This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Aceasta îmbunătățește și simplifică procedurile judiciare pentru a accelera returnarea dintr-o altă țară a Uniunii Europene (UE) a persoanelor care au comis o infracțiune gravă.
Mandatul european de arestare (MEA) înlocuiește sistemul de extrădare. În temeiul acestuia, fiecare autoritate judiciară națională are obligația de a recunoaște și a acționa, cu un minimum de formalități și într-un anumit termen, în urma solicitărilor formulate de autoritatea judiciară a unei alte țări a UE. Mandatul impune predarea unei persoane:
Mandatul se aplică în următoarele cazuri:
Țările UE trebuie să ia în considerare următoarele (lista nu este exhaustivă):
În momentul în care este arestată o persoană, aceasta trebuie să fie informată cu privire la conținutul mandatului de arestare.
Acestea includ:
Comisia Europeană a adoptat un prim raport privind MEA în 2011. Comisia Europeană a constatat că, deși mandatul european de arestare a reușit într-o foarte mare măsură să ajute statele țările UE în combaterea criminalității, s-ar mai putea îmbunătăți câteva domenii, inclusiv:
Comisia a adoptat al patrulea raport privind punerea în aplicare a MEA în iulie 2020.
Decizia se aplică de la și țările UE au trebuit să ia măsurile necesare pentru a respecta această Decizie-cadru până la .
Pentru informații suplimentare, consultați:
Decizia-cadru 2002/584/JAI a Consiliului din privind mandatul european de arestare și procedurile de predare între statele membre – Declarații formulate de anumite state membre privind adoptarea deciziei-cadru (JO L 190, , pp. 1-20)
Modificările succesive aduse Deciziei-cadru 2002/584/JAI au fost integrate în textul de bază. Această versiune consolidată are doar un caracter informativ.
data ultimei actualizări