Regulamentul de procedură al Curții de Justiție a Uniunii Europene

ASPECTE-CHEIE

Curtea de Justiție este una dintre cele 2 instanțe judiciare care formează Curtea de Justiție a Uniunii Europene, instituția judiciară a Uniunii Europene și a Comunității Europene a Energiei Atomice. Cealaltă instanță este Tribunalul. Misiunea lor este de a asigura respectarea legii în interpretarea și aplicarea tratatelor, îndeosebi prin controlarea legalității actelor UE.

Organizarea Tribunalului

Curtea este organizată după cum urmează:

• Compunerea. Aceasta este alcătuită din 27 de judecători și 11 avocați generali, numiți pentru un mandat de 6 ani. Atribuțiile avocaților generali sunt de a asista Curtea și de a prezenta opinii juridice. Judecătorii aleg președintele și vicepreședintele Curții pentru o perioadă de 3 ani. Atribuțiile președintelui sunt de a reprezenta Curtea și de a conduce lucrările acesteia, fiind asistat de către vicepreședinte.
• Componența camerelor și desemnarea judecătorilor-raportori. Curtea constituie în cadrul ei camere de 5 judecători, cu un președinte ales pentru o perioadă de 3 ani, precum și camere de 3 judecători, cu un președinte ales pentru o perioadă de 1 an. Pentru judecarea unei cauze, președintele Curții desemnează un judecător raportor, iar primul avocat general desemnează un avocat general. Dacă este necesar, Curtea poate numi și raportori adjuncți.
• Rolul grefierului. Curtea numește un grefier pentru o perioadă de 6 ani. Atribuțiile acestuia sunt de a primi, transmite și a păstra toate înscrisurile, fiind responsabil cu arhivele. De asemenea, grefierul asistă membrii Curții și se îngrijește de publicațiile acesteia. În fine, grefierul conduce serviciile instituției sub autoritatea președintelui Curții.
• Funcționarea Curții. Cauzele sunt trimise Plenului, Marii Camere sau unei camere de 5 sau 3 judecători. Numărul judecătorilor care tratează o cauză depinde de importanța și de complexitatea acesteia. Cele mai multe cauze sunt tratate de către 5 judecători, fiind foarte rare situațiile în care Plenul audiază o cauză. Mai multe cauze pot fi judecate împreună de același complet de judecată. Deliberările Curții trebuie să rămână secrete.
• Regimul lingvistic. Fiecărei cauze îi este atribuită o limbă de procedură. În cazul acțiunilor directe, reclamantul are posibilitatea de a alege o limbă de procedură dintre cele 24 de limbi oficiale ale UE. În cazul procedurilor preliminare, limba de procedură este cea a instanței naționale de trimitere.

Caracteristicile procedurii

Procedura în fața Curții cuprinde, în principiu, următoarele faze:

• Faza scrisă. Această fază include un schimb de memorii între părți. Memoriile trebuie să aibă un conținut bine determinat. După încheierea acestei proceduri, judecătorul raportor prezintă reuniunii generale a Curții un raport preliminar.
• Activitățile de cercetare judecătorească. Curtea poate stabili o serie de activități de cercetare judecătorească, cum ar fi înfățișarea personală a părților, solicitarea de informații și de prezentare de înscrisuri, proba testimonială, expertiza sau cercetarea la fața locului.
• Dezbateri orale. Audierea poate avea loc dacă este necesară. Aceasta este deschisă și condusă de către președinte. Audierea se poate desfășura și în ședință secretă (in camera).
• Concluziile avocatului general. În aproximativ jumătate din totalul cazurilor, avocatul general își prezintă concluziile. În cazul în care cauza nu ridică aspecte legislative noi, Curtea poate decide că nu este necesară prezentarea concluziilor.
• Decizia finală. Curtea se pronunță prin hotărâri sau ordonanțe. Numai hotărârea se pronunță în ședință publică. Hotărârile și ordonanțele conțin diverse informații, precum expunerea sumară a faptelor sau motivele. O copie este apoi distribuită fiecărei părți. Hotărârile și ordonanțele sunt disponibile pe site-ul Curții.

Trimiterile preliminare

Instanțele naționale pot iniția o procedură de trimitere preliminară în fața Curții, pentru a adresa întrebări legate de validitatea sau interpretarea dreptului UE. În cadrul unei proceduri de trimitere preliminară, se pot prezenta observații îndeosebi de către:

• părțile la litigiu;
• statele membre ale UE;
• Comisia Europeană;
• instituția care a adoptat actul a cărui validitate este contestată.

Modificările din 2024 ale Regulamentului de procedură au drept scop ușurarea volumului de muncă al Curții. Acestea țin seama de transferul către Tribunal, începând cu 1 octombrie 2024, al competenței de a pronunța hotărâri preliminare în următoarele 6 domenii:

• sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată;
• accize;
• Codul vamal;
• clasificarea tarifară a mărfurilor în conformitate cu Nomenclatura combinată;
• compensații și asistență pentru pasagerii ale căror servicii de transport sunt întârziate sau anulate sau cărora li se refuză îmbarcarea;
• sistemul de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră.

Normele revizuite includ dispoziții privind prelucrarea inițială a cererilor de decizie preliminară. Acestea vor continua să fie înaintate Curții de Justiție pentru ca aceasta să poată decide dacă cererea trebuie transmisă Tribunalului. Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Banca Centrală Europeană sunt notificate cu privire la toate cererile de pronunțare a unei hotărâri preliminare, pentru a le permite să evalueze dacă au un interes deosebit în cauză și să decidă dacă doresc să își exercite dreptul de a prezenta memorii sau observații scrise.

De asemenea, Curtea și-a modificat instrucțiunile practice pentru părți, care informează agenții și avocații cu privire la modificările referitoare, de exemplu, la protecția datelor cu caracter personal (de exemplu, prin anonimizare sau omisiune) sau la soluționarea căilor de atac.

Recursurile împotriva deciziilor Tribunalului

Se poate formula un recurs împotriva deciziilor Tribunalului. În acest caz, trebuie depusă o cerere la grefier, care să conțină, printre altele, motivele și argumentele de drept justificative. Cererea trebuie să solicite anularea, în tot sau în parte, a deciziei.

Regulamentul conține, de asemenea, dispoziții specifice referitoare la celelalte proceduri în fața Curții:

• acțiunile directe;
• avizele; și
• o serie de alte proceduri speciale.

Normele introduse în 2024 acoperă, de asemenea, aspecte precum:

• extinderea unui mecanism de filtrare a recursurilor, prin care cauzele care au fost examinate de 2 ori (de o cameră de recurs independentă și de Tribunal) vor ajunge în fața Curții de Justiție numai dacă ridică o problemă semnificativă în ceea ce privește unitatea, coerența sau dezvoltarea dreptului UE;
• publicarea online a observațiilor scrise prezentate de persoanele interesate în cauzele preliminare, cu excepția cazului în care aceste persoane se opun;
• posibilitatea de a participa la o audiere a pledoariilor prin videoconferință;
• difuzarea audierilor; și
• transmiterea actelor de procedură prin mijloace electronice.