01/Volumul 05

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

202

L 191/18

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

(1)

Articolul 9 din Directiva 1999/37/CE a Consiliului din 29 aprilie 1999 privind documentele de înmatriculare pentru vehicule (3) prevede că statele membre își acordă reciproc asistență pentru punerea în aplicare a directivei menționate și pot face schimb de informații la nivel bilateral sau multilateral, în special pentru a verifica, înainte de înmatricularea unui vehicul, situația juridică a acestuia, dacă este cazul, pe teritoriul statului membru unde a fost anterior înmatriculat. Această verificare poate include, în particular, utilizarea unei rețele electronice.

(2)

Sistemul de informații Schengen (sau SIS), înființat în temeiul Titlului IV din Convenția din 1990 de punere în aplicare a acordului Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea treptată a controalelor la frontierele comune (4) (denumită în continuare „Convenția Schengen din 1990”) și integrată în cadrul Uniunii Europene în temeiul protocolului anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul de instituire a Comunității Europene, reprezintă o rețea electronică constituită între statele membre și conține, inter alia, date referitoare la autovehicule cu o capacitate cilindrică mai mare de 50 cm3 care au fost furate, însușite în mod ilegal sau pierdute. În temeiul articolului 100 din Convenția Schengen din 1990, sunt incluse în SIS datele referitoare la astfel de autovehicule căutate pentru punere sub sechestru sau utilizare drept probe în proceduri de drept penal.

(3)

Decizia 2004/919/CE a Consiliului din 22 decembrie 2004 privind combaterea criminalității cu implicații transfrontaliere în domeniul autovehiculelor (5) prevede utilizarea SIS ca parte integrantă a strategiei de combatere a criminalității în domeniul autovehiculelor.

(4)

În temeiul articolului 101 alineatul (1) din Convenția Schengen din 1990, accesul la datele din SIS și dreptul de a accesa aceste date în mod direct sunt rezervate în mod exclusiv autorităților cu competențe în ce privește controalele la frontieră și alte controale vamale și de poliție în interiorul granițelor țării, precum și în coordonarea unor asemenea controale.

(5)

Articolul 102 alineatul (4) din Convenția Schengen din 1990 prevede că aceste date nu pot fi, în principiu, folosite în scopuri administrative.

(6)

Este util ca serviciile din statele membre responsabile cu emiterea certificatelor de înmatriculare pentru vehicule și care sunt în mod clar desemnate în acest scop să aibă acces la datele conținute în SIS privitoare la autovehiculele cu o capacitate cilindrică mai mare de 50 cm3, la remorci și rulote a căror greutate fără încărcătură depășește 750 kg, precum și la certificatele de înmatriculare și plăcuțele de înmatriculare care au fost furate, însușite în mod ilegal, pierdute sau invalidate, cu scopul de a permite serviciilor menționate să verifice dacă vehiculele prezentate spre înmatriculare au fost furate, însușite în mod ilegal sau pierdute. În acest scop este necesar să se adopte reglementări prin care se acordă acestor servicii acces la datele menționate și să le permită folosirea acestor date în scopuri administrative pentru a emite în mod adecvat certificate de înmatriculare pentru vehicule.

(7)

Statele membre ar trebui să ia măsurile necesare pentru a asigura, în cazul unei situații ca cele menționate, adoptarea măsurilor prevăzute la articolul 100 alineatul (2) din Convenția Schengen din 1990.

(8)

Recomandarea Parlamentului European către Consiliu din 20 noiembrie 2003 cu privire la Sistemul de informații Schengen din a doua generație (SIS II) identifică un număr de preocupări și considerente importante în legătură cu dezvoltarea SIS, în special privind accesul la SIS al unor organisme private precum serviciile de înmatriculare a vehiculelor.

(9)

În măsura în care serviciile din statele membre care sunt responsabile cu emiterea certificatelor de înmatriculare pentru vehicule nu sunt servicii publice, accesul la SIS ar trebui să se acorde în mod indirect, adică prin intermediul unei autorități precum cea prevăzută la articolul 101 alineatul (1) din Convenția Schengen din 1990, care are responsabilitatea de a asigura respectarea măsurilor luate de statele membre menționate în conformitate cu articolul 118 din convenția menționată.

(10)

Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date (6), ca și normele specifice privind protecția datelor enunțate în dispozițiile Convenției Schengen din 1990 care completează sau clarifică principiile stabilite în directiva menționată, se aplică prelucrării datelor cu caracter personal de către serviciile din statele membre care sunt responsabile cu emiterea certificatelor de înmatriculare pentru vehicule.

(11)

Dat fiind că obiectivul prezentului regulament, și anume acordarea accesului la SIS serviciilor din statele membre responsabile cu emiterea de certificate de înmatriculare pentru vehicule cu scopul de a facilita sarcinile care le revin în temeiul Directivei 1999/37/CE, nu poate fi îndeplinit în mod satisfăcător de către statele membre tocmai din cauza caracterului SIS de sistem de informații comun și, ca urmare, poate fi îndeplinit numai la nivel comunitar, Comunitatea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității prevăzut la articolul 5 din tratat. În conformitate cu principiul proporționalității prevăzut la articolul menționat, prezentul regulament se limitează la ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului menționat.

(12)

Statele membre ar trebui să dispună de o perioadă de timp suficientă pentru a lua măsurile practice necesare aplicării prezentului regulament.

(13)

În ceea ce privește Islanda și Norvegia, prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen care intră sub incidența domeniului prevăzut la articolul 1 litera G din Decizia 1999/437/CE a Consiliului din 17 mai 1999 privind anumite modalități de aplicare a Acordului încheiat între Consiliul Uniunii Europene și Republica Islanda și Regatul Norvegiei privind asocierea acestora la instituirea, punerea în aplicare și dezvoltarea acquis-ului Schengen. (7)

(14)

În ceea ce privește Elveția, prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în sensul acordului semnat între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la instituirea, punerea în aplicare și dezvoltarea acquis-ului Schengen, care intră sub incidența domeniului prevăzut la articolul 1 litera G din Decizia 1999/437/CE, coroborat cu articolul 4 alineatul (1) din Decizia 2004/860/CE a Consiliului din 25 octombrie 2004 (8) privind semnarea în numele Comunității Europene și aplicarea provizorie a anumitor dispoziții ale acordului menționat.

(15)

Prezentul regulament respectă drepturile fundamentale și principiile recunoscute în special de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

(16)

Prezentul regulament constituie un act fundamentat pe acquis-ul Schengen sau care se raportează la acesta în sensul articolului 3 alineatul (2) din Actul de aderare din 2003,