Cauza C‑234/21

Défense Active des Amateurs d’Armes ASBL și alții

împotriva

Conseil des ministres

[cerere de decizie preliminară formulată de Cour constitutionnelle (Curtea Constituțională, Belgia)]

Hotărârea Curții (Marea Cameră) din 5 martie 2024

„Trimitere preliminară – Apropierea legislațiilor – Directiva 91/477/CEE – Controlul achiziționării și al deținerii de arme – Arme de foc interzise sau supuse autorizării – Arme de foc semiautomate – Directiva 91/477, astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2017/853 – Articolul 7 alineatul (4a) – Prerogativa statelor membre de a confirma, de a reînnoi sau de a prelungi autorizațiile – Imposibilitate prezumată de a exercita această prerogativă în ceea ce privește armele de foc semiautomate transformate în arme cu muniție oarbă sau în arme de spectacol ori acustice – Validitate – Articolul 17 alineatul (1) și articolele 20 și 21 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene – Principiul protecției încrederii legitime”

Apropierea legislațiilor – Achiziționarea și deținerea de arme – Directiva 91/477 – Prerogativa statelor membre de a confirma, de a reînnoi sau de a prelungi autorizațiile – Domeniu de aplicare – Regim tranzitoriu – Arme de foc semiautomate transformate în arme cu muniție oarbă și netransformate, achiziționate legal și înregistrate înainte de intrarea în vigoare a Directivei 2017/853 – Includere – Validitate în raport cu dreptul de proprietate, precum și cu principiile egalității în fața legii, nediscriminării și protecției încrederii legitime

[Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, art. 17 alin. (1) și art. 20 și 21; Directiva 91/477 a Consiliului, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2017/853, art. 7 alin. (4a)]

(a se vedea punctele 42-54 și 57-68 și dispozitivul)

Rezumat

Sesizată cu titlu preliminar de Cour constitutionnelle (Curtea Constituțională, Belgia), Curtea, întrunită în Marea Cameră, confirmă validitatea articolului 7 alineatul (4a) din Directiva 91/477 privind controlul achiziționării și deținerii de arme ( 1 ), astfel cum a fost modificată prin Directiva 2017/853, în raport cu dreptul de proprietate ( 2 ), precum și cu principiile egalității în fața legii ( 3 ), nediscriminării ( 4 ) și protecției încrederii legitime. Potrivit Curții, această dispoziție, contrar premisei interpretative reținute de instanța de trimitere, autorizează statele membre să exercite posibilitatea de a prevedea un regim tranzitoriu care să acopere toate armele de foc semiautomate achiziționate legal și înregistrate înainte de intrarea în vigoare a Directivei 2017/853 la 13 iunie 2017, indiferent dacă este vorba despre arme de foc semiautomate capabile să expulzeze gloanțe ( 5 ) sau despre asemenea arme care au fost transformate în arme cu muniție oarbă, pentru a expulza substanțe iritante, alte substanțe active sau muniție pirotehnică, ori care au fost transformate în arme de spectacol sau acustice (denumite în continuare „arme de foc semiautomate transformate”) ( 6 ).

Défense Active des Amateurs d’Armes ASBL, NG și WL sesizaseră Cour constitutionnelle (Curtea Constituțională) cu o acțiune în anularea unei dispoziții dintr‑o lege belgiană care nu prevedea posibilitatea continuării deținerii, cu titlu de măsură tranzitorie, a armelor de foc semiautomate transformate achiziționate înainte de 13 iunie 2017 ( 7 ), spre deosebire de armele semiautomate capabile să expulzeze gloanțe. Cour constitutionnelle (Curtea Constituțională) a apreciat că articolul 153 alineatul 5 din Legea din 5 mai 2019 coroborat cu articolul 163 din această lege stabilește în această privință o diferență de tratament între, pe de o parte, persoanele care înainte de 13 iunie 2017 achiziționaseră legal și înregistraseră o armă semiautomată capabilă să expulzeze gloanțe și, pe de altă parte, cele care anterior acestei date achiziționaseră legal și înregistraseră o armă de foc transformată cu scopul de a fi utilizată în mod exclusiv ca armă cu muniție oarbă, în sensul că numai primele beneficiază de un regim tranzitoriu care le permite să continue, în anumite condiții, să dețină arma lor de foc semiautomată, interzisă în prezent. Potrivit instanței de trimitere, această diferență de tratament și‑ar avea originea în articolul 7 alineatul (4a) din Directiva 91/477, din moment ce această dispoziție nu ar fi permis statelor membre să extindă un astfel de regim tranzitoriu la această a doua categorie de arme semiautomate. Prin urmare, ea a decis să întrebe Curtea cu privire la validitatea acestui articol.

Aprecierea Curții

De la bun început, Curtea verifică exactitatea premisei pe care se întemeiază întrebarea cu care este sesizată și potrivit căreia articolul 7 alineatul (4a) din Directiva 91/477 ar autoriza statele membre să prevadă un regim tranzitoriu numai pentru armele de foc semiautomate capabile să expulzeze gloanțe, care se încadrează în categoriile A.6-A.8, iar nu și pentru armele de foc semiautomate transformate, care se încadrează în categoria A.9.

În acest sens, în primul rând, ea constată că, în lumina modului de redactare a acestei dispoziții, posibilitatea oferită statelor membre de a confirma, de a reînnoi sau de a prelungi autorizațiile nu se aplică decât armelor de foc semiautomate ce se încadrează în categoriile A.6-A.8 care erau, înainte de intrarea în vigoare a Directivei 2017/853, clasificate în categoria B a „armelor de foc supuse autorizării” ( 8 ) și care fuseseră achiziționate legal și înregistrate înainte de 13 iunie 2017 ( 9 ), sub rezerva respectării celorlalte condiții prevăzute de Directiva 91/477.

În al doilea rând, în ceea ce privește contextul în care se înscrie articolul 7 alineatul (4a) din Directiva 91/477, Curtea examinează, primo, dacă armele de foc semiautomate transformate care se încadrează în categoria A.9, achiziționate legal și înregistrate înainte de 13 iunie 2017, erau clasificate în „categoria B – Arme de foc supuse autorizării”. În această privință, ea subliniază că aceste arme îndeplinesc, în pofida transformării lor, criteriile care definesc noțiunea de „armă de foc”, prevăzute de Directiva 91/477 ( 10 ). În plus, după cum se arată în considerentul (20) al Directivei 2017/853 ( 11 ), există un risc ridicat ca asemenea arme semiautomate transformate în arme cu gloanțe oarbe să își poată redobândi nivelul de periculozitate anterior dacă sunt din nou transformate pentru a expulza o alică, un glonț sau un proiectil prin acțiunea unui combustibil de propulsie.

Prin urmare, în ceea ce privește aceste arme de foc semiautomate transformate, Curtea observă, pe de o parte, că legiuitorul Uniunii nu le‑a exclus în mod expres din definiția armelor de foc. Pe de altă parte, precizarea care figurează în Directiva 2017/853, potrivit căreia este esențial să se răspundă la problema ridicată de astfel de arme prin includerea lor în domeniul de aplicare al Directivei 91/477 ( 12 ), nu poate fi înțeleasă în sensul că aceste arme nu intră în domeniul de aplicare al acestei directive decât de la intrarea în vigoare a Directivei 2017/853 menționate. Ea urmărește mai degrabă să confirme că armele de foc semiautomate transformate intră în domeniul de aplicare al Directivei 91/477, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2017/853. Prin urmare, trebuie să se considere că armele de foc semiautomate care se încadrează în categoria A.9, achiziționate legal și înregistrate înainte de 13 iunie 2017, erau clasificate în categoria B din Directiva 91/477, aplicabilă înainte de intrarea în vigoare a Directivei 2017/853.

Secundo, Curtea verifică dacă armele de foc transformate pot fi încadrate atât în categoria A.9, cât și în una dintre categoriile A.6-A.8. În acest sens, potrivit modului de redactare a categoriei A.9, aceasta cuprinde „orice arme din această categorie” care au fost transformate. Prin urmare, pentru ca o armă de foc să se poată încadra în această categorie, ea trebuie nu numai să fi fost transformată în armă cu muniție oarbă, pentru a expulza substanțe iritante, alte substanțe active sau muniție pirotehnică, ori să fi fost transformată în armă de spectacol sau acustică, ci și să îndeplinească criteriile prevăzute la punctele 2, 3, 6, 7 sau 8 din „categoria A – Arme de foc interzise” ( 13 ). Acest mod de redactare tinde, așadar, să indice că faptul că o asemenea transformare a fost efectuată asupra unei arme, ceea ce implică includerea ei în categoria A.9, nu are ca efect sustragerea acesteia de la clasificarea sa în categoria A.2, A.3, A.6, A.7 sau A.8. Într‑adevăr, pe de o parte, armele care se încadrează în categoria A.9 îndeplinesc criteriile care definesc noțiunea de „armă de foc” și, pe de altă parte, aceste categorii A.2, A.3, A.6, A.7 sau A.8 nu fac nicio distincție după cum armele de foc pe care le vizează au fost sau nu transformate.

În ceea ce privește, în al treilea rând, obiectivele urmărite de Directivele 91/477 și 2017/853, Curtea constată, primo, că adăugarea categoriei A.9 în cursul procedurii legislative care a condus la adoptarea Directivei 2017/853 urmărea să clarifice faptul că armele de foc transformate intrau în domeniul de aplicare al Directivei 91/477. În schimb, niciun element nu indică faptul că legiuitorul Uniunii ar fi dorit ca prin această adăugare să sustragă armele de foc transformate din categoriile A.2, A.3, A.6, A.7, A.8 sau din domeniul de aplicare al articolului 7 alineatul (4a) din Directiva 91/477.

Secundo, având în vedere că Directiva 2017/853 respectă drepturile fundamentale și principiile recunoscute în special de cartă ( 14 ), Curtea constată că articolul 7 alineatul (4a) din Directiva 91/477 urmărește să garanteze respectarea drepturilor dobândite și în special a dreptului de proprietate ( 15 ). În această privință, acest articol permite în esență statelor membre să mențină autorizațiile deja acordate pentru armele de foc semiautomate ce se încadrează în categoriile A.6-A.8, care erau înainte de intrarea în vigoare a acestei directive clasificate în categoria B și care fuseseră achiziționate legal și înregistrate înainte de 13 iunie 2017. Prin urmare, Directiva 91/477 nu poate fi înțeleasă în sensul că impune exproprierea deținătorilor unor asemenea arme. Astfel, având în vedere obiectivul de a garanta respectarea drepturilor de proprietate dobândite, articolul 7 alineatul (4a) menționat, care prevede o excepție de la principiul interzicerii deținerii de arme de foc ce se încadrează în categoriile A.6-A.8, nu poate face obiectul unei interpretări care să aibă ca efect excluderea din domeniul său de aplicare a unor asemenea arme atunci când îndeplinesc și criteriile suplimentare enunțate în categoria A.9.

Tertio, Curtea amintește că Directiva 91/477 are ca obiectiv consolidarea încrederii reciproce între statele membre în domeniul protejării securității persoanelor și asigurarea securității publice a cetățenilor Uniunii. Or, niciunul dintre aceste obiective nu se opune ca deținătorii de arme de foc care se încadrează atât în una dintre categoriile A.6-A.8, cât și în categoria A.9 să poată beneficia de regimul tranzitoriu prevăzut la articolul 7 alineatul (4a) din Directiva 91/477.

În fapt, pe de o parte, o asemenea interpretare este de natură să contribuie la obiectivul de facilitare a funcționării pieței interne. Pe de altă parte, în ceea ce privește obiectivul de a asigura securitatea publică a cetățenilor Uniunii, mai întâi, armele de foc care îndeplinesc criteriile categoriei A.9 prezintă un pericol mai puțin imediat decât cele care se încadrează exclusiv în categoriile A.6-A.8. În continuare, din modul de redactare a articolului 7 alineatul (4a) din Directiva 91/477 reiese că posibilitatea prevăzută de această dispoziție nu se aplică decât armelor de foc care au fost achiziționate legal și înregistrate înainte de 13 iunie 2017. Or, aceasta implică printre altele ca cerințele, cu precădere cele referitoare la securitate, prevăzute în această privință de Directiva 91/477, în versiunea aplicabilă înainte de intrarea în vigoare a Directivei 2017/853, să fi fost respectate. În sfârșit, acest mod de redactare presupune ca, în momentul în care un stat membru intenționează, în temeiul dispoziției menționate, să confirme, să reînnoiască sau să prelungească o autorizație pentru o armă de foc semiautomată care se încadrează în categoriile A.6-A.8, celelalte condiții, în special cele referitoare la securitate, prevăzute în Directiva 91/477, să fie îndeplinite.

Curtea concluzionează că obiectivul de a asigura securitatea publică a cetățenilor Uniunii nu poate fi compromis prin faptul că deținătorii de arme de foc care se încadrează atât în una dintre categoriile A.6-A.8, cât și în categoria A.9 pot beneficia de menținerea, în temeiul articolului 7 alineatul (4a) din Directiva 91/477, a autorizațiilor deja acordate pentru arme care se încadrează în aceste categorii A.6-A.8.

În al patrulea rând, Curtea consideră că o asemenea interpretare a acestui articol 7 alineatul (4a), care este în acord cu modul de redactare a acestei dispoziții și cu contextul în care se înscrie, precum și cu economia și cu obiectivele reglementării din care face parte, nu are drept consecință privarea de orice efect util nici a dispoziției menționate, nici a adăugării, prin Directiva 2017/853, a categoriei A.9.

Dimpotrivă, această interpretare asigură efectul util al articolului 7 alineatul (4a) menționat, în măsura în care urmărește să garanteze respectarea drepturilor dobândite, în special a dreptului de proprietate. De asemenea, ea nu afectează nicidecum obiectivul de clarificare pe care legiuitorul Uniunii a urmărit să îl atingă prin adăugarea categoriei A.9. În plus, această categorie cuprinde nu numai armele de foc care se încadrează atât în categoriile A.6-A.8, cât și în categoria A.9, ci și pe cele care se încadrează în categoriile A.2 și A.3 care au suferit asemenea transformări, ce nu erau, în ceea ce le privește, acoperite de posibilitatea acordată statelor membre prin articolul 7 alineatul (4a) din Directiva 91/477.

Având în vedere interpretarea astfel reținută a articolului 7 alineatul (4a) din Directiva 91/477, Curtea conchide că premisa pe care se întemeiază întrebarea adresată de Cour constitutionnelle (Curtea Constituțională) este eronată și că, în aceste condiții, examinarea acestei întrebări nu a evidențiat niciun element de natură să afecteze validitatea articolului menționat în raport cu dreptul de proprietate, precum și cu principiile egalității în fața legii, nediscriminării și protecției încrederii legitime.

---

( 1 ) În temeiul articolului 7 alineatul (4a) din Directiva 91/477/CEE a Consiliului din 18 iunie 1991 privind controlul achiziționării și deținerii de arme (JO 1991, L 256, p. 51, Ediție specială, 13/vol. 10, p. 233), astfel cum a fost modificată prin Directiva (UE) 2017/853 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 mai 2017 (JO 2017, L 137, p. 22) (denumită în continuare „Directiva 91/477”), „[s]tatele membre pot decide să confirme, să reînnoiască sau să prelungească autorizațiile pentru armele de foc semiautomate încadrate la punctul 6, 7 sau 8 din categoria A pentru o armă de foc care a fost clasificată la categoria B și achiziționată legal și înregistrată înainte de 13 iunie 2017, cu condiția respectării celorlalte condiții stabilite în prezenta directivă. Statele membre pot, de asemenea, să permită achiziționarea acestor arme de foc de către alte persoane autorizate de statele membre în conformitate cu prezenta directivă […]”.

( 2 ) Prevăzut la articolul 17 alineatul (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (denumită în continuare „carta”).

( 3 ) Prevăzut la articolul 20 din cartă.

( 4 ) Prevăzut la articolul 21 din cartă.

( 5 ) Menționate la punctele 6-8 din „Categoria A – Arme de foc interzise”, care figurează în secțiunea II A din anexa I la Directiva 91/477 (denumite în continuare „categoriile A.6-A.8”).

( 6 ) Menționate la punctul 9 din „Categoria A – Arme de foc interzise”, care figurează în secțiunea II A din anexa I la Directiva 91/477 (denumită în continuare „categoria A.9”).

( 7 ) Legea din 5 mai 2019 privind diverse dispoziții în materie penală și în materia cultelor (Moniteur belge din 24 mai 2019, p. 50023) (denumită în continuare „Legea din 5 mai 2019”). Articolele 151-163 din această lege transpun parțial Directiva 2017/853 în ordinea juridică belgiană.

( 8 ) Care figurează în secțiunea II A din anexa I la Directiva 91/477, astfel cum era aplicabilă înainte de intrarea în vigoare a Directivei 2017/853.

( 9 ) Care figurează în secțiunea II A din anexa I la Directiva 91/477, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2008/51, în „Categoria B – Arme de foc supuse autorizării” (denumită în continuare „categoria B”).

( 10 ) A se vedea articolul 1 alineatul (1) din Directiva 91/477, în versiunea anterioară intrării în vigoare a Directivei 2017/853, și articolul 1 alineatul (1) punctul 1 din Directiva 91/477, în versiunea modificată prin Directiva 2017/853.

( 11 ) A se vedea în special considerentul (20) al Directivei 2017/853.

( 12 ) A se vedea considerentul (20) al Directivei 2017/853.

( 13 ) Care figurează în secțiunea II A din anexa I la Directiva 91/477 (denumite în continuare „categoriile A.2, A.3, A.6, A.7 sau A.8”).

( 14 ) A se vedea considerentul (31) al Directivei 2017/853.

( 15 ) Prevăzut la articolul 17 alineatul (1) din cartă.