This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Tratatele UE sunt acorduri obligatorii între țările membre UE. Acestea stabilesc obiectivele UE, regulile instituțiilor UE, modul în care sunt luate deciziile și relațiile dintre UE și țările membre.
Crearea Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului (CECO) a reprezentat punctul de plecare al unei perioade de peste 50 de ani de tratate europene.
Tratatele principale sunt:
Aceste tratate au fost modificate prin:
Ca urmare a dificultăților întâmpinate de unele țări ale UE în ceea ce privește ratificarea Tratatului constituțional european semnat în 2004, liderii europeni au convenit, în 2007, să convoace o conferință interguvernamentală pentru a finaliza și a adopta nu o constituție, ci un „tratat de reformă” pentru UE.
Tratatul de la Lisabona, semnat la , a fost ratificat de toate țările UE și a intrat în vigoare la . Acesta a introdus modificări ale tratatelor existente, iar Tratatul CE a devenit Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).
Tratatele fondatoare au fost, de asemenea, modificate în momentul aderării unor noi țări, în 1973 (Danemarca, Irlanda și Regatul Unit1), în 1981 (Grecia), în 1986 (Spania și Portugalia), în 1995 (Austria, Finlanda și Suedia), în 2004 (Cehia, Estonia, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Polonia, Slovenia și Slovacia), în 2007 (Bulgaria și România) și în 2013 (Croația).
(1) Regatul Unit se retrage din Uniunea Europeană și, începând cu , are statut de țară terță (țară din afara UE).