COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 4.3.2019

COM(2018) 795 final/4

CORRIGENDUM
This document corrects document COM(2018) 795 final/3 of 7.12.2018
Concerns the Romanian language version.
In the last paragraph of point 1 (Introduction) and in the first paragraph of point 3 (Conclusions), the wording ‘made in Europe’ has to be kept in English.
The text shall read as follows:

COMUNICAREA COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Planul coordonat privind inteligența artificială

1.    INTRODUCERE – STRATEGIA EUROPEANĂ ÎN DOMENIUL INTELIGENȚEI ARTIFICIALE (IA)

Ca și electricitatea în trecut, inteligența artificială (IA) transformă lumea în care trăim. Este la îndemâna noastră, atunci când traducem texte online sau utilizăm o aplicație pentru dispozitive mobile căutând cea mai bună modalitate de a ajunge la următoarea noastră destinație. Acasă, un termostat inteligent poate reduce facturile la energie cu până la 25 %, analizând obiceiurile oamenilor care trăiesc în casă și ajustând temperatura în consecință 1 . În domeniul asistenței medicale, algoritmii îi pot ajuta pe dermatologi să stabilească mai bine diagnosticul, de exemplu detectând 95 % din cazurile de cancer de piele grație observării unor volume mari de imagini medicale 2 .

Interpretând cantități considerabile de date pentru a oferi soluții eficiente, IA îmbunătățește produse, procese și modele de afaceri din toate sectoarele economice. Aceasta poate ajuta societățile să identifice echipamentele care necesită întreținere înainte ca acestea să se defecteze. De asemenea, IA transformă serviciile publice.

Schimbările generate de IA constituie, de asemenea, un motiv de îngrijorare. Lucrătorii se tem că își vor pierde locul de muncă din cauza automatizării, consumatorii se întreabă cui îi revine responsabilitatea în cazul în care un sistem bazat pe inteligența artificială ia o decizie greșită, întreprinderile mici nu știu cum să aplice IA în activitatea lor, întreprinderile din domeniul IA nou-înființate nu găsesc resursele și talentul de care au nevoie în Europa, iar concurența internațională este mai puternică decât oricând, având în vedere investițiile masive efectuate în acest domeniu în SUA și China.

Pentru a face față acestor provocări și pentru a valorifica la maximum oportunitățile oferite de IA, Comisia a publicat o strategie europeană 3 în aprilie 2018. Comisia a propus o abordare care plasează factorul uman în centrul dezvoltării IA (IA care are în centru factorul uman) și care încurajează utilizarea acestei tehnologii puternice pentru soluționarea celor mai importante provocări mondiale: de la eradicarea bolilor la combaterea schimbărilor climatice și la anticiparea dezastrelor naturale, la îmbunătățirea siguranței transporturilor 4 , la combaterea criminalității și la îmbunătățirea securității cibernetice.

Această strategie sprijină o IA etică, sigură și de vârf made in Europe. Ea este fondată pe atuurile științifice și industriale ale Europei 5 și are la bază trei piloni: consolidarea investițiilor publice și private în IA, pregătirea pentru schimbări socioeconomice și asigurarea unui cadru etic și juridic adecvat. Pentru ca IA să se bucure de succes, este esențială coordonarea la nivel european.

2.    PLANUL COORDONAT PRIVIND IA – PREZENTARE GENERALĂ

În strategia sa privind IA pentru Europa, Comisia s-a declarat pregătită să colaboreze cu statele membre la elaborarea unui plan coordonat privind IA până la sfârșitul anului 2018, cu scopul de a maximiza impactul investițiilor la nivelul UE și la nivel național, de a încuraja sinergiile și cooperarea la nivelul UE, de a face schimb de bune practici și de a defini împreună calea de urmat pentru a se asigura că întreaga Uniune poate concura la nivel mondial. Propunerea privind un plan coordonat s-a bazat pe declarația de cooperare în domeniul inteligenței artificiale, lansată în aprilie 2018 cu ocazia Zilei digitale și semnată de toate statele membre și de Norvegia 6 . Aceasta a fost aprobată de Consiliul European în iunie 2018 7 .

Statele membre (în cadrul grupului privind digitalizarea industriei europene și IA), Norvegia, Elveția și Comisia au pregătit planul în cursul mai multor reuniuni organizate în perioada iunie-noiembrie 2018. Au avut loc, de asemenea, schimburi pe parcursul reuniunilor Consiliului Competitivitate, sub egida președinției austriece a UE.

În cursul acestor reuniuni, statele membre și Comisia au identificat o serie de acțiuni comune menite să asigure creșterea investițiilor, punerea în comun a datelor – materia primă pentru IA, încurajarea talentelor și asigurarea încrederii 8 , pe baza strategiei europene. Acestea au stabilit domeniile de interes public prioritare, cum ar fi asistența medicală, transportul și mobilitatea, siguranța, securitatea și energia, precum și sectoarele economice importante, cum ar fi industria prelucrătoare și serviciile financiare.

Rezultatul acestei activități comune, planul coordonat, constituie anexa la prezenta comunicare. Acesta detaliază acțiunile care urmează să fie inițiate în perioada 2019-2020 și pregătește terenul pentru activitățile care se vor desfășura în anii următori. Planul va fi revizuit și actualizat anual.

Prezenta comunicare evidențiază principalele obiective și inițiative ale planului.

2.1. Obiective comune și eforturi complementare

Planul coordonat oferă un cadru strategic pentru strategiile naționale în domeniul inteligenței artificiale. La ora actuală, cinci state membre au adoptat deja o strategie națională în acest domeniu, care beneficiază de un buget specific 9 . Toate celelalte state membre sunt încurajate să își dezvolte strategia națională în domeniul inteligenței artificiale până la jumătatea anului 2019, pe baza activității desfășurate la nivel european. Se așteaptă ca aceste state să definească nivelurile de investiții și măsurile de punere în aplicare.

În cursul anului viitor, statele membre și Comisia vor conveni, de asemenea, asupra unor indicatori comuni pentru a monitoriza utilizarea și dezvoltarea IA în Uniune, precum și rata de succes a strategiilor instituite, cu sprijinul AI Watch, proiect dezvoltat de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei 10 .

Europa a rămas în urmă în ceea ce privește investițiile private în IA 11 . Fără eforturi majore, UE riscă să nu valorifice oportunitățile oferite de IA, să se confrunte cu un exod de inteligență și să fie un consumator de soluții elaborate în altă parte. De aceea, strategia europeană privind IA a stabilit obiective ambițioase, dar realiste: în Uniune, trebuie făcute mai multe investiții publice și private în IA pentru a atinge obiectivul de 20 de miliarde EUR pe an în următorul deceniu. Ca un prim pas, Comisia mărește la 1,5 miliarde EUR, în perioada 2018­2020, investițiile în IA din programul-cadru pentru cercetare și inovare Orizont 2020. Această sumă corespunde unei creșteri cu 70 % față de perioada 2014-2017. Dacă statele membre și sectorul privat depun eforturi similare, investițiile totale în Uniune vor depăși 20 de miliarde EUR pentru perioada 2018-2020 12 , ceea ce va permite Uniunii să își intensifice în continuare eforturile în următorul deceniu, investițiile ajungând treptat la 20 de miliarde EUR pe an. Aceasta ar corespunde unei investiții anuale de 7 miliarde EUR realizată de sectorul public (statele membre și Comisie), la egalitate cu investițiile realizate pe alte continente. Pentru următoarea perioadă de programare 2021-2027, Comisia a propus ca Uniunea să investească în IA cel puțin 1 miliard EUR pe an din programele Orizont Europa și Europa digitală 13 .

Luând în considerare aceste obiective, statele membre au convenit că trebuie să dea dovadă de ambiție și că trebuie să își intensifice eforturile la nivel național. Eforturile publice coordonate vor contribui la mobilizarea mai multor investiții private.

Deși investițiile publice joacă un rol important, o obligație importantă a autorităților de reglementare este de a elimina obstacolele generate de piețele fragmentate. Produsele și serviciile sunt din ce în ce mai interconectate și digitalizate. În acest context, este extrem de important să se evite fragmentarea pieței în sectoare strategice cum ar fi inteligența artificială, inclusiv prin consolidarea catalizatorilor-cheie (de exemplu, standardele comune și rețelele de comunicare rapidă). O piață unică reală, cu o dimensiune digitală integrată 14 , va facilita dezvoltarea întreprinderilor și schimburile comerciale transfrontaliere efectuate de acestea și, prin urmare, va stimula în continuare investițiile.

2.2.     Către un parteneriat public-privat european în domeniul IA și o finanțare sporită pentru întreprinderile nou-înființate și pentru întreprinderile mici și mijlocii inovatoare 15

Statele membre și Comisia vor consolida, de asemenea, cooperarea cu sectorul privat. Comisia va reuni întreprinderi și organizații de cercetare pentru a dezvolta o agendă strategică comună de cercetare în domeniul IA, definind prioritățile în funcție de nevoile pieței și încurajând schimburile intersectoriale și transfrontaliere. Acest demers va deschide calea pentru un nou parteneriat pentru cercetare și inovare privind inteligența artificială, promovând colaborarea dintre mediul academic și sectorul industrial din Europa. În cadrul acestui parteneriat contractual, se așteaptă ca sectorul privat să își asume angajamentul de a realiza investiții specifice și importante în domeniul IA. Acest parteneriat se va baza pe parteneriatele existente în domeniul roboticii și al volumelor mari de date 16 , reprezentând investiții în valoare de 4,4 miliarde EUR, din care majoritatea (3,2 miliarde EUR) provin din industrie. Părțile interesate și-au confirmat deja sprijinul pentru instituirea unui parteneriat în domeniul IA 17 .

În plus, Comisia urmărește să pună la dispoziție resurse pentru întreprinderile nou-înființate și pentru cele inovatoare în domeniul IA și blockchain, pentru le ajuta să își dezvolte activitățile. Într-o primă etapă, în 2020 ar trebui mobilizată suma de 100 de milioane EUR; această sumă ar putea fi completată în continuare prin participarea băncilor naționale de promovare interesate și a altor instituții. Acest lucru ar putea contribui la pregătirea pentru consolidarea accesului la finanțare pentru IA în cadrul programului InvestEU începând cu 2021.

În același timp, Comisia face progrese în ceea ce privește înființarea Consiliului European pentru Inovare, menit să sprijine tehnologiile de vârf și cele mai inovatoare întreprinderi nou-înființate. Ca răspuns la solicitarea Consiliului European din iunie 2018 18 , la începutul anului 2019 va fi lansată o nouă inițiativă-pilot 19 , care va include sprijin pentru următoarea generație de tehnologii IA centrate pe factorul uman.

2.3.    Consolidarea excelenței în domeniul tehnologiilor fiabile în materie de IA și difuzarea pe scară largă 20

Statele membre și Comisia au drept obiectiv dezvoltarea capacităților naționale de cercetare și atingerea unei mase critice prin intermediul unor rețele mai bine conectate de centre europene de excelență în cercetare în domeniul IA. Obiectivul este de a promova cooperarea între cele mai bune echipe de cercetare din Europa, astfel încât, unindu-și forțele, acestea să poată aborda într-un mod mai eficient provocările științifice și tehnologice majore din domeniul IA.

Introducerea pe piață a unor aplicații de ultimă generație în domeniul IA necesită realizarea de experimente și de verificări în condiții reale. În cadrul punerii în aplicare a Strategiei de digitalizare a industriei europene 21 , adoptată în 2016, Comisia sprijină deja proiecte-pilot și experimente la scară largă în domenii precum agricultura inteligentă, orașele inteligente și vehiculele conectate și autonome.

Vor fi trase învățăminte din aceste proiecte-pilot și experimente. Pentru optimizarea investițiilor și evitarea duplicării eforturilor, Comisia propune crearea mai multor spații de testare de referință la scară largă, deschise tuturor actorilor din întreaga Europă, utilizând până la 1,5 miliarde EUR din componenta IA a programului propus „Europa digitală”, pornind de la fundamentul solid pe care îl reprezintă centrele de excelență existente în statele membre. Printre exemplele de instalații de testare pe care le pun în aplicare statele membre se numără testarea transfrontalieră a conducerii conectate și autonome 22 și experimentarea la scară reală a spitalelor inteligente. În cazul mobilității conectate și autonome, identificarea unor astfel de instalații de testare și testele în sine vor fi coordonate, în primul rând, de platforma unică la nivelul UE menționată în strategia UE pentru mobilitatea viitorului 23 și, ulterior, de parteneriatul corespunzător care urmează a fi instituit în cadrul programului Orizont Europa.

Este la fel de important să se încurajeze o utilizare pe scară cât mai largă a IA în economie, în special de către întreprinderile nou-înființate și întreprinderile mici și mijlocii. Prin sensibilizarea publicului și prin împărtășirea celor mai recente progrese științifice și a tehnologiilor de ultimă generație testate și experimentate care au fost dezvoltate în Europa, putem garanta că fiecare întreprindere, mică sau mare, de înaltă tehnologie sau nu, precum și sectorul public, pot profita de aceste oportunități digitale. Noul program Europa digitală propus prevede investiții comune la nivelul statelor membre și al Comisiei în centre de inovare digitală de pe teritoriul Europei, inclusiv prin intermediul fondurilor politicii de coeziune. Programul va facilita și mai mult difuzarea capacității IA în fiecare stat membru și va fi legat la o platformă la cerere în domeniul IA 24 . În acest scop, în 2019, statele membre vor identifica centrele de inovare digitală pentru IA existente pe teritoriul lor.

2.4.    Adaptarea programelor și a sistemelor noastre de învățare și de formare pentru ca societatea noastră să fie mai bine pregătită pentru IA 25

Progresele tehnologice rapide înseamnă că, mai devreme decât mai târziu, mediul profesional se va transforma în mod semnificativ. În special, din cauza schimbărilor tehnologice se vor modifica competențele de care trebuie să dispună lucrătorii, ceea ce înseamnă că este posibil ca un număr foarte mare de lucrători să trebuiască să își actualizeze competențele. Prin urmare, trebuie să se pună un accent mai mare pe învățarea pe tot parcursul vieții. Un aspect specific al schimbării se referă la lucrătorii care vor concepe și vor pune în aplicare efectiv soluțiile de IA ale viitorului. Aproape toate statele membre se confruntă cu un deficit de profesioniști în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor și, în prezent, există peste 600 000 de posturi vacante de experți în domeniul digital 26 . În plus, cercetătorii talentați și întreprinderile nou-înființate cu potențial primesc frecvent oferte interesante din străinătate. De exemplu, în 2017 erau 240 000 de europeni în Silicon Valley 27 , dintre care mulți veniseră în SUA pentru a ocupa un loc de muncă specific în sectorul tehnologic. Europa trebuie să aibă capacitatea de a forma, de a atrage și de a păstra talentele de acest tip și de a încuraja spiritul antreprenorial, diversitatea și echilibrul de gen.

Prin urmare, statele membre vor face schimb de bune practici privind modalitățile de a consolida excelența și de a-i reține în Europa pe lucrătorii talentați și privind modalitățile de intensificare și accelerare a eforturilor de introducere și valorificare deplină a posibilităților oferite de acquis-ul actual privind migrația legală, inclusiv cartea albastră 28 , pentru a atrage talente. Cartea albastră este un permis de muncă care le permite cetățenilor cu înaltă calificare din afara UE să lucreze și să locuiască în UE. Competențele ar trebui, de asemenea, să fie incluse în strategiile naționale în materie de IA care urmează să fie publicate până la jumătatea anului 2019. Strategiile ar trebui să abordeze competențele relevante în materie de IA în cadrul ciclului formal de educație, inclusiv în cadrul formării profesionale și al învățământului superior, precum și modalitățile de îmbunătățire a oportunităților pentru masteratele și doctoratele în domeniul IA.

Comisia va sprijini masteratele și doctoratele în domeniul IA prin consolidarea relațiilor de cooperare propuse între centrele de excelență în cercetare în domeniul IA și, în sens mai larg, programele de cercetare și inovare din cadrul Uniunii. Interdisciplinaritatea va fi sprijinită prin încurajarea unor diplome comune, de exemplu în domeniul dreptului sau psihologiei și în domeniul IA. În plus, competențele digitale care facilitează dezvoltarea și utilizarea IA ar trebui incluse în toate programele de învățământ și de formare.

Având în vedere faptul că multe dintre progresele tehnologice au un caracter perturbator, factorii de decizie vor elabora strategii pentru a face față schimbărilor în materie de ocupare a forței de muncă, în vederea asigurării incluziunii, având în vedere că ritmul în care unele locuri de muncă vor dispărea, iar altele vor apărea pare să se accelereze, iar modelele de afaceri și modul în care sunt efectuate sarcinile sau sunt gândite locurile de muncă se vor schimba. Acest lucru ar putea necesita modificarea dispozițiilor actuale privind piața forței de muncă și protecția socială pentru a sprijini tranzițiile pe piața forței de muncă. Comisia a instituit un grup de experți la nivel înalt privind impactul transformării digitale asupra piețelor forței de muncă din UE, care va prezenta un raport referitor la aceste aspecte în primăvara anului 2019 29 .

2.5.    Crearea spațiului european al datelor esențial pentru IA în Europa, inclusiv pentru sectorul public 30

Evoluțiile viitoare în domeniul IA necesită un ecosistem de date funcțional, bazat pe încredere, disponibilitatea datelor și infrastructură 31 . Regulamentul general privind protecția datelor (RGPD) 32 reprezintă fundamentul încrederii pe piața unică a datelor. Aceasta a stabilit un nou standard global, cu un accent puternic pe drepturile persoanelor fizice, care reflectă valorile europene și reprezintă un element important de asigurare a încrederii în IA. Această încredere este deosebit de importantă în ceea ce privește prelucrarea datelor medicale pentru aplicațiile gestionate de IA. Comisia ar dori să încurajeze Comitetul european pentru protecția datelor să elaboreze orientări privind prelucrarea datelor cu caracter personal în contextul cercetării. Acest lucru va facilita dezvoltarea unor seturi vaste de date transnaționale în materie de cercetare care pot fi utilizate de IA.

Pentru dezvoltarea IA sunt necesare volume mari de date. Învățarea automată, un tip de IA, constă în identificarea modelelor din datele disponibile și în aplicarea ulterioară a cunoștințelor în cazul datelor noi. Cu cât un set de date este mai mare, cu atât IA poate învăța mai bine și poate descoperi chiar și relații subtile între date.

Odată antrenați, algoritmii pot clasifica corect obiecte pe care nu le-au văzut niciodată, în tot mai multe cazuri cu o precizie mai mare decât a unui om. Prin urmare, accesul la date este un element-cheie pentru domeniul IA, care este unul competitiv, iar UE ar trebui să faciliteze acest acces respectând pe deplin normele privind protecția datelor cu caracter personal.

Intrarea în vigoare a Regulamentului privind fluxul liber al datelor fără caracter personal 33 în cursul anului 2019 va permite exploatarea datelor, în special a datelor generate de calculatoare, și va facilita într-o mare măsură activitatea transfrontalieră a întreprinderilor din Uniune. Deschiderea către fluxurile internaționale de date va continua să fie asigurată cu respectarea deplină a normelor UE privind protecția datelor cu caracter personal și în conformitate cu instrumentele juridice aplicabile, inclusiv cu acordurile de liber schimb.

Încheierea acordului referitor la revizuirea Directivei privind informațiile din sectorul public 34 va duce, de asemenea, la o creștere a volumului de date disponibile pentru inovare.

Crearea de spații europene comune ale datelor într-o serie de domenii, precum industria prelucrătoare sau energia, va constitui un avantaj major pentru inovatorii și întreprinderile din Europa. Aceste spații europene comune ale datelor vor agrega datele, atât pentru sectorul public, cât și pentru o utilizare între întreprinderi, din întreaga Europă și le vor pune la dispoziție pentru a antrena IA 35 pe o scară care va permite dezvoltarea de noi produse și servicii. Este esențială dezvoltarea rapidă și adoptarea unor norme europene, cum ar fi cerințele și standardele de interoperabilitate. De asemenea, Uniunea trebuie să ofere sprijin pentru a asigura accesul neîntrerupt la astfel de seturi de date, precum și schimbul de date și reutilizarea acestora. Identificarea seturilor de date de mare valoare de către statele membre va contribui la reutilizarea acestora într-un mod mai deschis. De asemenea, Comisia contribuie cu cantități mari de date și informații de observare a Pământului prin programul său emblematic Copernicus.

Aplicațiile IA în domeniul medical sunt deosebit de promițătoare. În 2020, Comisia va sprijini, prin intermediul programului Orizont 2020, în coordonare cu statele membre, dezvoltarea unei baze de date comune cu imagini medicale (anonimizate și transmise de pacienți care își pun la dispoziție în mod voluntar datele ). Această bază de date conținând imagini va fi dedicată inițial celor mai frecvente forme de cancer, IA fiind utilizată pentru a îmbunătăți diagnosticarea și tratamentul. Constituirea acestei baze de date va respecta toate cerințele necesare în domeniul reglementării, al securității și al eticii.

Instrumentele IA sunt esențiale pentru activitatea viitoare a administrațiilor publice. Statele membre și Comisia se vor implica în învățarea reciprocă și vor discuta cu privire la domenii care ar putea face obiectul achizițiilor publice comune de soluții de IA, printre care se numără și securitatea cibernetică, precum și cu privire la provocări specifice pentru sectorul public. Atunci când se aplică IA, de exemplu în domeniul securității și al asigurării respectării legii, apar provocări specifice de ordin juridic și etic, având în vedere că administrațiile publice sunt obligate să acționeze conform legii și să își motiveze deciziile, iar actele lor fac obiectul unui control jurisdicțional din partea instanțelor administrative.

În sfârșit, capacitatea de calcul este esențială pentru prelucrarea datelor. Inițiativa europeană pentru calculul de înaltă performanță 36 (EuroHPC) pune în comun resurse pentru dezvoltarea următoarei generații de supercalculatoare, care să prelucreze volume mari de date și să antreneze IA. În acest context, parteneriatul în curs cu statele membre și cu sectorul industrial privind componentele și sistemele microelectronice (ECSEL 37 ), precum și inițiativa privind procesorul european 38 , care are ca scop crearea unei tehnologii de microprocesoare de mică putere pentru calculul de înaltă performanță, centrele de date și vehiculele autonome, sunt esențiale pentru dezvoltarea unui ecosistem european independent și inovator în materie de proiectare de cipuri de ultimă generație.

2.6.    Elaborarea de orientări în materie de etică cu o perspectivă globală și asigurarea unui cadru juridic favorabil inovării 39

Pentru a câștiga încrederea, care este necesară pentru ca societățile să accepte și să utilizeze IA, tehnologia ar trebui să fie previzibilă, responsabilă și verificabilă, să respecte drepturile fundamentale și să se conformeze normelor etice. În caz contrar, utilizarea IA poate conduce la rezultate nedorite, cum ar fi crearea unei cutii de rezonanță, în care oamenii primesc doar informații care corespund opiniilor lor sau care consolidează discriminarea, cum este cazul unui algoritm care a devenit rasist în 24 de ore din cauza expunerii la materiale cu caracter rasist 40 .

Este esențial ca oamenii să înțeleagă modul în care ia decizii IA. Europa poate deveni un lider mondial în ceea ce privește dezvoltarea și utilizarea IA în scopuri pozitive și promovarea unei abordări bazate pe factorul uman și a unor principii etice „din momentul conceperii”.

Pentru a ancora mai bine aceste principii în dezvoltarea și utilizarea IA, Comisia a numit un grup independent de experți la nivel înalt din domeniul IA însărcinat cu elaborarea unui proiect de orientări în materie de etică a IA. O primă versiune va fi publicată până la sfârșitul anului 2018, urmând ca în martie 2019, după o amplă consultare prin intermediul Alianței europene în domeniul inteligenței artificiale, experții să îi prezinte Comisiei versiunea finală a orientărilor 41 . În continuare, ambiția este de a aduce abordarea etică a Europei pe scena mondială. Comisia este deschisă să colaboreze cu toate țările terțe care doresc să împărtășească aceleași valori.

Evoluțiile ulterioare în domeniul IA necesită, de asemenea, un cadru de reglementare suficient de flexibil pentru a promova inovarea, asigurând în același timp niveluri ridicate de protecție și siguranță. Comisia evaluează în prezent dacă, ținând cont de aceste noi provocări, cadrele la nivel național și la nivelul UE în materie de siguranță și de responsabilitate sunt adecvate scopului sau ar trebui remediate eventuale lacune. În acest scop, Comisia va publica, până la jumătatea anului 2019, un raport privind eventualele lacune și orientări în ceea ce privește cadrele în materie de siguranță și de responsabilitate pentru IA.

2.7.    Aspecte legate de securitate ale aplicațiilor și ale infrastructurii în materie de IA și agenda internațională în materie de securitate

Este necesar să se înțeleagă mai bine modul în care IA poate avea un impact asupra securității pe trei niveluri: modul în care IA ar putea îmbunătăți obiectivele sectorului de securitate; modul în care tehnologiile IA pot fi protejate împotriva atacurilor; și modul de abordare a oricărui potențial abuz legat de IA în scopuri rău intenționate.

Având în vedere potențialul și sensibilitatea în creștere ale aplicațiilor IA în multe domenii ale economiei digitale și ale societății, cum ar fi mobilitatea autonomă sau evitarea întreruperilor alimentării cu energie electrică, este extrem de util să se stabilească cerințe în materie de securitate cibernetică pentru IA 42 .

Aplicarea IA la sistemele de armament poate schimba în mod fundamental modul în care se desfășoară conflictele armate și, prin urmare, ridică serioase motive de preocupare și semne de întrebare. Uniunea va continua să sublinieze faptul că dreptul internațional, inclusiv dreptul internațional umanitar și dreptul internațional al drepturilor omului, se aplică pe deplin în cazul tuturor sistemelor de armament, inclusiv al sistemelor autonome de armament, și că statele rămân responsabile și răspunzătoare pentru dezvoltarea și utilizarea lor în conflictele armate. Poziția UE rămâne aceeași: trebuie păstrat controlul uman în deciziile privind utilizarea forței letale și acesta trebuie integrat pe parcursul întregului ciclu de viață al unui sistem de armament 43 .

3.    CONCLUZII

IA face deja parte din viața noastră de zi cu zi, dar potențialul său este cu mult superior față de ceea ce am văzut până acum. Pentru a deveni un actor de prim plan în domeniul IA, Europa trebuie să se bazeze pe punctele sale forte și să sprijine o IA etică, sigură și de vârf made in Europe.

Prin urmare, Comisia invită:

·Consiliul European să aprobe planul coordonat;

·statele membre să pună în aplicare planul coordonat, inclusiv dezvoltarea strategiilor naționale în domeniul IA până la jumătatea anului 2019, definind nivelurile de investiții și măsurile de punere în aplicare;

·colegiuitorii să adopte rapid inițiativele legislative rămase, care sunt esențiale pentru succesul strategiei europene în domeniul IA, inclusiv propunerile prezentate în contextul următorului cadru financiar multianual.

(1)

      https://www.latribune.fr/entreprises-finance/la-tribune-de-l-energie-avec-erdf/cinq-objets-connectes-pour-economiser-l-energie-545571.html  

(2)

      https://www.theguardian.com/society/2018/may/29/skin-cancer-computer-learns-to-detect-skin-cancer-more-accurately-than-a-doctor  

(3)

     COM(2018) 237.

(4)

     Se estimează că aproximativ 90 % din accidentele rutiere sunt cauzate de erori umane; a se vedea COM(2016) 787.

(5)

     Europa are cercetători și întreprinderi nou-înființate de talie mondială în domeniul IA și este lider în robotică în domeniul programelor informatice și al platformelor business-to-business. Sectoarele sale solide– transportul, asistența medicală și industria prelucrătoare – ar trebui să se afle în avangarda IA. 

(6)

      https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/eu-member-states-sign-cooperate-artificial-intelligence  

(7)

      https://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-releases/2018/06/29/20180628-euco-conclusions-final/  

(8)

     Toate aceste acțiuni trebuie să respecte normele UE în materie de concurență și ajutoare de stat.

(9)

     Franța, Finlanda, Suedia, Regatul Unit și Germania dispun de strategii clar definite în domeniul IA. Unele țări, precum Danemarca, Luxemburg, Țările de Jos, Irlanda și Norvegia, includ acțiuni legate de IA în strategiile lor mai ample în materie de digitalizare. Austria, Belgia, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Germania, Italia, Letonia, Polonia, Portugalia, Slovenia, Slovacia și Spania lucrează la elaborarea unor astfel de strategii.

(10)

      https://ec.europa.eu/knowledge4policy/ai-watch_en

(11)

     În 2016, investițiile totale în Europa s-au ridicat la aproximativ 2,4-3,2 miliarde EUR, față de 6,5­9,7 miliarde EUR în Asia și 12,1-18,6 miliarde EUR în America de Nord. Sursă: 10 imperatives for Europe in the age of AI and automation („10 imperative pentru Europa în era IA și a automatizării”), McKinsey, 2017.

(12)

     Acestea pot include investiții din fondurile structurale și de investiții europene. Cinci regiuni au priorități legate de IA în cadrul strategiilor lor de specializare inteligentă: Saxonia Inferioară [DE], Pohjois-Savo [FI], Lódzkie [PL], Nord-Vest [RO] și Nord-Est [RO]. A se vedea: http://s3platform.jrc.ec.europa.eu/map  

(13)

     Propunerile pentru următorul cadru financiar multianual, în special noul program Europa digitală și Orizont Europa, cel mai ambițios program-cadru pentru cercetare și inovare pus vreodată în aplicare de UE, sprijină strategia europeană în domeniul IA.

(14)

A se vedea recenta comunicare a Comisiei intitulată „Piața unică într-o lume în schimbare” [COM (2018) 772].

(15)

     A se vedea secțiunea B din planul coordonat pentru detalii privind acțiunile propuse.

(16)

     Parteneriatele public-privat în domeniul roboticii („SPARC”) și al volumelor mari de date („Big Data Value”) reprezintă investiții publice în valoare de 1,2 miliarde EUR plus investiții private în valoare de 3,2 miliarde EUR pentru perioada 2014-2020, ceea ce înseamnă un total de 4,4 miliarde EUR.

(17)

     Big Data Value Association, partenerul privat în cadrul parteneriatului public-privat în domeniul volumelor mari de date, a adoptat un document de poziție privind IA, care include o recomandare privind evoluția către un parteneriat privind IA (noiembrie 2018). http://bdva.eu/sites/default/files/AI-Position-Statement-BDVA-Final-12112018.pdf

(18)

      https://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-releases/2018/06/29/20180628-euco-conclusions-final/  

(19)

     Numai în 2018, 74 de proiecte privind IMM-urile inovatoare și întreprinderile nou-înființate inovatoare au beneficiat de finanțare pentru dezvoltarea inovațiilor legate de IA în faza-pilot a Consiliului European pentru Inovare.

(20)

     A se vedea secțiunea C din planul coordonat pentru detalii privind acțiunile propuse.

(21)

     COM(2016) 180.

(22)

      https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/cross-border-corridors-connected-and-automated-mobility-cam

(23)

COM(2018) 283.

(24)

      http://ai4eu.org/

(25)

     A se vedea secțiunea D din planul coordonat pentru detalii privind acțiunile propuse.

(26)

      https://www.pocbigdata.eu/monitorICTonlinevacancies/general_info/

(27)

      https://jointventure.org/images/stories/pdf/index2018.pdf

(28)

     Directiva 2009/50/CE a Consiliului privind condițiile de intrare și de ședere a resortisanților din țările terțe pentru ocuparea unor locuri de muncă înalt calificate. Comisia a prezentat o propunere de revizuire a acestui act – COM (2016) 378.

(29)

https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/appointment-members-high-level-expert-group-impact-digital-transformation-eu-labour-markets

(30)

     A se vedea secțiunile E și G din planul coordonat pentru detalii privind acțiunile propuse.

(31)

     „Data is the lifeline of AI” a se vedea capitolul 12 din Raportul Centrului Comun de Cercetare intitulat Artificial Intelligence: a European Perspective („Inteligența artificială: o perspectivă europeană”) https://ec.europa.eu/jrc/en/publication/eur-scientific-and-technical-research-reports/artificial-intelligence-european-perspective

(32)

     Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și a Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date.

(33)

     Regulamentul (UE) 2018/1807 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 noiembrie 2018 privind un cadru pentru libera circulație a datelor fără caracter personal în Uniunea Europeană.

(34)

     Propunere de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind reutilizarea informațiilor din sectorul public (reformare) COM(2018) 234.

(35)

     Linkurile către depozitele de date vor fi puse la dispoziție prin intermediul platformei de inteligență artificială la cerere, oferind astfel servicii comunității de IA.

(36)

      https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/eurohpc-joint-undertaking

(37)

      https://www.ecsel.eu/  

(38)

      https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/european-processor-initiative-consortium-develop-europes-microprocessors-future-supercomputers

(39)

     A se vedea secțiunile F și H din planul coordonat pentru detalii privind acțiunile propuse.

(40)

      https://www.theguardian.com/technology/2016/mar/24/tay-microsofts-ai-chatbot-gets-a-crash-course-in-racism-from-twitter

(41)

      https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/european-ai-alliance

(42)

     Acest principiu este prezentat în Comunicarea comună privind securitatea cibernetică din septembrie 2017 [JOIN (2017) 450].

(43)

     Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, cu sprijinul Comisiei, se va baza pe consultările din cadrul Organizației Națiunilor Unite, al Global Tech Panel și al altor foruri multilaterale și va coordona propunerile care vizează abordarea acestor provocări complexe în materie de securitate. 

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 4.3.2019

COM(2018) 795 final/4

CORRIGENDUM
This document corrects document COM(2018) 795 final/3 of 7.12.2018.
Concerns the Romanian language version.
In the subtitle of the Annex, in the title between the 7th and 8th paragraphs and in the first paragraph of the box from section C, the wording ‘made in Europe’ has to be kept in English.
The text shall read as follows:

ANEXĂ

la

COMUNICAREA COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Planul coordonat privind inteligența artificială

Planul coordonat privind dezvoltarea și utilizarea
inteligenței artificiale made in Europe - 2018

Inteligența artificială (IA) ne poate ajuta să abordăm unele dintre cele mai mari provocări ale lumii. Poate permite medicilor să îmbunătățească diagnosticele și să dezvolte tratamente pentru boli pentru care încă nu există tratament; poate reduce consumul de energie prin optimizarea resurselor; poate contribui la un mediu mai curat prin diminuarea nevoii de pesticide; poate contribui la îmbunătățirea previziunilor meteorologice și la anticiparea catastrofelor naturale etc. Lista este practic fără sfârșit. IA va reprezenta principalul motor al creșterii economice și al productivității și va contribui la durabilitatea și viabilitatea bazei industriale din Europa 1 . Ca și motorul cu aburi sau curentul electric în trecut, inteligența artificială transformă lumea în care trăim.

Uniunea își propune să dezvolte o inteligență artificială de încredere, bazată pe valori etice și societale, întemeiate pe Carta Drepturilor Fundamentale. Oamenii ar trebui nu doar să aibă încredere în IA, ci și să beneficieze de utilizarea IA în viața personală și profesională. Europa vizează crearea unui ecosistem favorabil inovării pentru IA: un mediu în care actorii economici găsesc infrastructura, facilitățile de cercetare, mediile de testare, mijloacele financiare, cadrul legal și nivelurile adecvate de competențe pentru a investi în IA și a o utiliza. În ansamblu, ambiția este ca Europa să devină prima regiune din lume pentru dezvoltarea și implementarea IA de vârf, etică și sigură, promovând o abordare axată pe om în contextul mondial.

IA figurează ca prioritate pe agenda Consiliului Uniunii Europene de la summitul digital organizat de președinția estonă în septembrie 2017. Comunicarea „Inteligența artificială pentru Europa” din 25 aprilie 2018 2 propune o strategie europeană care să sprijine acest obiectiv. Comunicarea propune, de asemenea, un plan coordonat privind dezvoltarea IA în Europa 3 , care urmează să fie elaborat împreună cu statele membre până la sfârșitul anului 2018. Acest demers a fost aprobat de Consiliu 4 . Prezentul document răspunde acestei cereri. Europa va reuși să transforme viziunea în realitate doar prin colaborarea dintre statele membre și Comisie.

Planul coordonat se bazează pe o „declarație de cooperare” care a fost semnată de toate statele membre ale UE și de Norvegia în contextul Zilei digitale 2018 5 , subliniind dorința de a coopera mai strâns cu privire la IA. Președinția austriacă a UE a inclus, de asemenea, IA ca domeniu prioritar în contextul transformării industriei 6 .

Obiectivele principale ale planului coordonat sunt maximizarea impactului investițiilor la nivelul UE și național, încurajarea sinergiilor și a cooperării în întreaga UE, inclusiv în ceea ce privește etica, promovarea schimbului de bune practici și definirea de comun acord a direcției de urmat. Lucrând împreună, Uniunea poate maximiza impactul acestuia pentru a concura la nivel mondial.

Grupul statelor membre privind digitalizarea industriei europene și IA și Comisia au discutat, între iunie și noiembrie 2018, posibilele direcții de cooperare. Pentru a se adapta ritmului rapid al schimbărilor induse de IA în societăți și economii, statele membre, Norvegia și Elveția au convenit să pună în aplicare un plan continuu coordonat, care urmează să fie monitorizat și revizuit anual, pentru a se asigura că acesta rămâne actualizat. Prezentul document reprezintă prima ediție a acestui plan și cuprinde, în principal, activitățile pentru anii 2019 și 2020, cu accent pe activitățile planificate la nivelul UE în cadrul financiar actual. Se așteaptă ca planul să se desfășoare până în următoarea decadă, posibil până în 2027, în conformitate cu următorul cadru financiar multianual 7 . 

A fost identificată necesitatea unei acțiuni coordonate în ceea ce privește investițiile, excelența și difuzarea IA, disponibilitatea datelor, provocările societale, etica și cadrul de reglementare. Acțiunile se referă atât la sectorul privat, cât și la cel public, cu posibilitatea creării multor sinergii.

„IA made in Europe”, care să răspundă aspirațiilor cetățenilor, să satisfacă nevoile societății și să impulsioneze competitivitatea

Planul coordonat va maximiza beneficiile IA pentru toți europenii, promovând dezvoltarea unei inteligențe artificiale de încredere care să corespundă valorilor etice europene și aspirațiilor cetățenilor. Europa își va intensifica treptat eforturile în domeniile de interes public, cum ar fi sănătatea, transporturile, securitatea, educația și energia, precum și în alte domenii, cum ar fi industria prelucrătoare și serviciile financiare (inclusiv prin tehnologii blockchain).

Acest plan reunește un set de acțiuni concrete și complementare la nivelul UE, la nivel național și regional 8 și vizează:

-stimularea investițiilor și consolidarea excelenței în tehnologiile și aplicațiile IA de încredere, „etice și sigure de la stadiul conceperii”. Investițiile trebuie să aibă loc într-un context de reglementare stabil, care să permită experimentarea și să sprijine inovația disruptivă în întreaga UE, asigurând cea mai largă și cea mai bună utilizare a IA de către economia și societatea europeană;

-pe baza punctelor forte ale Europei, dezvoltarea și punerea în aplicare, în parteneriat cu industria și statele membre, a unor programe comune pentru cercetare și dezvoltare și pentru inovare prin colaborare între industrie și mediul academic;

-adaptarea programelor și a sistemelor de învățare și de dobândirea de noi competențe pentru a pregăti societatea Europei și generațiile viitoare ale acesteia pentru IA;

-crearea capacităților esențiale în Europa care să susțină IA, precum spațiile de date și spații de referință de nivel mondial pentru testare și experimentare;

-transformarea administrațiilor publice din Europa în pionieri în ceea ce privește utilizarea IA;

-punerea în aplicare, pe baza activității experților, a unor orientări clare în materie de etică pentru dezvoltarea și utilizarea de IA cu deplina respectare a drepturilor fundamentale, în vederea stabilirii unor standarde etice la nivel mondial și pentru a deveni un lider mondial al inteligenței artificiale etice și de încredere;

-dacă este necesar, revizuirea cadrului juridic național și european existent pentru a le adapta mai bine la provocările specifice.

Principalele instrumente

Progresele în domeniul IA creează premisele pentru noi oportunități în domenii cum ar fi asistența medicală personalizată și de precizie, mobilitatea (conducerea autonomă 9 ), tehnologie financiară (fintech), producția avansată, aplicațiile spațiale, rețelele inteligente de energie electrică, economia durabilă circulară și bioeconomia, activitățile îmbunătățite de detectare și investigare a activităților infracționale (de exemplu, spălarea banilor, frauda fiscală), mass-media etc.

Această transformare digitală necesită, în multe cazuri, o îmbunătățire semnificativă a infrastructurii disponibile în prezent. Pentru punerea în aplicare eficientă a IA va trebui finalizată piața unică digitală și cadrul său de reglementare, fiind necesară adoptarea rapidă a propunerii Comisiei privind Centrul european de competențe industriale, tehnologice și de cercetare în materie de securitate cibernetică și Rețeaua de centre naționale de coordonare 10 , consolidarea conectivității prin coordonarea spectrului, rețele mobile foarte rapide 5G și fibră optică, cloud computing de generație următoare, precum și tehnologii prin satelit 11 . Calculatoarele de înaltă performanță și IA vor fi din ce în ce mai mult legate pe măsură ce trecem spre un viitor în care folosim noile tehnologii de calcul, stocare și comunicații. În plus, infrastructurile ar trebui să fie accesibile și să aibă prețuri abordabile pentru a asigura adoptarea integrată a IA în întreaga Europă, în special de către întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri). Industria, în special întreprinderile mici și cele tinere, va trebui să cunoască aceste tehnologii și să fie capabilă să le integreze în noi produse, servicii și în procesele și tehnologiile de producție conexe, inclusiv prin perfecționarea și recalificarea forței de muncă. Standardizarea va fi, de asemenea, esențială pentru dezvoltarea IA pe piața unică digitală, contribuind în special la asigurarea interoperabilității.

De asemenea, este necesară o schimbare de paradigmă în cazurile în care datele trebuie prelucrate local (de exemplu, în conducerea automată conectată care trebuie să poată lua decizii rapide fără a aștepta un răspuns de la un server de la distanță). Această tendință stimulează cererea pentru tehnologii avansate și cu putere redusă în materie de semiconductori. Apar deja noi paradigme care merg dincolo de scalare, iar noi arhitecturi de calcul care economisesc energia (cum ar fi arhitecturile neuromorfe și cuantice) vor fi necesare pentru a asigura utilizarea durabilă a energiei. Parteneriatele în curs de desfășurare dintre statele membre și Uniune prin intermediul unor întreprinderi comune precum ECSEL 12 (pentru componente și sisteme electronice), EuroHPC (calculul de înaltă performanță) 13 , precum și inițiativa emblematică Quantum din cadrul Programului de cercetare și inovare Orizont 2020 (H2020) sunt esențiale pentru prelucrarea de volume mari de date și pentru susținerea evoluțiilor ulterioare în IA.

Statele membre și Comisia vor sprijini în mod continuu utilizarea principalelor instrumente și vor integra IA în inițiativele conexe.

Planul coordonat este legat de strategiile paralele în desfășurare în aceste domenii.

A.Acțiuni strategice și coordonare

Comisia și-a prezentat abordarea privind IA în comunicarea „Inteligența artificială pentru Europa”, publicată în aprilie 2018, care este bazată pe trei piloni:

·creșterea capacității tehnologice și industriale a UE și utilizarea IA în întreaga economie, atât în sectorul privat, cât și în cel public;

·pregătirea pentru schimbările socio-economice generate de inteligența artificială;

·asigurarea unui cadru etic și legal adecvat, bazat pe valorile Uniunii și în conformitate cu Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

Astfel cum a fost anunțat în comunicarea din aprilie, Comisia a însărcinat un grup de experți la nivel înalt să elaboreze orientări privind etica în domeniul IA. Grupul de experți la nivel înalt va propune, de asemenea, recomandări privind politicile în domeniul investițiilor și al cadrului de reglementare.

De asemenea, Comisia a însărcinat grupul de experți privind răspunderea și noile tehnologii să ofere asistență Comisiei în elaborarea orientărilor privind punerea în aplicare a Directivei privind răspunderea pentru produsele cu defect și în elaborarea unor principii la nivelul UE care să servească drept orientări pentru posibile adaptări ale legilor aplicabile la nivelul UE și la nivel național.

Grupul de experți al Comisiei pentru Observatorul privind economia platformelor online va analiza în plus aspectele de politică din domeniile de reglementare legate de IA, precum accesul la date 14 , publicitatea online și rolul algoritmilor în economia platformelor digitale.

Mai mult, Comisia a instituit, de asemenea, un grup de experți la nivel înalt privind impactul transformării digitale asupra piețelor forței de muncă din UE, care va prezenta în primăvara anului 2019 un raport referitor la strategiile pentru abordarea perturbărilor aduse pieței forței de muncă 15 .

Nivelurile de investiții pentru IA în Uniune sunt reduse și fragmentate, în comparație cu alte părți ale lumii, precum SUA și China. Pentru a remedia acest neajuns, comunicarea din aprilie stabilește un obiectiv ambițios care vizează creșterea investițiilor și atingerea unei valori totale (în sectorul public și sectorul privat calculate împreună) de cel puțin 20 de miliarde EUR în perioada 2018-2020, cât și creșterea investițiilor progresiv până la 20 de miliarde EUR pe an în decursul următorului deceniu.

Comisia mărește investițiile în IA din programul-cadru pentru cercetare și inovare Orizont 2020 la 1,5 miliarde EUR în perioada 2018-2020, ceea ce reprezintă o creștere de 70 % față de perioada 2014-2017. Pentru următorul cadru financiar multianual, Comisia a propus să dedice IA cel puțin 1 miliard EUR pe an din programele Orizont Europa 16 și Europa digitală 17 . Sunt explorate opțiunile de mobilizare a resurselor din Fondul european pentru investiții strategice și din fondurile structurale și de investiții europene. De exemplu, se preconizează că Fondul european de dezvoltare regională va investi în IA pe baza următoarei generații de strategii de specializare inteligentă.

La ora actuală, Franța, Finlanda, Suedia, Regatul Unit și Germania dispun de strategii clar definite în domeniul IA. Unele țări, precum Danemarca, Luxemburg, Țările de Jos, Irlanda și Norvegia, includ acțiuni legate de IA în strategiile lor mai ample în materie de digitalizare. Mai mult, Austria, Belgia, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Germania, Italia, Letonia, Polonia, Portugalia, Slovenia, Slovacia și Spania lucrează la elaborarea unor astfel de strategii 18 .În scopul maximizării investițiilor, al punerii în comun a unor resurse importante precum datele, al asigurării unui mediu de reglementare fără întreruperi, toate statele membre trebuie să pună în aplicare strategii naționale privind IA în conformitate cu intențiile pe care și le-au exprimat în Declarația de cooperare privind IA din cadrul Zilei digitale, inclusiv măsuri de sprijin.

Statele membre și Comisia vor monitoriza progresul punerii în aplicare a planului în fiecare an 19 .

B.Maximizarea investițiilor prin parteneriate

Pentru a facilita și a consolida investițiile în IA și pentru a-i maximiza impactul atât în sectorul public, cât și în cel privat, sunt necesare eforturi comune depuse de Comisie, statele membre și sectorul privat. Doar dacă atât Comisia, cât și statele membre își orientează investițiile în aceeași direcție prin programarea în comun și prin mobilizarea unor investiții private semnificative, Europa în ansamblu va produce un impact și își va instaura autonomia strategică în domeniul IA.

·Pregătirea terenului pentru un nou parteneriat în domeniul IA: IA este abordată astăzi în cadrul diferitelor parteneriate public-privat (PPP) în cadrul programului „Orizont 2020”, în special în PPP în domeniul roboticii și al volumelor mari de date, care au programe separate pentru cercetare și inovare. Comunitatea academică de cercetare este, de asemenea, organizată în rețele precum EurAI, Asociația europeană pentru IA. Comisia, cu sprijinul statelor membre, va coopera cu industria și cu mediul academic cu privire la o Agendă comună în domeniul cercetării și inovării în IA. Bazându-se pe punctele forte ale Europei, aceasta va avea ca scop dezvoltarea unui ecosistem dinamic al inovării în domeniul IA la nivelul UE, care să încurajeze o strânsă cooperare între industrie și mediul academic și să consolideze competitivitatea pe întreg lanțul valoric al IA. Pentru aceasta, inițial vor fi facilitate discuțiile cu părțile interesate din cadrul PPP în domeniul roboticii și al volumelor mari de date, dar ulterior acestea vor fi extinse pentru a include reprezentanții tuturor părților interesate relevante din industrie și institutele de cercetare pentru a se dezvolta o agendă comună de cercetare și inovare strategică pentru IA. Comisia intenționează să înființeze un grup de lideri.

·Crearea de echipe comune pentru investiții în IA:este esențial ca Europa să identifice și să investească în următoarea generație de IA și să o desfășoare pe scară largă. Un element important îl reprezintă un nivel suficient de investiții pentru întreprinderile nou­înființate încă din stadiile incipiente, precum și pentru întreprinderile aflate în faza lor de extindere. În acest scop, Comisia urmărește să pună la dispoziție, încă din stadiile incipiente, resurse pentru întreprinderile nou-înființate și pentru cele inovatoare în domeniul IA și al tehnologiei blockchain precum și pentru companiile în curs de extindere, folosind instrumentele existente precum Fondul european pentru investiții strategice, Orizont 2020 și Fondul european de investiții. Într-o primă etapă, în 2020 ar trebui mobilizată suma de 100 de milioane EUR. Deoarece anumite aplicații timpurii din tehnologia blockchain care utilizează extragerea de date (Bitcoin) consumă cantități mari de energie, în criteriile de selecție a investițiilor pentru un astfel de program financiar, Comisia va acorda prioritate sprijinului pentru infrastructurile și aplicațiile blockchain mai noi, care economisesc energia. Activitățile s-ar putea concentra pe (i) finanțarea unui portofoliu de companii inovative în domeniul IA/tehnologiei blockchain;(ii) dezvoltarea unei comunități dinamice a investitorilor la nivelul UE care să se axeze pe IA;(iii) multiplicarea investițiilor la nivel național prin implicarea băncilor naționale de promovare care doresc să participe;(iv) stimularea investițiilor din sectorul privat și (v) transformarea Europei într-o piață mai atractivă, în care companiile nou-înființate să rămână și să crească. În anii următori, IA și tehnologia și blockchain ar putea fi susținute în continuare prin programul InvestEU.

·Ca urmare a concluziilor Consiliului European din iunie 2018 24 , Comisia Europeană pregătește un program-pilot îmbunătățit pentru Consiliul european pentru inovare care să sprijine extinderea întreprinderilor inovatoare (întreprinderi nou-înființate și IMM-uri) care realizează inovări revoluționare și creatoare de piețe, precum și știință revoluționară și tehnologii generice esențiale care ar putea conduce la inovație disruptivă .

C.De la laborator la piață: (i) promovarea excelenței în cercetare, (ii) înființarea unor facilități de testare recunoscute la nivel mondial și (iii) accelerarea adoptării IA prin centre de inovare digitală.

Comisia și statele membre recunosc importanța consolidării în continuare a bazei lor științifice 25 și a sprijinirii cercetării și inovării pentru a asigura competitivitatea în tehnologie, pentru a aborda provocările în materie de inovare, precum și pentru a facilita transferul rezultatelor cercetării către industrie.

Comisia își va consolida investițiile în cercetare și inovare în cadrul programului Orizont 2020 și va integra IA în toate domeniile în care beneficiile sale pot fi dezvoltate sau exploatate. De exemplu, va fi necesar să se aloce o finanțare substanțială IA pentru scopuri de securitate, și anume, pe de o parte, pentru prevenirea utilizării în scopuri negative a tehnologiilor IA de către persoane rău-intenționate pentru activități infracționale sau terorism și, pe de altă parte, pentru introducerea de instrumente și soluții IA în sprijinul agențiilor de aplicare a legii pentru o mai bună prevenire, detectare și cercetare a activităților infracționale și a terorismului 26 .

În plus, Comisia va depune eforturi pentru consolidarea centrelor europene de excelență în domeniul IA, creând facilități de testare recunoscute la nivel mondial și accelerând utilizarea IA prin intermediul centrelor de inovare digitală, asigurându-se că Europa beneficiază de pe urma rezultatelor activităților de cercetare.

Comisia va menține un echilibru geografic în eforturile sale de consolidare a centrelor de inovare digitală și va încuraja acoperirea geografică în privința rețelelor centrelor de excelență și a facilităților de testare; Comisia va încuraja totodată complementaritatea cu investițiile din politica de coeziune. Numeroasele centre de cercetare din Europa sunt punctele sale forte incontestabile, însă unirea forțelor este esențială pentru ca această să fie competitivă la nivel mondial. Europa va dezvolta capacitățile naționale de cercetare și va atinge o masă critică prin intermediul unor rețele mai bine conectate de centre europene de excelență în cercetarea în domeniul IA 27 .Obiectivul este de a promova cooperarea dintre cele mai bune echipe de cercetare din Europa, care, unindu-și forțele, să poată aborda într-un mod mai eficient provocările științifice și tehnologice majore din domeniul IA și să poată mobiliza industria în sensul integrării și identificării de sinergii împreună cu echipele de cercetare.

Înființarea unor facilități de testare recunoscute la nivel mondial 28 :Un pas important în aducerea tehnologiei pe piață este reprezentat de experimentarea și testarea tehnologiei de ultimă oră în mediile din lumea reală. Pentru a optimiza investițiile și pentru a evita suprapunerile sau eforturile concurente, ar trebui dezvoltat un număr limitat de spații de referință la scară largă specializate în IA, care să fie deschise tuturor actorilor din întreaga Europă.

Exemple de astfel de facilități de testare includ testarea transfrontalieră a conducerii conectate și autonome, locațiile de testare pentru transporturi autonome și crearea spațiilor de date. Comisia și statele membre vor identifica necesitatea unor noi facilități de testare la scară largă pentru cele mai recente tehnologii IA în domenii-cheie precum mobilitatea, asistența medicală, producția, industria agroalimentară sau securitatea. Aceste facilități de testare pot include spații de testare în materie de reglementare (de exemplu, domenii în care reglementarea este limitată sau favorabilă testării de noi produse și servicii) în anumite domenii bine definite în care legea oferă autorităților de reglementare suficientă libertate, relaxând cerințele legale și de reglementare specifice pe durata testării.

Accelerarea adoptării IA prin centre de inovare digitală:este la fel de important să se încurajeze utilizarea IA în economie în general, în special de către întreprinderile mici și mijlocii. Acest demers include transmiterea cunoștințelor și a progreselor științifice generate în centrele europene de excelență în cercetarea în domeniul IA, precum și a tehnologiilor validate în facilitățile de testare de mai sus. Centrele de inovare digitală vor sprijini asigurarea faptului că fiecare întreprindere, mică sau mare, de înaltă tehnologie sau nu, precum și sectorul public pot profita de oportunitățile digitale. Având la bază universități tehnice sau organizații de cercetare, centrele de inovare digitală acționează ca ghișee unice unde companiile și sectorul public pot obține acces la tehnologie, testare și suport tehnic, consultanță financiară, informații de piață și oportunități de a crea rețele. Mai precis, în domeniul IA, centrele de inovare digitală pot ajuta IMM-urile și administrațiile publice să identifice seturile de date necesare, să dezvolte algoritmi, să instruiască IA și pot stabili legături cu facilități de calcul bazate pe platforma „IA-la-cerere”. Aceste centre pot sprijini formarea profesioniștilor din IMM-uri în utilizarea soluțiilor IA și pot oferi consiliere cu privire la sprijinul financiar existent. Centrele de inovare digitală stabilesc legături atât cu centrele de excelență în cercetare, cât și cu facilitățile de testare disponibile.

În mod similar, cele unsprezece noduri actuale ale Comunităților digitale de cunoaștere și inovare ale Institutului European de Tehnologie și Inovare reunesc actori importanți din sectoarele digitale în regiunile vizate.

D.Competențe și învățare pe tot parcursul vieții

Resursele umane reprezintă un ingredient esențial pentru dezvoltarea și utilizarea IA.IA și digitalizarea transformă rapid societatea și economia în ansamblul său, inclusiv mediul de lucru. În Europa există o diferență semnificativă și persistentă în ceea ce privește competențele în domeniul TIC. Cererea de competențe în domenii emergente, precum IA, este deosebit de acută și problema este în creștere, deoarece oferta nu satisface nevoile pieței. Aproape toate statele membre se confruntă cu o penurie de profesioniști în domeniul TIC, inclusiv în domeniul IA 32 .Oferta actuală de programe de învățământ superior specializat este limitată și nu este disponibilă în mod egal în toate statele membre 33 . 

Faptul că populația, în ansamblul său, nu are decât slabe cunoștințe tehnice generale împiedică accesul și absorbția soluțiilor bazate pe IA. Accesul la competențele necesare ar trebui să fie stimulat în învățământul primar și secundar, deși formarea cadrelor didactice rămâne o provocare importantă. Trebuie proiectate programe de recalificare rapidă pentru a permite populației să dobândească experiență în ceea ce privește IA. Tehnologii precum cursurile online deschise și în masă (MOOC) ar putea fi utilizate pentru extinderea învățării. Tema IA trebuie să devină parte a programelor de studii non-tehnice prin educația formală și informală, astfel încât să ofere viitoarei forțe de muncă cunoștințele necesare pentru a opera și a naviga într-un mediu de lucru în care IA va face parte din programul de zi cu zi.

Pe lângă competențele TIC, alte competențe sunt la fel de importante pentru dezvoltarea IA centrată pe om. Etica și alte competențe decât cele STIM sunt la fel de importante și ar trebui să facă parte din capitolul care promovează talentele din cadrul strategiilor naționale și internaționale privind IA. În plus, recalificarea și perfecționarea ar trebui să fie însoțite de modernizarea politicilor de pe piața muncii și a politicilor sociale, pentru a face față mai bine tranzițiilor mai frecvente de pe piața muncii.

Dificultățile în atragerea și păstrarea talentelor în Europa contribuie la accentuarea lacunei de competențe. Cercetătorii talentați și întreprinderile nou-înființate cu potențial primesc frecvent oferte atractive din străinătate. În 2017, 38 % din populația din Silicon Valley era reprezentată de străini, care veniseră în SUA pentru a ocupa un loc de muncă specific în sectorul tehnologic, 8 % dintre aceștia fiind europeni 34 . Sunt necesare în special acțiuni pentru atragerea și păstrarea celor mai bune talente în Europa și pentru crearea unui mediu competitiv. Cooperarea mai strânsă cu industria va contribui la asigurarea relevanței conținutului de învățare pentru nevoile pieței muncii.

Comisia a adoptat un Plan de acțiune privind educația digitală 35 pentru a sprijini dezvoltarea utilizării tehnologiilor și a competențelor digitale în educație. Astfel cum a fost anunțat în comunicarea din aprilie, Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT) integrează în prezent IA în programa cursurilor educaționale pe care le susține, la nivel de masterat și doctorat, iar programul-pilot „Stagiile pentru oportunități digitale” (2018-2020) 36 pune la dispoziție stagii în competențe digitale avansate pentru studenții Erasmus. Planul de cooperare sectorială privind competențele sprijină elaborarea de strategii sectoriale pentru abordarea lacunelor în materie de competențe 37 și îmbunătățirea abordărilor multidisciplinare prin integrarea elementelor IA în alte discipline.

Recunoașterea reciprocă a certificării, inclusiv pentru studii în discipline noi precum IA, este importantă. În mai 2018, Comisia a făcut o propunere de recomandare a Consiliului 38 privind promovarea recunoașterii reciproce automate a diplomelor de învățământ superior și a celor de absolvire a învățământului secundar superior, precum și a rezultatelor perioadelor de învățare petrecute în străinătate. Propunerea de recomandare a Consiliului invită statele membre să își asume un angajament politic privind recunoașterea automată până în 2025.

E.Datele: o piatră de temelie pentru IA - Crearea unui spațiu european comun de date

Expansiunea actuală a IA este alimentată de disponibilitatea seturilor de date de volum mare, combinată cu creșterea puterii de calcul și a conectivității. Punerea la dispoziție a unor date de calitate sigure și robuste unei game largi de utilizatori, dincolo de frontiere, reprezintă o piatră de temelie a politicii europene. Deschiderea către fluxurile internaționale de date va continua să fie asigurată cu respectarea deplină a normelor UE privind protecția datelor cu caracter personal și în conformitate cu instrumentele juridice aplicabile, inclusiv cu acordurile de liber schimb pe care UE le încheie cu partenerii săi și cu deciziile privind caracterul adecvat ale Comisiei în ceea ce privește nivelul de protecție a datelor cu caracter personal în țările terțe. Punerea în aplicare integrală a legislației sectoriale, îmbunătățirea accesului și reutilizării informațiilor (de exemplu, Directiva INSPIRE 40 ) vor furniza datele specifice domeniului necesare pentru a sprijini aplicații IA solide în sectorul public, în scopuri analitice sau de monitorizare a politicilor 41 .

Atunci când se prelucrează date referitoare la persoane fizice, Regulamentul general privind protecția datelor stabilește normele aplicabile colectării și utilizării acestor date cu caracter personal și schimbului de astfel de date. În plus, regulamentul recent adoptat privind fluxul liber de date fără caracter personal facilitează în continuare fluxurile de date transfrontaliere din Uniune, ca piatră de temelie a pieței unice digitale. Se vor lua în considerare, de asemenea, soluțiile bazate pe tehnologia blockchain, pe deplin compatibile cu normele Regulamentului general privind protecția datelor și normele de confidențialitate, pentru schimbul de date și furnizarea accesului la acestea. Normele propuse 42 privind practicile comerciale dintre serviciile de intermediere online, cum ar fi piețele, magazinele de aplicații sau platformele de rezervare a cazării, stabilesc condițiile pentru utilizarea previzibilă și transparentă a datelor între serviciile de găzduire și utilizatorii lor de afaceri. Astfel de măsuri urmăresc să confere o mai mare echitate și încredere în relațiile de afaceri și în utilizarea valoroasă a datelor în ecosistemul platformelor online.

Sunt necesare acțiuni pentru a facilita schimbul de date deținute de sectoarele public și privat prin crearea unui spațiu european comun de date 43 : o zonă digitală integrată la o scară care va permite dezvoltarea de noi produse și servicii bazate pe date. În special, datele generate și deținute de sectorul public sunt adesea de foarte înaltă calitate și reprezintă un avantaj major pentru inovatorii și întreprinderile europene.

Pentru o utilizare sporită, datele dintr-un anumit spațiu ar trebui să devină interoperabile în cea mai mare măsură posibilă, în special dacă se convine asupra obiectivului de a utiliza formate de date deschise, FAIR (date ușor de găsit, accesibile, interoperabile și reutilizabile), prelucrabile automat, standardizate și documentate, atât în interacțiunea dintre sectoarele public și privat, cât și în interiorul sectoarelor și între sectoare 44 .

Directiva privind reutilizarea informațiilor din sectorul public (ISP) 45 stabilește cadrul pentru reutilizarea acestor date de către întreprinderi. Acțiunile ar trebui să vizeze facilitarea accesului la seturi de date în practică, în special pentru întreprinderile nou înființate și pentru IMM-uri, și facilitarea agregării. De o importanță deosebită sunt proiectarea și punerea în aplicare a unor formate de date și metadate interoperabile, precum și utilizarea interfețelor standardizate de programare a aplicațiilor (API) care să se bazeze pe cadrul european de interoperabilitate (EIF) 46 .

Aceste acțiuni vor completa eforturile statelor membre de a promova accesibilitatea, interoperabilitatea și reutilizarea datelor în sectoarele de mare relevanță pentru IA, precum sănătatea 47 (a se vedea punctele de mai jos), mediul, mobilitatea, securitatea, migrația, o bioeconomie și un sistem alimentar durabile și circulare.

F.Etica de la stadiul conceperii și cadrul de reglementare

Un cadru etic și de reglementare adecvat și previzibil, care să se bazeze pe garanții eficiente pentru protecția drepturilor și a libertăților fundamentale, este esențial pentru ca cetățenii să aibă încredere în IA, iar companiile care au nevoie de securitatea investițiilor să se implice în oportunități de afaceri noi. Punerea în evidență a importanței pe care o are etica, cu stimularea în același timp a inovației, are potențialul de a deveni un avantaj competitiv pentru întreprinderile europene pe piața mondială. În plus, adoptarea IA care începe să se profileze în sectorul public va ridica, de asemenea, probleme similare de ordin etic și în materie de drepturi fundamentale care trebuie abordate în amonte.

Astfel cum a fost anunțat în strategia „Inteligența artificială pentru Europa”, Comisia a însărcinat un grup de experți la nivel înalt să elaboreze orientări privind etica în domeniul IA 54 . Primul proiect al acestor orientări va fi gata în decembrie 2018, iar o versiune finală este așteptată în martie 2019, după o consultare amplă prin intermediul Alianței europene pentru IA 55 . Un principiu-cheie va fi reprezentat de „etica de la stadiul conceperii”, conform căruia principiile etice sunt integrate în produsele și serviciile IA chiar la începutul procesului de concepere.

Este important ca legislația să ofere cadrul potrivit pentru inovarea bazată pe IA și pentru adoptarea soluțiilor IA, abordând în același timp posibilele riscuri generate de utilizarea și interacțiunile cu tehnologia, inclusiv preocupările privind securitatea cibernetică. Aceasta înseamnă asigurarea „securității cibernetice” în sensul prevenirii abuzurilor (de exemplu, piratarea sau manipularea algoritmilor IA ori manipularea datelor prelucrate de algoritmul IA), precum și includerea mecanismelor care să asigure siguranța consumatorilor și mecanisme reparatorii eficiente pentru persoanele prejudiciate și facilitarea anchetelor în cazul în care sistemul IA este compromis. Cerințele privind securitatea cibernetică pentru IA ar trebui să fie specificate și ar trebui să beneficieze de sistemul de certificare din cadrul propunerii privind Cadrul european de certificare de securitate cibernetică 56 . În plus, în cazul întreprinderilor care acționează în domenii relevante legate de securitate (de exemplu, instituții financiare, producători de materiale radioactive etc.), utilizarea anumitor produse și procese IA este de interes public, prin urmare utilizarea lor poate deveni obligatorie.

Un cadru adecvat de siguranță și responsabilitate care să garanteze un nivel ridicat de siguranță și un mecanism reparatoriu eficace pentru persoanele prejudiciate este esențial pentru consolidarea încrederii în IA.

Mai mult, după punerea în aplicare a garanțiilor adecvate, a spațiile de testare în materie de reglementare și alte metode de experimentare și dezvoltare a politicilor pot juca un rol important pentru a încuraja inovarea bazată pe IA în domeniile în care legea oferă autorităților de reglementare o marjă de manevră suficientă. În 2019, se va pune accentul pe evaluarea adecvării cadrului de reglementare din Europa pentru scopurile tehnologiilor bazate pe IA, în general, și pentru conducerea conectată și automată, în special.

Acordurile pentru inovare 57 pot servi drept instrumente în limitele legislației existente pentru evaluarea barierelor de reglementare legate de dezvoltarea și implementarea IA. Acordurile pentru inovare sunt acorduri de cooperare voluntară între UE, inovatori și autoritățile naționale, regionale și locale. Obiectivul unui acord pentru inovare este de a înțelege în profunzime modul în care funcționează o normă sau o reglementare a UE în practică. În cazul în care se constată că norma sau reglementarea constituie un obstacol în calea inovațiilor, acordul va evidenția acest lucru și va contribui la posibilele acțiuni ulterioare.

Alte elemente importante pentru crearea unei piețe interne europene integrate pentru produsele, serviciile și aplicațiile îmbunătățite cu IA sunt, de exemplu, protecția datelor și confidențialitatea 58 , protecția consumatorilor și respectarea dreptului concurenței de la stadiul conceperii. În plus, pentru dezvoltarea și adoptarea IA, în special în domeniile cu o miză societală și politică ridicată, trebuie avute în vedere aspecte importante precum echitatea, transparența și responsabilitatea procesului de luare a deciziilor pe bază de algoritmi și ale modelelor de guvernanță aferente 59 și impactul IA asupra comportamentului uman 60 .

Ca ultim punct, ar trebui explorate și aspecte legate de proprietatea intelectuală pentru a se asigura abordarea adecvată de către cadrul de reglementare conex a unei serii de provocări specifice IA și, astfel, posibilitatea de promovare a dezvoltării sale eficace.

G.IA pentru sectorul public

Aplicațiile IA pot contribui la îmbunătățirea serviciilor publice într-o varietate de moduri, de exemplu, permițând capacități analitice mai inteligente și o mai bună înțelegere a proceselor în timp real (de exemplu, demografice, economice, de mediu și climatice) în economie, societate și mediu, inclusiv detectarea activităților infracționale precum frauda fiscală și spălarea banilor.

Soluțiile bazate pe IA pot oferi bucle de feedback mai scurte și mai bogate pentru toate nivelurile de guvernare, oferind o oportunitate de a accelera și de a îmbunătăți eficiența și eficacitatea furnizării serviciilor. Acestea au potențialul:

·de a crește calitatea și coerența serviciilor furnizate,

·de a îmbunătăți proiectarea și punerea în aplicare a măsurilor de politică,

·de a permite intervenții mai eficiente și mai bine direcționate,

·de a spori eficiența și eficacitatea achizițiilor publice și

·de a consolida securitatea, gestionarea identității, de a îmbunătăți serviciile de sănătate și de ocupare a forței de muncă.

Pentru beneficiarii de sprijin public, luarea de decizi cu ajutorul IA poate simplifica relația dintre autorități și beneficiari prin integrarea unui interes public mai larg sau a unor considerente de reglementare în procesul zilnic de luare a deciziilor (prin comunicarea vizată, stimulente comportamentale etc.).

IA poate îmbunătăți interacțiunea dintre cetățean și guvern prin intermediul sistemelor de conversație (inclusiv asistenți digitali și chatbot-uri guvernamentale), al serviciilor multilingve și al traducerii automate. De asemenea, se fac eforturi pentru a aplica IA în sectorul social și de sănătate, pentru a sprijini luarea deciziilor de către medici sau pentru a sprijini recunoașterea precoce a marginalizării tinerilor 63 .

După cum s-a menționat mai sus, se propun măsuri concrete pentru a deschide datele din sectorul public pentru a fi utilizate de către aplicațiile IA în domenii de interes public, precum imagistica medicală sau genomica.

Statele membre sunt încurajate să se implice într-un proces de învățare reciprocă cu alte state membre, în special în ceea ce privește spațiile de testare în materie de reglementare și modalitățile de testare.

H.Cooperarea internațională

Având în vedere că IA este discutată în prezent în întreaga lume și în multe foruri internaționale, precum ONU, OCDE, G7 sau G20 67 , dimensiunea internațională este extrem de importantă. Dezvoltarea IA va beneficia de cooperarea internațională, în special în rândul țărilor avansate, cu potențial de cercetare și inovare și care investesc în IA. Dezvoltarea în comun a unor standarde internaționale va facilita implementarea și acceptarea IA. Uniunea va promova orientările de etică IA la nivel internațional, va deschide un dialog și va iniția o cooperare cu toate țările din afara UE și cu părțile interesate din țări terțe care doresc să împărtășească aceleași valori.

Pentru ca aceste eforturi să fie soldate cu succes, statele membre și Uniunea ar trebui însă să încerce să armonizeze eforturile de concertare bilaterale legate de IA între statele membre care acționează pe cont propriu și țările terțe și să își unească eforturile pentru o dezvoltare responsabilă a IA la nivel mondial. Uniunea trebuie să vorbească cu o singură voce față de țările terțe și de întreaga lume pe această temă. În sinergie cu activitățile statelor membre, UE ar trebui, de asemenea, să caute alianțe cu părțile interesate – companii de tehnologie, mediul academic și alți actori – pentru a se angaja într-o alianță plurilaterală la nivel mondial pentru o inteligență artificială responsabilă.

Mai mult, Uniunea va organiza o întâlnire ministerială internațională privind IA în prima jumătate a anului 2019, cu scopul de a ajunge la un consens global asupra implicațiilor etice ale IA. În plus, UE își folosește instrumentul de politică externă pentru a dialoga cu partenerii internaționali în ceea ce privește chestiunile de reglementare și de etică. Unele state membre propun un proces interguvernamental similar grupului pentru schimbările climatice. În ceea ce privește dimensiunea securității internaționale, politica privind IA se va baza pe activitatea Înaltului Reprezentant în cadrul Grupului Global Tech și în cadrul Organizației Națiunilor Unite și al altor foruri multilaterale.

În cele din urmă, Uniunea își va aduce contribuția prin experiența și mijloacele financiare dedicate pentru a ancora IA mai ferm în cadrul politicii de dezvoltare. Inteligența artificială este destinată să contribuie în mod util la soluționarea provocărilor mondiale, precum și la politica de dezvoltare. Agricultura de precizie pe bază de IA, de exemplu, promite să reducă consumul de pesticide, de îngrășăminte și de apă, devenind astfel tehnologia ideală pentru a ajuta populația în creștere din zonele în curs de dezvoltare ale lumii. IA poate fi, de asemenea, utilizată pentru a modela fenomenele meteorologice, climatice și alte fenomene naturale, astfel încât populațiile locale să poată fi, de exemplu, avertizate în caz de condiții meteorologice extreme sau dezastre iminente și să se adapteze în prealabil. IA și tehnologiile digitale pot sprijini soluțiile de înaltă tehnologie abordabile ca preț, inclusiv pentru persoanele aflate într-o situație precară, respectând în același timp aspectele în materie de etică și de confidențialitate.

Linkuri:

Comunicarea Comisiei „Inteligența artificială pentru Europa”

https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/communication-artificial-intelligence-europe  

Declarația de cooperare privind inteligența artificială

https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/eu-member-states-sign-cooperate-artificial-intelligence )

Alianța pentru IA

https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/european-ai-alliance  

(1)

     Grupul de strategie la nivel înalt privind tehnologiile industriale a recomandat includerea IA ca fiind una dintre tehnologiile generice esențiale datorită potențialului său transversal, crucial pentru industria europeană.

https://publications.europa.eu/ro/publication-detail/-/publication/28e1c485-476a-11e8-be1d-01aa75ed71a1

(2)

     COM(2018) 237

(3)

     Astfel cum se precizează în comunicarea sus-menționată din 25 aprilie 2018, inteligența artificială se referă la sistemele care afișează un comportament inteligent prin analizarea mediului lor înconjurător și care iau măsuri – cu un anumit grad de autonomie – pentru a atinge obiective specifice. Sistemele bazate pe IA se pot baza exclusiv pe software, acționând în lumea virtuală (de exemplu, asistenți vocali, software de analiză a imaginii, motoare de căutare, sisteme de recunoaștere vocală și facială) sau IA poate fi încorporată în dispozitive hardware (de exemplu, roboți avansați, vehicule autonome, drone sau aplicații pentru internetul obiectelor). Utilizăm IA zilnic, de exemplu pentru a traduce din diverse limbi, pentru a genera subtitrări în materiale video sau pentru a bloca mesajele electronice nesolicitate (spam). Multe dintre tehnologiile IA au nevoie de date pentru a-și îmbunătăți performanțele. Odată ce se obțin performanțe bune, acestea pot ajuta la îmbunătățirea și automatizarea procesului de luare a deciziilor din același domeniu. De exemplu, un sistem cu IA va fi instruit și apoi folosit pentru a detecta atacurile cibernetice pe baza datelor din rețeaua sau sistemul în cauză.

(4)

      https://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-releases/2018/06/29/20180628-euco-conclusions-final/

(5)

     În cadrul Zilei digitale 2018, care a avut loc la 10 aprilie la Bruxelles, s-a căutat obținerea unui angajament comun al statelor membre în legătură cu viitorul digital al Europei. Semnarea declarației IA are loc printr-un proces voluntar și participativ.

(6)

     A se vedea Nota președinției  11972 /18 din 14 septembrie 2018.

(7)

     Toate cifrele bugetare legate de contribuțiile UE preconizate începând cu anul 2020 fac obiectul adoptării, de către autoritățile competente, a temeiului juridic subiacent, a programelor de lucru și a bugetelor anuale.

(8)

     Toate aceste acțiuni trebuie să respecte normele UE privind dreptul concurenței și ajutoarele de stat.

(9)

     Comunicarea privind mobilitatea conectată și automatizată a recunoscut, de exemplu, beneficiile care decurg din progresele înregistrate în domeniul IA, care vor servi la deschiderea de noi domenii de dezvoltare a afacerilor și vor pregăti terenul pentru noi servicii de mobilitate care să facă transportul mai sigur, mai accesibil și mai durabil.

(10)

     COM(2018) 630

(11)

     De exemplu, sistemul global de navigație prin satelit Galileo deținut de UE.

(12)

      https://europa.eu/european-union/about-eu/agencies/ecsel_ro

(13)

      https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/blogposts/eurohpc-joint-undertaking-looking-ahead-2019-2020-and-beyond

(14)

     Duch-Brown et al (2017), „The economics of ownership, access and trade in digital data”, documentul de lucru al Centrului Comun de Cercetare în domeniul economiei digitale 2017-01. https://ec.europa.eu/jrc/en/publication/eur-scientific-and-technical-research-reports/economics-ownership-access-and-trade-digital-data

(15)

https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/appointment-members-high-level- expert-group-impact-digital-transformation-eu-labour-markets

(16)

     COM(2018) 435 și COM(2018) 436

(17)

     COM(2018) 434

(18)

     Cinci regiuni au priorități legate de IA în strategiile lor de specializare inteligentă, iar IA poate juca un rol în contextul tranziției industriale digitale a strategiilor naționale sau regionale de specializare inteligentă în perspectiva programelor FEDR post-2020:Saxonia Inferioară [DE], Pohjois-Savo [FI], Łódzkie [PL], Nord-Vest [RO] și Nord-Est [RO].A se vedea: http://s3platform.jrc.ec.europa.eu/map .Există și alte regiuni din Europa, de exemplu în Belgia, care au strategii privind IA.

(19)

     „AI Watch”, dezvoltat de Centrul Comun de Cercetare, va contribui la monitorizarea dezvoltării legate de IA și va oferi o serie de analize necesare pentru a sprijini punerea în aplicare a inițiativei europene privind IA. Printre altele, acesta va dezvolta indici IA care să abordeze toate dimensiunile relevante pentru elaborarea politicilor. Aceste informații vor fi disponibile pe portalul AI Watch https://ec.europa.eu/knowledge4policy/ai-watch_en

(20)

     În domeniul incluziunii sociale și ocupării forței de muncă, al guvernării electronice, al e-sănătății, al tehnologiilor generice esențiale, al competențelor, al tranziției industriale/specializării inteligente etc.

(21)

     Statele membre și regiunile sunt încurajate să analizeze dimensiunile digitale – inclusiv în privința IA – în procesul de revizuire a strategiilor de specializare inteligentă în perspectiva viitoarelor investiții din Fondul european pentru dezvoltare regională.

(22)

     Reprezentanții nominalizați de Grupul statelor membre privind digitalizarea industriei europene și IA.

(23)

     Bazându-se pe grupurile existente și respectând guvernanța specifică a diferitelor instrumente ale UE implicate.

(24)

     EUCO 9/18- 28 iunie 2018.

(25)

     De exemplu, Consiliul European pentru Cercetare a finanțat peste 150 de proiecte IA de vârf ale unor cercetători europeni eminenți în domenii precum învățarea profundă, rețelele neuronale, predicția, traducerea automată, prelucrarea limbajului natural, vederea artificială, robotica, agenții artificiali și imagistica medicală, precum și guvernanța și standardele.

(26)

     Acest lucru ar permite întreprinderilor să își consolideze capacitatea de asigurare a securității. Comisia va discuta cu comitetul pentru programul privind societățile sigure includerea acțiunilor relevante în programul de lucru „Orizont 2020” pentru anul 2020.

(27)

     Un centru de Excelență IA este un centru de cercetare cu experiență solidă în IA. Scopul principal al acestor centre este de a impulsiona progresele în anumite domenii ale științei și tehnologiei.

(28)

     O facilitate de testare și experimentare de referință este o infrastructură tehnologică care deține cunoștințe și experiență specifică în domeniul testării unei tehnologii mature într-un anumit sector, în condiții reale sau apropiate de realitate (spital inteligent, camere curate, oraș inteligent, fermă experimentală, coridor pentru conducere conectată și automată etc.).

(29)

      https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/new-5g-cross-border-corridors-connected-and-automated-mobility-baltics-will-allow-testing

(30)

     Întreprinderea comună ECSEL este un model tripartit de co-investiție a Comisiei, a statelor membre și a industriei pentru a sprijini cercetarea și inovarea, inclusiv demonstrațiile pe scară largă și programele-pilot din domeniul microelectronicii, al integrării sistemelor mici și al software-ului încorporat, cu accent special pe proiectele de integrare.

(31)

     Nomenclatorul unităților teritoriale de statistică; NUTS 2 sunt definite ca regiuni de bază pentru aplicarea politicilor regionale.

(32)

     Există un deficit de peste 80 000 de profesioniști pentru tratarea și gestionarea datelor (1 pentru 20 de oameni de știință) http://www.pocbigdata.eu/monitorICTonlinevacancies/general_info/

(33)

    „În 2018, aproximativ două treimi din statele membre ale UE au mai puțin de 10 programe de masterat care se concentrează puternic pe IA. Deși modulele IA devin relativ mai comune în diferite domenii educaționale, doar o treime din statele mem bre ale UE au mai mult de 20 de programe de masterat care să includă cel puțin un modul IA”. López-Cobo et al. (2018), „Academic offer and demand for advanced profiles in the EU” (Oferta academică și cererea de profiluri avansate în UE). Inteligența artifi cială, calculul de înaltă performanță și securitatea cibernetică. Raport științific al Centrului comun de cercetare.

(34)

    https://jointventure.org/images/stories/pdf/index2018.pdf

(35)

     COM(2018) 22

(36)

      https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/digital-opportunity-traineeships-boosting-digital-skills-job

(37)

      http://ec.europa.eu/social/BlobServlet?docId=16962&langId=en

(38)

     COM(2018) 270

(39)

      https://ec.europa.eu/research/mariecurieactions/

(40)

     Directiva 2007/2/CE

(41)

     Cetl V., Tomas R., Kotsev A., de Lima V.N., Smith R.S., Jobst M. (2019) „Establishing Common Ground Through INSPIRE: The Legally-Driven European Spatial Data Infrastructure”. În: Döllner J., Jobst M., Schmitz P. (editori) „Service-Oriented Mapping. Lecture Notes in Geoinformation and Cartography”. Springer, Cham.

(42)

      https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/business-business-trading-practices  

(43)

      https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/ALL/?uri=COM:2018:0232:FIN

(44)

     A se vedea practicile Cloudului european pentru știința deschisă (EOSC). Acesta va promova cele mai bune practici în materie de ușurință a găsirii și accesibilitate globală a datelor (date FAIR), https://ec.europa.eu/research/openscience/index.cfm?pg=open-science-cloud

(45)

      https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/european-legislation-reuse-public-sector-information

(46)

Interfețele API facilitează schimbul de date și utiliz area datelor guvernamentale între statele membre prin dezvoltarea unor abordări comune care ar trebui promovate prin experimente și cercetări aplicate privind API. Centrul comun de cercetare a inițiat în 2018 un studiu în acest sens (APIs4DGov) .Scopul său este de a fi un instrument participativ , de a beneficia de activitatea desfășurată în administrațiile publice europene la toate nivelurile și de a contribui la punerea în aplicare a Cadrului european de interoperabilitate și a abordării pe bază de module constitutive adoptat în cadrul programului CEF pentru telecomunicații. https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/new-study-digital-government-apis-apis4dgov-project  

(47)

     În domeniul sănătății, un astfel de schimb de date este, de exemplu, vital pentru investițiile comune în inovare pregătite în cadrul platformei tematice de specializare inteligentă „Inteligența artificială și interfața om-mașină. Cu participarea Emilia-Romagna (IT), Provinciei Autonome Trento (IT), Baden-Württemberg (DE), Navarra (ES), Brabantul de Nord (NL) și Örebro Län (SE).A se vedea: http://s3platform.jrc.ec.europa.eu/artificial-intelligence  

(48)

      https://www.europeandataportal.eu/en/homepage

(49)

      https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/eu-countries-will-cooperate-linking-genomic-databases-across-borders

(50)

     Comisia a instituit deja cu statele membre un acord-cadru de parteneriat pentru a cofinanța utilizarea și integrarea datelor spațiale din programele Copernicus și Galileo, în combinație cu datele disponibile provenite de la statele membre și din alte surse.

(51)

     ICT-13-2018-2019 din programul de lucru Orizont 2020 în perioada 2018-2020 Tehnologii ale informației și comunicațiilor  

(52)

      https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/ALL/?uri=COM:2018:0232:FIN

(53)

      https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?qid=1539766272141&uri=CELEX%3A52018SC0125  

(54)

      https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/high-level-expert-group-artificial-intelligence .Această lucrare se bazează pe activitatea Grupului european pentru etică în domeniul științei și al noilor tehnologii. http://ec.europa.eu/research/ege/pdf/ege_ai_statement_2018.pdf

(55)

      https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/european-ai-alliance

(56)

      https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/eu-cybersecurity-certification-framework

(57)

      https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/law-and-regulations/identifying-barriers-innovation_en

(58)

     Pe baza cadrului de reglementare existent, precum Regulamentul general privind protecția datelor, care a intrat în vigoare în mai 2018.

(59)

     Abordările de reglementare din Regulamentul general privind protecția datelor , Directiva privind piețele instrumentelor financiare , propunerea de regulament privind promovarea echității și transparenței pentru utilizatorii comerciali de servicii de intermediere online ,propunerea de Recomandarea Comisiei privind măsurile de combatere eficace a conținutului ilegal online creează cu toatele un precedent și modele de transparență semnificativă și de evaluare și gestionare a riscurilor. Comisia examinează în continuare (cu susținerea proiectului-pilot AlgoAware al Parlamentului European) domeniile de îngrijorare și oportunitățile în procesul de luare a deciziilor pe bază de algoritmi în mediul platformelor online, în legătură cu care diferite abordări privind transparența, echitatea și responsabilitatea semnificative pot spori încrederea. Analiza evaluează cu atenție echilibrul stabilit de cadrul de reglementare în vigoare și de punerea în aplicare a normelor recente, precum și evoluțiile tehnice, de piață și societale, și explorează instrumentele de politică și de reglementare.

(60)

     Proiectul HUMAINT al Centrului Comun de Cercetare vizează înțelegerea impactului IA asupra comportamentului uman, cu accent pe capacitățile cognitive și socio-emoționale și pe luarea deciziilor ( https://ec.europa.eu/jrc/communities/community/humaint ).

(61)

     În timp ce spațiul de testare în materie de reglementare este un instrument puternic și uneori necesar, în alte circumstanțe inovarea poate fi susținută cu abordări mai blânde, precum centrele de inovare și laboratoarele de politici, care oferă consultanță și participă cu grade diferite de implicare.

(62)

     În domenii selectate în care legislația oferă autorităților de reglementare o marjă de manevră suficientă.

(63)

https://www.sitra.fi/en/news/artificial-intelligence-based-systems-help-achieve-better-services-cost-savings-social-health-sector/  

(64)

     Comisia Europeană conduce discuțiile și ia măsuri în cadrul planului de acțiune AI@EC pentru a sprijini implementarea soluțiilor IA în sistemele transeuropene care sprijină principalele domenii de politică ale UE, în cooperare cu statele membre.

(65)

     Un al doilea exemplu este activitatea prevăzută în cadrul AI Watch de a dezvolta o metodologie pentru identificarea riscurilor și a oportunităților, a stimulentelor și a barierelor în calea utilizării IA în furnizarea serviciilor publice. AI Watch va oferi o imagine de ansamblu privind utilizarea și valoarea adăugată a instrumentelor IA care sprijină furnizarea serviciilor publice prin examinarea celor mai relevante exemple în serviciile publice prioritare. Pe baza rezultatelor analizei, se vor elabora recomandări privind acțiunile ulterioare pentru dezvoltarea în continuare a sistemelor și soluțiilor bazate pe IA la nivelul administrațiilor. Un alt exemplu este reprezentat de inițiativele de coinovare între Comisia Europeană și statele membre privind implementarea soluțiilor bazate pe IA pentru servicii publice inteligente.

(66)

     De exemplu, soluțiile bazate pe instrumente de justiție predictivă și aplicațiile de tehnologie juridică LegalTech.

(67)

     ISO/IEC JTC1/SC 42