17.8.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 209/24

(1)

La 4 decembrie 2010, Comisia a anunțat, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (2), deschiderea unei proceduri antidumping privind importurile în Uniune de acetat de vinil originar din Statele Unite ale Americii (denumite în continuare „USA” sau „țara în cauză”).

(2)

Procedura a fost deschisă ca urmare a unei reclamații depuse în data de 22 octombrie 2010 de către Ineos Oxide Ltd (denumit în continuare „ reclamantul ”), reprezentând o proporție majoră, în acest caz de peste 25%, din producția totală a Uniunii de acetat de vinil. Plângerea conținea elemente probatoare prima facie care atestau existența dumpingului în ceea ce privește produsul în cauză, precum și a prejudiciilor materiale rezultate; aceste elemente au fost considerate suficiente pentru a justifica deschiderea unei proceduri.

(3)

Comisia a anunțat oficial reclamantul, alți producătorii cunoscuți din cadrul Uniunii, producătorii exportatori din țara în cauză, importatorii, comercianții, utilizatorii, furnizorii și asociațiile cunoscute a fi interesate și reprezentanții Statelor Unite ale Americii de deschiderea procedurii. Părților interesate li s-a acordat posibilitatea de a-și face cunoscute în scris punctele de vedere și de a solicita o audiere până la termenul stabilit în avizul de deschidere.

(4)

S-a acordat o audiere tuturor părților interesate care au solicitat acest lucru și au arătat că există motive speciale pentru care ar trebui să fie audiate.

(5)

Comisia a trimis chestionare celor patru producători-exportatori cunoscuți din țara în cauză. Trei producători-exportatori au răspuns la chestionar. Al patrulea producător-exportator a refuzat să coopereze în cadrul anchetei și, în consecință, a fost informat că va fi tratat ca societate care nu a cooperat, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază.

(6)

Comisia a trimis, de asemenea, chestionare reclamantului, cât și celuilalt producător din Uniune menționat în reclamație.

(7)

Având în vedere numărul relativ mare de importatori independenți potențial implicați în această anchetă, s-a avut în vedere în avizul de deschidere recurgerea la eșantionare, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază. Pentru a permite Comisiei să decidă dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, să selecteze un eșantion, toți importatorii independenți au fost rugați să se prezinte și să furnizeze Comisiei informațiile specificate în avizul de deschidere. Cu toate acestea, întrucât numai doi importatori s-au prezentat în termenul limită stabilit prin avizul de deschidere, s-a decis că eșantionarea nu este necesară. Doi importatori din Uniune au răspuns în mod corespunzător la chestionar și a fost efectuată o vizită de verificare la sediul unuia dintre aceștia.

(8)

Pe de altă parte, mai multe părți interesate s-au făcut cunoscute ca utilizatori. Un chestionar conceput special pentru utilizatori a fost trimis acestor părți. Douăsprezece societăți au răspuns la chestionar și s-au efectuat vizite de verificare la sediile a două dintre acestea.

(9)

Comisia a cercetat și a verificat toate informațiile considerate necesare pentru stabilirea provizorie a dumpingului, a prejudiciului cauzat și a interesului Uniunii și a efectuat vizite de verificare la sediile următoarelor societăți:

(10)

Ancheta de dumping și prejudiciu s-a efectuat în perioada 1 octombrie 2009 – 30 septembrie 2010 (denumită în continuare „perioada de anchetă” sau „PA”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2007 și sfârșitul PA (denumită în continuare „perioada examinată”).

(11)

Produsul în cauză este definit ca acetat de vinil originar din Statele Unite ale Americii, încadrat în prezent la codul NC 2915 32 00.

(12)

Acetat de vinil (denumit în continuare „VAM” sau „produsul în cauză”) este un produs chimic de bază derivat din acid acetic.

(13)

Acetatul de vinil are un spectru larg de aplicații. Majoritatea acetatului de vinil produs este utilizat ca materie de intrare pentru două produse din aval: acetat de polivinil și alcool polivinilic. Aceste produse din aval sunt polimeri importanți pentru diferitele ramuri ale industriei. Polimerii de acetat de vinil sunt în general utilizați la fabricarea vopselelor, adezivilor, învelișurilor și a finisajelor pentru textile.

(14)

Ancheta a arătat că există un singur tip de produs în cauză.

(15)

Ancheta a arătat că acetatul de vinil produs și vândut în Uniune de către industria din Uniune și acetatul de vinil produs în țara în cauză și exportat către Uniune au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază și sunt destinate acelorași utilizări. Prin urmare, aceste produse sunt considerate provizoriu ca fiind produse similare, în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(16)

În vederea determinării valorii normale, s-a stabilit că vânzările interne de produs similar către clienți independenți ale respectivului producător-exportator din țara în cauză au fost reprezentative, respectiv volumul total al vânzărilor de acest tip a reprezentat cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor la export al produsului în cauză în Comunitate, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(17)

Comisia a verificat ulterior dacă vânzările pe piața internă ale fiecărui producător-exportator pot fi considerate ca fiind efectuate în cadrul unor operațiuni comerciale normale, în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din regulamentul de bază. Verificarea s-a realizat prin stabilirea proporției de vânzări profitabile pe piața internă către clienți independenți pe durata PA.

(18)

Operațiunile de vânzare pe piața internă au fost considerate rentabile atunci când prețul unitar a fost egal cu costul de producție sau mai mare decât acesta. Prin urmare, s-a determinat costul de producție pe piața internă în cursul PA.

(19)

În cazul în care mai mult de 80% din volumul vânzărilor pe piața internă au fost efectuate la o valoare mai mare decât costurile, iar prețul de vânzare mediu ponderat a fost egal sau mai mare decât costul de producție mediu ponderat, valoarea normală a fost calculată ca medie ponderată a tuturor prețurilor de vânzare pe piața internă, indiferent dacă acestea au fost sau nu rentabile. Cu toate acestea, în cazul în care volumul vânzărilor profitabile a reprezentat 80% sau mai puțin din volumul total de vânzări, sau în cazul în care prețul de vânzare mediu ponderat a fost mai mic decât costul de producție mediu ponderat, valoarea normală s-a stabilit pe baza mediei ponderate a prețurilor vânzărilor interne profitabile.

(20)

Ancheta a arătat că acetatul de vinil a fost exportat din țara în cauză către Uniune fie (i) prin intermediul societăților comerciale afiliate din Uniune; sau (ii) pentru un producător-exportator, prin intermediul unei societăți comerciale afiliate din afara Uniunii.

(21)

În ambele cazuri, prețurile de export au fost stabilite pe baza prețurilor de revânzare către primii clienți independenți din Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază, ajustate în mod corespunzător pentru a se ține seama de toate costurile suportate între momentul importării și revânzare, precum și de profituri.

(22)

Valoarea normală și prețul de export ale producătorilor-exportatori respectivi au fost comparate pe o bază franco fabrică.

(23)

În scopul asigurării unei comparații echitabile între valoarea normală și prețul de export, s-au făcut ajustări corespunzătoare ale diferențelor care afectează prețurile și comparabilitatea acestora, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. După caz și în situațiile în care acest lucru era justificat, au fost efectuate ajustări pentru diferențele la nivelul costurilor de manipulare și depozitare, transport și asigurare, la nivelul costurilor legate de credit, reduceri, comisioane și taxe de import.

(24)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază, marja de dumping pentru producătorii-exportatori cooperanți din Statele Unite ale Americii s-a stabilit pe baza unei comparații între valoarea normală medie ponderată și un preț la export mediu ponderat.

(25)

Pentru a determina marja de dumping pentru producătorii-exportatori necooperanți, s-a stabilit mai întâi nivelul lipsei de cooperare. În acest scop, volumul exporturilor către Uniune raportat de către producătorii-exportatori cooperanți a fost comparat cu statisticile de import Eurostat echivalente.

(26)

Având în vedere gradul ridicat de cooperare în ceea ce privește Statele Unite ale Americii (mai mare de 90 %), s-a considerat adecvat să se stabilească, în mod provizoriu, marja reziduală de dumping pentru producătorii-exportatori care nu au cooperat din această țară la nivelul taxei celei mai mari stabilite pentru un exportator care a cooperat. Această chestiune poate fi ulterior reexaminată în etapa definitivă.

(27)

Pe baza metodologiei de mai sus, marjele de dumping provizorii, exprimate ca procent din prețul CIF de import la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, sunt următoarele:

(28)

Reclamația a fost depusă de către Ineos Oxide Ltd (denumit în continuare „reclamantul”), un producător de acetat de vinil din Uniune reprezentând o proporție majoră din producția totală a Uniunii. Un al doilea producător din Uniune, Wacker GmbH, a sprijinit deschiderea procedurii. Prin urmare, reclamația a fost sprijinită de producători din Uniune care reprezintă mai mult de 25% din producția totală de acetat de vinil produs de industria din Uniune. Prin urmare, procedura a fost deschisă în conformitate cu dispozițiile articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(29)

Un al treilea producător cu sediul în Uniune (Celanese Europe GmbH) a fost identificat ca având legături cu un producător-exportator din țara în cauză. Potrivit informațiilor obținute în cursul anchetei, s-a stabilit provizoriu că respectivul producător se află integral sub controlul Corporației Celanese cu sediul în SUA, care are rol decisiv în operațiuni comerciale europene cheie, cum ar fi planificarea activităților, controlul producției, activitățile de achiziții și vânzări.

(30)

Având în vedere cele menționate anterior, s-a considerat că relația societății Celanese Europe GmbH în cadrul grupului a fost de natură să provoace un comportament diferit de cel al altor producători neafiliați în sensul articolului 4 alineatul (2) din regulamentul de bază. S-a considerat, de asemenea, că, prin intermediul acestei relații, societatea ar putea fi protejată de consecințele negative ale dumpingului prejudiciabil. De asemenea, includerea unei astfel de societăți în concluziile referitoare la prejudiciu ar distorsiona datele finale privind constituția industriei din Uniune.

(31)

Din acest motiv, s-a stabilit provizoriu că Celanese Europe GmbH ar trebui să fie exclusă din definiția industriei din Uniune.

(32)

Prin urmare, cei doi producători Ineos Oxide Ltd și Wacker GmbH constituie industria din Uniune în sensul articolului 4 alineatul (1) și al articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază, reprezentând 100 % din producția Uniunii. Aceștia vor fi denumiți în continuare „industria din Uniune”.

(33)

Pentru a stabili dacă industria Uniunii, astfel cum este definită la considerentul (28) și următoarele, a suferit un prejudiciu important, s-a examinat în ce măsură producția captivă de produs în cauză a industriei din Uniune trebuie să fie luată în considerare în procesul de analiză.

(34)

Într-adevăr, produsul în cauză este vândut de industria Uniunii atât pe (a) piața liberă, cât și pe (b) piața captivă (în cadrul aceluiași grup de societăți). Pe piața captivă, produsul în cauză este utilizat ca materie primă pentru fabricarea diferitelor produse utilizate în vopsele, adezivi, învelișuri etc.

(35)

În acest context, vânzările de produs în cauză destinate utilizării ca materie primă pentru fabricarea altor produse pentru societăți din același grup sunt considerate ca fiind „utilizare captivă”, în măsura în care este îndeplinită cel puțin una dintre următoarele două condiții: (i) vânzările nu sunt efectuate la prețurile pieței sau (ii) clientul nu are libertatea de a alege furnizorul în cadrul aceluiași grup de societăți. În cursul anchetei, s-a constatat, în mod provizoriu, că vânzările către entitățile afiliate, care achiziționează produsul în cauză ca materie primă pentru fabricarea unui produs diferit au trebuit să fie considerate ca fiind vânzări captive; s-a constatat că, în temeiul politicii comerciale a societăților, aceste entități asociate nu au libertatea de a alege furnizorul.

(36)

Această distincție este relevantă pentru analizarea prejudiciului. S-a constatat că acetatul de vinil destinat utilizării captive nu se află în concurență directă cu importurile din țara în cauză. În schimb, s-a constatat că producția destinată vânzărilor pe piața liberă este în concurență directă cu importurile respective, deoarece aceste vânzări au fost realizate în condiții normale de piață; aceasta implică libertatea de alegere a furnizorului. Aceasta justifică diferențierea între piața captivă și piața liberă în analizarea anumitor indicatori ai prejudiciului.

(37)

În acest sens, s-a constatat că următorii indicatori economici privind industria din Uniune ar putea fi analizați în mod rezonabil la nivelul activității totale, și anume, inclusiv utilizarea captivă a industriei din Uniune, producția, capacitatea, utilizarea capacității, investițiile, stocurile, ocuparea forței de muncă, productivitatea, salarii și importanța marjei de dumping. Acest lucru se datorează faptului că acești indicatori sunt afectați indiferent de faptul dacă produsul este transferat în aval la o societate comercială sau un grup de societăți, în vederea prelucrării ulterioare sau dacă este vândut pe piața liberă.

(38)

În ceea ce privește rentabilitatea, fluxul de numerar, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capitaluri, analiza a fost efectuată la nivelul pieței libere numai din cauza faptului că prețurile de pe piața captivă nu sunt reprezentative pentru condițiile normale de piață, iar aceasta are un impact asupra fiabilității acestor indicatori.

(39)

Ceilalți indicatori economici privind industria din Uniune (consumul, vânzările, cotele de piață și prețurile din Uniune) s-au analizat și evaluat prin comparație cu situația preponderentă pe piața liberă, în special în cazul în care există condiții de piață măsurabile, iar tranzacțiile se realizează în condiții normale de piață, care implică alegerea liberă a furnizorului.

(40)

Cu toate acestea, pentru acești indicatori, piața captivă a fost luată în considerare și comparată cu datele pentru piața liberă pentru a se stabili dacă situația pieței captive poate modifica concluziile pe baza analizării exclusiv a pieței libere.

(41)

Consumul la nivelul Uniunii a fost stabilit prin adunarea volumului total al importurilor de acetat de vinil pe baza datelor Eurostat, comparat cu datele verificate furnizate de producătorii exportatori pentru importul din țara în cauză, la volumul total de vânzări pe piața din Uniune de către industria din Uniune și celălalt producător cu sediul în Uniune.

(42)

Având în vedere numărul mic de furnizori și necesitatea de a proteja date comerciale confidențiale, în conformitate cu articolul 19 din regulamentul de bază, evoluția consumului este indexată.

Tabelul 1

Consumul în Uniune

(43)

În perioada examinată consumul pe întreaga piață a Uniunii și pe piața liberă a înregistrat o ușoară scădere de 1 % și, respectiv, 3 %. Dimpotrivă, o creștere de 4 % a fost înregistrată pe piața captivă în timpul aceleiași perioade.

(44)

Volumul și cota de piață ale importurilor efectuate din țara în cauză au evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Importuri din Statele Unite ale Americii

(45)

În cursul perioadei examinate, importurile din țara în cauză pe întreaga piață a Uniunii (captivă și piața liberă) au crescut cu 48 %. Aceasta a dus la o creștere cu 49% a cotei de piață pe parcursul aceleiași perioade. Cota de piață pe piața liberă a crescut cu 52 %.

(46)

Prețurile medii ale importurilor din țara în cauză au evoluat după cum urmează:

Tabelul 3

Prețul importurilor din Statele Unite ale Americii

(47)

În condițiile în care, în cursul PA s-a înregistrat o creștere ușoară, prețurile medii globale ale importurilor din țara în cauză au scăzut cu 26 % între 2007 și PA.

(48)

S-a efectuat o comparație a prețurilor de vânzare pe piața Uniunii între prețurile medii din industria Uniunii practicate pe piața liberă și prețurile medii de import din țara în cauză. Prețurile de vânzare relevante ale industriei din Uniune au fost ajustate, după caz, la un nivel franco fabrică, adică prețurile nete de orice reduceri și rabaturi, cheltuielile de transport în Uniune nefiind incluse.

(49)

Aceste prețuri au fost comparate cu prețurile practicate de producătorii-exportatori din SUA, după deducerea oricărui rabat, și ajustate, după caz, la nivelul CIF la frontiera Uniunii și au făcut obiectul unei ajustări corespunzătoare, pentru a se ține cont de costurile de vămuire și de costurile ulterioare importării.

(50)

Comparația a arătat că, în cursul PA, importurile de produs în cauză au fost vândute în Uniune la prețuri care au subcotat prețurile industriei din Uniune, cu 17,9 % din acestea din urmă, procente calculate pe baza datelor furnizate de producătorii- exportatori cooperanți. Acest nivel de subcotare a fost combinat cu o evoluție negativă a prețurilor și o depreciere substanțială a prețurilor.

(51)

Tabelul de mai jos prezintă evoluția importurilor din alte țări terțe.

Tabelul 4

Volumul importurilor din alte țări terțe

(52)

La începutul perioadei examinate, importurile din țara în cauză au concurat cu cele din alte țări inclusiv Taiwan, Ucraina și Rusia. La sfârșitul perioadei examinate, importurile din aceste surse tradiționale scăzuseră la o valoare aproape nulă.

(53)

O nouă țară exportatoare, Arabia Saudită, care a intrat pe piața Uniunii în cursul PA, a exportat aproximativ 73 000 de tone în cursul PA. Impactul acestei evoluții asupra industriei din Uniune este analizat la considerentele (91) și următoarele.

(54)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea efectului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra industriei Uniunii a cuprins și o evaluare a tuturor factorilor și indicatorilor economici care au legătură cu situația acestei industrii între 2007 și finalul perioadei de anchetă.

(55)

Indicatorii macroeconomici (producția, capacitatea de producție, utilizarea capacității, volumul vânzărilor, cota de piață, ocuparea forței de muncă, productivitatea, salariile și dimensiunea marjelor de dumping), precum și indicatorii microeconomici (stocurile, prețurile de vânzare, rentabilitatea, fluxul de numerar și randamentul investițiilor, capacitatea de a mobiliza capitaluri și investiții, costurile de producție) au fost evaluați la nivelul întregii industrii a Uniunii. Evaluarea s-a bazat pe informațiile obținute din chestionare verificate transmise de către industria din Uniune.

(56)

Trebuie menționat faptul că reclamantul a achiziționat instalațiile de producție exclusiv în decursul anului 2007; în consecință, nu au putut fi obținute date pentru anumiți indicatori ai prejudiciului (rentabilitate, salarii, investiții, randament al investițiilor, fluxul de numerar) pentru anul 2007. Prin urmare, pentru acești indicatori, analiza se referă la perioada cuprinsă între 2008 și PA. În cazul celorlalți indicatori, au fost disponibile cifre pentru anul 2007. Prin urmare, pentru acești indicatori, analiza acoperă întreaga perioadă examinată (din 2007 până la PA).

(57)

Reclamantul se concentrează asupra livrării produsului în cauză numai pe piața liberă, în timp ce celălalt producător din Uniune se concentrează în principal asupra pieței captive, cu o mică fracțiune destinată pieței libere. Ținând seama de faptul că datele pentru analiza prejudiciului provin, în principal, din două surse, dintre care una se concentrează în principal asupra pieței captive, având în vedere că s-a constatat că trebuie să se țină seama de o distincție între piața totală și piața liberă din punctul de vedere al mai multor indicatori ai prejudiciului, datele referitoare la industria din Uniune a trebuit să fie indexate pentru a proteja confidențialitatea, în conformitate cu articolul 19 din regulamentul de bază.

(58)

Tabelul de mai jos arată, pentru întreaga industrie a Uniunii, evoluția producției, a capacității de producție și a utilizării capacității.

Tabelul 5

Producția totală, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție ale Uniunii

(59)

Astfel cum se arată în tabelul de mai sus, în timpul perioadei examinate, producția totală din Uniune a scăzut cu 8 %.

(60)

În aceeași perioadă, capacitatea de producție a crescut cu 43 %. Cu toate acestea, această creștere a capacității nu a fost legată de crearea de noi linii de producție, ci de îmbunătățirea eficienței în utilizarea capacității existente.

(61)

Asocierea acestor doi factori, și anume scăderea volumului producției și creșterea capacității de producție în aceeași perioadă a dus la o scădere semnificativă a utilizării capacității cu 36 % în decursul perioadei examinate.

(62)

Cifrele de mai jos prezintă volumul vânzărilor, cota de piață și prețurile medii la vânzare practicate de industria din Uniune pe piețele totală, captivă și liberă.

Tabelul 6

Volumul vânzărilor și cota de piață

(63)

Volumul total al vânzărilor a scăzut cu 12 % în perioada examinată. Această scădere a fost chiar mai accentuată pe piața liberă, unde a atins 33 % între 2007 și PA. Piața captivă a avut o evoluție contrară, iar volumul vânzărilor a crescut cu 13 % în aceeași perioadă.

(64)

Scăderea volumului vânzărilor s-a reflectat în cota de piață, care a înregistrat o scădere de 11% pentru întreaga piață și o scădere de 31% pe piața liberă între 2007 și PA. Încă o dată, piața captivă urmat o evoluție contrară, înregistrând o creștere de 9% în aceeași perioadă.

(65)

Numărul total de locuri de muncă a rămas stabil între 2007 și perioada de anchetă. Ar trebui remarcat faptul că producția de acetat de vinil nu este un domeniu care necesită un număr mare de locuri de muncă și, prin urmare, cifrele privind ocuparea forței de muncă nu sunt strâns legate de cifrele de producție. Ocuparea forței de muncă nu este, prin urmare, deosebit de importantă ca indicator în acest sector.

(66)

Pe durata perioadei examinate, productivitatea totală per angajat a scăzut cu 8 % între 2007 și PA. Aceasta a survenit ulterior scăderii producției și creșterii capacității de producție, astfel cum se explică la considerentul (58) și următoarele.

(67)

Marjele de dumping sunt prezentate anterior, în partea privind dumpingul. Toate marjele stabilite sunt net superioare nivelului de minimis. În plus, având în vedere volumul și prețurile importurilor care fac obiectul unui dumping, impactul marjei de dumping actuale nu poate fi considerat neglijabil.

(68)

Analiza indicatorilor microeconomici (stocuri, prețuri de vânzare, rentabilitate, flux de numerar, randamentul investițiilor, capacitate de a mobiliza capitaluri și investiții, costuri de producție) a fost efectuată la nivelul întregii industrii a Uniunii, astfel cum s-a stabilit la considerentele (28) și următoarele.

(69)

De la indicatorii de mai sus, evaluarea rentabilității, a salariilor, a investițiilor, a randamentului investițiilor, al fluxului de numerar a trebuit să se concentreze pe piața liberă, ceea ce înseamnă că ar reflecta în principal datele furnizate de reclamant. Având în vedere cele menționate mai sus, elaborarea indicatorilor profit și flux de numerar nu a putut fi prezentată sub formă de indici, din motive de confidențialitate.

(70)

În plus, astfel cum se explică la considerentul (56), reclamantul nu a putut furniza date pentru 2007 privind anumiți indicatori ai prejudiciului; prin urmare, analiza acestor indicatori a fost efectuată pentru perioada cuprinsă între 2008 și PA.

(71)

Cifrele prezentate în continuare reprezintă evoluția stocurilor industriei din Uniune în timpul fiecăreia dintre perioadele examinate:

Tabelul 8

Stocuri

(72)

Stocurile au scăzut cu 31 % în perioada examinată. Cu toate acestea, acest indicator nu este considerat relevant în acest sector, deoarece producătorii de acetat produc la comandă și au tendința de a menține stocuri limitate. În realitate, stocurile corespund unui număr de numai câteva săptămâni de aprovizionare.

(73)

Tabelul următor reprezintă evoluția prețurilor din industria Uniunii repartizată între piețele totală, captivă și liberă.

Tabelul 9

Prețurile de vânzare

(74)

Prețurile de vânzare pe piața totală a Uniunii au scăzut cu 16 % în perioada examinată. Prețurile de vânzare au scăzut pe ambele piețe, chiar dacă scăderea a fost mai accentuată pe piața liberă (– 23 %) decât pe piața captivă (–8 %).

(75)

Rentabilitatea produsului similar pe piața liberă a fost determinată prin exprimarea profitului net înainte de impozitare care rezultă din vânzările produsului similar de către industria din Uniune, ca procentaj din cifra de afaceri generată de aceste vânzări.

(76)

Rentabilitatea pe piața liberă a scăzut pe parcursul perioadei examinate. Pe durata PA, au fost raportate pierderi în fiecare lună. Acesta a fost efectul unei scăderi substanțiale atât a volumului vânzărilor, cât și a prețurilor de vânzare.

(77)

Tabelul de mai jos demonstrează că industria din Uniune și-a majorat investițiile în produsul în cauză, chiar și atunci când s-a confruntat cu diminuarea rentabilității. Investițiile au fost efectuate în principal în îmbunătățirea și întreținerea tehnologiilor proceselor de producție în scopul sporirii eficienței.

Tabelul 10

Investiții

(78)

Investițiile au crescut cu 27 % în perioada examinată.

(79)

În ciuda creșterii investițiilor, randamentul investițiilor (ROI) pentru produsul în cauză nu a atins nivelul preconizat și a scăzut între 2008 și PA.

(80)

S-a observat, de asemenea, o scădere a fluxului de numerar între 2008 și PA, ceea ce arată o deteriorare constantă a capacității industriei din Uniune de a genera numerar și, prin urmare, o deteriorare a situației financiare a industriei din Uniune.

(81)

În consecință, prin creșterea investițiilor, industria continuat să își demonstreze capacitatea de a mobiliza capital; cu toate acestea, această capacitate este afectată de scăderea vânzărilor și dificultăți tot mai mari în generarea fluxului de numerar.

(82)

Analiza situației industriei din Uniune arată o tendință descendentă a tuturor indicatorilor principali ai prejudiciului. Pe fondul unui consum relativ stabil, producția totală a scăzut cu 8 % în perioada examinată. În aceeași perioadă, industria din Uniune a pierdut 11 % din cota de piață globală și 33 % din cea de pe piața liberă. Rata de utilizare a capacității a scăzut cu 36 %. În aceeași perioadă, importurile din țara în cauză au crescut cu 48 %.

(83)

În perioada examinată, volumul total al vânzărilor industriei din Uniune a scăzut cu 12 %. O tendință de scădere mai accentuată a volumului de vânzări a putut fi observată în ceea ce privește tendințele referitoare la piața liberă, în care s-a înregistrat o scădere cu 33 % în cursul perioadei examinate.

(84)

Scăderea volumului vânzărilor industriei din Uniune a fost însoțită de o scădere a prețului global cu 16 %. Ca și în cazul volumului de vânzări, situația a fost chiar mai gravă pe piața liberă, unde s-a înregistrat o scădere a prețurilor de 23 %. Scăderea volumului de vânzări, împreună cu scăderea prețurilor a avut efect asupra nivelurilor de profit și a antrenat pierderi pentru fiecare lună din perioada de anchetă.

(85)

Singurii indicatori care au înregistrat o evoluție pozitivă au fost investițiile, care au crescut cu 27 %, aceeași tendință având-o și capacitatea de mobilizare a capitalului. Cu toate acestea, investițiile nu au îndeplinit rentabilitatea preconizată și au scăzut între 2008 și PA.

(86)

Având în vedere cele de mai sus, ancheta a confirmat faptul că, în cazul în care situația continuă, pierderile observate în decursul perioadei de anchetă ar putea conduce la întreruperea oricărei producții semnificative de acetat de vinil destinat pieței libere a industriei din Uniune.

(87)

Având în vedere împrejurările prezentate mai sus, industria din Uniune a suferit un prejudiciu material în decursul PA.

(88)

În conformitate cu articolul 3 alineatele (6) și (7) din regulamentul de bază, s-a examinat dacă prejudiciul material suferit de industria Uniunii a fost cauzat de importurile care au făcut obiectul unui dumping din țara în cauză. Mai mult, au fost analizați factorii cunoscuți, diferiți de importurile care fac obiectul unui dumping, care ar fi putut aduce prejudicii industriei din Uniune, pentru a se asigura că orice prejudiciu cauzat de acești factori nu a fost atribuit importurilor care fac obiectul unui dumping.

(89)

Există o coincidență clară, în timp, între creșterea importurilor care fac obiectul unui dumping între 2007 și PA, pe de o parte și o pierdere a cotei de piață deținute de industria din Uniune în decursul aceleiași perioade, pe de altă parte. Ancheta a stabilit, de asemenea, existența unor efecte negative ale prețurilor importurilor care fac obiectul unui dumping, care au fost în permanență subcotate în raport cu cele practicate de industriile din Uniune și au provocat o scădere constantă a rentabilității acestora din urmă.

(90)

Unele părți au susținut faptul că creșterea importurilor nu a reprezentat decât o înlocuire a importurilor anterioare din alte țări importatoare și/sau a fost cauzată de creșterea cererii de pe piața UE. Cu toate acestea, nici cifrele referitoare la importuri (a se vedea tabelul 2), și nici consumul (a se vedea tabelul 1), nu pot confirma această afirmație. În acest context se reamintește, astfel cum se observă la considerentul (43), că acest consum a fost în general stabil și chiar a scăzut în perioada examinată, în timp ce importurile din Statele Unite au crescut cu 48 %.

(91)

Unele dintre părțile interesate au susținut că importurile de VAM din Arabia Saudită sunt cauza prejudiciul suferit de industria din Uniune.

(92)

Arabia Saudită este într-adevăr, după cum s-a arătat la considerentul (14) de mai sus, al doilea mare exportator de VAM către Uniune după SUA. Importurile din Arabia Saudită au intrat pe piață doar în timpul perioadei de anchetă.

(93)

Valorile Eurostat prezentate în tabelul 11 de mai jos indică prețurile importurilor din Arabia Saudită și din alte țări terțe.

Tabelul 11

Prețul de vânzare al exporturilor din alte țări terțe

(94)

Tabelul arată faptul că prețul mediu al importurilor din Arabia Saudită - 636 EUR - a fost comparabil cu prețul mediu al importurilor din alte țări terțe care a fost de 633 EUR, cu 11 % mai mare decât prețul mediu american de 573 EUR.

(95)

Faptul că exportatorii din Arabia Saudită acționează în același segment de preț cu ceilalți importatori, cu o mare diferență de preț în comparație cu exporturile americane, arată faptul că producătorii-exportatori din Arabia Saudită s-au comportat diferit în comparație cu SUA în ceea ce privește stabilirea prețurilor și în ceea ce privește impactul posibil asupra producătorilor din Uniune.

(96)

Din aceste motive, se poate concluziona provizoriu că importurile din Arabia Saudită nu încalcă legătura de cauzalitate între importurile din SUA care fac obiectul unui dumping și prejudiciul suferit de industria din Uniune.

(97)

Unele părți interesate au susținut că scăderea producției și a volumului vânzărilor industriei din Uniune ar trebui atribuite scăderii consumului. Aceste părți au afirmat, de asemenea, că tendința descendentă a prețurilor medii de vânzare a fost cauzată de criza economică mondială.

(98)

Alte părți interesate au afirmat că, în timpul crizei economice, toți producătorii de produse petrochimice, inclusiv producătorii de VAM, au suferit pierderi majore și că, prin urmare, pierderile suferite de industria din Uniune nu ar trebui să fie atribuite importurilor care fac obiectul unui dumping din țara în cauză.

(99)

Cu toate acestea, prezenta anchetă, astfel cum se menționează la considerentele (41)-(43), a arătat că scăderea consumului din Uniune pe piața liberă a fost neglijabil în decursul perioadei examinate. Prin urmare, impactul crizei economice în ceea ce privește scăderea consumului nu ar fi putut fi responsabil de scăderea accentuată a volumului vânzărilor, astfel cum se arată la considerentele (62)-(64).

(100)

Analiza rentabilității industriei din Uniune pe piața liberă a arătat că sectorul VAM a suferit pierderi semnificative în comparație cu alte produse chimice similare fabricate. În plus, rentabilitatea acestor alte produse și-a revenit după criză, în timp ce sectorul VAM a continuat să se deterioreze. Aceasta duce la concluzia provizorie că, deși sectorul VAM era mai susceptibil de a fi afectat de criza economică, acesta ar trebui să difere de alte sectoare petrochimice, din cauza pierderilor repetate suferite de reclamant, care au continuat după criză și care au fost direct legate de importurile la preț scăzut din SUA. Prin urmare, cererea a fost provizoriu respinsă.

(101)

În lumina celor de mai sus, s-a concluzionat în mod provizoriu că criza economică nu a contribuit la prejudiciul suferit de industria din Uniune într-o măsură în care să fie afectată legătura de cauzalitate dintre prejudiciul suferit de către industria din Uniune și importurile care fac obiectul unui dumping din SUA.

(102)

Mai multe părți interesate au susținut că reclamantul a contribuit la propria sa situație precară prin construirea de capacități de producție suplimentare în timpul recesiunii. S-a afirmat că orice diminuare a vânzărilor și prin urmare, a profitului, a fost cauzată de o combinație între recesiunea economică și deciziile comerciale neadecvate ale reclamantului.

(103)

Mai multe părți interesate au afirmat în continuare că tehnologia utilizată în uzina reclamantului este cauza principală a prejudiciului. Pe parcursul perioadei examinate, reclamantul a suferit mai multe întreruperi de activitate și situații de forță majoră și s-a afirmat că scăderea vânzărilor reclamantului ar trebui atribuită opririlor numeroase și nu importurilor din SUA care fac obiectul unui dumping. Argumente similare au fost ridicate în ceea ce privește rentabilitatea reclamantului.

(104)

În ceea ce privește afirmația că reclamantul nu ar fi trebuit să își mărească capacitatea de producție în timpul recesiunii economice mondiale, se reamintește că reclamantul nu a achiziționat nicio nouă capacitate, ci doar și-a mărit capacitatea de producție prin optimizarea proceselor existente. Aceasta trebuie considerată a fi o decizie de afaceri rezonabilă pe o piață în care consumul total este stabil, dar vânzările sunt în scădere din cauza concurenței importurilor la preț scăzut. Prin urmare, cererea este provizoriu respinsă.

(105)

În ceea ce privește afirmația că întreruperile cauzate de probleme tehnice au fost cele care au condus la prejudiciul suferit de reclamant, ancheta a demonstrat că procesul de producție pentru VAM necesită întreținerea și închiderea ciclică a uzinei, la intervale regulate și planificate. Prin urmare, trei din cinci întreruperi de activitate trebuie să fie luate în considerare ca parte a unei funcționări normale a unei uzine VAM.

(106)

În plus, s-a constatat că toate cele trei întreruperi planificate se bazau pe decizii conștiente ale reclamantului de încetare a producției în momentele în care presiunea asupra prețurilor cauzată de importurile care fac obiectul unui dumping a fost atât de ridicată, încât reclamantul nu a fost în măsură să ofere prețuri la niveluri sustenabile. În timpul acestor opriri, reclamantul avea stocuri suficiente pentru a livra volumele scăzute solicitate, care au fost, fie stabilite prin contract, fie obținute prin intermediul vânzărilor la vedere. În plus, scăderea nivelului stocurilor, așa cum se menționează la considerentul (72), confirmă faptul că au fost efectuate livrări în mod constant în timpul perioadei examinate.

(107)

Din aceste motive, s-a constatat că impactul global al întreruperilor de activitate ale reclamantului nu a fost în măsură să afecteze legătura de cauzalitate. Prin urmare, argumentele aduse de către părțile interesate cu privire la prejudiciul auto-provocat au fost respinse.

(108)

Mai multe părți interesate au susținut că dependența reclamantului de aprovizionarea externă cu materii prime, mai degrabă decât importurile care fac obiectul unui dumping, ar trebui să fie considerată ca fiind una din principalele cauze ale problemelor întâmpinate. S-a susținut, de asemenea, că exportatorii americani au un avantaj concurențial firesc, deoarece aceștia au acces la materii prime mai puțin scumpe, respectiv etilenă și acid acetic.

(109)

În ceea ce privește presupusa problemă a surselor de materii prime disponibile pentru reclamant, argumentul invocat mai sus nu poate fi susținut deoarece s-a constatat că reclamantul beneficiază, de asemenea, de canale preferențiale, materiale provenind de la uzina furnizorului său aflată la fața locului, precum și de la o societate afiliată. În consecință, prețurile principalelor materii prime au fost, prin urmare, comparabile cu cele aflate la dispoziția pieței din țara în cauză.

(110)

Din cele de mai sus rezultă că, deși prețurile principalei materii prime utilizate pentru producția de VAM au fost, probabil, mai scăzute în SUA decât pe piața din Uniune, acest lucru nu a avut un impact asupra costurilor pentru reclamant.

(111)

Faptul că diferența dintre prețurile materiei prime ar fi putut influența doar parțial problemele întâlnite de reclamant a fost susținut și de faptul că s-a înregistrat o rentabilitate semnificativ mai bună în cazul altor produse fabricate de reclamant, care conțineau aceleași materii prime.

(112)

Din aceste motive, se concluzionează provizoriu că impactul prețurilor materiilor prime nu a fost în măsură să afecteze legătura de cauzalitate dintre importurile din SUA care fac obiectul unui dumping și prejudiciul material suferit de industria din Uniune.

(113)

Astfel, s-a concluzionat că există o legătură cauzală între prejudiciul suferit de industria din Uniune și importurile din SUA care fac obiectul unui dumping. Alte posibile cauze ale prejudiciului, și anume impactul importurilor din alte țări terțe, efectul crizei economice, avantajul concurențial natural al producătorilor-exportatori în ceea ce pricește materiile prime și prejudiciul autoprovocat, au fost analizate și niciuna dintre acestea nu au avut asupra situației industriei din Uniune un impact care să afecteze legătura de cauzalitate stabilită între importurile din SUA care fac obiectul unui dumping și prejudiciul material suferit de industria din Uniune.

(114)

Pe baza analizei de mai sus a efectelor tuturor factorilor cunoscuți asupra situației industriei din Uniune, s-a concluzionat, cu titlu provizoriu, că există o legătură cauzală între importurile din SUA care fac obiectul unui dumping și prejudiciul material suferit de industria din Uniune în cursul PA.

(115)

Ancheta a arătat că industria din Uniune suferă un prejudiciu material din cauza efectelor importurilor care fac obiectul unui dumping, care îi subcotează prețurile, astfel cum se prevede la considerentul (47) și următoarele.

(116)

Industria din Uniune investește în îmbunătățirea eficienței sale și raționalizează treptat procesul de producție. Se poate preconiza că măsurile ar împiedica noi cazuri de concurență neloială din partea importurilor la prețuri scăzute care fac obiectul unui dumping și, prin urmare, permit ameliorarea situației industriei din Uniune.

(117)

Pe de altă parte, în cazul în care măsurile nu ar fi instituite, situația financiară actuală și rentabilitatea industriei din Uniune, conform analizei din prezenta anchetă la considerentele (54) și următoarele, nu sunt suficient de puternice pentru a face față în continuare la presiunea exercitată de importurile care fac obiectul unui dumping. Consecința ar putea duce la întreruperea sau reducerea semnificativă a producției pentru piața liberă a industriei din Uniune.

(118)

În lumina analizei de mai sus, se preconizează că industria din Uniune ar beneficia de pe urma impunerii măsurilor provizorii.

(119)

Comisia a trimis chestionare celor doi importatori neafiliați care și-au manifestat interesul în termenul stabilit în avizul de deschidere.

(120)

Ancheta a arătat că o parte importantă din cifra de afaceri totală se referă la produsul în cauză.

(121)

S-a analizat impactul taxelor asupra rentabilității importatorului. Analiza a arătat că profitul și marja de profit a importurilor sale sunt de așa natură încât instituirea de măsuri ar putea conduce, de fapt, la o scădere a rentabilității. În consecință, dintr-o simplă perspectivă a costului, în cazul impunerii de măsuri, după toate probabilitățile, acestea ar avea un impact asupra activității importatorului. Cu toate acestea, importatorul a confirmat că ar putea imputa cel puțin o parte din creșterea costurilor clienților săi, având în vedere situația actuală a pieței, unde cererea este de așteptat să rămână constantă. În plus, ancheta a arătat că este posibil ca importatorul să opteze să se aprovizioneze de la producători care nu sunt supuși accizelor, precum exportatorii taiwanezi sau producători din Uniune.

(122)

Având în vedere cele de mai sus, se concluzionează că efectul impunerii măsurilor asupra importatorilor ar fi limitat.

(123)

Utilizatorii s-au arătat foarte interesați de acest caz. În timpul anchetei, 12 utilizatori au cooperat; dintre aceștia, doi au fost verificați pe baza volumului importurilor lor din țara în cauză. Aceste societăți au sediile pe întreg teritoriul Uniunii și sunt prezente în sectorul aplicațiilor industriale precum învelișuri, vopsele și adezivi.

(124)

Importurile utilizatorilor cooperanți reprezintă aproximativ o treime din totalul importurilor din SUA pe baza datelor Eurostat. Ancheta a arătat că 30 % dintre achizițiile de VAM ale utilizatorilor cooperanți provin din SUA și 57 % provin din UE.

(125)

Ancheta a arătat că VAM a reprezentat, în medie, aproximativ o treime din costul de producție al celor doi utilizatori verificați.

(126)

Unii utilizatori au susținut că instituirea de măsuri ar crește costurile de producție ale acestora și că ar fi dificil să se transfere această creștere a costurilor clienților lor din cauza concurenței acerbe a prețurilor pe piață. Se presupune că această dificultate poate duce fie la o reducere a cotei de piață a utilizatorilor în avantajul concurenților lor situați în afara Uniunii, fie la trecerea de la procesul de producție actual la alte procese de producție, care nu implică produsul în cauză. Se presupune că ultima consecință a măsurilor ar fi o reducere importantă a marjelor de profit ale utilizatorilor.

(127)

Doi dintre acești utilizatori au susținut că reducerea marjelor de profit ar duce la mai puține investiții în producția lor și că, în consecință, ocuparea forței de muncă ar fi afectată.

(128)

În ceea ce privește afirmația referitoare la reducerea marjei de profit, ținând seama de nivelurile sănătoase ale rentabilității utilizatorilor, se preconizează că, dacă utilizatorii nu au posibilitatea de a transfera creșterea costurilor către clienții lor, instituirea de taxe ar duce la scăderea marjei de profit doar într-o mică măsură. Prin urmare, este probabil că investițiile în producție nu ar fi perturbate și că nu ar exista efecte secundare semnificative asupra ocupării forței de muncă. Pe baza concluziilor de mai sus, cererea a fost respinsă.

(129)

În ceea ce privește afirmația că instituirea de măsuri asupra importurilor de produs în cauză ar aduce prejudicii competitivității utilizatorilor din Uniune, prin creșterea costurilor de producție și favorizarea importurilor de produse în aval din alte țări terțe, se reamintește faptul că taxele nu sunt destinate să stopării importurilor și că nivelul măsurilor nu este de natură să împiedice utilizatorii să se aprovizioneze din SUA. Taxele antidumping urmăresc să restabilească condiții de concurență loială pe piața Uniunii pentru produsul în cauză. Pe baza celor menționate anterior și ținând seama de faptul că numai o treime din consumul de VAM al utilizatorilor este de origine americană, afirmația este respinsă.

(130)

În plus față de cele de mai sus, trebuie să se sublinieze, de asemenea, faptul că mulți utilizatori au raportat că, datorită numărului limitat de surse de VAM, o aprovizionare suficientă cu VAM originar din Uniune este o prioritate. În acest sens, se reamintește că ancheta a arătat că există probabilitatea ca industria din Uniune să întrerupă furnizarea de VAM pe piața liberă, în cazul în care măsurile nu sunt instituite. În ceea ce privește diversitatea surselor de aprovizionare, instituirea de măsuri ar fi, astfel, în interesul utilizatorilor din Uniune.

(131)

Având în vedere cele de mai sus, se concluzionează provizoriu că orice efect negativ al impunerii măsurilor asupra utilizatorilor ar fi limitat.

(132)

Având în vedere cele de mai sus, s-a concluzionat în mod provizoriu că, pe baza informațiilor disponibile privind interesul Uniunii, nu se poate concluziona clar că instituirea de măsuri provizorii asupra importurilor de acetat de vinil originare din SUA nu ar fi în interesul Uniunii.

(133)

Ținând seama de concluziile de mai sus privind dumpingul, prejudiciul, legătura de cauzalitate și interesul Uniunii, ar trebui instituite măsuri antidumping provizorii pentru a se preveni agravarea prejudiciului cauzat industriei din Uniune de importurile care fac obiectul unui dumping.

(134)

Pentru a determina nivelul acestor măsuri, s-a ținut cont de marjele de dumping constatate și de valoarea taxei necesare pentru a elimina prejudiciul suferit de industria din Uniune.

(135)

Pentru calcularea valorii taxei necesare pentru a elimina efectele dumpingului prejudiciabil, s-a considerat că orice măsură ar trebui să permită industriei din Uniune să-și acopere costurile de producție și să realizeze profitul înainte de impozitare pe care o industrie de acest tip ar putea să îl obțină în mod rezonabil în acest sector, în condiții de concurență normală, adică în lipsa importurilor care fac obiectul unui dumping, din vânzarea produsului similar în Uniune.

(136)

Prin urmare, nivelul de eliminare a prejudiciului a fost calculat pe baza unei comparații între prețul mediu al importurilor care au făcut obiectul unui dumping și prețul indicativ al industriei din Uniune. Prețul orientativ a fost stabilit prin adăugarea unei marje de profit orientative la costurile de producție ale industriei din Uniune. Marja orientativă de profit s-a stabilit provizoriu la nivelul de 9,9 %. Această marjă de profit a fost stabilită prin referință la rentabilitatea bazată pe randamentul mediu (măsurată ca EBITDA/vânzări) al societăților petrochimice care operează într-un sector similar cu VAM în perioada 2007-2009.

(137)

Marjele de subcotare rezultate sunt de peste 30 %.

(138)

Luând în considerare cele menționate mai sus și în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază se consideră că ar trebui să se instituie taxe antidumping provizorii la importurile originare din țara în cauză, la nivelul marjei celei mai scăzute de dumping sau de prejudiciu, în conformitate cu regula celei mai reduse taxe. În acest caz, nivelul taxei ar trebui stabilit, în consecință, la nivelul marjelor de dumping constatate.

(139)

Nivelurile taxelor antidumping pentru fiecare societate, menționate în prezentul regulament, s-au stabilit pe baza constatărilor prezentei anchete. Prin urmare, ele reflectă situația constatată în cursul anchetei în legătură cu societățile respective. Aceste niveluri de taxă (spre deosebire de cele la nivel național aplicabile „tuturor celorlalte societăți”) sunt aplicabile exclusiv importurilor de produse originare din Statele Unite ale Americii și fabricate de către societățile menționate, entități juridice specifice. Produsele importate fabricate de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în dispozitivul prezentului regulament, inclusiv entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, nu pot beneficia de aceste niveluri și fac obiectul nivelului taxei aplicabile „tuturor celorlalte societăți”.

(140)

Orice plângere privind aplicarea acestor niveluri ale taxei antidumping individuale ale societății (de exemplu, ca urmare a unei modificări a numelui entității sau ca urmare a stabilirii unei noi producții sau entități de desfacere) trebuie să fie imediat adresată Comisiei (3) cu toate informațiile relevante, în special orice modificare a activităților societății legate de producție, vânzări pe piața internă și la export, asociate cu, spre exemplu, schimbarea numelui sau acea modificare a producției și a entităților de desfacere. Dacă este cazul, după consultarea comitetului consultativ, Comisia va modifica regulamentul în consecință, actualizând lista societăților care beneficiază de niveluri individuale ale taxei.

(141)

Pe baza celor prezentate mai sus, nivelurile taxelor antidumping propuse, exprimate pe baza prețului CIF franco la frontiera Uniunii, se stabilesc în mod provizoriu după cum urmează:

(142)

În interesul unei bune administrări, ar trebui să se stabilească o perioadă în decursul căreia părțile interesate care s-au făcut cunoscute în termenul specificat în avizul de deschidere să își poată prezenta în scris punctele de vedere și să poată solicita o audiere. În plus, trebuie menționat că observațiile privind instituirea de taxe antidumping făcute în scopul prezentului regulament sunt provizorii și ar putea fi necesară reexaminarea lor în scopul oricăror concluzii definitive,