Actele criminale și sancțiunile aplicabile – traficul de droguri

 

SINTEZĂ PRIVIND:

Decizia-cadru 2004/757/JAI – norme minime cu privire la infracțiunile și sancțiunile de trafic de droguri

CARE ESTE ROLUL ACESTEI DECIZII?

Obiectivul său este de a combate traficul de droguri, astfel încât să se limiteze furnizarea și consumul de droguri (definite în secțiunea „Aspecte-cheie” de mai jos).

Aceasta stabilește normele minime care trebuie respectate și sancțiunile minime care trebuie aplicate de țările UE.

Directiva enumeră acte pasibile de sancțiuni referitoare la traficul de droguri și obligă țările UE să ia măsuri împotriva celor implicați în astfel de trafic.

Decizia-cadru a fost modificată prin Directiva (UE) 2017/2103 în vederea reducerii disponibilității noilor substanțe psihoactive* prin introducerea mijloacelor de a lua măsuri mai eficiente la nivelul UE. Amendamentul intră pe deplin în vigoare la 23 noiembrie 2018.

ASPECTE-CHEIE

Infracțiuni

Decizia-cadru impune fiecărei țări a UE să ia măsurile necesare pentru a sancționa toate actele intenționate legate de traficul de droguri și precursori*.

Decizia definește un „drog” drept substanță reglementată de Convenția unică ONU privind stupefiantele din 1961, astfel cum a fost modificată de Protocolul din 1972 sau de Convenția ONU privind substanțele psihotrope din 1971. Odată ce modificarea deciziei-cadru va intra în vigoare în noiembrie 2018, definiția drogurilor va include și oricare dintre substanțele enumerate în anexa la decizia modificată.

Actele legate de traficul de droguri includ producția, fabricarea, extracția, vânzarea, transportul, importul și exportul. De asemenea, se ține seama de posesia și cumpărarea în vederea implicării în activități legate de traficul de droguri, precum și de fabricarea, transportul și distribuția precursorilor. Instigarea la traficul de droguri, sprijinirea și complicitatea la astfel de activități și tentativa de trafic de droguri sunt, de asemenea, considerate infracțiuni.

Totuși, această decizie-cadru nu acoperă activitățile legate de traficul de droguri destinate consumului personal.

Includerea de noi substanțe psihoactive în definiția „drogurilor” (aplicabilă începând cu 23 noiembrie 2018).

Directiva (UE) 2017/2103 introduce o procedură pentru includerea de noil substanțe psihoactive în definiția „drogurilor”. Comisia Europeană are competența de a adopta acte delegate pentru a adăuga noi substanțe psihoactive în lista din anexă. Aceasta va înlocui practica actuală de programare a noilor substanțe psihoactive prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/2170 a Consiliului, în temeiul Deciziei 2005/387/JAI a Consiliului.

Atunci când se analizează dacă se adaugă o nouă substanță pe listă, Comisia trebuie să țină seama dacă:

• dimensiunea sau modelele utilizării sale, precum și disponibilitatea și potențialul de difuzare în cadrul UE sunt semnificative; și
• daunele aduse sănătății pe care consumul le poate provoca sunt de natură să pună în pericol viața din cauza:
  • toxicității sale acute sau cronice; și
  • răspunderea de a fi abuzat sau potențialul de a provoca dependență.

În plus, Comisia trebuie să evalueze dacă prejudiciul social cauzat de noua substanță psihoactivă persoanelor fizice și societății este grav și dacă activitățile criminale, inclusiv criminalitatea organizată, asociate noii substanțe psihoactive, sunt sistematice, implică profituri ilicite semnificative sau implică costuri economice semnificative.

Pentru a sprijini luarea deciziilor de către Comisie, Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie (OEDT) va pregăti un raport de evaluare a riscurilor care va aborda toate aceste elemente.

În paralel cu adoptarea Directivei (UE) 2017/2103, UE a adoptat Regulamentul (UE) 2017/2101, care modifică Regulamentul (CE) nr. 1920/2006 privind schimbul de informații și un sistem de avertizare rapidă și proceduri de evaluare a riscurilor pentru noile substanțe psihoactive. Regulamentul va intra pe deplin în vigoare la 23 noiembrie 2018.

Răspunderea persoanelor juridice

Țările UE trebuie să ia măsuri pentru a se asigura că persoanele juridice (de exemplu, întreprinderile) pot fi condamnate pentru săvârșirea infracțiunilor legate de traficul de droguri și precursori, precum și pentru a ajuta și a îndemna, a induce sau a încerca o astfel de activitate. Conceptul de persoane juridice, așa cum este utilizat aici, nu include statele și organismele publice în exercitarea prerogativelor lor sau organizațiile internaționale publice.

O organizație este responsabilă dacă infracțiunea este comisă de o persoană care are o poziție de conducere în cadrul acelei organizații. De asemenea, este responsabilă pentru deficiențe în supraveghere sau control. Cu toate acestea, răspunderea persoanelor juridice nu exclude acțiunea penală împotriva indivizilor (persoane fizice).

Sancțiuni

Țările UE trebuie să ia măsurile necesare pentru a se asigura că infracțiunile sunt supuse unor sancțiuni efective, proporționale și disuasive.

În cazul în care o infracțiune este săvârșită integral sau parțial pe teritoriul unei țări a UE, țara respectivă trebuie să ia măsuri, cu condiția ca infractorul să fie unul dintre cetățenii săi sau că infracțiunea a fost săvârșită în beneficiul unei persoane juridice stabilite pe teritoriul său.

Sancțiunile maxime pentru infracțiunile de trafic de droguri trebuie să fie de cel puțin unu până la trei ani de închisoare.

Cu toate acestea, penalitățile maxime trebuie să fie majorate la cel puțin cinci până la zece ani de închisoare în cazurile în care infracțiunea:

• implică cantități mari de droguri;
• implică drogurile cele mai dăunătoare pentru sănătate;
• este săvârșită în cadrul unei organizații criminale.

Țările UE trebuie, de asemenea, să ia măsurile necesare pentru a confisca substanțele care fac obiectul unor infracțiuni.

Cu toate acestea, sancțiunile pot fi reduse dacă infractorul renunță la activitățile sale ilegale și furnizează informații autorităților administrative sau judiciare care vor ajuta la identificarea altor infractori.

Sancțiunile pentru persoanele juridice trebuie să includă amenzi pentru infracțiuni penale sau fără caracter penal. Pot fi impuse și alte sancțiuni, inclusiv plasarea unității sub supraveghere judiciară sau închiderea acesteia temporar sau permanent.

DE CÂND SE APLICĂ DECIZIA?

Decizia se aplică de la 12 noiembrie 2004.

CONTEXT

Pentru informații suplimentare, consultați:

• Răspunsul UE în problema drogurilor (Comisia Europeană).

TERMENI-CHEIE

DOCUMENTUL PRINCIPAL

Decizia-cadru 2004/757/JAI a Consiliului din 25 octombrie 2004 de stabilire a dispozițiilor minime privind elementele constitutive ale infracțiunilor și sancțiunile aplicabile în domeniul traficului ilicit de droguri (JO L 335, 11.11.2004, pp. 8-11)

Modificările succesive aduse Deciziei-cadru 2004/757/JAI au fost integrate în textul de bază. Această versiune consolidată are doar un caracter informativ.

DOCUMENTE CONEXE

Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/2170 a Consiliului din 15 noiembrie 2017 privind supunerea N-fenil-N-[1-(2-feniletil)piperidin-4-il]furan-2-carboxamidă (furanilfentanil) unor măsuri de control (JO L 306, 22.11.2017, pp. 19-20)

Directiva (UE) 2017/2103 a Parlamentului European și a Consiliului din 15 noiembrie 2017 de modificare a Deciziei-cadru 2004/757/JAI a Consiliului pentru a include noi substanțe psihoactive în definiția termenului „drog” și de abrogare a Deciziei 2005/387/JAI a Consiliului (JO L 305, 21.11.2017, pp. 12-18)

Regulamentul (UE) 2017/2101 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 noiembrie 2017 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1920/2006 în ceea ce privește schimbul de informații, sistemul de alertă timpurie și procedura de evaluare a riscurilor pentru noile substanțe psihoactive (JO L 305, 21.11.2017, pp. 1-7)

Regulamentul (CE) nr. 1920/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 decembrie 2006 privind Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie (reformare) (JO L 376, 27.12.2006, pp. 1-13)

Data ultimei actualizări: 20.02.2018