Regimul comun din UE aplicabil importurilor

ASPECTE-CHEIE

Regulamentul se aplică importurilor de produse originare din țări din afara UE, cu excepția:

• produselor textile reglementate de anumite norme de import specifice în temeiul Regulamentului (UE) 2015/936;
• produselor originare din anumite țări din afara UE, enumerate în Regulamentul (UE) 2015/755.

Țările UE trebuie să informeze Comisia Europeană în cazul în care evoluția importurilor poate impune necesitatea recurgerii la măsuri de supraveghere sau de salvgardare.

Procedura de anchetă la nivelul UE

Ancheta are obiectivul de a stabili dacă importurile unui produs amenință să producă sau produc un prejudiciu grav³ producătorilor vizați din cadrul UE. O anchetă trebuie să fie încheiată în 9 luni în mod normal, dar, în anumite cazuri, poate fi extinsă la 11 luni.

Ancheta examinează evoluția importurilor, a condițiilor în care se efectuează acestea, precum și posibilitatea existenței unui prejudiciu grav sau a unei amenințări cu prejudiciu grav pentru producătorii din cadrul UE ca urmare a unor astfel de importuri.

Ancheta ia în considerare elementele următoare:

• volumul importurilor;
• prețul importurilor;
• impactul pe care îl au acestea asupra producătorilor europeni de produse similare sau direct competitive, astfel cum reiese acesta din tendințele unor factori economici precum: producția, utilizarea capacităților de producție (adică măsura în care sunt utilizate capacitățile de producție), stocurile, vânzările, cota de piață, prețul, profiturile, randamentul capitalurilor investite, fluxul numerarului și ocuparea forței de muncă.

În cazul în care ancheta indică faptul că importurile au crescut atât de mult încât produc (sau amenință să producă) un prejudiciu grav producătorilor din cadrul UE, Comisia poate impune măsuri de salvgardare.

Măsurile de salvgardare

Ancheta la nivelul UE poate conduce la restricții cantitative asupra importurilor de produse din orice țară din afara UE. Contingentele de import nu trebuie să fie mai mici decât nivelul mediu al importurilor din ultimii trei ani reprezentativi pentru care sunt disponibile date statistice.

• Măsurile provizorii (pe o perioadă de maximum 200 de zile) pot fi impuse în circumstanțe critice și în cazul în care s-a stabilit în prealabil că există suficiente dovezi de prejudicii sau de prejudicii iminente.
• Măsurile definitive nu trebuie să depășească durata de patru ani (inclusiv durata oricăror măsuri provizorii) – cu excepția cazului în care sunt prelungite la maximum opt ani.

Măsurile de salvgardare se aplică tuturor importurilor de produse în cauză din toate țările.

Măsurile de supraveghere

Ancheta poate conduce la măsuri de supraveghere prealabilă sau ulterioară a unui produs la nivelul UE. Supravegherea este un sistem de licențe de import automate pe o perioadă de timp. Acesta nu restricționează importurile nici retroactiv, nici în avans. Produsele aflate sub supraveghere prealabilă pot fi puse în circulație liberă, numai la prezentarea unui document de import vizat de autoritatea competentă desemnată de o țară a UE și valabil pe întreg teritoriul UE.

Procedura de informare și de consultare

Înainte și pe parcursul procedurii de anchetă la nivelul UE, Comisia consultă Comitetul consultativ pentru măsuri de salvgardare (reprezentanții din fiecare țară a UE). Comisia trebuie să notifice țările din UE în legătură cu orice decizie luată cu privire la măsurile de salvgardare. Ca punct de plecare, măsurile de salvgardare pot fi impuse dacă țările UE le susțin prin majoritate calificată. Regulamentul prevede și alte circumstanțe specifice de votare.

Țările în curs de dezvoltare

Nu se poate aplica nicio măsură de salvgardare unui produs originar dintr-o țară în curs de dezvoltare care este membră a Organizației Mondiale a Comerțului atât timp cât ponderea acestei țări în importurile produsului respectiv de către UE nu depășește 3 %, iar ponderea tuturor țărilor în curs de dezvoltare în importurile produsului respectiv nu reprezintă mai mult de 9 %.