Sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize

ASPECTE-CHEIE

Instrumentul de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize vizează:

• să asigure managementul integrat solid și eficace al frontierelor externe ale Europei;
• să contribuie la un nivel ridicat de securitate internă;
• să garanteze libera circulație a persoanelor pe teritoriul UE;
• să respecte legislația UE și obligațiile internaționale.

Se impune susținerea a 2 obiective specifice – anexa II stabilește măsurile ce trebuie aplicate:

• poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european (a se vedea sinteza), ca responsabilitate comună a Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă și a autorităților naționale, în scopul facilitării trecerii legale a frontierei, al prevenirii și al depistării imigrației ilegale și a criminalității transfrontaliere, precum și al gestionării eficace a fluxurilor de migrație (anexa III cuprinde sfera cheltuielilor care pot fi finanțate);
• politica comună a vizelor și o abordare armonizată cu privire la eliberarea vizelor pentru a facilita călătoriile în scopuri legitime și pentru a contribui la prevenirea riscurilor în materie de migrație și a riscurilor pentru securitate.

Activitățile Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize:

• se axează în principal pe domenii precum infrastructura transfrontalieră, echipamentele operaționale, formarea, trimiterea de ofițeri de legătură în materie de imigrație, studiile pilot și schimbul de bune practici (anexa III le stabilește în detaliu);
• pot fi extinse de Comisia Europeană pentru a aborda situațiile noi sau neprevăzute;
• completează măsurile la nivel național, regional și local și aduc beneficii UE.

Comisia, statele membre ale UE și Serviciul European de Acțiune Externă, atunci când lucrează cu țări din afara UE, trebuie:

• să asigure faptul că activitățile sunt coerente cu politica externă și internă a UE;
• se axează pe măsuri care nu sunt orientate spre dezvoltare.

Bugetul pe 7 ani se ridică la un total de 5 241 de miliarde de euro, plus o sumă suplimentară de 1 141 de miliarde de euro. Acesta este folosit după cum urmează:

• 3 668 de miliarde de euro sunt alocate programelor naționale, din care 200 568 000 de euro sunt alocate unui regim special de tranzit pentru Lituania;
• 1 573 de miliarde de euro sunt alocate acțiunilor specifice, acțiunilor UE și asistenței de urgență (cunoscută drept „facilitatea tematică”), în principal pentru sprijinirea politicilor interne ale UE;
• un mic procentaj (până la 0,52 %) este alocat asistenței tehnice, la discreția Comisiei;
• un minim de 10 % din programele naționale trebuie să fie alocat politicii vizelor.

Anexa I stabilește modul în care bugetul, care permite anumite prefinanțări, este distribuit între programele naționale;

• fiecare stat membru primește o sumă fixă de bază de 8 milioane de euro, cu excepția Ciprului, Maltei și Greciei (28 de milioane de euro fiecare);
• suma rămasă este împărțită între
  • frontierele terestre externe (30 %);
  • frontierele maritime externe (35 %);
  • aeroporturi (20 %);
  • oficiile consulare (15 %);
• contribuția UE este, în mod normal, limitată la 75 % din costul total al unui proiect. Acest procent poate fi majorat la 90 % în anumite cazuri (stabilite în anexa IV), precum achiziționarea de echipamente operaționale pentru Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă și chiar până la 100 % pentru câteva acțiuni menționate la articolul 12, precum asistența de urgență.

Statele membre:

• asigură faptul că prioritățile programelor lor sunt coerente cu politicile UE în materie de gestionare a frontierelor și de acordare a vizelor, legislația UE și obligațiile internaționale;
• consultă Comisia înainte de a folosi Instrumentul de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize pentru un proiect cu sau într-o țară din afara UE;
• pot folosi până la 33 % din finanțarea care le este alocată pentru autorități publice care îndeplinesc diverse sarcini și servicii în interesul UE (sprijin operațional);
• transmit Comisiei rapoarte anuale privind performanța, de la 15 februarie 2023 până la 15 februarie 2031.

Următoarele entități juridice sunt eligibile pentru finanțare UE:

• cele stabilite într-un stat membru, o țară sau un teritoriu de peste mări, sau într-o țară din afara UE care figurează în programul de lucru;
• cele înființate în temeiul dreptului UE, sau orice organizație internațională relevantă.

Obligațiile privind informarea, comunicarea și publicitatea impun:

• destinatarilor finanțării din partea UE să recunoască originea finanțării și să asigure vizibilitatea acesteia;
• Comisiei:
  • să desfășoare activități de informare și de comunicare;
  • să publice programele de lucru ale facilității tematice.

Comisia:

• cooperează cu parteneri publici și privați, inclusiv organizații ale societății civile și neguvernamentale, atunci când folosește facilitatea tematică pentru a oferi finanțare directă prin granturi sau contracte publice;
• prezintă informații Parlamentului European și Consiliului cu privire la indicatorii principali de performanță privind frontierele și vizele (stabiliți în anexa V);
• întocmește o evaluare intermediară a regulamentului până la 31 decembrie 2024;
• pune la dispoziția publicului, în toate limbile oficiale ale UE, rezumate ale rapoartelor anuale privind performanța pe care le primește de la statele membre.