1

Prin cererea depusă la grefa Tribunalului la 1 martie 2019, reclamantele, Bulgarian Energy Holding EAD, Bulgartransgaz EAD și Bulgargaz EAD, au introdus o acțiune având ca obiect, cu titlu principal, anularea și, cu titlu subsidiar, reformarea Deciziei C(2018) 8806 final a Comisiei din 17 decembrie 2018 privind o procedură inițiată în temeiul articolului 102 TFUE (cazul AT.39849 – BEH Gas), prin care se constată, din partea lor, un abuz de poziție dominantă pe mai multe piețe și prin care li se aplică, pentru acest motiv, o amendă (denumită în continuare „decizia atacată”).

2

În susținerea acțiunii formulate, reclamantele au invocat șapte motive. Prin intermediul primului motiv, acestea susțin că, în cadrul procedurii administrative care a condus la adoptarea deciziei atacate, Comisia Europeană a încălcat în mai multe privințe principiul bunei administrări și dreptul lor la apărare. Ele susțin în esență că nu au avut acces sau că nu au avut acces suficient la documente care, în opinia lor, conțin elemente de probă dezincriminatoare.

3

Prin Ordonanța din 26 mai 2021, Tribunalul (Camera a patra), în urma unei cereri care figurează în cererea introductivă, a obligat Comisia, în conformitate cu articolul 91 litera (b) din Regulamentul său de procedură și ținând seama de garanțiile prevăzute la articolul 103 alineatul (1) din regulamentul menționat, să prezinte procesele‑verbale detaliate ale celor opt reuniuni ținute de Comisie cu Overgas Inc. (denumite în continuare „procesele‑verbale detaliate”), cererile de aplicare a regimului de confidențialitate formulate de Overgas și referitoare la acestea, versiunile confidențiale ale observațiilor depuse de Overgas în urma acestor opt reuniuni (denumite în continuare „observațiile ulterioare”) și versiunea confidențială a raportului întocmit de reprezentanții reclamantelor în cadrul unei proceduri a camerei de date la 28 iunie 2018 (denumit în continuare „raportul de informare”). Comisia a dat curs acestei cereri la 17 iunie 2021 prin depunerea la dosar a anexelor nr. X.1-X.16.

4

Conform articolului 103 alineatele (1) și (2) din Regulamentul de procedură, atunci când Tribunalul trebuie să examineze, pe baza elementelor de drept și de fapt invocate de o parte principală, caracterul confidențial, în privința celeilalte părți principale, al anumitor informații sau înscrisuri ori mijloace materiale de probă prezentate în fața lui ca urmare a unei activități de cercetare judecătorească, vizată la articolul 91 litera (b) din Regulamentul de procedură, acestuia îi revine sarcina de a verifica dacă aceste informații sau înscrisuri ori mijloace materiale de probă sunt pertinente pentru pronunțarea asupra litigiului și sunt confidențiale.

5

În continuare, conform articolului 103 alineatul (2) din Regulamentul de procedură, atunci când Tribunalul concluzionează, în cadrul examinării prevăzute la articolul 103 alineatul (1) din acest regulament, că anumite informații sau înscrisuri ori mijloace materiale de probă prezentate în fața lui sunt pertinente pentru pronunțarea asupra litigiului și sunt confidențiale în privința celeilalte părți principale, el procedează la examinarea comparativă a acestei confidențialități și a exigențelor legate de dreptul la protecție jurisdicțională efectivă, în special de respectarea principiului contradictorialității.

6

În speță, în cadrul procedurii inițiate în aplicarea articolului 102 TFUE, reclamantelor li s‑a opus caracterul confidențial al informațiilor sau al înscrisurilor ori mijloacelor materiale de probă pe care Overgas le‑a prezentat Comisiei. În acest temei, reclamantele invocă o încălcare a dreptului lor la apărare, astfel cum reiese din cuprinsul punctului 2 de mai sus. Or, înscrisurile sau mijloacele materiale de probă în discuție sunt cunoscute atât Comisiei, parte principală în prezenta procedură, cât și Overgas, intervenientă în susținerea acesteia. În schimb, reclamantele, împotriva cărora se îndreaptă decizia atacată, sunt în situația de a‑și apăra interesele față de acestea din urmă fără a avea cunoștință de elementele menționate din dosarul administrativ, în pofida calității lor de părți principale în fața Tribunalului.

7

În astfel de împrejurări, principiile contradictorialității și egalității armelor, garantate de articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și a căror respectare este controlată de instanța Uniunii, presupun, cu ocazia controlului jurisdicțional al unui act atacat, să se acorde reclamantelor cel mai larg acces posibil la dosar, pentru a le permite să invoce toate argumentele disponibile și pertinente în susținerea acțiunii lor.

8

Rezultă de asemenea, în astfel de împrejurări, că, în cadrul analizei prevăzute în temeiul articolului 103 alineatele (1) și (2) din Regulamentul de procedură, trebuie analizat mai întâi caracterul eventual confidențial al informațiilor sau al înscrisurilor ori mijloacelor materiale de probă prezentate în fața Tribunalului în urma unei activități de cercetare judecătorească și, în cazul în care nu ar prezenta acest caracter, se impune ca acestea să le fie comunicate reclamantelor. În schimb, în ipoteza în care informațiile sau înscrisurile ori mijloacele materiale de probă menționate ar avea un caracter confidențial, revine Tribunalului sarcina de a efectua apoi o dublă examinare, care vizează de asemenea problema dacă elementele în discuție sunt pertinente pentru pronunțarea asupra litigiului.

9

Este necesar să se amintească, în această privință, că confidențialitatea unui element din dosar nu este justificată în cazul, de exemplu, al unor informații care sunt deja publice sau la care publicul larg sau anumite medii specializate pot avea acces, al unor informații care figurează și în alte fragmente sau înscrisuri din dosar pentru care partea care dorește să păstreze caracterul confidențial al informației în discuție a neglijat să formuleze o cerere în acest sens, al unor informații care nu sunt suficient de specifice sau de precise pentru a dezvălui date confidențiale sau al unor informații care reies în mare măsură sau se deduc din alte informații accesibile în mod legal persoanelor interesate (a se vedea Ordonanța din 11 aprilie 2019, Google și Alphabet/Comisia, T‑612/17, nepublicată, EU:T:2019:250, punctul 20 și jurisprudența citată).

10

De asemenea, trebuie amintită, în acest stadiu, jurisprudența constantă potrivit căreia informațiile care au fost confidențiale, dar care datează de cinci ani sau mai mult de cinci ani, trebuie, din acest motiv, să fie considerate istorice și să fie comunicate celorlalte părți, cu excepția unei împrejurări excepționale din care ar rezulta, că, în pofida vechimii lor, aceste informații constituie încă secrete esențiale, de exemplu industriale sau comerciale, a căror divulgare ar prejudicia o parte sau un terț (a se vedea în acest sens Ordonanța din 11 aprilie 2019, Google și Alphabet/Comisia, T‑612/17, nepublicată, EU:T:2019:250, punctul 19 și jurisprudența citată).

11

În sfârșit, trebuie amintit că, în conformitate cu articolul 103 alineatul (3) din Regulamentul de procedură, la capătul examinării comparative vizate la articolul 103 alineatul (2) din acest regulament, după cum s‑a arătat la punctul 5 de mai sus, Tribunalul poate decide să aducă la cunoștința celeilalte părți principale informațiile sau înscrisurile ori mijloacele materiale de probă confidențiale, dacă este cazul condiționând divulgarea acestora de subscrierea la angajamente specifice, sau să nu le comunice, precizând, prin ordonanță motivată, modalitățile care permit în cea mai mare măsură posibilă celeilalte părți principale să își valorifice observațiile, în special dispunând prezentarea unei versiuni neconfidențiale sau a unui rezumat al acestor elemente.

12

La 18 ianuarie 2018, Overgas a informat prin e‑mail Comisia că aprecia că procesele‑verbale detaliate trebuiau tratate în mod confidențial. Overgas a reiterat și a dezvoltat această cerere la 20 februarie 2018.

13

Reiese din scrisoarea Overgas adresată Comisiei din 20 februarie 2018 că Overgas își exprima în esență temerea că divulgarea anumitor elemente care figurau în procesele‑verbale detaliate putea avea consecințe negative importante de ordin economic, administrativ sau judiciar.

14

În consecință, în contextul special al cauzei, motivele invocate de Overgas care justifică tratamentul confidențial al proceselor‑verbale detaliate au ele însele un caracter sensibil și, prin urmare, trebuie considerate confidențiale.

15

Cu toate acestea, motivele invocate de Overgas în susținerea cererii sale de aplicare a regimului de confidențialitate și prezentate Comisiei sunt pertinente pentru pronunțarea asupra litigiului. Astfel, în cadrul aspectului primului lor motiv consacrat faptului că Comisia nu le‑a acordat acces la procesele‑verbale detaliate, reclamantele susțin în special că nu au avut cunoștință de justificările evocate de Overgas pentru a susține confidențialitatea proceselor‑verbale menționate, astfel încât această critică ridică problema dacă Comisia a putut să admită în mod valabil cererile de aplicare a regimului de confidențialitate formulate de Overgas fără a încălca dreptul la apărare al reclamantelor.

16

Astfel, Tribunalul este ținut să efectueze examinarea comparativă, menționată la articolul 103 alineatul (2) din Regulamentul de procedură, a caracterului confidențial al cererilor în discuție și a exigențelor legate de dreptul la o protecție jurisdicțională efectivă, în special de respectarea principiului contradictorialității.

17

În această privință, ținând seama, pe de o parte, de miza cauzei și, pe de altă parte, de faptul că nu se poate exclude că divulgarea motivelor care justifică tratamentul confidențial al proceselor‑verbale detaliate coroborată cu cea a anumitor elemente care figurează în acestea poate avea consecințe economice, administrative sau judiciare importante, în aplicarea articolului 103 alineatul (3) din Regulamentul de procedură, care permite ca interesele contradictorii ale părților să fie conciliate în special prin prezentarea unei versiuni neconfidențiale a informațiilor sau a înscrisurilor ori mijloacelor materiale de probă care să vizeze conținutul esențial al acestora, se impune obligarea Comisiei să depună cererea din 18 ianuarie 2018, înregistrată sub nr. X.9(1), prin ocultarea fragmentului dintre cuvintele „alte repercusiuni” și cuvintele „în cazul în care conținutul neconfidențial”.

18

Cu titlu introductiv, trebuie observat că, în cursul procedurii administrative, Comisia a organizat, în total, opt reuniuni cu Overgas. Aceste reuniuni au avut loc la 13 octombrie 2010, la 13 ianuarie, la 17 martie și la 15 decembrie 2011, la 17 iunie 2013, la 13 octombrie 2015, la 17 martie și la 20 octombrie 2016.

19

În plus, reiese din dosar că, pentru fiecare dintre reuniunile organizate cu Overgas, Comisia a întocmit, pe de o parte, procese‑verbale detaliate și, pe de altă parte, note succinte.

20

Trebuie să se observe de asemenea că reclamantele au obținut notele succinte ale celor opt reuniuni și că, la 28 iunie 2018, reprezentanții externi ai reclamantelor au avut acces la procesele‑verbale detaliate în cadrul unei proceduri a camerei de date. Potrivit acestei proceduri, prevăzută la punctul 98 din Comunicarea Comisiei privind cele mai bune practici de desfășurare a procedurilor inițiate în aplicarea articolelor 101 și 102 TFUE (JO 2011, C 308, p. 6), reprezentanții externi ai unei părți pot avea acces la documentele confidențiale, sub supravegherea unui reprezentant oficial al Comisiei și într‑o cameră de la sediul acesteia. Reprezentanții pot utiliza informațiile conținute în camera de date în vederea apărării clientului lor, dar nu au voie să îi divulge informații confidențiale.

21

În cadrul procedurii camerei de date, reprezentanții externi ai reclamantelor au redactat o versiune confidențială a raportului de informare în care și‑au exprimat printre altele punctul de vedere cu privire la informațiile cuprinse în procesele‑verbale detaliate. Acest raport constituie anexa nr. X.16.

22

Reprezentanții externi ai reclamantelor au întocmit de asemenea o versiune neconfidențială a raportului menționat cu aprobarea Comisiei și au comunicat‑o reclamantelor.

23

Cu toate acestea, reclamantele consideră că această versiune neconfidențială era lipsită de interes pentru apărarea lor, în condițiile în care procesele‑verbale detaliate, examinate în camera de date, conțineau nu numai informații neconfidențiale, ci și elemente de probă dezincriminatoare.

24

În consecință, în cadrul primului lor motiv, reclamantele consideră că Comisia nu putea, prin intermediul procedurii camerei de date, să le împiedice să ia personal cunoștință de procesele‑verbale detaliate și că de aici rezultă o atingere adusă dreptului lor la apărare.

25

În conformitate cu punctul 8 de mai sus, trebuie să se examineze dacă raportul de informare cuprinde elemente care trebuie într‑adevăr să fie considerate confidențiale.

26

Este necesar să se observe de la bun început în această privință că indicațiile date de reprezentanții externi ai reclamantelor, la paginile 396-398 și 400-403 ale numerotării continue, cu privire la elementele pe care le considerau dezincriminatoare nu conțin, ca atare, informații confidențiale care s‑ar opune divulgării lor.

27

În continuare, în orice caz, următoarele elemente nu au sau, după caz, nu mai au caracter confidențial și nimic nu se opune, așadar, divulgării lor:

28

În schimb, elementele următoare prezintă un caracter confidențial și trebuie, prin urmare, astfel cum reiese din cuprinsul punctului 8 de mai sus, să se efectueze o analiză care să privească inclusiv pertinența lor pentru pronunțarea asupra litigiului:

29

Având în vedere toate cele de mai sus, pentru a permite reclamantelor înseși, în măsura posibilului, să își expună punctul de vedere, este necesar să se dispună obligarea Comisiei la depunerea unei noi versiuni a raportului de informare, înregistrată ca fiind anexa nr. X.16, sub rezerva de a oculta:

30

Astfel cum s‑a arătat deja la punctele 23 și 24 de mai sus, reclamantele consideră, în cadrul primului lor motiv, că procesele‑verbale detaliate conțin nu numai informații neconfidențiale, ci și elemente de probă dezincriminatoare.

31

Cu toate acestea, din cuprinsul punctelor 13-17 de mai sus rezultă că Overgas era îndreptățită să susțină că divulgarea anumitor elemente care figurează în procesele‑verbale detaliate putea avea consecințe grave. În consecință, aceste procese‑verbale, luate în considerare global, trebuie, în principiu, să fie considerate confidențiale.

32

Pe de altă parte, la punctul 29 de mai sus se concluzionează că reclamantelor trebuie să li se acorde acces la raportul de informare sub rezerva a două scurte elemente lipsite de pertinență pentru pronunțarea asupra litigiului. În consecință, trebuie amintit că, în acest raport, reprezentanții externi ai reclamantelor au descris conținutul proceselor‑verbale detaliate și au identificat în acestea elementele care, în opinia lor, ar fi dezincriminatoare.

33

Prin urmare, ținând seama de faptul că articolul 103 alineatul (3) din Regulamentul de procedură are în vedere în mod expres depunerea unui rezumat neconfidențial al înscrisurilor ori mijloacelor materiale de probă în cauză și de împrejurarea că raportul de informare se aseamănă cu un astfel de rezumat, inclusiv cu ocultările enumerate la punctul 29 de mai sus, se va face o justă evaluare comparativă a intereselor în cauză considerând că nu este necesar să se comunice reclamantelor procesele‑verbale detaliate ca atare, care corespund anexelor nr. X.1-X.8.

34

Overgas a redactat și a depus observații ulterioare reuniunilor, în care a dezvoltat argumentele pe care le invocase în cursul reuniunilor sale cu Comisia.

35

Reclamantele nu au avut acces decât la versiuni neconfidențiale ale majorității observațiilor ulterioare.

36

Prin urmare, în conformitate cu punctul 8 de mai sus, trebuie să se examineze dacă observațiile ulterioare cuprind efectiv elemente confidențiale, apoi să se verifice, dacă este cazul, dacă ele sunt pertinente pentru pronunțarea asupra litigiului și, în sfârșit, să se evalueze comparativ motivele caracterului lor confidențial și exigențele legate de dreptul la protecție jurisdicțională efectivă, în special de respectarea principiului contradictorialității, în conformitate cu punctul 11 de mai sus.

37

În ceea ce privește observațiile în urma reuniunii din 13 octombrie 2010, care constituie anexa nr. X.10, trebuie arătat că elementele care urmează nu au sau, în orice caz, nu mai au caracter confidențial:

38

În schimb, în urma examinării indicate la punctul 8 de mai sus, reiese că, deși elementele următoare ale anexei nr. X.10 prezintă încă un caracter confidențial, ele nu sunt relevante pentru pronunțarea asupra litigiului:

39

Având în vedere toate cele de mai sus, pentru a permite reclamantelor însele, în măsura posibilului, să își expună punctul de vedere, trebuie, așadar, să se dispună obligarea Comisiei la depunerea unei noi versiuni a observațiilor ulterioare reuniunii din 13 octombrie 2010, care constituie anexa nr. X.10, sub rezerva păstrării ocultării care figurează:

40

În ceea ce privește observațiile ulterioare reuniunii din 13 ianuarie 2011, care constituie anexa nr. X.11, elementele care urmează nu au sau, în orice caz, nu mai au caracter confidențial:

41

În schimb, având în vedere examinarea indicată la punctul 8 de mai sus, rezultă că pasajele ocultate pe pagina 171 a numerotării continue la liniuța care începe cu cuvintele „Overgas a trimis de asemenea recent o scrisoare” și pasajul ocultat în paragraful de la pagina 172 din numerotarea menționată care începe cu cuvintele „deja în cadrul reuniunii noastre din 13 ianuarie 2011” sunt confidențiale, întrucât pot fi în raport cu consecințele grave în legătură cu care Overgas își exprimă temerile în ipoteza în care procesele‑verbale detaliate, a căror completare este reprezentată de observațiile ulterioare, ar fi divulgate. Cu toate acestea, conținutul fragmentelor respective este lipsit de pertinență pentru pronunțarea asupra litigiului, întrucât nu conține o apreciere cu privire la comportamentul reclamantelor.

42

Având în vedere cele de mai sus, trebuie, așadar, să se dispună obligarea Comisiei la depunerea unei noi versiuni a observațiilor ulterioare reuniunii din 13 ianuarie 2011, înregistrată sub nr. X.11, sub rezerva păstrării confidențialității, la pagina 171 a numerotării continue, a fragmentelor ocultate la liniuța care începe cu cuvintele „Overgas a trimis de asemenea recent o scrisoare” și, la pagina 172 a numerotării menționate, a fragmentului ocultat în paragraful care începe cu cuvintele „deja cu ocazia reuniunii noastre din 13 ianuarie 2011”.

43

În ceea ce privește observațiile ulterioare reuniunii din 17 martie 2011, care constituie anexa nr. X.12, trebuie să se constate că următoarele elemente nu sunt confidențiale:

44

În schimb, trebuie să se considere confidențiale următoarele:

45

Având în vedere cele de mai sus, trebuie, așadar, să se dispună obligarea Comisiei la depunerea unei noi versiuni a observațiilor ulterioare ale reuniunii din 17 martie 2011, înregistrată sub numărul X.12, sub rezerva păstrării ocultării denumirilor societăților terțe citate la pagina 193 a numerotării continue și a tabelelor care figurează la paginile 201 și 202 ale numerotării menționate.

46

În ceea ce privește observațiile ulterioare reuniunii din 15 decembrie 2011, care constituie anexa nr. X.13, trebuie arătat că elementele următoare sunt lipsite de caracter confidențial:

47

În schimb, trebuie să se considere confidențiale următoarele:

Totuși, aceste date sunt lipsite de pertinență pentru pronunțarea asupra litigiului, în măsura în care este suficient ca reclamantele să știe că este vorba despre întreprinderi care își desfășoară activitatea în sectorul gazelor naturale sau despre un client final, ceea ce reiese din context.

48

Prin urmare, este necesar să se dispună obligarea Comisiei la depunerea unei noi versiuni a observațiilor ulterioare reuniunii din 15 decembrie 2011, înregistrată sub nr. X.13, sub rezerva păstrării ocultării denumirii societăților terțe citate la paginile 205 și 206 ale numerotării continue, precum și a fragmentului care o caracterizează pe una dintre ele la a doua liniuță de la pagina 205 a numerotării menționate.

49

În ceea ce privește observațiile ulterioare reuniunii din 17 iunie 2013, care constituie anexa nr. X.14, trebuie să se constate că versiunea pretins neconfidențială care a fost comunicată reclamantelor în cursul procedurii administrative nu cuprindea nicio ocultare.

50

Prin urmare, întrucât reclamantele au avut deja acces la această anexă ca atare, cererea lor de comunicare a observațiilor ulterioare este lipsită de obiect în ceea ce privește respectiva anexă și nu este necesar să se dispună din nou comunicarea acesteia.

51

În ceea ce privește observațiile ulterioare reuniunii din 20 octombrie 2016, care constituie anexa nr. X.15, trebuie arătat că reclamantele nu au obținut nicio comunicare, nici măcar sub o formă neconfidențială.

52

Cu toate acestea, este suficient să se constate că aceste observații se referă la evoluția pieței gazului în Bulgaria și la pretinsa atitudine a Bulgargaz și a Bulgartransgaz în momentul în care au fost redactate, la 16 noiembrie 2016, adică după sfârșitul perioadei în care a avut loc încălcarea, care a intervenit la 1 ianuarie 2015. Mai precis, observațiile menționate ale Overgas priveau practici legate în special de prețurile și de lipsa dezvoltării infrastructurilor pe care aceasta le considera necesare pentru dezvoltarea concurenței în Bulgaria.

53

Ținând seama de relațiile comerciale dintre Overgas și reclamante, se poate considera că observațiile ulterioare reuniunii din 20 octombrie 2016, care evocă pretinse evoluții încă necesare ale pieței bulgare și care datează doar din anul 2016, rămân sensibile și, prin urmare, confidențiale.

54

În aceste condiții, Comisia arată în mod întemeiat, în răspunsul său la activitatea de cercetare judecătorească din 17 iunie 2021, că criticile expuse de Overgas în observațiile ulterioare din 16 noiembrie 2016 nu au fost luate în considerare în decizia atacată.

55

Astfel, desigur, Comisia a evocat evenimente survenite în anul 2016, arătând, în decizia atacată, că gazoductul român 1 era singura cale viabilă pentru a transporta gaz în Bulgaria, cel puțin până în luna aprilie 2016, și că acordul comercial din 2005 prin care se acorda Bulgargaz utilizarea exclusivă a acestui gazoduct încetase la 30 septembrie 2016. Cu toate acestea, trebuie arătat că aceste două elemente se limitează să evoce situația pieței înainte de reuniunea din 20 octombrie 2016, la care se raportează observațiile ulterioare din 16 noiembrie 2016, iar nu evoluțiile care ar fi încă necesare. În plus, Comisia a considerat că Overgas obținuse deja acces la această infrastructură la 1 ianuarie 2015, data la care a stabilit momentul încetării încălcării, inclusiv pentru practicile privind rețeaua de transport bulgară.

56

În ceea ce privește stația de stocare din Chiren, Comisia a stabilit data de 23 septembrie 2014 drept data încetării oricărui comportament nelegal ca urmare a unui acces acordat unui operator terț.

57

Pentru aceste motive, anexa nr. X.15 este lipsită de pertinență pentru pronunțarea asupra litigiului.

58

Având în vedere concluziile prezentate la punctele 17, 29, 33, 39, 42, 45, 48, 50 și 57 de mai sus, se impune:

Pentru aceste motive,

TRIBUNALUL (Camera a patra extinsă)

dispune: