11/Volumul 44

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

177

L 023/13

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

(1)

La 28 aprilie 2005, Comisia a anunțat, printr-un aviz („aviz de deschidere”), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (2), în conformitate cu articolul 5 din regulamentul de bază, deschiderea unei proceduri antidumping cu privire la importurile în Comunitate de mecanisme cu levier originare din Republica Populară Chineză (RPC).

(2)

Procedura a fost deschisă ca urmare a unei plângeri depuse la 11 martie 2005 de trei producători comunitari, respectiv Interkov spol s.r.o., MI.ME.CA s.r.l. și Niko — Metallurgical company, d.d. Zelezniki („reclamant”), reprezentând o proporție majoritară, respectiv peste 50 %, din producția comunitară totală de mecanisme în cauză. Plângerea a fost susținută și de I.M.L, un alt producător comunitar. Plângerea conținea elemente de probă cu privire la existența unui dumping, al cărei obiect îl constituie produsul în cauză, și a unui prejudiciu important care rezultă din acesta. Aceste elemente de probă au fost considerate suficiente pentru a justifica deschiderea unei proceduri.

(3)

Comisia a informat oficial reclamantul, producătorii-exportatori, importatorii, furnizorii, utilizatorii, precum și asociațiile de utilizatori recunoscute ca fiind în cauză și reprezentanții R.P.C. cu privire la deschiderea procedurii. Li s-a oferit părților interesate posibilitatea de a-și exprima în scris punctul de vedere și de a solicita să fie audiate, în termenul stabilit în avizul de deschidere.

(4)

Producătorii care au fost la originea plângerii, alți producători comunitari care au cooperat, producătorii-exportatori, importatorii, furnizorii, utilizatorii și asociațiile de utilizatori și-au exprimat punctul de vedere. Toate părțile interesate care au solicitat și care au indicat că existau motive speciale pentru a fi audiate, au fost audiate.

(5)

Pentru a permite producătorilor-exportatori din RPC care doreau să depună o cerere de statut de societate care funcționează în condițiile economiei de piață sau de tratament individual, Comisia a trimis formularele de cerere societăților chineze cunoscute ca fiind interesate. Patru societăți au solicitat să fie considerate ca funcționând în condițiile economiei de piață în temeiul articolului 2 alineatul (7) din regulamentul de bază sau ca beneficiind de un tratament individual, în cazul în care ancheta ar stabili că nu îndeplinesc condițiile necesare pentru obținerea statutului în cauză. Numai o singură societate a solicitat tratament individual.

(6)

În avizul de deschidere, Comisia a indicat că tehnica de eșantionare ar putea fi utilizată pentru importatori în cadrul prezentei anchete. Ținând seama de numărul de importatori care și-au arătat intenția de a coopera, s-a hotărât că este necesară eșantionarea.

(7)

Comisia a trimis chestionare tuturor părților cunoscute ca fiind în cauză, precum și tuturor celorlalte societăți care s-au făcut cunoscute în termenul stabilit în avizul de deschidere. Au fost primite răspunsuri de la trei producători comunitari reclamanți, de la alți doi producători comunitari, de la cinci producători-exportatori din RPC, de la 12 furnizori de materii prime, de la doi importatori independenți și de la opt utilizatori independenți din Comunitate.

(8)

Comisia a cercetat și a verificat toate informațiile considerate necesare pentru stabilirea provizorie a dumpingului, a prejudiciului cauzat și a interesului Comunității și a efectuat vizite de verificare la localurile următoarelor societăți:

Alți trei producători-exportatori au prezentat un formular de cerere de statut de societate care funcționează în condițiile economiei de piață și și-au exprimat dorința de a coopera la anchetă. Respectivii producători-exportatori și-au retras, însă, oferta de cooperare înaintea verificării formularelor de cerere pentru respectivul statut.

(9)

Ținând seama de necesitatea de a stabili o valoare normală pentru producătorii-exportatori din RPC cărora ar putea să nu li se acorde statutul de societate care funcționează în condițiile economiei de piață, s-a efectuat o vizită de verificare în vederea stabilirii valorii normale pe baza datelor privind o țară analoagă la localul următoarei societăți:

Producător din Iran:

(10)

Ancheta privind dumpingul și prejudiciul s-a desfășurat în perioada cuprinsă între 1 ianuarie și 31 decembrie 2004 („perioada de anchetă”). Examinarea tendințelor utile pentru evaluarea prejudiciului a cuprins perioada de la 1 ianuarie 2001 până la sfârșitul perioadei de anchetă (perioada examinată).

(11)

Mecanismele cu levier sunt produse metalice care pot constitui unul din elementele dispozitivelor de îndosariere a foilor și a altor documente. Specificațiile produsului depind în mare măsură de materialul utilizat, de dimensiunea mecanismelor și de tratamentul la care a fost supus oțelul din care este fabricat.

(12)

Produsul în cauză este constituit de mecanismele cu levier folosite în general pentru arhivarea foilor sau a altor documente în bibliorafturi sau în dosare. Respectivele mecanisme sunt compuse din arcuri metalice rezistente (în mod normal două) fixate pe un suport și prevăzute cu cel puțin un dispozitiv de deschidere care permite inserarea și îndosarierea foilor și a altor documente. Acestea sunt originare din RPC („produs în cauză”) și sunt, în mod normal, declarate sub codul NC ex 8305 10 00.

(13)

În pofida diferențelor prezentate de anumiți factori, precum calitatea și grosimea oțelului folosit, dimensiunea mecanismelor și tratamentul superficial care i-a fost aplicat, ancheta a arătat că toate tipurile de produs în cauză, definit la considerentul precedent, au aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază și sunt utilizate în același scop, astfel încât, în sensul prezentei proceduri antidumping, se consideră că toate tipurile de produs în cauză sunt unul și același produs.

(14)

Nu s-a constatat nici o diferență între produsul în cauză și mecanismele cu levier fabricate și vândute pe piața internă a RPC sau a Iranului, care a servit drept țară analoagă pentru stabilirea valorii normale în ceea ce privește importurile din RPC. Într-adevăr, respectivele mecanisme prezintă aceleași caracteristici fizice și tehnice esențiale și sunt destinate acelorași întrebuințări ca și cele exportate de RPC în Comunitate.

(15)

De asemenea, nu s-a constatat nici o diferență între mecanismele cu levier fabricate de industria comunitară și vândute pe piața Comunității și cele importate din RPC. Acestea prezintă aceleași caracteristici fizice și tehnice și sunt destinate acelorași întrebuințări.

(16)

În consecință, respectivele produse sunt considerate provizoriu ca fiind similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(17)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază, în cazul anchetelor antidumping privind importurile efectuate din RPC, valoarea normală este stabilită în conformitate cu alineatele (1)-(6) din respectivul articol pentru producătorii pentru care s-a constatat că îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 2 alineatul (7) litera (c). Pe scurt și doar pentru motive de claritate, criteriile sunt următoarele:

(18)

Patru producători-exportatori chinezi au solicitat statutul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază și au trimis formularul de cerere corespunzător.

(19)

Cu toate acestea, trei dintre acești producători-exportatori și-au retras oferta de cooperare înainte de efectuarea vizitei de verificare. Nu a fost, deci, posibil să se verifice dacă societățile respective îndeplineau criteriile prevăzute la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază.

(20)

În ceea ce privește restul producătorilor-exportatori, Comisia a strâns și a verificat la fața locului toate informațiile considerate necesare, prezentate în formularele de cerere.

(21)

Ancheta a evidențiat că cererea de acordare a statutului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață ar trebui să fie respinsă. Constatările stabilite pentru societatea în cauză cu privire la fiecare din cele cinci criterii prevăzute la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază au arătat că societatea respectivă nu îndeplinea cerințele celor de-al doilea și al treilea criteriu menționate anterior. De asemenea, nu s-a putut trage nici o concluzie cu privire la primul criteriu.

(22)

În ceea ce privește cel de-al doilea criteriu, nu s-a putut concluziona că societatea examinată utiliza un pachet clar de documente contabile de bază care să facă obiectul unui audit independent în conformitate cu normele contabile internaționale și care să fie folosite în toate scopurile.

(23)

În ceea ce privește cel de-al treilea criteriu, societatea în cauză nu a putut furniza documente doveditoare și nici o explicație completă cu privire la privatizarea și reevaluarea activelor sale, astfel încât nu a putut demonstra absența denaturărilor induse de vechiul sistem de economie planificată.

(24)

Nu s-a putut trage nici o concluzie cu privire la primul criteriu, ținând seama de persistența îndoielilor legate de o eventuală intervenție de stat în aprobarea contractelor de muncă și din cauza imposibilității de a stabili dacă toate costurile reflectă valorile pieței. Cu toate acestea, ținând seama de concluziile trase pentru al doilea și al treilea criteriu, nu este necesar să se ia o decizie în această privință.

(25)

Părțile interesate au avut posibilitatea de a-și prezenta observațiile privind constatările expuse anterior.

(26)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, se stabilește un drept aplicabil la scară națională, dacă este cazul, pentru țările care intră sub incidența articolului 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, cu excepția cazului în care societățile în cauză sunt în măsură să demonstreze, în conformitate cu articolul 9 alineatul (5) din același regulament, că prețurile lor la export și cantitățile exportate, precum și condițiile și modalitățile de vânzare sunt stabilite în mod liber, că operațiunile de schimb sunt executate la ratele pieței și că nici o eventuală intervenție a statului nu este de natură să autorizeze o eludare a măsurilor, în cazul în care exportatorilor li se aplică niveluri de drepturi diferite.

(27)

Producătorul-exportator căruia nu i s-a putut acorda statutul de țară care funcționează în condițiile unei economii de piață a solicitat, de asemenea, un tratament individual în cazul în care nu i se acordă statutul supus examinării. În baza informațiilor disponibile, s-a constatat că societatea acestuia îndeplinea toate criteriile cerute pentru a beneficia de tratament individual, în conformitate cu articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(28)

Un alt producător-exportator care nu a solicitat statutul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață a solicitat doar tratament individual. Respectiva societate a efectuat, prin intermediul unor societăți în legătură, vânzări unor clienți independenți stabiliți în Comunitate în cursul perioadei de anchetă și a cooperat la respectiva anchetă. Investigațiile efectuate au arătat că respectivul producător-exportator întrunește toate criteriile menționate la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază pentru a beneficia de tratament individual.

(29)

S-a concluzionat astfel că tratamentul individual ar trebui să fie acordat următorilor doi producători-exportatori din RPC:

(30)

Societatea exportatoare care a solicitat doar tratament individual nu a putut furniza, în termenele stabilite, un răspuns complet și bine argumentat la chestionarul adresat exportatorilor. În consecință, nu era posibilă stabilirea marjei de dumping și a trebuit să se considere că societatea în cauză nu a cooperat la anchetă.

(31)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală în cazul producătorilor-exportatori care nu au obținut statutul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață trebuie stabilite pe baza prețului sau a valorii construite dintr-o țară analoagă.

(32)

În avizul de deschidere, Comisia și-a exprimat intenția de a utiliza India ca țară analoagă corespunzătoare pentru stabilirea valorii normale pentru RPC și a invitat părțile interesate să formuleze observații cu privire la această alegere.

(33)

Un utilizator, un exportator care a cooperat și un producător care nu a cooperat s-au opus acestei propuneri. Respectivii au invocat împotriva Indiei următoarele argumente principale:

(34)

Cu toate acestea, părțile interesate nu au fost în măsură să propună o soluție mai bine adaptată și nu au putut furniza informații sau alte elemente care să sprijine afirmația că India nu este potrivită ca țară analoagă.

(35)

Comisia a încercat să obțină cooperarea Indiei, precum și a altor potențiale țări analoage cunoscute, cum ar fi Turcia, Africa de Sud, Iranul și Thailanda.

(36)

Cu toate acestea, s-a dovedit că pentru țările menționate la considerentul precedent, puțini fabricanți stabiliți în India sau în Iran produc în prezent mecanisme cu levier. Nu a fost posibil să se obțină cooperarea integrală a Indiei, în schimb, un producător iranian a acceptat să coopereze în totalitate cu Comisia.

(37)

Analiza răspunsului furnizat a arătat că Iranul are un producător și că respectivul producător vinde pe piața internă. De asemenea, s-a stabilit că se efectuează importuri substanțiale de produse chinezești pe piața iraniană și este evident că produsele iraniene și cele chinezești sunt în concurență pe piața iraniană.

(38)

Ținând seama de cele menționate anterior, s-a concluzionat provizoriu că Iranul constituie cea mai potrivită și logică alegere de țară analoagă, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) din regulamentul de bază.

(39)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală pentru producătorii-exportatori care nu beneficiază de statutul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață, s-a stabilit pe baza informațiilor verificate, care au fost comunicate de producătorul implantat în țara analoagă. Respectiva valoare normală a fost stabilită pe baza tuturor prețurilor plătite sau de plată pe piața internă a Iranului pentru vânzări de tipuri de produse comparabile, tranzacțiile efectuate de fabricantul iranian dovedindu-se a fi efectuate în cadrul unor tranzacții comerciale normale.

(40)

Valoarea normală a fost astfel stabilită ca fiind prețul de vânzare mediu ponderat practicat pe piața internă de producătorul iranian care a cooperat, pentru clienți independenți.

(41)

Pentru vânzările la export către Comunitate efectuate de exportatorul care beneficiază de tratament individual și realizate prin intermediul societăților în legătură stabilite în exteriorul Comunității, prețul de export a fost stabilit pe baza prețurilor de revânzare către clienți independenți din Comunitate.

(42)

În toate cazurile în care produsul în cauză a fost exportat către clienți independenți din Comunitate, prețul de export a fost stabilit în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază, respectiv pe baza prețurilor plătite efectiv sau de plată.

(43)

Valoarea normală și prețurile la export au fost comparate la nivel franco fabrică și în același stadiu comercial. În vederea unei comparații echitabile între valoarea normală și prețul la export, s-a ținut seama, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază, de diferențele despre care s-a afirmat și s-a demonstrat că afectează prețurile și comparabilitatea acestora.

(44)

Pe această bază, în măsura în care au fost justificate suficient, au putut fi admise ajustări efectuate în cazul diferențelor de cheltuieli de transport, de asigurare, de manipulare, de încărcare și costuri adiționale, de costuri de credit, de comisioane și cheltuieli post-vânzare (garanții). S-au efectuat ajustări și în cazul în care vânzările la export erau efectuate prin intermediul unei societăți în legătură stabilită într-o altă țară decât țara în cauză sau Comunitatea, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (i) din regulamentul de bază.

(45)

Pentru societatea care beneficiază de tratament individual, valoarea normală medie ponderată pentru fiecare tip de produs exportat în Comunitate, stabilită pentru țara analoagă, a fost comparată cu prețul mediu ponderat al produsului de tip corespunzător exportat în Comunitate, în conformitate cu articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază.

(46)

Marja medie ponderată provizorie de dumping, exprimată în procentaj din prețul CIF frontiera comunitară înainte de vămuire, se ridică la:

(47)

În vederea calculării dreptului aplicabil la scară națională pentru toți exportatorii din RPC, Comisia a stabilit, înainte de toate, gradul de cooperare. În această privință, se reamintește că trei din cele patru societăți, care au solicitat inițial statutul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață, și-au retras oferta de cooperare și că, exceptând o altă societate, care a cerut numai tratament individual, dar care a trebuit să se considere că nu a cooperat la anchetă, nu a existat cooperare din partea altor producători-exportatori chinezi.

(48)

În absența cooperării din partea exportatorilor care nu beneficiază nici de statut de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață, nici de tratament individual, calculul s-a efectuat în baza faptelor disponibile. Marja de dumping națională a fost astfel stabilită pe baza produsului cu codul (PCN) cel mai reprezentativ, exportat din RPC de exportatori cărora nu li s-a acordat nici statutul menționat anterior, nici tratament individual. Prețul de export a fost comparat în acest caz cu valoarea normală stabilită pentru țara analoagă. În vederea garantării unei comparații echitabile, Comisia a solicitat, în plus, informații comerciale necesare pentru stabilirea prețurilor produselor importate de alți producători-exportatori. Nici o informație obținută cu ocazia acestei operațiuni n indică faptul că respectivul calcul nu ar fi echitabil sau rezonabil.

(49)

Pe această bază, nivelul de dumping calculat la scară națională este stabilit provizoriu la 48,1 % din prețul CIF frontiera comunitară.

(50)

Respectiva marjă se aplică tuturor fabricanților care nu au beneficiat de tratament individual.

(51)

Ancheta a arătat că în cursul perioadei examinate mecanismele cu levier au fost fabricate de următorii producători din Comunitate: cei trei producători reclamanți, doi alți producători care au susținut plângerea și care au asigurat o cooperare totală cu Comisia în cursul investigațiilor și Esselte, care produce mecanisme cu levier numai pentru propriile nevoi.

(52)

O altă societate a fabricat și a importat mecanisme cu levier exclusiv pentru uz proprie în cursul perioadei de anchetă. Totuși, această societate a încetat producția în cursul perioadei menționate. Aceasta a răspuns la chestionarul destinat producătorilor comunitari și a furnizat informații legate de producția proprie.

(53)

S-a constatat că un alt producător, care a prezentat o scrisoare de sprijin a plângerii nu a fabricat produsul în cauză în cursul perioadei de anchetă.

(54)

Reclamanții au susținut că au existat și alte societăți care au fabricat produsul în cauză în perioada de anchetă, însă în cantități limitate. Respectivele societăți nu s-au făcut cunoscute și nu au furnizat cifrele de producție în cadrul anchetei. Cantitățile examinate nu sunt reținute, provizoriu, în producția comunitară.

(55)

S-a observat că unul dintre producătorii care au cooperat și au susținut plângerea a importat, la rândul său, produsul în cauză din RPC. Cu toate că cea mai mare parte din vânzările efectuate de respectivul producător în Comunitate în cursul perioadei de anchetă aveau ca obiect produse fabricate în Comunitate, s-a constatat că aproximativ 25 % din volumul său de vânzări comunitare priveau produse cumpărate din RPC. Acestea reprezentau aproape 39 % din producția sa totală.

(56)

Cu toate că este o proporție relativ importantă din activitatea societății în cauză, s-a admis că respectivele importuri constituiau o măsură de auto-apărare față de importurile efectuate cu prețuri mici din RPC. Într-adevăr, în momentul în care, încă de la începutul perioadei examinate, producătorul respectiv a realizat că nu putea concura în întregime cu importurile efectuate la prețuri de dumping din RPC, a hotărât să trimită mașinile sale vechi în China și să constituie o întreprindere comună (joint-venture) cu un fabricant chinez. Verificările datelor financiare prezentate pentru perioada examinată de fabricantul comunitar au arătat că acesta vindea mecanismele cu levier chinezești pentru a compensa o parte din pierderile considerabile suferite din vânzările de produse din propria fabricație pe piața Comunității. Importul de mecanisme din China i-a permis să supraviețuiască până în prezent.

(57)

S-a constatat că activitatea principală a respectivei societăți este desfășurată în Comunitate, iar comportamentul său este în mod evident cel al unui fabricant comunitar. Cooperarea asigurată de această societate arată că atitudinea și interesele sale sunt similare celorlalți doi reclamanți care sunt la originea anchetei. Se consideră, deci, că producția acestui fabricant trebuie inclusă în definirea producției comunitare.

(58)

În consecință, în aplicarea articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază, volumul de producție comunitară a fost stabilit în mod provizoriu adunând producția celor cinci fabricanți din Comunitate care au cooperat și au susținut ancheta cu datele de producție referitoare la un producător suplimentar.

(59)

Producția celor cinci fabricanți comunitari care au colaborat în întregime la anchetă și care au susținut plângerea a fost estimată la circa 220 milioane de unități în cursul perioadei de anchetă, ceea ce reprezintă peste 90 % din producția comunitară totală. Respectivele societăți constituie, în consecință, industria comunitară, în sensul articolelor 4 alineatul (1) și 5 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(60)

Trebuie menționat că, chiar și în cazul în care producătorul care a importat mecanisme cu levier chinezești ar fi fost exclus din producția și industria comunitară, ceilalți producători constituie o proporție majoră din producția comunitară, în conformitate cu definiția prevăzută la articolul 5 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(61)

Consumul comunitar a fost stabilit pe baza volumului de vânzări ale producătorilor cunoscuți către clienți care nu sunt în legătură din Comunitate, sporit de importurile din țări terțe. Vânzările fabricanților comunitari au fost stabilite, în mare parte, pe baza răspunsurilor furnizate în chestionar. Volumul importurilor a trebuit, în schimb, să fie calculat pe baza datelor din plângere, din cauza nivelului scăzut de cooperare al producătorilor-exportatori chinezi și a faptului că datele Eurostat nu erau suficient de specifice. Codul NC al mecanismelor cu levier include și mecanismele cu inele și se exprimă în tone și nu în unități.

(62)

Tabelul prezentat în continuare arată că cererea de produs în cauză în Comunitate a crescut semnificativ în perioada examinată:

Tabelul 1

(63)

Creșterea cea mai semnificativă s-a produs în perioada cuprinsă între 2003 și sfârșitul perioadei de anchetă, respectiv de 18 % sau peste 62 milioane de unități. Industria comunitară și-a sporit vânzările cu 8 % sau cu 14 milioane de unități. În același timp, importurile efectuate din RPC au crescut cu 29 % sau cu 48 milioane de unități.

(64)

După cum se menționează la considerentul 61, volumul importurilor din China a fost stabilit pe baza datelor comunicate în plângere. Respectivele date au fost comparate cu cifrele Eurostat și cu volumele la export verificate la localul principalului exportator chinez, care reprezintă peste 65 % din totalul respectivelor exporturi și care a cooperat la anchetă. Aceste două surse au confirmat că tendințele în volum erau comparabile celor rezultate din plângere.

(65)

Volumul și cota de piață ale importurilor efectuate din țara în cauză au evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

(66)

După cum se poate vedea în tabelul 1 prezentat anterior, consumul de mecanisme cu levier în Comunitate a crescut cu 32 %, respectiv 98 milioane de unități, în cursul perioadei examinate. În același timp, importurile efectuate din țara în cauză au crescut cu circa 59 %, respectiv 79 milioane de unități. În consecință, cota lor de piață a crescut de la 44,8 % la 53,6 % în cursul perioadei examinate, ceea ce reprezintă o creștere de 8,8 puncte procentuale. Trebuie menționat că principala creștere a volumului importului și a cotei de piață realizată de producătorii-exportatori chinezi s-a produs între 2003 și perioada de anchetă, interval în care importurile de dumping au crescut cu 48 milioane de unități, iar cota de piață cu 4,4 puncte procentuale.

(67)

Tabelul prezentat mai sus arată evoluția prețurilor medii pentru importurile efectuate din RPC în cursul perioadei examinate. Respectivele prețuri au fost aduse de la 120 EUR pentru o mie de mecanisme în 2001 la 107 EUR în cursul perioadei de anchetă. Nivelul respectivelor prețuri în 2003 era atât de scăzut încât, în paralel cu o creștere de 20 % a consumului, acesta a crescut cu 11 % între 2003 și perioada de anchetă. Acest nivel al prețurilor rămâne însă inferior celui din industria comunitară. În mod global, scăderea prețurilor produselor importante în dumping a ajuns până la 11 % în cursul perioadei examinate.

(68)

S-au comparat prețurile de vânzare practicate de industria comunitară și de producătorii-exportatori chinezi pe piața Comunității în perioada de anchetă. Respectiva comparație a avut ca obiect prețurile nete pentru toate risturnele și rabaturile și s-a efectuat după ajustarea pentru eventuale cheltuieli suportate după import. Prețurile industriei comunitare au fost ajustate la nivelul franco fabrică, în timp ce prețurile produselor importate erau la prețuri CIF frontiera comunitară.

(69)

Comparația a arătat că, în timpul perioadei de anchetă, mecanismele cu levier chinezești au fost importate în Comunitate la prețuri cu mult inferioare celor din industria comunitară. Exprimată în procentaj din acestea din urmă, marja de subcotare s-a ridicat la 24,3 %. Respectivul nivel de subcotare, precum și evoluția prețurilor industriei comunitare și a rentabilității acesteia, explicată în continuare, arată în mod clar că în perioada examinată a avut loc o scădere semnificativă a prețurilor.

(70)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea incidenței importurilor care fac obiectul unui dumping asupra industriei comunitare a comportat o evaluare de ansamblu a factorilor și indicilor economici care au influențat situația industriei în cursul perioadei examinate, respectiv din 2001 până în perioada de anchetă.

(71)

Datele industriei comunitare prezentate în continuare corespund cumulului de informații verificate pentru cei cinci producători comunitari care au cooperat.

(72)

Producția, capacitățile de producție și utilizarea respectivelor capacități au evoluat după cum urmează:

Tabelul 4

(73)

În pofida unei cereri sporite, producția din industria comunitară a înregistrat o ușoară scădere (2 %) în cursul perioadei examinate. Ținând seama de bunele perspective ale pieței și de evoluția consumului, s-au efectuat investiții în vederea sporirii capacității sale de producție. Utilizarea capacităților a scăzut însă (9 %), în principal din cauza scăderii ușoare a producției.

(74)

Cifrele prezentate în continuare corespund volumului stocurilor la sfârșitul fiecărui exercițiu financiar.

Tabelul 5

(75)

Ancheta a arătat că stocurile deținute de industria comunitară nu reprezentau un indicator semnificativ care să permită evaluarea situației economice a acestei industrii. Într-adevăr, industria comunitară fabrică, în general, la comandă, astfel încât nivelul stocurilor nu reprezintă în cursul perioadei examinate decât o proporție limitată a producției sale și doar echivalentul livrărilor pentru trei până la patru săptămâni.

(76)

Cifrele prezentate în continuare corespund vânzărilor realizate de industria comunitară clienților independenți în Comunitate.

Tabelul 6

(77)

Ancheta a relevat că industria comunitară a putut beneficia cât de cât de creșterea consumului sporindu-și vânzările cu 12 %, respectiv circa 19 milioane de unități în cursul perioadei examinate.

(78)

Cu toate acestea, cota de piață deținută de industria comunitară a fost redusă de la 55,1 % în 2001 la 46,4 % la sfâr șitul perioadei de anchetă, ceea ce reprezintă o pierdere de 8,7 puncte procentuale. Scăderea cea mai semnificativă a cotei de piață a fost constatată între 2003 și perioada de anchetă, interval în care industria comunitară a pierdut 4,4 puncte procentuale.

(79)

Este clar, deci, că industria comunitară nu a putut profita pe deplin de creșterea pieței.

(80)

Tabelul de mai sus indică faptul că industria comunitară a suferit o scădere semnificativă a prețurilor de vânzare medii (13 %), pe măsură ce produsele importate la prețuri mici de dumping intrau pe piața Comunității.

(81)

Marjele de rentabilitate reproduse în cele ce urmează sunt stabilite exprimând rezultatul financiar realizat de industria comunitară în procent din cifra de afaceri obținută pe piața Comunității.

Tabelul 7

(82)

Rentabilitatea a fost negativă pe toată perioada examinată. Cu toate acestea, amploarea pierderilor s-a agravat considerabil în fapt, în principal, din cauza scăderii nivelului prețurilor. Cu toate că industria comunitară a optimizat producția în scopul de a putea concura importurile efectuate din China și a adaptat toți parametrii tehnici posibili ai produsului în cauză, pierderile nu au încetat să crească în cursul perioadei examinate. Rezultatul realizat în perioada de anchetă nu poate fi menținut, nici măcar pe termen scurt.

(83)

Cifrele prezentate în continuare corespund evoluției randamentului investițiilor, a fluxului de lichidități și a investițiilor.

Tabelul 8

(84)

După cum se indică la considerentele 78 și 82 anterioare, tendința descrescătoare a prețurilor de vânzare ale industriei comunitare a afectat grav rentabilitatea sa, ceea ce a avut un impact negativ asupra indicilor prejudiciului privind respectiva rentabilitate. Trebuie menționat, de asemenea, că tendința negativă observată pentru randamentul investițiilor și pentru fluxul de lichidități coincide în mare măsură cu cea a rentabilității care rezultă din tabelul 6.

(85)

După cum rezultă din considerentul 73, industria comunitară și-a sporit volumul investițiilor destinate produselor în cauză, întrucât condițiile pieței erau foarte favorabile în cursul perioadei examinate. Respectivele investiții au privit, în principal, înlocuirea instalațiilor și echipamentelor, mai degrabă decât investiții în capacități noi de producție.

(86)

Industria comunitară a subliniat că înregistrează dificultăți din ce în ce mai mari în strângerea de capitaluri. Constatările precedente și, în special, rentabilitatea negativă de 26 %, arată clar faptul că, într-adevăr, capacitatea industriei comunitare de a mobiliza capitaluri, de la furnizori de fonduri externi sau de la societăți în legătură, este puternic îngreunată de situația sa financiară dezastruoasă.

(87)

Numărul angajaților din industria comunitară a scăzut din 2001 până la perioada de anchetă. Productivitatea în cursul perioadei examinate a putut fi îmbunătățită datorită unui nivel sporit de investiții, asociat cu micșorarea numărului de salariați.

(88)

Masa salarială totală și cheltuielile rezultante ale industriei comunitare au rămas stabile în cursul perioadei examinate. În timp ce numărul de salariați înregistrat în cursul acestei perioade a scăzut cu 10 %, masa salarială chiar a scăzut, în cifre relative, din cauza inflației.

(89)

Marjele de dumping sunt menționate anterior, în partea privind dumpingul. Marjele astfel stabilite sunt clar superioare nivelului de minimis. În plus, ținând seama de volumul și de prețurile importurilor care fac obiectul unui dumping, incidența marjei de dumping efective nu poate fi considerată neglijabilă.

(90)

Industria comunitară nu reușește să își revină după practicile anterioare de dumping sau de subvenție, în măsura în care nu a mai avut loc nici o altă anchetă de acest gen.

(91)

Încă de la începutul perioadei examinate, RPC deținea jumătate din piața comunitară a mecanismelor cu levier. Aceasta și-a consolidat poziția care era deja solidă. Se reamintește că respectivele cantități importate din RPC au sporit vizibil, atât în volum (+79 milioane de unități), cât și în cotă de piață (+8,8 puncte procentuale) în cursul acestei perioade. De asemenea, prețul unitar mediu al acestor produse a scăzut cu 11 %, ceea ce se reflectă în subcotarea constatată în cadrul anchetei.

(92)

Cu toate că volumul vânzărilor industriei comunitare a crescut, această industrie nu a profitat de creșterea semnificativă a pieței comunitare (+32 % sau + 98 milioane de unități) în cursul perioadei de anchetă. Aceasta a pierdut cote de piață semnificative și a suferit o diminuare medie a prețurilor cu 13 %, ceea ce a dus la o dublare a pierderilor, la o micșorare a fluxurilor de lichidități și a randamentului investițiilor, la o scădere a producției și a utilizării capacităților, la o stagnare a salariilor și la obligația de a reduce personalul în cursul perioadei examinate. În pofida efortului depus pentru a-și spori competitivitatea, situația sa financiară s-a înrăutățit considerabil în cursul perioadei de anchetă.

(93)

S-a remarcat că anumiți fabricanți comunitari au oprit producția sau și-au încetat activitatea în ultimii ani.

(94)

Ținând seama de toți acești indicatori, se concluzionează că industria comunitară a suferit un prejudiciu semnificativ în timpul perioadei de anchetă, în sensul articolului 3 din regulamentul de bază.

(95)

În conformitate cu articolul 3 alineatele (6) și (7) din regulamentul de bază, s-a examinat, de asemenea, dacă există o legătură de cauzalitate între importurile care fac obiectul unui dumping provenite din RPC și prejudiciul important suferit de industria comunitară. În conformitate cu articolul 3 alineatul (7) din regulamentul de bază, au fost examinați, de asemenea, și factorii cunoscuți, alții decât importurile care fac obiectul unui dumping și care ar fi putut să cauzeze un prejudiciu industriei comunitare, în același moment, astfel încât eventualul prejudiciul cauzat de respectivii factori să nu fie atribuit importurilor în cauză.

(96)

Trebuie reaminti că volumul importurilor efectuate din RPC a crescut cu circa 43 %, iar cota lor de piață a sporit cu 8,8 puncte procentuale în cursul perioadei examinate. De asemenea, după cum se explică la considerentul 67, prețurile importurilor din RPC au scăzut cu 11 % și au fost mai mici cu 24 % decât cele ale industriei comunitare. De asemenea, prețurile respectivei industrii au suferit o presiune de scădere.

(97)

A existat, în timpul perioadei examinate, o coincidență cronologică între un nou aflux de produse importate la prețuri mici de dumping și înrăutățirea semnificativă a unei situații care era deja problematică a industriei comunitare, fapt ilustrat, de asemenea, prin comparația rezultatelor economice, înregistrate între 2003 și perioada de anchetă, de către exportatorii chinezi, pe de o parte, și de industria comunitară, pe de altă parte. În cursul acestei perioade, volumul mecanismelor cu levier importate din China a crescut cu 48 milioane de unități și s-a observat o subcotare semnificativă a prețurilor. Producătorii-exportatori chinezi și-au putut astfel îmbunătăți cota de piață cu 4,4 puncte procentuale. În cursul aceleiași perioade, volumul vânzărilor industriei comunitare a crescut doar cu 14 milioane de unități, ceea ce s-a reflectat într-o scădere de 4,3 puncte procentuale din cota deținută pe o piață în creștere rapidă. În mod simultan, industria comunitară a fost obligată să reducă cu circa 4 % prețul mediu al vânzărilor sale. Înrăutățirea spectaculoasă a situației sale financiare în cursul acestei perioade este ilustrată, de exemplu, de sporirea pierderilor cu 7 puncte procentuale. Trebuie observat că importurile efectuate din China se situau deja la un nivel ridicat la începutul perioadei examinate și că industria comunitară se găsea într-o situație vulnerabilă încă de la începutul respectivei perioade.

(98)

După cum indică și evoluția cotei de piață din tabelul 2 anterior, exportatorii chinezi care practică dumpingul au devenit stăpâni pe piața comunitară și au subminat industria Comunității în cursul perioadei examinate.

(99)

După cum se explică la considerentul (36), în lume există puține societăți care produc și exportă mecanisme cu.levier În cadrul acțiunii de alegere a țării analoage, au fost identificați un anumit număr de fabricanți în India și în Iran, însă informațiile disponibile arată că eventualele cantități exportate de fabricanții din aceste țări sunt limitate. Piața principală a respectivilor fabricanți este în mod clar piața lor internă.

(100)

Este, deci, foarte puțin probabil ca importurile originare din alte țări terțe, precum India, să poată contribui la prejudiciul suferit de industria comunitară. Informațiile disponibile sunt extrem de reduse, astfel încât nu este posibil să se facă o estimare fiabilă a acestei cantități limitate de produse importate eventual din alte țări terțe.

(101)

Se admite, deci, că importurile de mecanisme cu levier originare din alte țări terțe nu au putut influența situația economică a industriei comunitare.

(102)

După cum se indică la considerentul 55, s-a constatat că unul dintre producătorii care a cooperat și care este inclus în definiția industriei comunitare a importat produsul în cauză din RPC în perioada examinată. Marea majoritate a vânzărilor comunitare efectuate de respectivul producător în cursul perioadei de anchetă au avut ca obiect produse fabricate în Comunitate (produsele cumpărate din RPC reprezentând circa 25 % din volumul respectivelor vânzări).

(103)

Ancheta a arătat că producătorul în cauză a importat din RPC mecanisme cu levier fabricate de un exportator chinez cu care a încheiat un acord comercial. S-a constatat, de asemenea, că prețul la care revindea mecanismele importate era comparabil cu cel de vânzare a mecanismelor din producția proprie.

(104)

În aceste condiții, nu se consideră că importurile au contribuit la prejudiciul grav suferit de industria comunitară. Deși este adevărat că importurile reprezentau incontestabil un volum semnificativ (circa 6 % din vânzările totale efectuate de industria comunitară în cursul perioadei de anchetă), este important de remarcat cele ce urmează. În primul rând, prețurile de revânzare corespundeau prețurilor de vânzare ale produselor de fabricație proprie. De asemenea, vânzările din această gamă completau vânzările din propria gamă. În continuare, după cum reiese de la considerentele 55 și 56, respectivele importuri au permis, în parte, fabricantului în cauză să reducă puțin pierderile semnificative suferite cu ocazia vânzării produselor proprii pe piața comunitară. Importul de mecanisme chinezești a permis societății în cauză să supraviețuiască până în prezent, în mod cert. Îmbunătățirea gamei sale de produse prin importurile de produse chinezești a constituit într-un fel o metodă de auto-apărare destinată să contracareze operațiunile de dumping efectuate de China. Respectivul producător susține în mod hotărât procedura angajată.

(105)

Este deci puțin probabil ca importurile efectuate de producătorul în cauză să fi contribuit la prejudiciul constatat.

(106)

S-a examinat, de asemenea, dacă exporturile de mecanisme cu levier efectuate de industria comunitară au putut fi cauza prejudiciului suferit în cursul perioadei examinate.

(107)

După cum se indică în tabelul prezentat în continuare, piața de bază a industriei comunitare a fost întotdeauna reprezentată de piața Comunității. Exporturile efectuate în afara Uniunii Europene au reprezentat între 7,4 % și 16,2 % din vânzările totale ale industriei comunitare în cursul perioadei examinate.

Tabelul 10

(108)

Exporturile industriei comunitare au scăzut cu circa 18 milioane de unități în cursul perioadei examinate. Această scădere trebuie apreciată în raport cu progresia semnificativă a pieței comunitare în respectiva perioadă. Trebuie reamintit că, în respectiva perioadă, exporturile chinezești au obținut cote noi de piață pe alte piețe mondiale, după cum rezultă din analizarea informațiilor strânse în cadrul acțiunii de alegere a țării analoage.

(109)

Ancheta a arătat, de asemenea, că producția comunitară a rămas relativ stabilă, scăzând doar cu 2 % în cursul perioadei examinate. Industria comunitară a fost în măsură să controleze și chiar să își diminueze costurile.

(110)

Se estimează, deci, pe baza informațiilor disponibile în prezent, că, deși este posibil ca scăderea volumului vânzărilor la export să fi contribuit la prejudiciul suferit de industria comunitară, aceasta nu ar justifica scăderea semnificativă a prețurilor practicate pe piața comunitară, nici pierderile financiare suportate de respectiva industrie în cursul perioadei de anchetă.

(111)

Trebuie reamintit că, în cazul de față, prejudiciul se prezintă, în mare parte, sub forma unei scăderi a prețurilor care a dus la o nouă creștere a pierderilor. Respectiva situație a coincis cu o creștere rapidă a importurilor efectuate din RPC la prețuri de dumping, net inferioare celor din industria comunitară. Nu există nimic care să indice că ceilalți factori menționați anterior ar fi putut contribui în mod semnificativ la prejudiciul important suferit de industria comunitară. Nu s-a constatat nici un alt factor de prejudiciu în cursul anchetei.

În baza analizei efectuate anterior, dintre toți factorii cunoscuți privind situația industriei comunitare, s-a concluzionat provizoriu că există o coincidență cronologică evidentă și, deci, o legătură de cauzalitate între importurile care fac obiectul unui dumping provenind din RPC și prejudiciul semnificativ suferit de industria comunitară, în conformitate cu articolul 3 alineatul (6) din regulamentul de bază.

(112)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, s-a examinat dacă existau motive stringente de a concluziona că este contrar interesului comunității de a institui drepturi antidumping pentru importurile provenite din țara în cauză. Au fost trimise chestionare de serviciile Comisiei importatorilor, agenților și utilizatorilor industriali. Au fost primite răspunsuri parțiale de la doi utilizatori. Ceilalți utilizatori nu au furnizat un răspuns, însă și-au exprimat observațiile în scris.

(113)

S-au stabilit următoarele concluzii pe baza informațiilor primite de la părțile care au cooperat.

(114)

Trebuie reamintit că industria comunitară era compusă din cinci producători, care dețineau peste șapte sute de persoane angajate în fabricarea și vânzarea produsului în cauză. De asemenea, trebuie subliniat că indicatorii economici ai industriei comunitare au arătat că rezultatele sale financiare au scăzut în cursul perioadei examinate, forțând unii fabricanți comunitari să își înceteze producția în Comunitate în ultimii ani. Însă industria comunitară este viabilă și nu este dispusă să abandoneze acest segment al vânzărilor sale, după cum indică acțiunile întreprinse pentru a face față afluxului de produse importate în dumping. Cu titlu de exemplu, ancheta a arătat că industria comunitară a reușit să-și îmbunătățească procedeele de fabricație și să reducă termenele de livrare în cursul perioadei examinate.

(115)

În lipsa unor măsuri, este posibil ca presiunea exercitată asupra prețurilor de importurile efectuate în dumping să crească, ca situația financiară a industriei comunitare să continue să se deterioreze și ca alți producători comunitari să fie constrânși să-și înceteze producția, cu efectele negative care rezultă pentru sectorul de activitate în general, deja influențat negativ de importurile de produse de dumping.

(116)

În cazul în care se instituie măsuri, se prevede că producția și volumul vânzărilor industriei comunitare vor crește în scurt timp, ceea ce va permite industriei să repartizeze costurile fixe pentru o producție mai vastă. Trebuie remarcat, în această privință, că utilizarea capacităților de producție ale industriei comunitare este foarte scăzută și că respectiva industrie ar putea să-și sporească producția, ceea ce i-ar oferi și posibilitatea de a recâștiga cota de piață pierdută în perioada examinată și să facă economii de scară. Este posibil ca situația sa financiară să revină la un nivel mai viabil, din momentul în care stabilirea prețurilor nu va mai fi influențată de denaturarea provocată de importurile în dumping.

(117)

Este clar, deci, că este în interesul industriei comunitare să se instituie măsuri antidumping.

(118)

12 furnizori de materii prime ai producătorilor comunitari au scris Comisiei în cadrul prezentei proceduri. Respectivele părți susțin impunerea de măsuri antidumping. Se consideră că respectivii furnizori sunt reprezentativi pentru activitățile siderurgice care fac obiectul procedurii.

(119)

Este clar că industria de aprovizionare riscă să vadă cum dispare, în termen scurt, un segment din vânzările sale, în cazul în care nu se iau măsuri împotriva importurilor de produse la prețuri scăzute, de dumping. Pierderile grele din industria comunitară nu mai pot fi suportate mult timp.

(120)

Respectivii furnizori au susținut, de asemenea, instituirea de măsuri, întrucât acestea ar trebui să asigure o mai mare siguranță a pieței, de la etapa aprovizionării cu materii prime la cea a livrării mecanismelor cu levier către industria utilizatoare. Aceștia au subliniat importanța economică a industriei comunitare a acestor mecanisme, din punct de vedere al utilizatorilor din Comunitate. Totuși, trebuie precizat că respectivele argumente sunt prezentate în numele utilizatorilor (a se vedea în continuare).

(121)

Ținând seama de cele menționate anterior, se concluzionează că instituirea măsurilor antidumping nu este contrară intereselor furnizorilor comunitari.

(122)

Au fost primite răspunsuri de la opt utilizatori și de la doi importatori stabiliți pe piața Comunității. Utilizatorii sunt, în general, și importatori, în sensul că importă mecanisme cu levier și fabrică bibliorafturi utilizând respectivele mecanisme, produsul situându-se în aval. Volumul total al activităților respectivelor părți este semnificativ, chiar dacă mecanismele în cauză nu reprezintă decât 10 %.

(123)

Utilizatorii și importatorii sunt în general împotriva instituirii de măsuri antidumping, din cauza faptului că produsul în cauză reprezintă o parte importantă din costul produsului fabricat în aval, respectiv circa 20 % din costul total al acestuia din urmă. Respectivii utilizatori și importatori pot fi considerați reprezentativi pentru această activitate, întrucât constituie peste 50 % din aceasta. Ei susțin că, în cazul în care s-ar institui măsuri antidumping, s-ar găsi într-o situație dezavantajoasa în raport cu clienții lor (în principal lanțurile de magazine și marii distribuitori). Au arătat că există o supracapacitate a producției de bibliorafturi cu mecanism cu levier și că nu au o poziție puternică încât să poată negocia cu clienții, astfel încât se tem că respectivele bibliorafturi ar putea fi importate din China, din momentul în care se aplică măsuri pentru mecanismele cu levier. Afirmațiile acestora nu au fost susținute de elemente de probă.

(124)

Societățile utilizatoare au încheiat, în general, cu producătorii chinezi, acorduri de achiziționare privind importurile în Comunitate de mecanisme cu levier. Acestea susțin că produsele chinezești au atins un nivel foarte bun al calității în raport cu cele fabricate în Comunitate, în urma unei lungi perioade de perfecționare, efectuate în colaborare cu respectivii parteneri chinezi, și precizează că au reușit, în consecință, să îmbunătățească disponibilitatea mecanismelor și competitivitatea lor pe piață. Respectivele societăți afirmă că există riscul penuriei de mecanisme, în cazul în care se instituie măsuri.

(125)

Importatorii care au cooperat au exprimat preocupări similare. Un singur utilizator susține instituirea măsurilor, însă afirmă că se impun măsuri și pentru bibliorafturi cu mecanism cu levier.

(126)

Având în vedere vastele capacități de producție disponibile în Comunitate (a se vedea tabelul 4 anterior) și dat fiind faptul că investițiile suplimentare în capacitate de producție ar putea fi realizate fără dificultate de producătorii care trebuie să facă față cererii pe o piață care nu mai este supusă denaturărilor cauzate de produsele de dumping, afirmația privind posibila penurie cauzată de lipsa de capacitate a respectivei industrii nu pare realistă și nu este dovedită. Se consideră că măsurile nu ar duce la o reducere a concurenței efective pe piața comunitară.

(127)

Se estimează, de asemenea, că instituirea măsurilor nu ar afecta semnificativ competitivitatea generală a industriilor utilizatoare. Ancheta a arătat că anumiți producători de mecanisme cu levier fabrică și produsele din aval și că mai rămâne o mare parte de utilizatori care își cumpără majoritatea mecanismelor de la surse care nu practică dumpingul. Toți utilizatorii ar avea posibilitatea de a recurge la surse de aprovizionare care să nu fie afectate de dumping.

(128)

În ceea ce privește eventualele creșteri ale costurilor, nu ar fi exclus ca acestea să se producă imediat după instituirea măsurilor antidumping. Respectivele creșteri ar afecta mai ales societățile care cumpără în principal produse la prețuri scăzute importate în dumping din China. În viziunea cea mai defavorabilă, măsurile propuse ar putea duce, ținând seama de cota de piață deținută în prezent de industria comunitară, la o creștere cu 2,5 % a costurilor de producție pentru produsele fabricate în aval. Trebuie remarcat că produsul în cauză nu reprezintă decât o mică parte din activitățile industriei situate în aval și că rentabilitatea produsului în cauză este foarte bună. Totuși, Comisia nu consideră că acest scenariu se va realiza, ci mai degrabă că, după un scenariu mai realist, expus la considerentele 116 și 120 anterioare, instituirea măsurilor antidumping ar trebui să se traducă printr-o concurență crescută pe piața comunitară și prin recâștigarea cotei de piață și a situației economice anterioare a industriei comunitare, ceea ce ar permite, pe termen scurt, să se evite orice creștere nejustificată a prețurilor pe piața respectivă.

(129)

În orice caz, o eventuală creștere a costurilor ar trebui să fie analizată cu privire la interesul societăților utilizatoare care cumpără mecanismele cu levier în mare parte din industria comunitară.

(130)

În ansamblu, se admite provizoriu că un eventual efect negativ asupra costurilor suportate de unii utilizatori nu este de natură să împiedice instituirea măsurilor.

(131)

Este clar în interesul Comunității să se instituie măsuri privind importurile de mecanisme cu levier din RPC. Atât în ceea ce privește importatorii/agenții, cât și industriile utilizatoare, o eventuală incidență asupra prețurilor acestor mecanisme nu ar trebui să afecteze în mod nejustificat nici competitivitatea și nici concurența pe piața Comunității. În caz contrar, pierderile suferite de respectiva industrie și de către furnizori, precum și riscurile de noi închideri de unități sunt foarte reale.

(132)

În lumina celor menționate anterior, se concluzionează provizoriu că nu există nici un motiv stringent de a nu institui măsuri antidumping pentru importurile de mecanisme cu levier importate din RPC.

(133)

Ținând seama de concluziile stabilite cu privire la dumping, prejudiciul cauzat și interesul Comunității, instituirea de măsuri antidumping provizorii este considerată necesară în vederea împiedicării agravării prejudiciului cauzat industriei comunitare de importurile care fac obiectul unui dumping.

(134)

Respectivele măsuri trebuie să fie instituite la un nivel suficient pentru a elimina prejudiciul cauzat de respectivele importuri, fără să se depășească marja de dumping constatată. În vederea calculării valorii dreptului necesar pentru a elimina efectele dumpingului prejudiciabil, s-a considerat că orice măsură ar trebui să permită industriei comunitare să își acopere costurile de producție și să realizeze în mod global un beneficiu înainte de impozitare pe care l-ar putea sconta în mod rezonabil în acest sector orice industrie de acest tip, în condiții de concurență normală, respectiv în lipsa importurilor care fac obiectul unui dumping, din vânzarea de produse similare în Comunitate. Marja de beneficiu înainte de impozitare utilizată în acest calcul se ridică la 5 % din cifra de afaceri. Aceasta corespunde profiturilor realizate de această categorie generală de produse înainte de apariția importurilor de dumping și este, deci, considerată provizoriu ca marjă rezonabilă. Pe această bază, s-a calculat un preț neprejudiciabil pentru industria comunitară a produsului similar. Respectivul preț neprejudiciabil a fost obținut adunând marja de profit de 5 % menționată anterior cu a costul de producție.

(135)

Majorarea necesară a prețurilor a fost stabilită făcând o comparație între prețul mediu ponderat de import și prețul mediu neprejudiciabil de produs similar vândut de industria comunitară pe piața Comunității.

(136)

Eventualele diferențe care rezultă din această comparație au fost exprimate în procente din valoarea medie CIF la import. În toate cazurile, s-a constatat că marjele de prejudiciu erau mai mari decât marjele de dumping identificate.

(137)

Ținând seama de cele menționate anterior, se consideră că ar trebui instituit un drept antidumping provizoriu la nivelul marjei de dumping constatate, dar că, în virtutea articolului 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, respectivul drept nu poate depăși marja de prejudiciu calculată anterior.

(138)

Nivelurile de drepturi individuale precizate în prezentul regulament au fost stabilite pe baza concluziilor din prezenta anchetă. Acestea reflectă situația constatată pentru întreprinderile în cauză în timpul acestei anchete. Nivelurile de drepturi(în opoziție cu dreptul național aplicabil „tuturor celorlalte societăți”) se aplică astfel exclusiv importurilor de produse originare din țara în cauză fabricate de societățile, și, deci, de entitățile juridice specifice menționate. Produsele importate, fabricate de alte societăți, ale căror nume și adresă nu au fost specificate în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile în legătură cu societățile specificate, nu pot beneficia de respectivele niveluri și se vor supune nivelului de drept aplicabil „tuturor celorlalte societăți”.

(139)

Orice cerere de aplicare a nivelurilor de drept antidumping individuale (cum ar fi în urma schimbării denumirii entității sau creării de noi entități de producție sau de vânzare) trebuie adresată de îndată Comisiei (3) și trebuie să conțină toate informațiile utile, în special orice modificare a activităților societății legate de producție, vânzări interne sau export, care rezultă, de exemplu, din respectiva schimbare de denumire sau din crearea de noi entități de producție sau de vânzare. După consultarea comitetului consultativ, Comisia va efectua, dacă este cazul, o modificare a regulamentului, actualizând lista societăților care beneficiază de niveluri de drepturi individuale.

(140)

Ținând seama de cele menționate anterior, nivelurile de drepturi provizorii se prezintă după cum urmează:

(141)

În vederea unei bune administrări, trebuie să se stabilească un termen pentru a permite părților în cauză care s-au făcut cunoscute în termenul prevăzut în avizul de deschidere să își exprime în scris punctul de vedere și să ceară să fie audiate. De asemenea, trebuie să se precizeze că concluziile privind instituirea drepturilor percepute în sensul prezentului regulament sunt provizorii și că pot fi reexaminate în vederea instituirii unui drept definitiv,