe profit din 1961, modificată anual prin Legea finanțelor. |
(24) |
Sistemul de la litera (f) se bazează pe articolele 21 și 35A din Legea regulamentelor bancare din 1949, care autorizează banca Reserve Bank of India (denumită în continuare „RBI”) să îndrume băncile comerciale în domeniul creditelor de export. |
(25) |
Sistemul de la litera (g) este gestionat de autoritățile publice din Gujarat și are la bază politica de stimulente industriale; sistemul de la litera (h) se bazează pe Legea privind taxa pe electricitate din Bombay din 1958. |
(26) |
Sistemul de la litera (j) este administrat de statul Maharashtra și se bazează pe rezoluțiile Departamentului Industriei, Energiei și Muncii din statul Maharashtra. |
(27) |
Sistemul de la litera (i) este întocmit de autoritățile publice din Bengalul de Vest prin notificarea nr. 588-CI/H din 22 iunie 1999 (WBIS 1999) a Departamentului de Comerț și Industrie care a fost înlocuit ultima dată prin notificarea nr. 134-CI/O/Stimulente/17/03/I din 24 martie 2004 (WBIS 2004). |
(28) |
După comunicarea concluziilor privind presupusa subvenționare, autoritățile publice indiene reiterează o serie de preocupări cu privire la existența unor măsuri compensatorii în aceste planuri, precum și la modul de calculare a valorilor subvențiilor. De asemenea, ele afirmă din nou că nu exista posibilitatea continuării subvenționării în cazul analizat. În acest sens, se constată că această observație nu conține niciun nou argument care ar putea schimba concluziile arătate în prezentul regulament. |
II. SISTEME NATIONALE
1. SISTEMUL DE CREDITE PENTRU TAXELE DE IMPORT (DUTY ENTITLEMENT PASSBOOK SCHEME „DEPBS”)
(a) Bază juridică
(29) |
Descrierea detaliată a DEPBS este prevăzută la punctul 4.3 din Documentul privind politica de import și de export 2004-2009 și la punctele 4.3-4.4 din Manualul de proceduri 2004-2009 (volumul I). |
(30) |
S-a constatat că niciunul dintre producătorii-exportatori cooperanți nu a obținut niciun beneficiu care face obiectul unor măsuri compensatorii în temeiul DEPBS. În consecință, nu s-a mai considerat necesară continuarea analizării acestui sistem în scopul prezentei anchete. |
2. SISTEME DE SCUTIRE DE IMPOZIT PE PROFIT
(31) |
S-a constatat că niciunul dintre producătorii-exportatori cooperanți nu a obținut niciun beneficiu care face obiectul unor măsuri compensatorii în temeiul ITES. În consecință, nu s-a mai considerat necesară continuarea analizării acestui sistem în scopul prezentei anchete. |
3. SISTEMUL TAXELOR PREFERENTIALE LA EXPORTUL DE BUNURI DE CAPITAL (EXPORT PROMOTION CAPITAL GOODS SCHEME „EPCGS”)
(a) Bază juridică
(32) |
Descrierea detaliată a sistemului EPCGS este prevăzută la capitolul 5 din Documentul privind politica de import și de export 2004-2009 și la capitolul 5 din Manualul de proceduri 2004-2009 (volumul I). |
(b) Eligibilitate
(33) |
Sistemul este deschis producătorilor-exportatori, precum și comercianților-exportatori „asociați” producătorilor și prestatorilor de servicii. |
(c) Aplicare practică
(34) |
Sub rezerva unei obligații de export, companiile sunt autorizate să importe bunuri de capital (noi și, cu începere din aprilie 2003, second-hand, vechi de maximum 10 ani) la o valoare a taxei redusă sau egală cu zero. În acest sens, API eliberează o licență EPCG, la cerere, în schimbul achitării unei redevențe. Pentru a îndeplini obligația de export, bunurile de capital importate trebuie folosite pentru producerea unei anumite cantități de produse de export, într-o perioadă determinată. |
(35) |
Titularul unei licențe EPCGS pentru acest sistem poate, de asemenea, să achiziționeze bunuri de capital pe piața internă. În acest caz, producătorul local de bunuri de capital poate să profite de acest beneficiu pentru a importa componentele necesare, scutite de taxe vamale, pentru fabricarea unor astfel de bunuri de capital. Alternativ, producătorul local poate solicita să beneficieze de avantajul aferent exporturilor prevăzute în cazul bunurilor de capital livrate titularului licenței EPCGS. |
(d) Concluzie privind sistemul taxelor preferențiale la importul de bunuri de capital
(36) |
Sistemul EPCGS acordă subvenții în sensul articolului 2 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și al articolului 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Reducerea taxei constituie o contribuție financiară a API, care renunță astfel la veniturile vamale în mod normal exigibile. În plus, reducerea taxei conferă un avantaj exportatorului, întrucât taxele economisite la import îi îmbunătățesc lichiditățile. |
(37) |
În plus, sistemul EPCGS este subordonat de drept rezultatelor la export, deoarece licențele nu pot fi obținute fără a încheia un angajament de export. Prin urmare, se consideră că sistemul este specific și face obiectul unor măsuri compensatorii în sensul articolului 3 alineatul (4) litera (a) din regulamentul de bază. |
(38) |
Drept urmare, acest sistem nu poate fi considerat un sistem permis drawback sau o substituire de sistem drawback în sensul articolului 2 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază. Bunurile de capital nu sunt incluse în sistemele permise definite în anexa I punctul (i) din regulamentul de bază, deoarece nu sunt consumate în procesul de fabricație a produselor exportate. |
(e) Calculul valorii subvenției
(39) |
Niciunul dintre exportatorii cooperanți nu a achiziționat bunuri de capital în perioada anchetei. Cu toate acestea, o companie a continuat să beneficieze de scutiri de taxe pentru bunurile de capital achiziționate înainte de perioada anchetei (PA) la valoarea stabilită în ancheta inițială. Valoarea subvenției obținută în timpul PAR a fost calculată, în conformitate cu articolul 7 alineatul (3) din regulamentul de bază, pe baza valorii taxelor vamale neachitate, aplicate asupra bunurilor de capital importate, repartizate pe o perioadă corespunzătoare duratei normale de amortizare a acestor bunuri de capital ale producătorului exportator. Pe baza practicii stabilite, valoarea astfel calculată, care este atribuită PAR, a fost ajustată prin adăugarea dobânzii corespunzătoare acestei perioade, astfel încât să se stabilească valoarea totală a avantajului conferit beneficiarului prin acest sistem. Costurile suportate în mod obligatoriu pentru obținerea subvenției au fost deduse din valoarea calculată, în conformitate cu articolul 7 alineatul (1) litera (a) din regulamentul de bază, pentru a obține valoarea subvenției (ca numărător). În conformitate cu articolul 7 alineatele (2) și (3) din regulamentul de bază, valoarea subvenției a fost raportată la cifra de afaceri realizată la export în perioada anchetei de revizuire (numitor), deoarece subvenția este condiționată de rezultatele obținute la export și nu a fost acordată în funcție de cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate. Subvenția obținută de compania care a continuat să beneficieze de sistem a fost de 0,38 %. |
4. SISTEMUL CREDITELOR DE EXPORT (EXPORT CREDIT SCHEME „ECS”)
(a) Bază juridică
(40) |
Detaliile acestui sistem sunt prevăzute în Circulara de bază IECD nr. 5/04.02.01/2002-03 (credite de export în valută) și în Circulara de bază IECD nr. 10/04.02.01/2003-04 (credite de export în rupii) ale RBI, adresate tuturor băncilor comerciale în India. |
(b) Eligibilitate
(41) |
Acest sistem este deschis producătorilor-exportatori și comercianților-exportatori. S-a constatat că una dintre companiile care au cooperat în timpul procedurii a beneficiat de avantaje în baza sistemului ECS. |
(c) Aplicare practică
(42) |
În cadrul acestui sistem, RBI stabilește nivelul maxim obligatoriu al ratelor dobânzii aplicabile creditelor de export, în rupii indiene sau în devize, pe care băncile comerciale trebuie să le respecte „pentru ca exportatorii să poată avea acces la credit, la rate competitive pe plan internațional”. Sistemul este alcătuit din două subsisteme, și anume creditele de export înainte de expediere („packing credit”), care includ creditele acordate unui exportator pentru a finanța achiziționarea, procesarea, producția, ambalarea și/sau expedierea mărfurilor înainte de export, și creditele de export după expediere, care includ creditele pentru capital de lucru acordate pentru a finanța creanțele comerciale la export. RBI solicită, de asemenea, băncilor să consacre o anumită sumă din creditul lor net în scopul finanțării exporturilor. |
(43) |
Din aceste circulare de bază ale RBI reiese faptul că exportatorii pot obține credite de export cu rate ale dobânzilor preferențiale în comparație cu ratele dobânzii aplicate creditelor comerciale obișnuite („creditele de casă”), care sunt fixate numai de condițiile pieței. |
(d) Concluzii privind sistemul creditelor de export (ECS)
(44) |
În primul rând, ratele preferențiale ale dobânzii, stabilite prin circularele de bază ale RBI, pentru creditele acordate în cadrul sistemului ECS, pot diminua cheltuielile cu dobânda ale unui exportator, în comparație cu costurile de credit stabilite exclusiv de condițiile pieței, conferindu-i astfel un avantaj în sensul articolului 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. S-a considerat că a existat un avantaj numai în cazul exportatorilor care au cooperat și la care s-au observat aceste diferențe între ratele dobânzii. Diferențele privind rata dobânzii dintre creditele oferite ca urmare a circularelor de bază ale RBI și ratele aplicate „creditelor de casă” comerciale nu pot fi explicate numai prin politica de piață a băncilor comerciale. |
(45) |
În al doilea rând, deși creditele preferențiale din acest sistem ECS sunt acordate de bănci comerciale, beneficiul corespunde unei contribuții financiare a autorităților publice în sensul articolului 2 alineatul (1) punctul (iv) din regulamentul de bază. RBI este un organism public și face, prin urmare, parte din definiția „autorităților publice” menționată la articolul 1 alineatul (3) din regulamentul de bază. RBI este 100 % publică, urmărește obiectivele politicii de stat, de exemplu, politica monetară, iar conducerea sa este numită de API. RBI conduce organisme private, deoarece băncile comerciale au obligația de a respecta condițiile sale, printre altele, ratele-plafon ale dobânzii, stabilite în circularele de bază ale RBI pentru creditele de export, precum și obligația impusă de RBI de a consacra o anumită sumă din creditul lor net în scopul finanțării exporturilor. Aceste ordine obligă băncile comerciale să îndeplinească funcțiile enumerate la articolul 2 alineatul (1) litera (a) punctul (i) din regulamentul de bază, respectiv să acorde împrumuturi sub forma unor finanțări preferențiale ale exporturilor. Acest transfer direct de fonduri sub forma împrumuturilor acordate în anumite condiții ține, în mod normal, de autoritățile publice, fără ca practica urmată să difere, de fapt, de practicile urmate în mod normal de autoritățile publice [articolul 2 alineatul (1) litera (a) punctul (iv) din regulamentul de bază]. Se consideră că această subvenție este specifică și că face obiectul unor măsuri compensatorii, deoarece ratele preferențiale ale dobânzii sunt aplicabile numai în cazul finanțării operațiunilor de export. Prin urmare, subvenția este condiționată de rezultatele obținute la export, în temeiul articolului 3 alineatul (4) litera (a) din regulamentul de bază. |
(e) Calculul valorii subvenției
(46) |
Valoarea subvenției a fost calculată pe baza diferenței dintre valoarea ratei dobânzii plătite pentru creditele de export utilizate în perioada anchetei de revizuire și valoarea care ar fi fost datorată la ratele creditelor comerciale normale utilizate de către compania în cauză. Această valoare a subvenției (numărător) a fost raportată la cifra de afaceri totală realizată la export în PAR, ca numitor potrivit, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, deoarece subvenția este condiționată de rezultatele obținute la export și nu a fost acordată în funcție de cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate. Compania care a beneficiat de avantaje în baza sistemului ECS a obținut o subvenție de 0,1 %. |
5. SISTEMUL DE UNITĂȚI AXATE PE EXPORT/ZONE ECONOMICE SPECIALE (EXPORT ORIENTED UNITS SCHEME, „EOUS”/SPECIAL ECONOMIC ZONES SCHEME, „SEZS”)
(47) |
S-a constatat că niciunul din producătorii-exportatori cooperanți nu au obținut niciun beneficiu care face obiectul unor măsuri compensatorii în cadrul sistemului SEZS. Cu toate acestea, două companii indiene au avut statut de unitate axată pe export UAE și au primit subvenții compensatorii în PAR. Descrierea și evaluarea care urmează se limitează, în consecință, la sistemul UAE. |
(a) Bază juridică
(48) |
Descrierea detaliată a sistemului UAE este prevăzută la capitolul 6 din Documentul privind politica de import și de export 2004-2009 și în Manualul de proceduri 2004-2009 (volumul I). |
(b) Eligibilitate
(49) |
Cu excepția societăților comerciale obișnuite, toate întreprinderile care se angajează, în principiu, să exporte întreaga lor producție de bunuri sau servicii pot fi create în sistemul UAE. Angajamentele în sectoarele industriale trebuie să atingă un prag minim de investiții în active fixe (10 milioane de rupii indiene) pentru a fi eligibile pentru statutul de UAE. |
(c) Aplicare practică
(50) |
Așa cum s-a constatat în ancheta inițială, UAE pot fi situate și stabilite oriunde în India. |
(51) |
Cererile depuse de companiile care doresc să obțină statutul de UAE trebuie să cuprindă informații referitoare, printre altele, la estimările de producție, valoarea estimată a exporturilor, nevoile de import și nevoile de inputuri naționale pentru următorii cinci ani. După ce autoritățile acceptă cererea companiei, aceasta este informată cu privire la obligațiile care decurg din aceasta. Aprobarea de a fi recunoscută ca o companie în temeiul UAE este valabilă pe o perioadă de cinci ani. Aprobarea poate fi reînnoită de mai multe ori. |
(52) |
Documentul privind politica de import și de export 2004-2009 impune UAE obligația esențială de a realiza câștiguri nete în valută convertibilă („NFE”), și anume, într-o anumită perioadă de referință (cinci ani), valoarea totală a exporturilor trebuie să fie mai mare decât valoarea totală a bunurilor importate. |
(53) |
Unitățile axate pe export (UAE) se bucură de următoarele avantaje:
|
(54) |
Unitățile care își exercită activitățile în aceste sisteme se află sub supravegherea agenților vamali, în conformitate cu articolul 65 din Legea vamală. |
(55) |
Acestea au obligația de a păstra evidența tuturor importurilor, a consumului și a utilizării tuturor materialelor importate, precum și a exporturilor realizate în conformitate cu secțiunea 6.11.1 din Manualul de proceduri 2004-2009. Aceste documente trebuie prezentate periodic autorităților competente sub forma unor rapoarte de activitate trimestriale și anuale. |
(56) |
Cu toate acestea, „în niciun moment, niciunei unități axate pe export (UAE) nu i se cere să coreleze fiecare import cu exporturile sale, transferurile către alte unități, vânzările pe piața internă sau cu stocurile”, în conformitate cu prevederile secțiunii 6.11.2 din Manualul de proceduri 2004-2009. |
(57) |
Vânzările interne sunt expediate și înregistrate pe baza unui sistem de autocertificare. Procesul de expediere a exporturilor dintr-o unitate axată pe export (UAE) este verificat de un agent vamal/responsabil de accize, care răspunde în permanență de această UAE. |
(58) |
În speță, doi dintre exportatorii care au cooperat au recurs la sistemul UAE. Acești exportatori au utilizat acest sistem pentru importul de materii prime și de bunuri de capital scutite de taxe vamale, pentru achiziționarea de bunuri scutite de accize pe piața internă și pentru obținerea rambursării taxei la vânzare, precum și pentru vânzarea unei părți din producția lor pe piața internă. Una dintre companiile exportatoare a utilizat, de asemenea, sistemul pentru a obține rambursarea parțială a taxei plătite pe combustibilul achiziționat de la companiile de petrol interne. Astfel, acestea au beneficiat de toate avantajele descrise la considerentul 51 punctele (i)-(v). Ancheta a arătat că exportatorii în cauză nu au obținut beneficii în temeiul dispozițiilor privind scutirea de impozit pe profitul aplicabil UAE. |
(d) Concluzii privind sistemul UAE
(59) |
Scutirea de două tipuri de taxe vamale („taxa vamală de bază” și „taxa vamală suplimentară specială”) și rambursarea taxei la vânzare de care beneficiază UAE constituie contribuții financiare ale API în sensul articolului 2 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază. Autoritățile publice renunță la veniturile care ar fi exigibile în absența sistemului, conferind astfel UAE un beneficiu în sensul articolului 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, deoarece neachitarea taxelor datorate în mod normal și rambursarea taxei la vânzare le permit să economisească lichiditățile. |
(60) |
În schimb, scutirea de accize și de echivalentul lor vamal („taxa vamală suplimentară”) nu duc la renunțarea la veniturile în mod normal exigibile. Dacă sunt achitate, acciza și taxa vamală suplimentară ar fi creditate în vederea plății taxelor viitoare (așa-numitul „mecanism CENVAT”). Prin urmare, aceste taxe nu sunt definitive. Prin intermediul creditelor „CENVAT”, se aplică o taxă definitivă numai în cazul valorii adăugate, nu și în cazul inputurilor materiale. |
(61) |
Astfel, numai scutirea de taxă vamală de bază, de taxa vamală suplimentară specială, de rambursarea parțială a taxei plătite pe combustibilul achiziționat de la companiile de petrol interne și rambursarea taxei la vânzare constituie subvenții în sensul articolului 2 din regulamentul de bază. Acestea sunt condiționate în drept de rezultatele obținute la export și sunt, prin urmare, specifice și fac obiectul unor măsuri compensatorii în sensul articolului 3 alineatul (4) litera (a) din regulamentul de bază. Obiectivul exportului stabilit la punctul 6.1 din documentul privind politica de import și de export 02-07 pentru unitățile axate pe export este o condiție sine qua non pentru obținerea beneficiilor. |
(62) |
Unul dintre exportatorii care au cooperat a afirmat că Comisia a plecat de la premisa folosită în ancheta inițială cu privire la analiza scutirii de taxe pe materiile prime și a susținut că numai remiterea excesivă, dacă există, ar putea face obiectul unor măsuri compensatorii. Cu toate acestea, drept răspuns la afirmațiile anterioare, trebuie menționat faptul că, în perioada anchetei inițiale, în cadrul analizei valorii care face obiectul unor măsuri compensatorii, s-a pus întrebarea dacă UAE era sau nu un sistem permis de drawback „fără a aduce atingere problemei dacă acest sistem este un sistem drawback în conformitate cu dispozițiile regulamentului de bază” (9). În cadrul prezentei reexaminări, au fost anchetate cu atenție atât sistemul, în ansamblu, cât și sistemul de monitorizare. |
(63) |
Ancheta a arătat că aceste subvenții nu pot fi considerate un sistem permis de taxe drawback sau o substituire de sistem drawback în sensul articolului 2 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază. Acestea nu respectă normele stricte enunțate în anexa I [literele (h) și (i)], în anexa II (definiția și normele pentru drawback) și în anexa III (definiția și normele pentru o substituire de drawback) la regulamentul de bază. În măsura în care dispozițiile privind rambursarea impozitului pe vânzări și scutirea de drepturi de import sunt folosite pentru achiziționarea de bunuri de capital, acestea nu sunt în conformitate cu normele aplicabile sistemelor permise de drawback, deoarece bunurile de capital nu sunt consumate în procesul de producție, astfel cum se prevede în anexa I literele (h) (rambursarea impozitului pe vânzări) și (i) (rambursarea drepturilor de import). |
(64) |
În plus, nu s-a confirmat că API aplică un sistem sau o procedură eficientă prin care s-ar putea verifica ce inputuri achiziționate prin scutire de drepturi vamale și/sau de impozit pe vânzări au fost consumate în procesul de producție a produsului exportat și în ce cantități (punctul 4 partea II din anexa II la regulamentul de bază și, pentru cazul unei substituiri de sistem drawback, punctul 2 partea II din anexa III la regulamentul de bază). Sistemul de verificare existent vizează monitorizarea obligației de a realiza câștiguri nete în valută convertibilă, și nu consumul importurilor în raport cu producția de bunuri exportate. |
(65) |
UAE este autorizată să vândă pe piața națională o parte importantă din propria producție, de până la 50 % din cifra de afaceri anuală. Nu există, prin urmare, nicio obligație juridică de a exporta întreaga cantitate de produse obținute. În plus, aceste tranzacții interne au loc fără vreun control sau supraveghere din partea unui funcționar guvernamental și nu sunt supuse decât unei proceduri de autocertificare. În consecință, spațiile aflate sub control vamal al UAE nu sunt supuse, cel puțin parțial, unui control fizic din partea autorităților indiene. În acest caz, pentru ca sistemul să poată fi considerat un sistem de verificare drawback, celelalte elemente de verificare, în special controlul legăturii între inputurile scutite de taxe vamale și produsele de export obținute, au o importanță sporită. |
(66) |
În ceea ce privește celelalte măsuri de verificare în vigoare, este necesar să se reamintească faptul că UAE nu are în niciun moment obligația, din punct de vedere juridic, de a corela fiecare import cu produsul obținut corespunzător. Numai existența unor astfel de controale va permite autorităților indiene să obțină suficiente informații cu privire la destinația finală a inputurilor, pentru a putea verifica în mod eficient ca scutirile de taxe vamale și de taxa la vânzare să nu depășească taxele corespunzătoare inputurilor utilizate pentru fabricarea produselor destinate exportului. Declarațiile fiscale lunare stabilite pe baza unui sistem de autoevaluare pentru vânzările interne, verificate periodic de către autoritățile indiene, nu sunt suficiente. În plus, scopul declarațiilor fiscale lunare este de a monitoriza accizele, și nu de a controla destinația inputurilor. Sistemele interne ale companiilor, care sunt menținute fără a fi obligatorii din punct de vedere legal, nu ar fi suficiente, deoarece sistemele de verificare ar trebui să fie concepute și aplicate de către autoritățile publice și nu ar trebui lăsate la discreția conducerii întreprinderilor în cauză. În consecință, ancheta a stabilit că documentul pentru politica de importuri și exporturi nu impune în mod explicit UAE să facă dovada legăturii dintre inputurile materiale și produsul obținut și că API nu aplică niciun mecanism de control eficient care le permite să stabilească ce inputuri sunt consumate pentru fabricarea produselor exportate și în ce cantități. |
(67) |
De asemenea, API nu au efectuat o nouă verificare bazată pe inputurile efectiv implicate, așa cum ar fi trebuit să procedeze, în mod normal, în absența unui sistem de verificare eficient (punctul 5 partea II din anexa II și punctul 3 partea II din anexa III la regulamentul de bază). Mai mult, API nu au furnizat nicio dovadă care să demonstreze că nu a existat o remitere excesivă. |
(68) |
Ca urmare a constatărilor mai sus menționate, trebuie respinsă afirmația companiei conform căreia Comisia s-a abătut de la premisa folosită în ancheta inițială cu privire la analiza scutirii de taxe pe materiile prime și numai remiterea excesivă ar putea face, eventual, obiectul unor măsuri compensatorii. |
(e) Calculul valorii subvenției
(69) |
În consecință, în absența unui sistem permis drawback sau a unei substituiri de sistem drawback, beneficiul care face obiectul unor măsuri compensatorii corespunde cu remiterea valorii totale a taxelor de import (taxa vamală de bază și taxa vamală suplimentară specială) exigibile în mod normal după realizarea importului, precum și cu rambursarea taxei plătite pe combustibilul achiziționat de la companiile de petrol interne și cu rambursarea taxei la vânzare în PAR. |
(i) Scutire de la plata taxelor de import (taxa vamală de bază și taxa vamală suplimentară specială), rambursarea taxei la vânzare privind materiile prime și rambursarea taxei plătite pe combustibilul achiziționat de la companiile de petrol interne
(70) |
Valoarea subvenției acordate exportatorilor care beneficiază de statutul de UAE a fost calculată pe baza taxelor de import nepercepute (taxa vamală de bază și taxa vamală suplimentară specială) asupra materialelor importate pentru toate UAE, a taxei la vânzare rambursate și a rambursării taxelor plătite pe combustibilul achiziționat pe piața internă, toate aferente PAR. Costurile suportate în mod obligatoriu pentru obținerea subvenției au fost deduse din valoarea calculată, în conformitate cu articolul 7 alineatul (1) litera (a) din regulamentul de bază, pentru a obține valoarea subvenției (numărător). În conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, această valoare a subvenției a fost repartizată pe cifra de afaceri corespunzătoare realizată la export în perioada de anchetă aferentă revizirii, ca numitor potrivit, deoarece subvenția este subordonată rezultatelor la export și nu s-a acordat în raport cu cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate. Marjele de subvenție astfel obținute au fost de 0,9 % și, respectiv, de 5,8 % pentru cele două companii. |
(ii) Scutirea de taxe de import (taxa vamală de bază și taxa vamală suplimentară specială) privind bunurile de capital
(71) |
Bunurile de capital nu sunt încorporate, din punct de vedere fizic, în produsele finite. În conformitate cu articolul 7 alineatul (3) din regulamentul de bază, beneficiul acordat companiilor care fac obiectul anchetei a fost calculat pe baza valorii taxelor vamale neachitate, aplicate asupra bunurilor de capital importate, valoare repartizată pe o perioadă corespunzătoare duratei normale de amortizare a acestor bunuri de capital în companiile care fac obiectul unei anchete. Pentru a determina o astfel de perioadă normală de depreciere, au fost folosite drept referință perioadele de depreciere reale utilizate de cei doi exportatori care au cooperat, și anume 18 ani. Valoarea astfel calculată poate fi atribuită perioadei anchetei de revizuire și a fost ajustată prin adăugarea dobânzii corespunzătoare acestei perioade de anchetă, astfel încât să se stabilească valoarea totală a avantajului acordat beneficiarului prin acest sistem. În conformitate cu articolul 7 alineatele (2) și (3) din regulamentul de bază, valoarea subvenției a fost raportată la cifra de afaceri realizată la export în PAR, ca numitor potrivit, deoarece subvenția este condiționată de rezultatele obținute la export și nu a fost acordată în funcție de cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate. Marjele de subvenție astfel obținute au fost de 1,8 % și, respectiv, de 0,4 %. |
(72) |
În consecință, marja subvenției totale a companiilor în cauză din cadrul sistemului UAE este de 2,7 % și, respectiv, de 6,2 %. |
6. SISTEMUL LICENȚELOR PREALABILE (ADVANCE LICENCE SCHEME „ALS”)
(a) Bază juridică
(73) |
Descrierea detaliată a acestui sistem este prevăzută la secțiunile 4.1-4.1.14 din Documentul privind politica de import și de export 2004-2009 și la capitolele 4.1-4.30 din Manualul de proceduri 2004-2009 (volumul I). |
(b) Eligibilitate
(74) |
Sistemul licențelor prealabile este alcătuit din șase subsisteme, descrise în detaliu mai jos. Aceste subsisteme se deosebesc, printre altele, prin criteriile de eligibilitate. Subsistemele „exporturi fizice” și „cerințe anuale” sunt deschise fabricanților-exportatori, precum și comercianților-exportatori „asociați” fabricanților. Fabricanții-exportatori care aprovizionează un exportator final sunt eligibili pentru subsistemul „bunuri intermediare”. Subsistemul „exporturi prevăzute” se adresează antreprenorilor principali care aprovizionează categoriile menționate la punctul 8.2 din documentul pentru politica de importuri și exporturi 2004-2009, de exemplu, furnizorilor unei unități axate pe export. În final, companiile care asigură aprovizionarea intermediară cu inputuri de la producători-exportatori sunt eligibili pentru avantajele legate de „exporturi prevăzute” din cadrul subsistemului „bonuri de aprovizionare anticipată” (Advance Release Orders, „ARO”) și „acreditiv intern de tip «back to back»” („Back to back inland letter of credit”). |
(c) Aplicare practică
(75) |
Licențele prealabile pot fi eliberate în următoarele cazuri:
|
(76) |
S-a stabilit că, în cursul PAR, un exportator cooperant a obținut beneficii numai în legătură cu trei subsisteme aplicabile produsului în cauză, și anume (i) licențele prealabile „exporturi fizice”, (v) ARO și (iv) „exporturi prevăzute”. Prin urmare, nu este necesar să se stabilească dacă subsistemele (ii) „cerințe anuale”, (iii) furnizări intermediare și (vi) „acreditiv intern de tip «back to back»” pot face obiectul unor măsuri compensatorii. |
(77) |
În sensul verificării de către autoritățile indiene, orice titular de licență are obligația, din punct de vedere legal, de a ține „o contabilitate, în bună și cuvenită formă, a consumului și a utilizării produselor importate în cadrul fiecărei licențe”, într-un format specific [capitolul 4.30 și apendicele 23 din Manualul de proceduri 2004-2009 (volumul 1)], adică un registru al consumului real („registrul menționat la apendicele 23”). Cu începere din luna mai 2005, apendicele 23 nu trebuie doar păstrat la sediul companiei, ci, în plus, trebuie contrasemnat de un expert-contabil și trimis autorităților indiene. Obligația de a furniza apendicele 23 se aplică licențelor emise după intrarea în vigoare a noilor reguli în mai 2005. Punerea în aplicare practică a acestui sistem nou nu a putut fi, drept urmare, verificată, deoarece nu exista niciun raport cu privire la aceste licențe la data la care ancheta a fost desfășurată. |
(78) |
În ceea ce privește subsistemele (i), (iv) și (v) menționate anterior, volumul și valoarea importurilor autorizate și ale exporturilor obligatorii (inclusiv ale exporturilor estimate) sunt adoptate de către API și înregistrate în licență. În afară de aceasta, în momentul tranzacțiilor de import sau de export, operațiunile trebuie să facă obiectul unei mențiuni în licență de către funcționarii competenți. Volumul importurilor autorizate în acest sistem este stabilit de către API, pe baza unor norme standard de intrări/ieșiri („SION”). Există norme standard de intrări/ieșiri pentru majoritatea produselor, inclusiv pentru produsul vizat, și sunt publicate în Manualul de proceduri 2004-2009 (volumul II). |
(79) |
Inputurile materiale importate nu sunt transferabile și trebuie utilizate pentru fabricarea produsului de export. Obligația de export trebuie respectată într-un anumit termen de la eliberarea licenței (18 luni, cu două prelungiri posibile, de 6 luni fiecare). |
(80) |
Titularul licenței prealabile care are intenția să se aprovizioneze cu inputuri de pe piața internă, în loc să le importe direct, are posibilitatea de a le procura în schimbul licențelor prealabile (ARO). În acest caz, licențele prealabile sunt validate ca ARO și andosate profitului furnizorului în momentul livrării inputurilor menționate în acestea. |
(81) |
În cursul anchetei de revizuire, s-a constatat că volumul inputurilor materiale importate cu scutire de taxe vamale în temeiul diferitelor subsisteme de către exportatorii cooperanți, în conformitate cu autorizațiile de import stabilite pe baza normelor standard de intrări/ieșiri SION, depășea volumul necesar pentru producerea cantității de referință a produsului de export. Standardele SION pentru produsul în cauză nu erau, prin urmare, precise. |
(d) Concluzie
(82) |
Scutirea de drepturi de import constituie o subvenție, în sensul articolului 2 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și al articolului 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, și anume o contribuție financiară a API, care a conferit un avantaj exportatorilor investigați. |
(83) |
În plus, licențele prealabile „exporturi fizice” se subordonează de drept rezultatelor la export; prin urmare, se consideră specific și susceptibil de a face obiectul unor măsuri compensatorii în sensul articolului 3 alineatul (4) litera (a) din regulamentul de bază. O companie nu poate obține niciun avantaj în cadrul acestor sisteme fără un angajament de export. |
(84) |
Sistemul licențelor prealabile „exporturi prevăzute” este condiționat de facto de rezultatele obținute la export. O singură companie a apelat la acesta, într-o măsură limitată și numai pentru aprovizionarea unităților axate pe export sau situate într-o zonă economică specială, ambele categorii fiind menționate la punctul 8.2 litera (b) din documentul pentru politica de importuri și exporturi 02-07. Această companie a afirmat că, în cele din urmă, clienții săi au exportat produsul în cauză. Astfel cum se precizează la punctul 6.1 din documentul pentru politica de importuri și exporturi 02-07, unitățile axate pe export și zonele economice speciale sunt consacrate exportului. Astfel, un furnizor local obține avantaje în temeiul sistemului licențelor prealabile „exporturi prevăzute”, deoarece API anticipează venituri la export realizate ulterior de către un exportator care este fie o unitate axată pe export, fie o unitate situată într-o zonă economică specială. În conformitate cu articolul 3 alineatul (4) litera (a) din regulamentul de bază, se consideră că o subvenție este condiționată de rezultatele la export atunci când faptele demonstrează că acordarea acestei subvenții, fără să fi fost condiționată din punct de vedere juridic de rezultatele la export, este de facto asociată veniturilor la export efective sau prevăzute. |
(85) |
În acest caz, compania cooperantă nu a făcut uz de sistemul de licențe prealabile în scopul importării unor produse scutite de taxe vamale. În schimb, compania a obținut beneficii prin aprovizionarea cu materii prime de la furnizorii locali prin conversia licențelor în ARO. În conformitate cu acest sistem, dreptul de scutire de la plata impozitelor și taxelor revine furnizorului, și nu exportatorului final sub forma unei restituiri/rambursări de taxe. Rambursarea impozitelor/taxelor este valabilă în același timp pentru inputurile naționale și pentru cele importate. Ancheta a arătat că exista o diferență semnificativă de preț între materiile prime obținute de la furnizorul local independent, prin folosirea sistemului ARO, și materiile prime obținute de la un furnizor local, fără utilizarea vreunei licențe. Avantajul scutirii de taxe și impozite a fost trimis mai departe prin prețuri mai mici de la furnizor la compania care a utilizat materiile prime și care era vizată de această anchetă. Compania a putut face o diferențiere clară între prețurile de achiziție ale materiilor prime atunci când se folosea o licență și prețul plătit pentru aceeași materie primă când nu se folosea nicio licență. Compania a definit beneficiul astfel obținut ca fiind diferența de preț dintre aprovizionările obținute în sistemul de bonuri de aprovizionare anticipată („ARO”) și prețul aprovizionărilor obținute fără o astfel de licență. |
(86) |
Niciunul dintre cele trei subsisteme aplicate în cazul de față nu poate fi considerat un sistem permis drawback sau o substituire de sistem drawback în sensul articolului 2 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) din regulamentul de bază. Acestea nu respectă normele stricte enunțate în anexa I litera (i), în anexa II (definiția și normele pentru drawback) și în anexa III (definiția și normele pentru o substituire drawback) la regulamentul de bază. Cu toate că API au menționat faptul că sistemul a suferit modificări începând din mai 2005, este clar că aceste modificări nu au avut niciun impact asupra sistemelor în PAR, dat fiind că noul sistem de verificare nu era încă pus în aplicare în totalitate. Fără a aduce atingere posibilelor modificări aduse sistemului de verificare de către API, ancheta a arătat că, în PAR, API nu au aplicat eficient sistemul lor de verificare. Ele nu au aplicat nici proceduri care să permită să se verifice care inputuri sunt consumate pentru fabricarea produsului exportat și în ce cantități (punctul 4 partea II din anexa II la regulamentul de bază și, în cazul sistemelor cu substituire de drawback, punctul 2 partea II din anexa III la acesta). Normele standard de intrări/ieșiri pentru produsul vizat nu au fost suficient de precise și au supraestimat consumul de materie primă. Ancheta a arătat că normele standard de intrări/ieșiri sunt pe cale să fie modificate pentru a reflecta mai bine consumul de inputuri, însă aceste noi norme standard de intrări/ieșiri nu au fost puse în aplicare în PAR. Prin urmare, s-a confirmat că normele standard de intrări/ieșiri nu pot fi considerate un sistem de verificare a consumului real, deoarece aceste norme generoase nu permit API să verifice cu suficientă precizie cantitățile inputurilor realmente consumate pentru fabricarea produsului exportat. În afară de aceasta, API nu au efectuat niciun control eficient pe baza unui registru de consum real, corect ținut („registrul menționat la apendicele 23”, fost apendice 18) pentru licențele utilizate în PAR. În plus, acestea nu au efectuat o verificare suplimentară pe baza inputurilor efective în cauză, astfel cum ar fi trebuit să procedeze în lipsa unui sistem de verificare eficient (punctul 5 partea II din anexa II și punctul 3 partea II din anexa III la regulamentul de bază), și nu au dovedit că nu a existat o remitere excesivă. |
(87) |
Prin urmare, aceste trei subsisteme pot face obiectul unor măsuri compensatorii. |
(e) Calculul valorii subvenției
(88) |
În absența unor sisteme permise drawback sau a unei substituiri de sisteme drawback, valoarea subvenției a fost stabilită, așa cum a demonstrat compania, pe baza diferenței dintre prețurile aceleiași materii prime, achiziționate cu și fără licență. |
(89) |
În conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, valoarea subvenției a fost repartizată pe cifra de afaceri totală realizată la export în perioada anchetei (numitor), deoarece subvenția este subordonată rezultatelor la export și nu s-a acordat în raport cu cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate. |
(90) |
O singură companie a beneficiat de acest sistem în PAR și a obținut subvenții de 20,9 %. |
III. SISTEME REGIONALE
1. SISTEM DE STIMULENTE PENTRU IMPOZITUL PE VÂNZĂRI DIN GUJARAT (GSTIS) ȘI SISTEMUL DE SCUTIRE DE TAXA PE ELECTRICITATE DIN GUJARAT (GEDES)
(91) |
S-a constatat că niciunul dintre producătorii-exportatori cooperanți nu a obținut niciun beneficiu care face obiectul unor măsuri compensatorii în cadrul acestor două sisteme. În consecință, nu s-a mai considerat necesară continuarea analizării acestui sistem în scopul prezentei anchete. |
2. SISTEMELE DE STIMULENTE DIN BENGALUL DE VEST (WBIS)
(92) |
Descrierea detaliată a WBIS este întocmită de către autoritățile publice din Bengalul de Vest (GOWB) prin notificarea nr. 588-CI/H din 22 iunie 1999 (WBIS 1999) a Departamentului de Comerț și Industrie, care a fost înlocuită ultima dată prin notificarea nr. 134-CI/O/Stimulente/17/03/I din 24 martie 2004 (WBIS 2004). Acest sistem a oferit numeroase beneficii beneficiarului, precum plata amânată a taxelor la vânzare, a subvenției pentru instalarea bunurilor de capital și a subvențiilor pentru dezvoltare. Ancheta a arătat că o singură companie a beneficiat de aceste sisteme în trecut. Cu toate acestea, impactul acestor beneficii în PAR a fost neglijabil. Din acest motiv, nu s-a mai considerat necesară continuarea analizării acestor sisteme în scopul prezentei anchete. |
3. SISTEMUL DE STIMULENTE DIN PARTEA AUTORITĂȚILOR PUBLICE DIN MAHARASHTRA (PACKAGE SCHEME OF INCENTIVES „PSI”)
(a) Bază juridică
(93) |
Pentru a încuraja instalarea industriilor în regiunile cel mai puțin dezvoltate ale statului, autoritățile publice din Maharashtra acordă din 1964 facilități unităților care se instalează sau care se extind în regiunile în curs de dezvoltare din stat. Acest sistem a fost modificat de multe ori de la introducerea sa, iar „versiunea din 2001” a rămas în vigoare de la 1 aprilie 2001 până la 31 martie 2006, după care a fost extinsă pentru încă un an, până pe 31 martie 2007. Sistemul de stimulente al autorităților publice din Maharashtra este alcătuit din mai multe subsisteme, principalele fiind: (i) rambursarea taxei locale/taxei în vigoare, (ii) scutirea de taxa pe electricitate și (iii) scutirea de impozitul local pe vânzări, care au expirat în data de 24.10.2004. Ancheta a arătat că singurul subsistem folosit de către unul dintre producătorii exportatori care au cooperat în timpul anchetei a fost scutirea de impozitul local pe vânzări. |
(b) Eligibilitate
(94) |
Acest sistem este deschis companiilor care investesc în regiunile cel mai puțin dezvoltate ale statului prin crearea unei noi unități industriale sau prin realizarea unor importante investiții de capital în vederea extinderii sau a diversificării unei unități industriale existente. Aceste regiuni sunt clasificate în diferite categorii, în funcție de nivelul de dezvoltare economică (de exemplu, regiuni puțin dezvoltate, regiuni mai puțin dezvoltate, regiunile cel mai puțin dezvoltate). Principalul criteriu în stabilirea stimulentelor este regiunea în care este situată întreprinderea sau în care intenționează să se stabilească și importanța investiției. |
(c) Aplicare practică
(95) |
În temeiul sistemului de scutire de impozitul local pe vânzări, care a expirat în octombrie 2004, companiile beneficiare nu au fost obligate să perceapă impozit pe vânzări în momentul tranzacțiilor de vânzare. De asemenea, ele au fost scutite de impozitul local pe vânzări la achiziționarea de produse de la un furnizor care poate beneficia el însuși de sistem. În timp ce scutirea privind tranzacțiile de vânzare nu conferă niciun avantaj vânzătorului, scutirea privind tranzacțiile de achiziționare conferă un avantaj cumpărătorului. Ancheta a stabilit că compania în cauză a beneficiat de scutire de impozit pe vânzări până la 24 octombrie 2006. |
(d) Concluzie
(96) |
Acest sistem acordă subvenții în sensul articolului 2 alineatul (1) litera (a) punctul (ii) și al articolului 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Subsistemele analizate anterior constituie o contribuție financiară a autorităților publice din Maharashtra, care renunță astfel la venituri exigibile în mod normal. În plus, această scutire/rambursare conferă un avantaj companiilor beneficiare prin ameliorarea lichidităților lor. |
(97) |
Acest subsistem este destinat exclusiv companiilor care au investit în anumite regiuni geografice aflate sub jurisdicția statului Maharashtra. Companiile stabilite în afara acestor zone nu pot beneficia de sistemul în cauză. Valoarea avantajului conferit diferă în funcție de zonă. Sistemul este specific în sensul articolului 3 alineatul (2) litera (a) și al articolului 3 alineatul (3) din regulamentul de bază; prin urmare, poate face obiectul unor măsuri compensatorii. |
(e) Calculul valorii subvenției
(98) |
Valoarea subvenției constituită prin scutirea de la impozitul pe vânzări s-a calculat pe baza valorii datorate în mod normal pentru perioada anchetei care nu a fost achitată în baza sistemului. Dat fiind că sistemul de scutire de la impozitul pe vânzări a expirat pe 24.10.2004, au fost luate în considerare numai vânzările neplătite din perioada 1.10.2004-24.10.2004, deoarece numai această perioadă a coincis cu perioada anchetei de reexaminare. În conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, valoarea totală a acestor subvenții (numărător) s-a repartizat pe cifra de afaceri totală a companiei, realizată în perioada anchetei de reexaminare (numitor), deoarece subvenția nu este subordonată exporturilor și nu s-a acordat în raport cu cantitățile fabricate, produse, exportate sau transportate. În PAR, o singură companie a beneficiat de subsistem; cu toate acestea, valoarea subvenției a fost sub 0,1 %, cu alte cuvinte, neglijabilă. |
IV. VALOAREA SUBVENȚIILOR CARE FAC OBIECTUL UNOR MĂSURI COMPENSATORII
(99) |
Valoarea subvențiilor care fac obiectul unor măsuri compensatorii în sensul regulamentului de bază, exprimată ad valorem, variază între 2,7 % și 20,9 %, pentru producătorii-exportatori investigați. |
(100) |
Deși a existat un nivel mare de cooperare privind cantitatea exporturilor către Comunitate, trebuie remarcat faptul că numeroși producători-exportatori nu au cooperat în timpul anchetei, inclusiv producătorul-exportator care a avut cea mai mare marjă de subvenții în ancheta inițială. Capacitatea și producția producătorilor indieni care nu au cooperat sunt importante și este, de asemenea, probabil că acești producători exportatori vor continua să beneficieze de sistemele de subvenție anchetate la cel puțin același nivel ca și cel stabilit în ancheta originală.
|
V. CONCLUZII
(101) |
În conformitate cu articolul 18 alineatul (2) din regulamentul de bază, s-a analizat dacă expirarea măsurilor în vigoare ar putea determina continuarea sau reapariția subvențiilor. |
(102) |
Astfel cum se precizează mai sus, la considerentele 21-100, s-a constatat că, în perioada aferentă anchetei de reexaminare, exportatorii indieni ai produsului în cauză au beneficiat în continuare de subvențiile care fac obiectul unor măsuri compensatorii, acordate de autoritățile publice. De fapt, marjele subvenției constatate pe parcursul reexaminării sunt mai mari decât cele care fuseseră stabilite pe parcursul anchetei inițiale, cu excepția unui singur producător exportator. Sistemele de subvenții vizate acordă beneficii recurente și nu există niciun indiciu că urmează să fie eliminate într-un viitor previzibil. În lipsa informațiilor privind modul în care modificările aduse sistemului de verificare al sistemului licențelor prealabile vor fi puse în aplicare în mod practic, nu se poate formula nicio concluzie cu privire la posibilele efecte ale acestor modificări. În aceste condiții, exportatorii produsului vizat vor beneficia în continuare de subvenții care pot face obiectul unor măsuri compensatorii. Fiecare exportator poate fi eligibil pentru mai multe sisteme. În aceste împrejurări, s-a considerat rezonabil să se concluzioneze că este probabil ca subvențiile să continue pe viitor. |
(103) |
Deoarece s-a demonstrat că subvențiile încă existau în momentul reexaminării și că, probabil, vor continua în viitor, chestiunea probabilității reapariției lor este irelevantă. |
D. DEFINIȚIA INDUSTRIEI COMUNITARE
1. PRODUCȚIA COMUNITARĂ
(104) |
PET este fabricat în Comunitate de următoarele companii:
|
(105) |
PET produs de către toate aceste companii reprezintă producția comunitară totală, în sensul articolului 9 alineatul (1) din regulamentul de bază. |
2. INDUSTRIA COMUNITARĂ
(106) |
Comisia a verificat dacă producătorii comunitari cooperanți care au solicitat sau au sprijinit cererea de reexaminare în temeiul expirării măsurilor reprezentau o proporție majoră din producția comunitară totală de PET. Acești producători comunitari reprezentau 88 % din producția comunitară totală de PET. Producătorii comunitari care nu au cooperat în întregime au fost excluși din definiția industriei comunitare. Comisia a considerat, în consecință, că cei doisprezece producători comunitari care au cooperat în totalitate constituie industria comunitară, în sensul articolului 9 alineatul (1) și al articolului 10 alineatul (8) din regulamentul de bază. În anchetele originale, industria comunitară a reprezentat peste 85 % din producția totală de PET din Comunitate la momentul respectiv. |
(107) |
Următorii doisprezece producători comunitari reprezintă industria comunitară.
|
E. SITUAȚIA PE PIAȚA COMUNITARĂ
1. CONSUMUL PE PIAȚA COMUNITARĂ
(108) |
Consumul comunitar s-a stabilit pe baza volumelor de vânzare ale industriei comunitare, a estimărilor de vânzări ale celorlați producători comunitari pe piața comunitară, pe baza datelor furnizate în etapa „plângere”, precum și a datelor furnizate de Eurostat privind ansamblul importurilor în Comunitate din țări terțe. |
(109) |
Între 2002 și PAR, consumul comunitar al produsului în cauză în Comunitate a crescut constant, până a ajuns la cantitatea totală de 2 400 000 de tone în PAR. Creșterea totală în acea perioadă a fost de 18 %. Creșterea s-a datorat parțial noilor aplicații (sticlele de bere și de vin, printre altele) și parțial creșterii consumului în statele în curs de aderare. Tabelul 1
|
2. IMPORTURI DIN INDIA
2.1. VOLUMUL, COTA DE PIAȚĂ ȘI PREȚURILE IMPORTURILOR
(110) |
Între 2002 și PAR, importurile totale din India au crescut cu 13 %. În timp ce importurile au scăzut cu 17 % între 2002-2003, ele au crescut cu 100 % în 2004 și au scăzut din nou cu cca. 70 % în PAR, ajungând la aproximativ 6 800 de tone. Prețurile importurilor au crescut cu 5 % în 2003 și cu 3 % și, respectiv, 7 % în 2004 și în PAR. Această evoluție a prețurilor nu reflectă decât parțial creșterea puternică a costurilor materiei prime. Cota de piață a importurilor indiene a rămas relativ redusă în timpul perioadei examinate, și anume 0,3 % în 2002, 0,2 % în 2003, 0,5 % în 2004 și 0,3 % în PAR. Tabelul 2
|
3. IMPORTURI DIN ALTE ȚĂRI
(111) |
Volumul importurilor din alte țări terțe a crescut cu 25 % în timpul perioadei examinate. Cea mai mare creștere a fost înregistrată în 2003, când importurile au crescut cu 41 %. După impunerea de măsuri antidumping asupra exporturilor chineze în 2004, importurile au scăzut cu 14 % în 2004 și cu încă 2 % în PAR. Cotele de piață au urmat o tendință similară, trecând de la 15,9 % în 2002 la 20,6 % în 2003, 18,5 % în 2004 până la 16,9 % în PAR. Creșterea cotei de piață a importurilor a fost mai mică decât creșterea importurilor, în cantități absolute, datorită consumului mai mare. În medie, prețurile importurilor au fost constant mai mici decât prețurile europene în perioada 2002-2004. Numai în PAR au fost puțin mai mari decât prețurile industriei comunitare. Tabelul 3
|
F. SITUAȚIA ECONOMICĂ A INDUSTRIEI COMUNITARE
1. OBSERVAȚII PRELIMINARE
(112) |
La începutul reexaminării s-a prevăzut o eșantionare a producătorilor comunitari, însă, dat fiind că numărul lor nu era foarte mare, s-a decis includerea tuturor producătorilor comunitari, factorii de prejudiciu fiind analizați pe baza informațiilor adunate la nivelul întregii industrii comunitare. |
(113) |
În temeiul articolului 8 alineatul (5) din regulamentul de bază, Comisia a examinat toți factorii și indicii economici care influențează situația industriei comunitare. |
2. ANALIZA INDICATORILOR ECONOMICI
2.1. PRODUCȚIE
(114) |
Producția industriei comunitare a crescut cu 20 % între 2002 și PAR, și anume de la 1 465 000 de tone în 2002 la 1 760 000 de tone în PAR. Creșterea anuală a fost de 4,8 % în 2003 și de 4,6 % în 2004. S-a mai înregistrat o creștere în PAR, când producția a luat un avânt de 150 000 de tone, crescând cu 10,8 %. Aceasta s-a datorat procesului de restructurare inițiat de industrie în scopul de a exercita un control mai bun asupra costurilor de producție și, astfel, de a beneficia de consumul în creștere pe piața comunitară care, așa cum s-a menționat anterior, a crescut cu 19 % între 2002 și PAR (de la 2 milioane de tone în 2002 la 2,4 milioane de tone în PAR). Tabelul 4
|
2.2. CAPACITATE ȘI RATA DE UTILIZARE A CAPACITĂȚII
(115) |
Capacitatea producției a crescut cu 22 % între 2002 și PAR, și anume de la 1 760 000 de tone în 2002 la 2 156 000 de tone în PA. Creșterea a avut loc în special în PAR, când capacitatea producției a crescut cu 300 000 de tone față de 2004, adică 16,7 %. Această creștere importantă a capacității de producție a fost simultană cu creșterea producției din aceeași perioadă (a se vedea considerentul 114). Creșterea capacității de producție s-a datorat investițiilor suplimentare în liniile de producție concepute să profite de piața în creștere. Rata de utilizare a capacității a crescut cu 4 % în 2003, a rămas la acest nivel în 2004 și apoi a scăzut în PAR cu 5 %, ajungând la nivelul de 82 %. Scăderea înregistrată între 2004 și PAR este rezultatul creșterii importante a capacității de producție din aceeași perioadă. În consecință, dacă facem o comparație cu anul 2004, un volum al producției mai mare în PAR a coincis cu o rată de utilizare a capacității mai mică. Tabelul 5
|
2.3. VÂNZĂRI ȘI COTA DE PIAȚĂ
(116) |
Volumul vândut de industria comunitară pe piața comunitară a crescut cu 21 % între 2002 și PAR. O creștere de 2 % în 2003 a fost urmată de o creștere atât în 2004, cât și în PAR, cu 8 % și, respectiv, 11 %. Fără a aduce atingere creșterii vânzărilor, datorită consumului mai mare, cota de piață a industriei comunitare a scăzut cu 4 % în 2003, crescând, apoi, treptat cu 5 % în 2004 și 1 % în PAR. Tabelul 6
|
2.4. CREȘTERE
(117) |
În ansamblu, s-a constatat o creștere de 2 % a cotei de piață a industriei comunitare în perioada examinată, ceea ce dovedește o stagnare a cotei de piață față de creșterea consumului întregii piețe. |
2.5. OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ
(118) |
Nivelul ocupării forței de muncă în industria comunitară a crescut cu 18 % în perioada considerată. Cea mai importantă creștere a fost înregistrată în 2003 (11 %) și 2004 (încă 6 %). Cu toate că această tendință a continuat în PAR, s-a înregistrat o creștere de numai 2 %. Creșterea de 18 % din întreaga perioadă este corelată cu nivelul producției care a crescut cu 20 %. Tabelul 7
|
2.6. PRODUCTIVITATE
(119) |
Productivitatea industriei comunitare, măsurată în producția în tone per persoană ocupată anual, a crescut în general în perioada considerată. După ce a scăzut, inițial, cu 6 % în 2003 față de 2002 și a rămas la acest nivel în 2004, productivitatea a crescut mult, în PAR, cu peste 8 % față de 2004, o perioadă în care producția a crescut semnificativ. Tabelul 8
|
2.7. SALARII
(120) |
Trebuie menționat faptul că producția de granule din PET reprezintă o industrie intensă de capital și că, prin urmare, costurile forței de muncă au un impact limitat asupra costului total al producției. În cursul perioadei, salariile au crescut cu 12 %, față de o creștere de 20 % a costului total al producției. Un alt indicator important este costul salariilor cheltuit pe tona produsă. În cursul perioadei, acest cost a scăzut cu 6 %. Tabelul 9
|
2.8. PREȚURILE DE VÂNZARE ȘI FACTORI CARE AFECTEAZĂ PREȚURILE COMUNITARE
(121) |
Prețurile de vânzare unitare au crescut de la 924 EUR/tonă în 2002 la 1 058 EUR/tonă în PAR. În ansamblu, tendința a fost crescătoare (cu 15 % în întreaga perioadă). Această creștere este, în mare măsură, o consecință a creșterii prețului materiilor prime, care se datorează creșterii prețului petrolului. Cu toate că industria comunitară mărise prețurile, nu a putut să reflecte această creștere asupra sectorului inferior, precum și creșterea prețurilor materiilor prime în propriile prețuri de vânzare. Aceasta s-a datorat în principal faptului că prețul materiilor prime a crescut mai mult decât prețurile PET. Vizând păstrarea propriei cote de piață, industria comunitară nu a putut să își mărească prețurile decât moderat și a înregistrat, astfel, un efect de scădere a prețurilor. Tabelul 10
|
2.9. COSTUL PRODUCȚIEI PRINCIPALELOR MATERII PRIME
(122) |
Ținând cont de faptul că este nevoie de aproximativ 850 kg de acid tereftalic purificat (PTA) și 350 kg de mono-etilen-glicol (MEG) (principalele materii prime) pentru a produce o tonă de PET, costurile materiilor prime (PTA și MEG) au crescut semnificativ, cu 67 % și, respectiv, 31 % între 2002 și PAR, ajungând la nivelul de 770 EUR/tonă (PTA) și 721 EUR/tonă (MEG) (media în PAR). Cu toate că s-a putut constata o mică scădere a prețurilor PTA în al treilea trimestru din 2005, când prețurile au scăzut până la 700 EUR/tonă, și un preț destul de stabil pentru MEG, trebuie notat faptul că materiile prime sunt achiziționate în avans pe baza unor contracte pe termen lung. Drept urmare, pentru perioada examinată, în ciuda unei mici scăderi a prețurilor PTA la sfârșitul PAR, industria comunitară încă se mai confruntă cu consecințele costurilor extrem de mari. În plus, datorită situației de pe piața internațională a petrolului, prețurile materiilor prime pentru producția de PET sunt susceptibile de a suferi modificări neprevăzute, însă probabil vor rămâne la un nivel ridicat. Toți acești factori contribuie la un nivel crescut de vulnerabilitate a producătorilor de PET din Comunitate. Cu toate acestea, trebuie notat faptul că principalele materii prime sunt produse comercializate la nivel global și ar trebui, în consecință, să afecteze în aceeași măsură și producătorii exportatori din India. Tabelul 11
|
(123) |
Prin comparație, costul unitar mediu pe tonă de granule din PET produs de industria comunitară este: Tabelul 12
|
(124) |
În timpul perioadei examinate, așa cum se arată în tabelele 11 și 12, principalele materii prime au crescut continuu (PTA cu 67 %, MEG cu 31 %), în timp ce costul total de producție a crescut cu doar 21 %. Cu toate acestea, așa cum se arată în tabelul 10, prețurile au crescut cu numai 15 %, datorită faptului că industria comunitară nu a putut să reflecte această creștere asupra sectorului inferior, precum și creșterea prețurilor materiilor prime în propriile prețuri de vânzare. |
2.10. STOCURILE
(125) |
Evoluția stocurilor în timpul perioadei examinate, și anume între 2002 și PAR, a scăzut cu 10 %. Cu toate acestea, la fel ca în anchetele originale, stocurile nu ar trebui considerate ca fiind un indicator important în ceea ce privește producția de PET a industriei comunitare, datorită caracterului sezonier al pieței PET de-a lungul anului. Când sunt comparate cu producția, stocurile reprezintă aproximativ 5-6 % din producție. Tabelul 13
|
2.11. RENTABILITATEA, RANDAMENTUL INVESTIȚIILOR ȘI FLUXUL DE LICHIDITĂȚI
(126) |
Rentabilitatea vânzărilor reprezintă profitul obținut prin vânzările produsului în cauză în Comunitate. Randamentul activelor totale și al fluxului de lichidități a putut fi măsurat numai la nivelul celui mai apropiat grup de producători, care includea produsul similar, în conformitate cu articolul 8 alineatul (8) din regulamentul de bază. Mai mult, randamentul investițiilor a fost calculat pe baza randamentului activelor totale, deoarece acesta este considerat mai pertinent pentru analiza tendinței. Tabelul 14
|
(127) |
După scăderea prețurilor, care a început în 2002, și odată cu creșterea puternică a importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC, Taiwan, Malaezia, Coreea și Australia (până în 2004) și a importurilor subvenționate din India, situația financiară a industriei comunitare s-a deteriorat și a ajuns să înregistreze pierderi în 2003. După o ușoară redresare în 2004, datorată măsurilor antidumping impuse RPC și Australiei, pierderile au crescut, ajungând la – 3,2 % în PAR. S-a constatat, prin urmare, că există o tendință descendentă. |
(128) |
Tendințele privind randamentul activelor totale și al fluxului de lichidități s-au dezvoltat în mod similar, având o situație relativ bună în 2002, o deteriorare puternică în 2003, o ușoară redresare în 2004 și o continuă deteriorare în PAR. |
2.12. INVESTIȚIILE ȘI CAPACITATEA DE MOBILIZARE A CAPITALULUI
Tabelul 15
|
2002 |
2003 |
2004 |
PAR |
Investiții (în mii EUR) |
31 779 |
42 302 |
63 986 |
50 397 |
Indice |
100 |
133 |
201 |
159 |
(129) |
Investițiile au vizat, pe de o parte, creșterea capacității, iar, pe de altă parte, îmbunătățirea procesului de producție. Cea mai mare parte a cheltuielilor a fost realizată în 2004 și în PAR și a coincis cu creșterea capacității și cu scopul de a păstra cota de piață în vederea consumului sporit. Cu toate acestea, situația actuală a industriei comunitare și evoluția piețelor comunitare și mondiale în privința PET, marcate de o lipsă a rentabilității, nu au reprezentat un stimulent pentru investiții masive. Deși, în anumite situații, producătorii comunitari au putut strânge capital (în special de la companiile asociate), lipsa rentabilității PET nu a încurajat investițiile și, în unele cazuri, decizia a fost amânată. |
2.13. IMPORTANȚA MARJEI EFECTIVE DE SUBVENȚIE
(130) |
În ceea ce privește impactul marjei efective de subvenție asupra industriei comunitare, ținând seama de sensibilitatea prețului de pe piața acestui produs, acest impact nu poate fi considerat neglijabil. Se constată faptul că acest indicator are o importanță mai mare în contextul probabilității reapariției analizei de prejudiciu. În cazul expirării măsurilor, este probabil ca importurile subvenționate să se întoarcă în asemenea cantități și la astfel de prețuri, încât impactul creșterii marjei de subvenție să fie semnificativ. |
2.14. RESTABILIRE ÎN URMA PRACTICILOR ANTERIOARE DE SUBVENȚIE
(131) |
Cu toate că indicatorii examinați anterior indică o anumită redresare a situației economie a industriei comunitare, după instituirea de măsuri compensatorii definitive în 2001, ei arată, de asemenea, că situația industriei comunitare rămâne fragilă și vulnerabilă. |
3. CONCLUZIE PRIVIND SITUAȚIA INDUSTRIEI COMUNITARE
(132) |
Creșterea constantă a consumului, datorată, în parte, noilor aplicații (printre altele, sticlele de bere și de vin) și, în parte, creșterii consumului în statele în curs de aderare, a obligat industria comunitară să mărească producția și capacitatea pentru a nu pierde cota de piață. Pentru a face acest lucru, în 2004 și în PAR a avut loc un important proces de restructurare, însoțit de o schimbare frecventă a cotelor de participare la capitalul social a diverșilor producători. Paralel, numărul liniilor de producție a fost în general mărit, pentru a urma creșterea consumului și pentru a obține, în același timp, economii de scară. Astfel, câțiva indicatori economici, precum consumul, capacitatea de producție, producția, vânzările UE și ocuparea forței de muncă, au avut, într-adevăr, o evoluție pozitivă. În plus, prețul de vânzare a crescut și el în timpul perioadei examinate. Cu toate acestea, eforturile de restructurare descrise anterior nu au reușit să contrabalanseze impactul creșterii constante și masive a prețurilor materiilor prime în perioada examinată. Costurile mai ridicate ale materiilor prime nu au putut fi transmise mai departe sectorului inferior, astfel încât a fost necesară menținerea unui anumit nivel de rentabilitate. Aceasta a cauzat o deteriorare serioasă a rentabilității, care a scăzut de la + 2,7 % în 2002 la – 3,2 % în PAR. S-au constatat tendințe negative similare în privința randamentului investițiilor și a fluxului de lichidități. |
(133) |
Aceasta a coincis cu nivelul scăzut al prețurilor importurilor din țara în cauză, ceea ce a contribuit în mod evident la apariția unei presiuni de scădere a prețurilor industriei comunitare. Cu toate acestea, ținând seama de volumul redus al importurilor subvenționate în cadrul acestei reexaminări în temeiul expirării măsurilor, accentul cade asupra probabilității reapariției analizei de prejudiciu. Astfel, în ciuda evoluțiilor aparent pozitive ale producției, vânzărilor și prețului de vânzare, situația financiară globală a Comunității s-a deteriorat, ceea ce se reflectă în evoluțiile negative ale rentabilității (de la un profit de 2,7 % în 2002 la pierderi de 3,2 % în PAR), ale vânzărilor la export, ale costului de producție, ale rentabilității investițiilor și ale fluxului de lichidități. |
(134) |
O comparație între tendințele descrise anterior și cele descrise în regulamentele care au instituit măsurile compensatorii provizorii și definitive duce, de asemenea, la o evaluare confuză. În ceea ce privește cota de piață, industria comunitară a pierdut un punct procentual între 2002 și perioada anchetei, în timp ce, în decursul celor patru ani care au precedat adoptarea măsurilor compensatorii definitive, câștigase cinci puncte procentuale. Pe de altă parte, în perioada anchetei, rentabilitatea industriei comunitare a fost mai puțin negativă decât cea de dinaintea instituirii măsurilor compensatorii definitive. Drept urmare, în ciuda anumitor tendințe aparent pozitive arătate de indicatorii de prejudiciu, situația industriei comunitare este încă departe de nivelurile la care ar trebui să fie dacă s-ar fi restabilit pe deplin în urma prejudiciului constatat în anchetele inițiale. |
(135) |
Se concluzionează, prin urmare, că situația industriei comunitare a cunoscut o ușoară îmbunătățire, în comparație cu perioada de dinaintea instituirii măsurilor, însă continuă să fie foarte fragilă și vulnerabilă. În plus, presiunea prețurilor importurilor din țara în cauză nu a permis industriei comunitare să reflecte în totalitate creșterea prețului materiilor prime în propriile sale prețuri de vânzare. |
G. PROBABILITATEA REAPARIȚIEI PREJUDICIULUI
(136) |
S-a constatat faptul că prețul mediu de vânzare practicat de producătorii indieni la export către alte piețe decât Uniunea Europeană era semnificativ mai mic decât prețul mediu de vânzare la export către Comunitate și mai mic decât prețurile practicate pe piața internă. Vânzările exportatorilor indieni care au ca destinație alte piețe decât UE erau în cantități importante, reprezentând peste 95 % din totalul vânzărilor lor la export. În consecință, s-a considerat că, în cazul în care măsurile expiră, exportatorii indieni vor fi stimulați să reorienteze cantități mari din exporturile lor către piața comunitară, mai atrăgătoare, la niveluri de preț care, chiar dacă ar crește, probabil tot ar fi mai mici decât nivelurile actuale ale prețurilor la export către Comunitate. |
(137) |
După cum este indicat la considerentul 140, producătorii-exportatori din India au posibilitatea de a mări cantitatea exporturilor lor către piața comunitară. India a înregistrat o creștere semnificativă a capacității sale de producție de la 330 000 de tone în 2003 la 600 000 de tone în 2005. În conformitate cu previziunile pieței, se așteaptă o creștere de încă 220 000 de tone în 2008. În 2005, vânzările interne au crescut la 220 000 de tone, iar exporturile, la 290 000 de tone (inclusiv 6 831 de tone spre UE). Pe baza datelor disponibile, în medie, capacitățile neutilizate actuale ar trebui să fie de aproximativ 90 000 de tone, ceea ce trebuie considerat drept o cantitate importantă, deoarece reprezintă 4 % din consumul comunitar actual. Această estimare este confirmată de rezultatele producătorilor indieni care au cooperat, care au avut importante capacități neutilizate. |
(138) |
În privința nivelului stocurilor, ancheta a arătat că nivelul stocurilor deținute de producătorii indieni care au cooperat nu a fost semnificativ. Cu toate acestea, trebuie menționat faptul că nivelul stocurilor nu reprezintă un factor pertinent, deoarece piața PET este ciclică. |
(139) |
În concluzie, deși importurile spre UE au fost scăzute, există riscul ca exporturi importante să fie deviate spre UE. |
(140) |
În consecință, producătorii din țara în cauză au capacitatea de a-și majora și/sau de a-și reorienta exporturile către piața comunitară. Ancheta a arătat că producătorii exportatori care au cooperat au vândut produsul în cauză la un preț mai mic decât industria comunitară. Este foarte probabil ca țara în cauză să continue să practice prețuri la fel de mici și chiar să le reducă în continuare, pentru a le alinia la prețurile practicate față de restul lumii, după cum se menționează la considerentul 137, în special pentru a recâștiga nivelul cotei de piață deținute înainte de instituirea măsurilor. Această politică a prețurilor, împreună cu capacitatea de livrare a unor importante cantități din produsul în cauză pe piața comunitară, ar avea ca efect, după toate probabilitățile, accentuarea crizei prețurilor, fapt care ar avea consecințe negative asupra situației economice a industriei comunitare. |
(141) |
După cum se explică anterior, situația economică a industriei comunitare rămâne fragilă și vulnerabilă. Este probabil ca, în cazul în care industria comunitară ar fi fost expusă unei creșteri a importurilor originare din țara în cauză la prețuri care fac obiectul unor subvenții, să rezulte o deteriorare a vânzărilor sale, a cotei sale de piață, a prețurilor sale de vânzare și, prin urmare, a situației sale financiare, de o amploare comparabilă cu cea constatată în ancheta inițială. Pe baza celor menționate anterior, se concluzionează, prin urmare, că abrogarea măsurilor ar determina, după toate probabilitățile, o degradare a situației deja fragile a industriei comunitare, precum și reapariția unui prejudiciu tot mai mare. |
(142) |
Pe baza celor mai sus menționate, se concluzionează că prețurile de import vor fi probabil mai mici pe piața comunitară în lipsa măsurilor antisubvenție, deoarece producătorii indieni vor încerca probabil să-și mărească cotele de piață. Această politică a prețurilor, împreună cu capacitatea producătorilor exportatori indieni de a vinde cantități importante de PET pe piața comunitară, ar avea ca efect, după toate probabilitățile, accentuarea presiunii asupra prețurilor, fapt care ar avea consecințe negative asupra situației industriei comunitare. |
H. INTERESUL COMUNITĂȚII
1. INTRODUCERE
(143) |
În conformitate cu articolul 31 din regulamentul de bază, s-a analizat dacă menținerea măsurilor antisubvenție în vigoare ar fi contrară sau nu interesului Comunității în ansamblu. Stabilirea interesului Comunității are la bază o apreciere a tuturor intereselor aflate în joc. Prezenta anchetă analizează o situație în care sunt deja în vigoare măsuri antisubvenție și permite evaluarea oricărui impact negativ anormal a acestor măsuri asupra părților în cauză. |
(144) |
Pe această bază, s-a examinat dacă, în ciuda concluziilor privind probabilitatea de continuare sau de reapariție a subvențiilor prejudiciabile, există motive imperioase pentru a se concluziona că menținerea măsurilor în acest caz particular nu este în interesul Comunității. |
2. INTERESUL INDUSTRIEI COMUNITARE
(145) |
După cum s-a subliniat mai sus, efectul de prejudiciu al subvenției poate continua în cazul în care măsurile sunt abrogate. Toți producătorii comunitari, cu excepția a doi producători, au cooperat și au sprijinit măsurile în curs. |
(146) |
Continuarea măsurilor antisubvenție asupra importurilor din India ar permite industriei comunitare să ajungă la un nivel de rentabilitate rezonabil, deoarece este probabil ca, pe termen scurt, industria comunitară să mărească volumul vânzărilor și, în consecință, să beneficieze de economiile la scară. În același timp, probabil că va reuși să mărească ușor prețurile de vânzare pentru a ajunge, astfel, la un nivel de profit satisfăcător. Chiar dacă importurile subvenționate în PAR originare din India au fost reduse, neputând, astfel, să cauzeze un prejudiciu major, dacă măsurile antisubvenție vor fi abrogate, aceste importuri vor afecta probabil în mod negativ situația industriei comunitare. Drept urmare, aceste măsuri sunt esențiale pentru a asigura viabilitatea companiilor care tranzacționează granule din PET din industria comunitară, care a avut de înfruntat competiția importurilor subvenționate din India timp de mai mulți ani. |
3. INTERESUL IMPORTATORILOR
(147) |
Importatorii/comercianții au oferit o cooperare redusă, iar dintre cei care au cooperat, niciunul nu făcea achiziții din India. Cu toate acestea, importatorii/comercianții care au cooperat au putut fi considerați ca fiind reprezentativi, deoarece volumul vânzărilor lor reprezenta 5 % din consumul UE. De asemenea, aceștia ar prefera o piață cu taxe vamale zero, dacă vor avea constant rezultate financiare pozitive. |
(148) |
Ancheta a arătat că există și alte surse alternative de aprovizionare fără măsuri antisubvenție și antidumping, și anume Mexic, Brazilia, SUA, Turcia, Pakistan, Iran, Arabia Saudită. Astfel, importatorii/comercianții s-ar putea baza pe (ori ar putea trece la) surse alternative de aprovizionare considerabile. |
(149) |
Ținând cont de faptul că măsurile în vigoare nu au afectat importatorii în mod considerabil, se concluzionează că menținerea măsurilor compensatorii existente împotriva importurilor originare din India ar continua să nu aibă un efect negativ important asupra situației importatorilor comunitari. |
4. INTERESUL PROCESATORILOR/UTILIZATORILOR
(150) |
Comisia a trimis chestionare unui număr de 47 de procesatori/utilizatori cunoscuți. Numai zece procesatori/utilizatori, având o reprezentativitate globală scăzută, au răspuns chestionarului. În conformitate cu informațiile privind achizițiile furnizate în răspunsurile la chestionar, procesatorii/utilizatorii care au cooperat în PA reprezintă aproximativ 20 % din consumul comunitar total de PET. În PA, aceștia au achiziționat 95 % din cantitatea de PET necesară de la producători comunitari, iar restul din importuri originare din alte țări decât statul care face obiectul acestei reexaminări. Au fost prezentate mai multe argumente împotriva instituirii taxelor vamale. |
(151) |
Cinci procesatori (care transformă granulele din PET în preforme și în sticle și care reprezintă 10 % din consum) au răspuns la chestionar. Costul granulelor din PET reprezintă 55 % din produsul final (majoritatea preforme). S-a constatat că aceștia importă cantități neglijabile din India și din alte țări terțe. Cu toate acestea, ei s-au opus continuării taxelor vamale susținând că aceste măsuri ar putea avea drept efect creșterea artificială a prețurilor în Europa. |
(152) |
Cinci utilizatori, reprezentând aproximativ 10 % din consum, au furnizat informații destul de incomplete. Nivelul scăzut de cooperare din partea marilor utilizatori poate fi datorat faptului că ultima anchetă privind importurile PET din RPC, Australia și Pakistan a avut loc cu numai doi ani în urmă. Costurile PET reprezintă aproximativ 6-7 % din costul global, fiind astfel destul de limitate. Deși au declarat, precum procesatorii, că nu fac importuri din India, se opun instituirii taxelor vamale, susținând că aceste măsuri ar putea avea drept efect creșterea artificială a prețurilor în Europa. |
(153) |
Luând în considerare situația financiară destul de bună a industriei inferioare, spre deosebire de situația industriei comunitare, niciun procesator/utilizator nu a folosit argumentul conform căruia menținerea taxelor vamale actuale ar putea duce la pierderea de locuri de muncă sau la delocalizarea uzinelor de producție. |
(154) |
În plus, în ceea ce privește producția, industria comunitară și-a adaptat dimensiunea pentru a corespunde consumului sporit, drept urmare, capacitatea neutilizată a industriei comunitare este, foarte probabil, capabilă să acopere în totalitate volumul importurilor. |
(155) |
Luând în considerare că mai există și alte surse alternative de aprovizionare care să nu presupună măsuri antisubvenție sau antidumping, și anume Mexic, Brazilia, SUA, Turcia, Pakistan, Iran, Arabia Saudită, utilizatorii comunitari ar putea, în plus, să se bazeze pe (ori să treacă la) furnizori variați ai produsului în cauză. |
(156) |
În ceea ce privește performanța industriei utilizatoare, ancheta a arătat că în perioada examinată utilizatorii care au cooperat și-au mărit cifra de afaceri, nivelul ocupării forței de muncă a fost stabil și și-au ameliorat, în ansamblu, rentabilitatea. În consecință, s-a constatat că nu au fost afectați în mod negativ de măsurile antisubvenție. |
(157) |
Pe baza celor menționate anterior, se concluzionează că menținerea măsurilor antisubvenție existente împotriva importurilor originare din India nu ar avea un efect negativ important asupra situației importatorilor comunitari. |
5. INTERESUL UTILIZATORILOR
(158) |
Furnizorii de materie primă [mono-etilen-glicol (MEG)] și de acid tereftalic purificat (PTA), DMT și IPA, toate produse petrochimice derivate din naftă, și-au indicat în mod clar sprijinul pentru aceste măsuri și au oferit o bună cooperare. În ceea ce-i privește, menținerea măsurilor ar fi avantajoasă, deoarece industria comunitară ar putea să-și revină, ceea ce le-ar permite să-și amelioreze performanțele. |
6. CONCLUZIE PRIVIND INTERESUL COMUNITĂȚII
(159) |
Luând în considerare toți factorii menționați anterior, se concluzionează că nu există motive serioase de a nu menține măsurile antisubvenție actuale împotriva Indiei. |
I. MĂSURI COMPENSATORII
(160) |
Toate părțile interesate au fost informate cu privire la faptele și la considerentele esențiale pe baza cărora se intenționează să se recomande menținerea măsurilor existente. De asemenea, li s-a acordat un termen pentru a li se permite să formuleze observații cu privire la informațiile astfel comunicate. Autoritățile publice indiene au făcut observații cu privire la aspectele prejudiciului, susținând că nu s-a demonstrat că industria comunitară a suferit un prejudiciu continuu și că presiunea din partea importurilor indiene nu a fost motivul pentru care producătorii europeni nu au reflectat în totalitate creșterea costului materiilor prime în prețul lor de vânzare. Trebuie amintit faptul că, așa cum s-a indicat în analiza situației industriei comunitare, situația financiară a acesteia s-a deteriorat și, după cum se explică în considerentul 127, nivelul scăzut al prețurilor importurilor din țara în cauză a contribuit în mod evident la apariția unei presiuni de scădere a prețurilor industriei comunitare. Cu toate acestea, ținând seama de volumul redus al importurilor subvenționate în cadrul acestei reexaminări în temeiul expirării măsurilor, a trebuit examinată probabilitatea reapariției prejudiciului. În acest sens, s-a concluzionat, conform celor stipulate la considerentul 127, că, în lipsa măsurilor, creșterea volumului importurilor din India la prețuri scăzute ar avea un impact negativ asupra situației industriei comunitare. Mai mult, un exportator indian a afirmat că, în lipsa unor măsuri, probabil că India nu-și va mai redirecționa vânzările spre Comunitate. Acest exportator a pretins că piețele în curs de apariție sunt mai atractive decât Comunitatea, cererea indiană este în creștere rapidă și, drept urmare, nu mai există capacități neutilizate. Cu toate acestea, trebuie luat în considerare faptul că, fără a aduce atingere creșterii cererii pe piața indiană, ancheta a indicat existența unor capacități neutilizate la nivelul companiilor, aspect confirmat și de informațiile privind piața indiană. În consecință, se concluzionează că niciuna dintre observațiile primite în urma informațiilor comunicate nu a fost în măsură să modifice concluziile, astfel cum au fost formulate în prezentul regulament. |
(161) |
Din cele menționate anterior rezultă că, în conformitate cu articolul 21 alineatul (2) din regulamentul de bază, trebuie să se mențină măsurile compensatorii aplicabile importurilor de granule din PET originare din India. Se amintește că aceste măsuri constau în taxe specifice. |
(162) |
Nivelurile individuale ale taxei compensatorii prevăzute în prezentul regulament reflectă situația constatată pentru exportatorii care au cooperat în timpul reexaminării. Prin urmare, se aplică numai importurilor produsului în cauză fabricat de aceste companii și, prin urmare, de entitățile juridice specifice menționate. Importurile produsului în cauză fabricat de orice companie a cărei denumire și adresă nu sunt menționate în mod specific în expunerea de motive a prezentului regulament, inclusiv de către entitățile aflate în legătură cu companiile menționate în mod special, nu pot beneficia de aceste niveluri și urmează să facă obiectul dreptului aplicabil „tuturor celorlalte companii”. |
(163) |
Orice cerere de aplicare a acestor niveluri individuale ale taxei compensatorii (de exemplu, în urma unei schimbări de denumire a entității sau în urma creării de noi entități de producție sau de vânzare) trebuie adresată de îndată Comisiei (10) și trebuie să conțină toate informațiile utile privind, în special, orice modificare a activităților companiei legate de producție, de vânzări interne și de vânzări la export care rezultă, de exemplu, în urma acestei schimbări de denumire a entității sau în urma creării acestor noi entități de producție sau de vânzare. În cazul în care acest lucru este necesar, regulamentul este modificat în consecință, după consultarea comitetului consultativ, printr-o actualizare a listei de companii care beneficiază de niveluri individuale ale taxei compensatorii. |
(164) |
Pentru a garanta aplicarea corectă a taxei compensatorii, nivelul taxei reziduale nu ar trebui să se aplice numai exportatorilor care nu au cooperat, ci și companiilor care nu au exportat produsul în cauză în perioada anchetei de reexaminare. Cu toate acestea, acestea din urmă sunt invitate, având în vedere faptul că îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 20 din regulamentul de bază, să prezinte o cerere de reexaminare în conformitate cu respectivul articol, pentru a se putea examina situația lor individuală, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
(1) Prin prezenta se instituie o taxă compensatorie definitivă la importurile de polietilen tereftalat cu indice de viscozitate de 78 ml/g sau mai mare, în conformitate cu standardul ISO 1628-5, care intră sub incidența codului NC 3907 60 20, originar din India.
(2) În absența unor dispoziții contrare la articolul 2, nivelul taxei compensatorii aplicabile prețului net franco frontieră comunitară, înainte de vămuire, pentru produse fabricate de companiile enumerate mai jos, se stabilește după cum urmează:
Țara |
Companie |
Taxă compensatorie (EUR/tonă) |
Cod adițional TARIC |
India |
Reliance Industries Limited |
41,3 |
A181 |
India |
Pearl Engineering Polymers Ltd |
31,3 |
A182 |
India |
Senpet Ltd |
22,2 |
A183 |
India |
Futura Polyesters Ltd |
0 |
A184 |
India |
South Asian Petrochem Ltd |
106,5 |
A585 |
India |
Toate celelalte companii |
41,3 |
A999 |
(3) În cazurile în care bunurile au fost deteriorate înainte de punerea lor în liberă circulație, atunci când prețul plătit sau care trebuie să fie plătit se calculează proporțional, în scopul stabilirii valorii în vamă, în conformitate cu articolul 145 din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 (11) al Comisiei, valoarea taxei compensatorii, calculată pe baza valorilor menționate anterior, se reduce cu un procentaj corespunzător prețului plătit sau care trebuie să fie plătit în mod efectiv.
(4) Fără a aduce atingere dispozițiilor alineatelor (1) și (2), taxa compensatorie definitivă nu se aplică importurilor puse în liberă circulație în conformitate cu articolul 2.
(5) În absența unor dispoziții contrare, se aplică dispozițiile în vigoare în materie de taxe vamale.
Articolul 2
(1) Sunt scutite de taxele compensatorii impuse prin articolul 1 importurile, dacă sunt fabricate și exportate direct (adică facturate și expediate) către o companie care acționează ca un importator în Comunitate de către companiile menționate la alineatul (3), declarate sub codul adițional TARIC corespunzător, și dacă sunt îndeplinite condițiile stipulate la alineatul (2).
(2) Atunci când se prezintă cererea de punere în liberă circulație, scutirea de taxe depinde de prezentarea la serviciul vamal al statului membru în cauză a unei facturi conforme cu angajamentul („factură conformă”) valide, eliberată de companiile exportatoare menționate la alineatul (3), conținând elementele esențiale enumerate în anexă. Scutirea de taxe va depinde, de asemenea, de exactitatea cu care bunurile declarate și prezentate la vamă corespund descrierii din „factura conformă”.
(3) Importurile însoțite de o „factură conformă” trebuie declarate sub următoarele coduri adiționale TARIC:
Țara |
Companie |
Cod adițional TARIC |
India |
Pearl Engineering Polymers Ltd |
A182 |
India |
Reliance Industries Ltd |
A181 |
India |
South Asian Petrochem Ltd |
A585 |
Articolul 3
Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.
Adoptat la Bruxelles, 22 februarie 2007.
Pentru Consiliu
Președintele
F. MÜNTEFERING
(1) JO L 288, 21.10.1997, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 461/2004 (JO L 77, 13.3.2004, p. 12).
(2) JO L 56, 6.3.1996, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 2117/2005 (JO L 340, 23.12.2005, p. 17).
(3) JO L 301, 30.11.2000, p. 1.
(4) JO L 301, 30.11.2000, p. 21. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1646/2005 (JO L 266, 11.10.2005, p. 10).
(5) JO L 271, 19.8.2004, p. 1.
(6) JO L 266, 11.10.2005, p. 1.
(7) JO C 304, 1.12.2005, p. 4.
(8) JO C 304, 1.12.2005, p. 9.
(9) Considerentul 26, Regulamentul (CE) nr. 2603/2000 (JO L 301, 30.11.2000, p. 1).
(10) Comisia Europeană, Direcția Generală Comerț, Directoratul H, J-79 5/17, B-1049 Bruxelles.
(11) JO L 253, 11.10.1993, p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1875/2006 al Comisiei (JO L 360, 19.12.2006, p. 64)
ANEXĂ
Elemente care trebuie indicate în „factura conformă” menționată la articolul 2 alineatul (2):
1. |
Numărul facturii conforme. |
2. |
Codul adițional TARIC sub care mărfurile din factură pot fi scoase din vamă la frontiera comunitară (astfel cum se specifică în regulament). |
3. |
Denumirea exactă a bunurilor, inclusiv:
|
4. |
Descrierea termenilor de vânzare, inclusiv:
|
5. |
Denumirea companiei care acționează ca importator căreia i-a fost emisă factura direct de către companie. |
6. |
Numele funcționarului companiei care a emis factura conformă, precum și următoarea declarație semnată: „Subsemnatul, certific că vânzarea pentru export direct în Comunitatea Europeană a mărfurilor incluse în această factură este realizată în scopul și în conformitate cu termenii angajamentului oferit de … (compania) și este acceptată de către Comisia Europeană prin Decizia 2000/745/CE. Declar că informațiile furnizate în această factură sunt complete și corecte.” |