EXPUNERE DE MOTIVE

1.           CONTEXTUL PROPUNERII

Politicile referitoare la spațiul de libertate, securitate și justiție au dobândit o importanță tot mai mare în ultimii ani. Aceste politici se află în centrul proiectului european al cărui obiectiv este crearea unui spațiu fără frontiere interne, în care cetățenii UE și resortisanții țărilor terțe pot intra, circula, trăi și munci, aducând idei noi, capital, cunoștințe și inovare sau completând lacunele de pe piețele naționale ale forței de muncă, având încredere că drepturile lor sunt respectate pe deplin și că siguranța lor le este garantată. Importanța tot mai mare a politicilor din domeniul afacerilor interne a fost confirmată prin Programul de la Stockholm din 2009[1] și constituie, de asemenea, unul dintre domeniile în care Tratatul de la Lisabona a adus schimbări.

În domeniul securității interne, documente de referință, precum Comunicarea Comisiei privind strategia de securitate internă[2] au oferit orientări clare referitor la direcția activităților în anii următori. Securitatea internă este un domeniu în care Uniunea se va confrunta cu importante provocări. Terorismul și criminalitatea organizată, traficul de droguri, corupția, criminalitatea informatică, traficul de persoane și de arme vor continua să reprezinte amenințări importante. În ansamblu, se estimează că nivelul infracționalității va rămâne constant, dar se preconizează că natura infracțiunilor va evolua pe măsură ce infractorii apelează la noile tehnologii pentru a săvârși infracțiunile. Se poate estima că infracționalitatea transfrontalieră și organizată va înregistra o creștere, că va deveni mai sofisticată și că va avea un caracter preponderent internațional. Se preconizează o creștere a unor forme de infracțiuni, precum frauda, spălarea de bani și criminalitatea informatică. De asemenea, trebuie întreprinse acțiuni suplimentare pentru a proteja, în condiții de mai mare eficiență, infrastructura critică a Uniunii în special împotriva atacurilor teroriste și pentru a dezvolta o abordare integrată a Uniunii în ceea ce privește gestionarea riscurilor și a situațiilor de criză. Pentru a aborda toate aceste provocări viitoare, acțiunile consolidate la nivelul Uniunii sunt esențiale pentru a-i putea proteja pe cetățeni împotriva amenințărilor transnaționale tot mai numeroase și pentru a sprijini activitatea operațională desfășurată de către autoritățile competente ale statelor membre, inclusiv prin intermediul finanțării adecvate la nivelul Uniunii. În acest context, Programul de la Stockholm a lansat, în mod expres, un apel de creare a unui fond care să sprijine punerea în aplicare a Strategiei de securitate internă și de stabilire a unei abordări coerente și globale în materie de cooperare pentru asigurarea aplicării legii, inclusiv gestionarea frontierelor externe ale Uniunii.

În acest context, în propunerea sa din 29 iunie 2011 privind următorul cadru financiar multianual pentru perioada 2014-2020[3], Comisia a sugerat să se creeze un fond pentru securitate internă, ca parte a unei structuri simplificate, cu două fonduri pentru viitoarele cheltuieli în domeniul afacerilor interne, care include, de asemenea, Fondul pentru azil și migrație. Fondul pentru securitate internă va avea un buget total de 4 648 milioane EUR (în prețuri curente) pentru a sprijini punerea în aplicare a celor cinci obiective strategice stabilite prin Strategia de securitate internă: destrămarea rețelelor infracționale internaționale, prevenirea terorismului și rezolvarea problemei radicalizării și a recrutării, creșterea nivelului de securitate pentru cetățeni și întreprinderi în mediul informatic, consolidarea securității prin gestionarea frontierelor, precum și creșterea capacității de reziliență a Europei în caz de crize și de catastrofe.

Date fiind temeiurile diferite ale tratatului pentru marea varietate de obiective strategice care urmează a fi tratate, din punct de vedere juridic nu este posibil ca Fondul pentru securitate internă să fie instituit ca un instrument financiar unic. Prin urmare, se propune ca fondul să fie instituit sub forma unui cadru general de finanțare, ce cuprinde două propuneri sectoriale specifice, prezenta propunere reprezentând una dintre acestea, completat de un instrument orizontal de stabilire a dispozițiilor comune.

Structura juridică este explicată mai detaliat în secțiunea 3.

2.           REZULTATELE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRII IMPACTULUI

În contextul importanței tot mai mari care se acordă evaluării ca instrument de fundamentare a procesului de elaborare a politicilor, prezenta propunere ține seama de rezultatele evaluării, de consultarea părților interesate și de evaluarea impactului.

Activitatea de pregătire a viitoarelor instrumente financiare pentru domeniul afaceri interne a început în 2010 și a continuat în 2011. În cadrul activității pregătitoare, în decembrie 2010, a fost lansată o evaluare/un studiu de impact, cu ajutorul unui contractant extern. Studiul a fost finalizat în iulie 2011 și a reunit rezultatele evaluării disponibile pentru instrumentele financiare existente și a evidențiat problemele, obiectivele și opțiunile de politică, inclusiv impactul estimat al acestora, analizat în evaluarea impactului. Pornind de la acest studiu, Comisia a pregătit un raport privind evaluarea impactului, iar la 9 septembrie 2011 Comitetul de evaluare a impactului a emis avizul său asupra acestei evaluări.

În contextul importanței tot mai mari care se acordă evaluării ca instrument de fundamentare a procesului de elaborare a politicilor, prezenta propunere legislativă a luat în considerare pe deplin și evaluarea formală la jumătatea perioadei a programului general „Securitate și protecția libertăților”[4], care a abordat punerea în aplicare, în perioada 2007-2009, a programului ISEC (prevenirea și lupta împotriva criminalității) și a programului CIPS (prevenirea, pregătirea și gestionarea consecințelor terorismului și ale altor riscuri legate de securitate). În raportul său din 16 iunie 2011, Comisia a evaluat aspectele cantitative și calitative ale punerii în aplicare a programelor și rezultatele obținute, inclusiv cartografierea cu precizie a activităților programului, analizarea rezultatelor proiectelor finanțate și revizuirea instrumentelor și a mecanismelor de punere în aplicare cu scopul de a identifica eventualele măsuri corective.

Rezultatele consultării publice online cu privire la viitorul finanțării domeniului de politică afaceri interne[5], care s-a desfășurat în perioada 5 ianuarie – 20 martie 2011 și la care au putut participa părțile interesate din Uniune și din țări terțe, au fost avute în vedere în pregătirea prezentei propuneri. În total, s-au primit 115 răspunsuri de la persoane fizice și în numele organizațiilor, inclusiv opt documente de poziție. La consultare și-au adus contribuția persoane din toate statele membre, precum și din unele țări terțe.

În aprilie 2011, conferința „Viitorul finanțării UE pentru afaceri interne: o nouă perspectivă” a reunit principalele părți interesate (state membre, organizații internaționale, organizațiile societății civile etc.) și a reprezentat o ocazie pentru exprimarea punctelor lor de vedere cu privire la viitorul finanțării Uniunii în domeniul de politică afaceri interne. Conferința a constituit, de asemenea, prilejul de a valida rezultatele bilanțului și ale consultării publice.

Aspectele legate de viitorul finanțării UE pentru domeniul de politică afaceri interne au fost invocate și discutate în repetate rânduri cu instituțiile interesate, inclusiv cu ocazia unui prânz informal în cursul Consiliului JAI din 21 ianuarie 2011, a unui mic-dejun informal cu coordonatorii politici ai Parlamentului European din 26 ianuarie 2011, cu ocazia audierii comisarului Malmström în fața Comisiei SURE a Parlamentului din 10 martie 2011 și în cursul unui schimb de opinii între directorul general al DG Afaceri Interne și Comisia LIBE a Parlamentului, la 17 martie 2011.

Cu ocazia discuțiilor care au avut loc la reuniunea COSI din 5 octombrie 2010, când a avut loc un schimb preliminar de opinii cu reprezentanții statelor membre și cu reprezentanții agențiilor (Eurojust, Europol, CEPOL și Frontex) și a Conferinței EOS cu privire la industrie și securitate, din 9 februarie 2011, experții și-au exprimat punctele de vedere avizate cu privire la viitorul instrumentelor financiare în domeniul securității interne. Mai mult, aspectele tehnice legate de punerea în aplicare a viitorului instrument financiar în domeniul securității interne au fost, de asemenea, discutate cu experții statelor membre la reuniunile din 15 februarie și 18 iulie 2011 ale celor două comisii pentru Programul general „Securitate și protecția libertăților” (ISEC și CIPS).

Consultările, conferințele și discuțiile la nivel de experți au confirmat faptul că există un consens general în rândul principalelor părți interesate cu privire la necesitatea lărgirii sferei de acțiune pentru finanțarea Uniunii în domeniul securității interne, inclusiv în ceea ce privește dimensiunea externă, precum și nevoia de a acționa în direcția unei simplificări mai mari a mecanismelor de acordare a finanțării și unei flexibilități sporite, în special pentru a răspunde la situațiile de urgență. Pentru a aduce valoare adăugată, cheltuielile Uniunii ar trebui să reflecte mai bine prioritățile la nivelul Uniunii și angajamentele strategice și ar trebui să sprijine punerea în aplicare a acquis‑ului Uniunii în domeniul afacerilor interne. În domeniul securității interne, părțile interesate au considerat că prioritățile tematice generale au fost deja stabilite prin Programul de la Stockholm din 2009 și prin Strategia de securitate internă din 2010. Prin urmare, viitorul mecanism de finanțare ar trebui să fie definit în sens larg, incluzând organele de asigurare a aplicării legii, polițiștii de frontieră și serviciile vamale. De asemenea, un aspect considerat a fi important se referă la necesitatea de a recurge într-o măsură mai mare la agențiile relevante ale Uniunii, precum Europol și Frontex. Ideea reducerii numărului de instrumente financiare la o structură compusă din două fonduri a fost amplu susținută în condițiile în care aceasta ar duce la simplificare. Părțile interesate au convenit, de asemenea, asupra necesității unui mecanism flexibil de răspuns în caz de urgență. S-a considerat că gestiunea partajată cu trecerea la programarea multianuală este modul de gestiune adecvat pentru cheltuielile aferente domeniului de politică afaceri interne. Cu toate acestea, organizațiile neguvernamentale au fost de părere că ar trebui continuată și gestiunea directă.

3.           ELEMENTELE JURIDICE ALE PROPUNERII

Dreptul de a acționa derivă din articolul 3 alineatul (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană, conform căruia „Uniunea oferă cetățenilor săi un spațiu de libertate, securitate și justiție, fără frontiere interne, în interiorul căruia este asigurată libera circulație a persoanelor, în corelare cu măsuri adecvate privind controlul la frontierele externe, dreptul de azil, imigrarea, precum și prevenirea criminalității și combaterea acestui fenomen”.

Acțiunea Uniunii are ca temei obiectivele prevăzute la articolul 67 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), denumit în continuare „tratatul” care stabilește modalitățile de constituire a spațiului de libertate, securitate și justiție.

Regulamentul are la bază temeiuri juridice multiple care se regăsesc în titlul V din tratat cu privire la spațiul de libertate, securitate și justiție [articolul 82 alineatul (1), articolul 84 și articolul 87 alineatul (2) din TFUE]. Aceste articole constituie temeiuri juridice compatibile, având în vedere caracteristicile juridice care se aplică procesului decizional în temeiul acestui titlu.

Date fiind diferitele reguli de vot în Consiliu care derivă din geometria variabilă în temeiul Protocolului nr. 19 (privind acquis-ul Schengen), Protocolului nr. 21 (privind poziția Regatului Unit și a Irlandei cu privire la spațiul de libertate, securitate și justiție) și Protocolului nr. 22 (privind poziția Danemarcei, inclusiv în ceea ce privește partea a treia titlul V din tratat) din punct de vedere legal nu se poate elabora o propunere legislativă cuprinzătoare unică pentru Fondul pentru securitate internă, în pofida coerenței obiectivelor de politică ce trebuie abordate.

Prin urmare, Fondul pentru securitate internă este instituit sub forma unui cadru de finanțare cuprinzător, format din două acte legislative distincte, prin care se instituie diferitele componente ale fondului și prin care se stabilesc obiectivele, acțiunile eligibile și alocarea financiară pentru fiecare componentă:

· un regulament de instituire, ca parte a fondului, a componentei pentru cooperarea polițienească, prevenirea și combaterea criminalității, precum și pentru gestionarea crizelor;

· un regulament de instituire, ca parte a fondului, a componentei privind gestionarea frontierelor și politica comună în materie de vize.

În acest cadru cuprinzător al Fondului pentru securitate internă, prezentul regulament oferă sprijin financiar pentru cooperarea polițienească, schimbul de informații și accesul la informații, prevenirea criminalității și lupta împotriva criminalității transfrontaliere, precum și împotriva formelor grave de criminalitate și a criminalității organizate, inclusiv împotriva terorismului, protecția persoanelor și a infrastructurii critice de incidentele legate de securitate și gestionarea eficientă a riscurilor și a crizelor legate de securitate, ținând cont de politicile comune ale Uniunii (strategii, programe și planuri de acțiune), de legislație, de cooperarea practică și de evaluările amenințărilor și riscurilor. Prin urmare, cele două programe care în prezent oferă sprijin financiar pentru acest domeniu de politică ISEC (Programul de prevenire a criminalității), CIPS (Programul specific „Prevenirea, pregătirea și gestionarea consecințelor terorismului și ale altor riscuri legate de securitate”) ar trebui abrogate de la 1 ianuarie 2014, sub rezerva normelor tranzitorii. În ceea ce privește programul CIPS (Decizia 2007/124/CE, EURATOM a Consiliului), acest lucru nu este posibil conform cadrului prezentului regulament, ci necesită un document legislativ separat, ca urmare a diferitelor reguli de vot în temeiul juridic dublu (CE/Euratom).

În general, acesta este un domeniu în care valoarea adăugată a intervențiilor Uniunii este evidentă comparativ cu acțiunea individuală a statelor membre. Uniunea Europeană este mai bine plasată decât statele membre pentru a aborda situațiile transfrontaliere și pentru a oferi o platformă pentru abordările comune, sprijinul financiar acordat în temeiul prezentului regulament contribuind în special la consolidarea capacităților naționale și europene, precum și la cooperarea și coordonarea transfrontalieră, la o comunicare facilitată și securizată, la colaborarea în rețea, la încrederea reciprocă și la schimbul de informații și de cele mai bune practici. Cu toate acestea, este pe deplin recunoscut faptul că intervențiile ar trebui să aibă loc la un nivel corespunzător, iar rolul Uniunii nu trebuie să depășească ceea ce este necesar. Astfel cum s-a subliniat în Revizuirea bugetului, „bugetul UE ar trebui utilizat pentru a finanța bunuri publice ale UE, acțiuni pe care nu le pot finanța statele membre și regiunile sau atunci când acesta poate asigura obținerea de rezultate mai bune[6]”.

4.           IMPLICAȚII BUGETARE

Propunerea Comisiei pentru următorul cadru multianual include o propunere pentru suma de 4 648 milioane EUR (în prețuri curente) aferentă Fondului pentru securitate internă pe perioada 2014-2020. În cadrul acestui pachet financiar global, resursele disponibile cu titlu indicativ pentru punerea în aplicare a acestui regulament specific sunt în valoare de 1 128 de milioane EUR. Cu titlu indicativ, 50% din această sumă (564 de milioane EUR) ar trebui utilizată pentru programele naționale ale statelor membre, în timp ce restul de 50% (564 de milioane EUR) ar trebui gestionat la nivel central pentru finanțarea acțiunilor Uniunii, a măsurilor de urgență și a asistenței tehnice.

milioane EUR

Fondul pentru securitate internă inclusiv noile sisteme informatice || || 4 648

- Instrumentul pentru cooperare polițienească || || 1 128

- Instrumentul privind frontierele || || 3 520

5.           PRINCIPALELE ELEMENTE ALE PROPUNERII

· Un accent clar pe prioritățile strategice

Pentru a se asigura că se poate obține un impact suficient și demonstrabil, prezentul regulament propune ca în perioada 2014-2020 sprijinul financiar al Uniunii să se concentreze pe cinci priorități strategice principale (astfel cum au fost identificate prin Strategia de securitate internă a Uniunii):

– prevenirea și combaterea criminalității transfrontaliere, a formelor grave de criminalitate și a criminalității organizate;

– creșterea nivelului de securitate pentru cetățeni și întreprinderi în mediul informatic;

– prevenirea terorismului și rezolvarea problemei radicalizării și a recrutării;

– creșterea capacităților de protejare a infrastructurii critice în toate sectoarele economice; precum și

– creșterea capacității de reziliență a Europei în caz de crize și de dezastre.

Aceste priorități strategice, care sunt prezentate în detaliu în anexa la prezentul regulament, trebuie să fie luate în considerare de către statele membre atunci când elaborează programele naționale multianuale. Prioritățile pot fi modificate în orice moment în cadrul unei proceduri simplificate printr-un act delegat în cazul în care apar noi riscuri sau amenințări. Mai mult, pentru a furniza stimulente suplimentare, rata de cofinanțare a UE pentru măsurile naționale de punere în aplicare a oricăreia dintre aceste priorități strategice ale Uniunii poate fi majorată până la 90%, în conformitate cu regulamentul orizontal, în loc de 75%.

Măsurile concrete care beneficiază de sprijin în temeiul prezentului regulament se referă în principal la acțiunile de consolidare a capacităților operaționale ale statelor membre, precum operațiunile transfrontaliere comune, schimbul de cele mai bune practici, testarea și validarea noilor metodologii și tehnologii (pentru a elimina decalajul în ceea ce privește cercetarea finanțată de Uniune în domeniul securității), achiziționarea de echipament tehnic și de infrastructuri, formarea și schimburile de personal, activități analitice, cum ar fi evaluarea riscurilor și a amenințărilor, precum și colaborarea în rețea.

Pentru a utiliza mai eficient competențele și experiența agențiilor relevante ale Uniunii în domeniul afacerilor interne, Comisia intenționează, de asemenea, să recurgă, în limita resurselor disponibile în temeiul prezentului regulament, la posibilitatea oferită prin regulamentul financiar[7], de a încredința punerea în aplicare a sarcinilor speciale agențiilor în cadrul misiunilor lor și complementar cu programele lor de lucru. Pentru sarcinile care fac obiectul acestui instrument este cazul în special al Oficiului European de Poliție (Europol), de exemplu, pentru organizarea unor echipe comune de anchetă sau a unui serviciu de asistență Prüm, și al Colegiului European de Poliție (Cepol), de exemplu, pentru elaborarea și aplicarea programelor europene de formare, a programei și a modulelor tematice comune inclusiv pentru personalul autorităților de asigurare a aplicării legii din țările terțe corespunzătoare.

· Distribuirea resurselor disponibile

Suma totală pentru acest instrument pentru perioada 2014-2020 constă din două părți: bugetul Uniunii (1 128 milioane EUR în prețuri curente) și contribuțiile – a căror valoare nu se cunoaște deocamdată – din partea țărilor asociate la implementarea, aplicarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen (Norvegia, Islanda, Elveția, Liechtenstein), care participă la prezentul instrument. Dintre statele membre, Danemarca nu va participa la prezentul regulament, iar Irlanda și Regatul Unit pot decide să participe la regulament, în conformitate cu protocoalele lor respective.

Suma totală de 1 128 milioane EUR este împărțită în mod egal (pondere 50/50): statele membre vor obține suma indicativă de 564 milioane EUR (în prețuri curente) pentru programele lor naționale (gestiune partajată), iar pentru acțiunile Uniunii, pentru asistența de urgență și pentru asistența tehnică, Comisia va asigura execuția aceleiași sume indicative în cadrul gestiunii directe și indirecte.

Criteriile alese pentru alocarea fondurilor disponibile către statele membre se referă la principalele elemente pe care statele membre trebuie să le protejeze: populația lor, teritoriul lor, persoanele și mărfurile care tranzitează spațiul lor aerian și porturile lor, precum și infrastructura europeană critică desemnată în conformitate cu dreptul Uniunii. Întrucât, în acest context, s-a ținut seama, de asemenea, de capacitățile financiare diferite ale statelor membre, produsul lor intern brut (invers proporțional) a fost inclus ca al cincilea criteriu de alocare.

· Asistența de urgență și acțiuni în țări terțe sau în legătură cu țări terțe

În prezentul regulament și în regulamentul orizontal se introduc dispoziții specifice pentru a permite Uniunii să întreprindă acțiuni rapide și eficace în eventualitatea unor incidente legate de securitate sau a unor amenințări nou apărute care au sau care ar putea avea un impact negativ semnificativ asupra securității persoanelor din unul sau mai multe state membre (situație de urgență). Decizia de acordare a asistenței de urgență este întotdeauna luată de Comisie, însă statele membre, agențiile Uniunii, organizațiile internaționale sau Comitetul articolul 71 (COSI) reprezentat de către statul membru care deține președinția Consiliului pot, de asemenea, să prezinte propuneri în acest sens. Asistență de urgență nu este limitată la Uniune și poate include, de asemenea, măsuri pentru țările terțe sau în legătură cu acestea.

În general, lista acțiunilor eligibile în țările terțe sau în legătură cu țările terțe în conformitate cu prezentul regulament se concentrează asupra acțiunilor operaționale pe termen scurt care au un impact direct asupra securității interne a Uniunii, cum ar fi operațiunile transfrontaliere comune, achiziționarea de echipament tehnic, măsuri de schimb și de formare, evaluarea amenințărilor și riscurilor, precum și sprijin pentru finanțarea activităților de sensibilizare și de comunicare. Acțiunile în țările terțe sunt în principal puse în aplicare de către Comisie, în cadrul gestiunii directe sau indirecte în conformitate cu Regulamentul financiar. Astfel de acțiuni nu vor fi direct orientate spre dezvoltare și vor completa, dacă va fi cazul, asistența financiară oferită prin instrumentele de ajutor extern ale Uniunii, care reprezintă în continuare principala sursă de finanțare pentru a ajuta țările terțe să își dezvolte capacitățile relevante. În punerea în aplicare a acestor acțiuni, se va urmări coerența deplină cu principiile și obiectivele generale ale acțiunii externe și ale politicii externe a Uniunii referitoare la țara sau regiunea în cauză. Complementaritatea va fi asigurată prin coordonarea consolidată cu Serviciul European de Acțiune Externă și cu serviciile relevante ale Comisiei.

2011/0368 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de instituire, ca parte a Fondului pentru securitate internă, a instrumentului de sprijin financiar pentru cooperarea polițienească, prevenirea și combaterea criminalității și gestionarea crizelor

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 82 alineatul (1), articolul 84 și articolul 87 alineatul (2),

având în vedere propunerea Comisiei Europene[8],

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European[9],

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor[10],

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)       Obiectivul Uniunii de asigurare a unui înalt nivel de securitate în spațiul de libertate, securitate și justiție [articolul 67 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene] ar trebui realizat, inter alia, prin măsuri de prevenire și de combatere a criminalității, precum și prin măsuri de coordonare și cooperare între autoritățile de asigurare a aplicării legii ale statelor membre și cu țările terțe relevante.

(2)       Pentru realizarea acestui obiectiv, ar trebui întreprinse acțiuni consolidate la nivelul Uniunii pentru a proteja persoanele și bunurile de amenințările transnaționale tot mai numeroase și pentru a sprijini activitatea desfășurată de autoritățile competente ale statelor membre. Terorismul și criminalitatea organizată, traficul de droguri, corupția, criminalitatea informatică, traficul de ființe umane și de arme, inter alia, continuă să constituie o provocare la adresa securității interne a Uniunii.

(3)       Strategia de securitate internă pentru Uniunea Europeană, adoptată de Consiliu în februarie 2010[11], reprezintă o agendă comună pentru abordarea acestor provocări comune în materie de securitate. Comunicarea Comisiei din noiembrie 2010 „Strategia de securitate internă a UE în acțiune”[12] transpune principiile și orientările strategiei în acțiuni concrete prin identificarea a cinci obiective strategice: destrămarea rețelelor infracționale internaționale, prevenirea terorismului și combaterea radicalizării și a recrutării, creșterea nivelului de securitate pentru cetățeni și întreprinderi în spațiul informatic, consolidarea securității prin gestionarea frontierelor și creșterea capacității de reziliență a Europei în caz de crize și de dezastre.

(4)       Principiile esențiale care ar trebui să orienteze punerea în aplicare a Strategiei de securitate internă sunt: solidaritatea între statele membre, claritate în ceea ce privește diviziunea sarcinilor, respectarea drepturilor fundamentale și a statului de drept, precum și un accent puternic pe perspectiva mondială și pe legătura indisolubilă cu securitatea externă.

(5)       Pentru a promova punerea în aplicare a Strategiei de securitate internă și pentru a garanta că aceasta devine o realitate operațională, ar trebui să se acorde statelor membre sprijin financiar adecvat din partea Uniunii, prin crearea unui fond pentru securitate internă.

(6)       Date fiind particularitățile juridice aplicabile titlului V din tratat, Fondul pentru securitate internă nu poate fi instituit ca un instrument financiar unic.

(7)       Prin urmare, fondul ar trebui instituit sub forma unui cadru cuprinzător pentru sprijinul financiar al UE în domeniul securității interne care include instrumentul instituit prin prezentul regulament, precum și instrumentul instituit prin Regulamentul (UE) nr. XXX/2012 de instituire, ca parte a Fondului pentru securitate internă, a instrumentului de sprijin financiar pentru frontiere externe și vize[13]. Cadrul global ar trebui completat prin Regulamentul (UE) nr. XXX/2012[14] de stabilire a dispozițiilor generale privind Fondul pentru azil și migrație și instrumentul de sprijin financiar pentru cooperarea polițienească, prevenirea și combaterea criminalității și gestionarea crizelor.

(8)       Resursele globale pentru prezentul regulament și pentru Regulamentul (UE) nr. XXX/2010 de instituire, ca parte a Fondului pentru securitate internă, a instrumentului de sprijin financiar pentru frontiere externe și vize ar trebui să constituie împreună pachetul financiar aferent întregii durate a fondului, și ar trebui să reprezinte întâia referință pentru autoritatea bugetară în cursul procedurii bugetare anuale în conformitate cu punctul 17 din Acordul interinstituțional.

(9)       În cadrul general al Fondului pentru securitate internă, asistența financiară acordată în temeiul acestui instrument ar trebui să sprijine cooperarea polițienească, schimbul de informații și accesul la informații, prevenirea criminalității, lupta împotriva criminalității transfrontaliere, a formelor grave de criminalitate și a criminalității organizate, inclusiv împotriva terorismului, protecția persoanelor și a infrastructurii critice de incidentele legate de securitate și gestionarea eficientă a riscurilor și a crizelor legate de securitate, ținând seama de politicile comune (strategii, programe și planuri de acțiune), de legislație și de cooperarea practică.

(10)     Asistența financiară pentru aceste domenii ar trebui să sprijine în special acțiunile de promovare a operațiunilor comune transfrontaliere, accesul la informații și schimbul de informații, schimbul de bune practici, facilitarea și securitatea comunicării și a coordonării, formarea și schimbul de personal, activitățile analitice, de monitorizare și de evaluare, evaluările detaliate ale amenințărilor și riscurilor, activitățile de sensibilizare, testarea și validarea noilor tehnologii, cercetarea criminalistică și achiziționarea de echipamente tehnice interoperabile.

(11)     Măsurile întreprinse în țările terțe și în legătură cu țările terțe, care beneficiază de sprijin în temeiul acestui instrument ar trebui corelate, din punct de vedere al sinergiilor și consecvenței, cu alte acțiuni desfășurate în afara Uniunii și care beneficiază de sprijin în cadrul instrumentelor geografice și tematice de asistență externă a Uniunii. În special, în punerea în aplicare a acestor acțiuni, ar trebui să se aibă în vedere coerența deplină cu principiile și obiectivele generale ale acțiunii externe și ale politicii externe a Uniunii referitoare la țara sau regiunea în cauză. Obiectivul măsurilor nu ar trebui să fie sprijinirea acțiunilor care au o componentă clară de dezvoltare și ar trebui să completeze, atunci când este cazul, asistența financiară acordată prin intermediul instrumentelor de ajutor extern. Se va urmări, de asemenea, asigurarea coerenței cu politica umanitară a Uniunii, în special în ceea ce privește aplicarea măsurilor de urgență.

(12)     Acest instrument ar trebui pus în aplicare cu respectarea deplină a drepturilor și principiilor înscrise în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

(13)     Pentru a asigura aplicarea uniformă a Fondului pentru securitate internă, bugetul Uniunii alocat acestui instrument financiar ar trebui executat prin gestiune partajată, cu excepția acțiunilor de interes special pentru Uniune (acțiunile Uniunii), a asistenței de urgență și a asistenței tehnice, care se execută prin gestiune directă și indirectă.

(14)     Resursele alocate statelor membre în vederea executării acestora prin intermediul programelor lor naționale ar trebui să fie distribuie pe baza unor criterii clare și obiective referitor la bunurile publice care trebuie protejate de către statele membre, precum și la nivelul capacității financiare a acestora de a asigura un nivel înalt de securitate internă, cum ar fi dimensiunea populației lor, dimensiunea teritoriului lor, numărul pasagerilor și volumul mărfurilor care tranzitează aeroporturile și porturile internaționale, numărul infrastructurilor critice europene și produsul lor intern brut.

(15)     În vederea consolidării solidarității și a partajării mai adecvate a răspunderii pentru politicile, strategiile și programele europene comune, statele membre ar trebui să fie încurajate să folosească partea din resursele globale disponibile pentru programele naționale pentru a aborda prioritățile strategice ale Uniunii prezentate în anexa la prezentul regulament. În cazul proiectelor care abordează aceste priorități, contribuția Uniunii la costurile totale eligibile ar trebui majorată la 90%, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. XXX/2012 [regulamentul orizontal].

(16)     Plafonul pentru resursele care rămân la dispoziția Uniunii ar trebui să fie egal cu resursele alocate statelor membre pentru punerea în aplicare a programelor lor naționale. Prin aceasta se va asigura faptul că, într-un exercițiu bugetar dat, Uniunea este în măsură să sprijine acțiunile care prezintă un interes special pentru Uniune, ca de exemplu studii, testarea și validarea noilor tehnologii, proiecte transnaționale, colaborarea în cadrul rețelelor și schimbul de bune practici, monitorizarea aplicării legislației și politicilor relevante ale Uniunii, precum și acțiunilor Uniunii în țări terțe și în legătură cu aceste țări. Acțiunile sprijinite ar trebui să fie conforme cu prioritățile identificate în strategiile, programele, planurile de acțiune și evaluările riscurilor și amenințărilor relevante pentru Uniune.

(17)     În vederea consolidării capacității UE de a reacționa imediat la incidentele legate de securitate sau la amenințările nou apărute la adresa Uniunii, ar trebui să se poată acorda asistență de urgență, în conformitate cu mecanismul de reacție rapidă prevăzut de Regulamentul (UE) nr. XXX/2012 [regulamentul orizontal].

(18)     Finanțarea de la bugetul Uniunii ar trebui să se axeze pe activitățile în care intervenția Uniunii poate aduce valoare adăugată comparativ cu acțiunea individuală a statelor membre. Întrucât Uniunea este mai bine plasată decât statele membre pentru a aborda situațiile transfrontaliere și pentru a oferi o platformă pentru abordările comune, activitățile eligibile pentru sprijinul financiar acordat în temeiul prezentului regulament ar trebui să contribuie în special la consolidarea capacităților naționale și ale Uniunii, la cooperarea și coordonarea transfrontalieră, la colaborarea în cadrul rețelelor, la încrederea reciprocă și la schimbul de informații și de cele mai bune practici.

(19)     Pentru a completa sau a modifica dispozițiile prezentului instrument cu privire la definirea priorităților strategice ale Uniunii, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui delegată Comisiei, care la rândul ei ar trebui să efectueze consultările adecvate în cursul activității pregătitoare, inclusiv la nivel de experți. Atunci când pregătește și redactează acte delegate, Comisia ar trebui să asigure transmiterea simultană, la timp și în mod adecvat a documentelor relevante către Parlamentul European și către Consiliu.

(20)     Pentru a asigura aplicarea uniformă, eficientă și în timp util a dispozițiilor prezentului regulament, Comisia ar trebui investită cu competențe de punere în aplicare. Aceste competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie.

(21)     Decizia 2007/125/JAI a Consiliului din 12 februarie 2007 de stabilire pentru perioada 2007-2013, în cadrul programului general „Securitate și protecția libertăților”, a programului specific „Prevenirea și combaterea infracționalității”[15] ar trebui abrogată, sub rezerva dispozițiilor tranzitorii prevăzute de prezentul regulament.

(22)     Întrucât obiectivele prezentului regulament, în principal consolidarea coordonării și cooperării între autoritățile de asigurare a aplicării legii, prevenirea și combaterea criminalității, protejarea populației și infrastructurii critice împotriva incidentelor legate de securitate, consolidarea capacității statelor membre și a Uniunii de gestionare eficientă a riscurilor și a situațiilor de criză legate de securitate nu pot fi realizate în mod suficient de către statele membre și pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este enunțat la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru îndeplinirea acestui obiectiv.

(23)     În ceea ce privește Islanda și Norvegia, prezentul regulament reprezintă o dezvoltare a acquis‑ului Schengen care intră sub incidența domeniilor menționate la articolul 1 punctul H din Decizia 1999/437/CE a Consiliului din 17 mai 1999 privind anumite modalități de aplicare a Acordului încheiat de Consiliul Uniunii Europene și Republica Islanda și Regatul Norvegiei în ceea ce privește asocierea acestor două state în vederea punerii în aplicare, a asigurării respectării și dezvoltării acquis‑ului Schengen[16].

(25)     În ceea ce privește Elveția, prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis‑ului Schengen, în sensul Acordului încheiat între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană cu privire la asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen, care intră în domeniul de aplicare a articolului 1 punctul H din Decizia 1999/437/CE a Consiliului, coroborat cu articolul 3 din Decizia 2008/146/CE a Consiliului privind încheierea acordului, în numele Comunității Europene[17].

(26)     În ceea ce privește Principatul Liechtenstein, prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în sensul Protocolului dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein privind aderarea Principatului Liechtenstein la Acordul dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen, care intră sub incidența domeniului menționat la articolul 1 punctul H din Decizia 1999/437/CE a Consiliului, coroborat cu articolul 3 din Decizia 2011/349/UE a Consiliului privind încheierea protocolului, în numele Uniunii[18].

(27)     În conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul privind poziția Danemarcei, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Danemarca nu participă la adoptarea prezentului regulament, nu are obligații în temeiul acestuia și nu face obiectul aplicării sale.

(28)     În conformitate cu articolul 3 din Protocolul privind poziția Regatului Unit și a Irlandei cu privire la spațiul de libertate, securitate și justiție, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, și fără a aduce atingere articolului 4 din respectivul protocol, Irlanda [nu participă la adoptarea prezentului regulament, nu are obligații în temeiul acestuia și nu face obiectul aplicării sale / a notificat dorința sa de a participa la adoptarea și aplicarea prezentului regulament].

(29)     În conformitate cu articolul 3 din Protocolul privind poziția Regatului Unit și a Irlandei cu privire la spațiul de libertate, securitate și justiție, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, și fără a aduce atingere articolului 4 din respectivul protocol, Regatul Unit [nu participă la adoptarea prezentului regulament, nu are obligații în temeiul acestuia și nu face obiectul aplicării sale / a notificat dorința sa de a participa la adoptarea și aplicarea prezentului regulament],

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Scopul și domeniul de aplicare

1.         Prezentul regulament instituie instrumentul de sprijin financiar pentru cooperarea polițienească, prevenirea și combaterea criminalității și gestionarea crizelor (denumit în continuare „instrumentul”), ca parte a Fondului pentru securitate internă (denumit în continuare „fondul”).

În corelație cu Regulamentul (UE) nr. XXX/2012 de instituire, ca parte a Fondului pentru securitate internă, a instrumentului de sprijin financiar pentru frontiere externe și vize, prezentul regulament instituie, pentru perioada 1 ianuarie 2014 – 31 decembrie 2020, Fondul pentru securitate internă.

2.         Prezentul regulament stabilește:

(a)     obiectivele, acțiunile eligibile și prioritățile strategice pentru sprijinul financiar care va fi acordat în temeiul instrumentului;

(b)     cadrul general pentru punerea în aplicare a acțiunilor eligibile;

(c)     resursele puse la dispoziție în temeiul prezentului instrument pentru perioada 1 ianuarie 2014-31 decembrie 2020 și distribuția acestora.

3.         Prezentul regulament prevede aplicarea normelor prevăzute de Regulamentul (UE) nr. XXX/2012 [regulamentul orizontal].

4.         Instrumentul nu se aplică aspectelor care intră în sub incidența Programului justiție, astfel cum este prevăzut de Regulamentul (UE) nr. XXX/2012[19]. Totuși, sub incidența acestui instrument pot intra acțiuni care urmăresc încurajarea cooperării între autoritățile judiciare și autoritățile responsabile de asigurarea aplicării legii.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

(a)     „cooperare polițienească” înseamnă măsuri specifice și tipuri de cooperare, astfel cum sunt definite la articolul 87 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

(b)     „schimbul de informații și accesul la informații” înseamnă colectarea, stocarea, prelucrarea, analizarea și schimbul de informații relevante pentru autoritățile de asigurare a aplicării legii, în legătură cu prevenirea, identificarea, investigarea sau urmărirea penală a infracțiunilor, în special criminalitatea transfrontalieră, gravă și organizată;

(c)     „prevenirea criminalității” înseamnă toate măsurile care vizează reducerea sau care contribuie în alt mod la reducerea criminalității și a sentimentului de nesiguranță al cetățenilor, astfel cum sunt definite în Decizia 2009/902/JAI a Consiliului din 30 noiembrie 2009 de instituire a unei rețele europene de prevenire a criminalității (EUCPN)[20] ;

(d)     „criminalitate organizată” înseamnă comportamentul pasibil de pedeapsă, săvârșit de un grup format din trei sau mai multe persoane, cu o anumită structură, constituit pe o anumită perioadă de timp și care acționează în mod concertat pentru a obține, în mod direct sau indirect, avantaje de natură financiară sau materială;

(e)     „terorism” înseamnă oricare dintre faptele și infracțiunile săvârșite cu intenție astfel cum sunt definite în Decizia-cadru 2002/475/JAI din 13 iunie 2002 privind combaterea terorismului[21], astfel cum a fost modificată prin Decizia‑cadru 2008/919/JAI din 28 noiembrie 2008[22];

(f)      „gestionarea riscurilor și a crizelor” înseamnă orice măsură referitoare la evaluarea, prevenirea, pregătirea și gestionarea consecințelor terorismului și a altor riscuri legate de securitate;

(g)     „prevenire și pregătire” înseamnă orice măsură care are drept scop prevenirea și/sau reducerea riscurilor legate de eventualele atacuri teroriste sau de alte incidente de securitate;

(h)     „gestionarea consecințelor” înseamnă coordonarea eficientă a măsurilor adoptate pentru a răspunde și a reduce impactul efectelor unui atac terorist sau ale oricărui alt incident de securitate în scopul de a asigura coordonarea eficientă a acțiunilor la nivel național și/sau la nivelul UE;

(i)      „infrastructură critică” înseamnă resursele fizice, serviciile, echipamentele de tehnologie a informației, rețelele și bunurile de infrastructură care, dacă sunt perturbate sau distruse, ar produce un impact grav asupra funcțiilor esențiale ale societății, inclusiv asupra lanțului de aprovizionare, sănătatea, siguranța, securitatea, bunăstarea economică sau socială a populației sau funcționarea Uniunii ori a statelor sale membre;

(j)      „situație de urgență” înseamnă orice incident de securitate sau amenințare nou apărută care are sau care ar putea avea un impact negativ semnificativ asupra securității persoanelor în unul sau mai multe state membre.

Articolul 3

Obiective

1.         Obiectivul general al instrumentului este de a contribui la asigurarea unui înalt nivel de securitate în Uniunea Europeană.

2.         În cadrul obiectivului general prevăzut la alineatul (1), în conformitate cu prioritățile identificate în strategiile, programele, evaluările amenințărilor și riscurilor, instrumentul contribuie la următoarele obiective specifice:

(a)        prevenirea și combaterea criminalității transfrontaliere, a formelor grave de criminalitate și a criminalității organizate, inclusiv a terorismului, consolidarea coordonării și cooperării între autoritățile de asigurare a aplicării legii din statele membre și cu țările terțe relevante.

Atingerea acestui obiectiv se măsoară prin indicatori precum, inter alia, numărul de operațiuni transfrontaliere comune, numărul de documente privind bunele practici și de evenimente organizate;

(b)        consolidarea capacității statelor membre și a Uniunii de gestionare eficientă a riscurilor și situațiilor de criză legate de securitate, pregătirea și protejarea persoanelor și a infrastructurii critice împotriva atacurilor teroriste și a altor incidente legate de securitate.

Atingerea acestui obiectiv se măsoară prin indicatori precum, inter alia, numărul de instrumente instituite și/sau actualizate pentru a facilita protejarea de către statele membre a infrastructurii critice în toate sectoarele economiei, precum și prin numărul de evaluări ale amenințărilor și riscurilor întocmite la nivelul Uniunii.

3.         În vederea atingerii acestor obiective, instrumentul contribuie la realizarea următoarelor obiective operaționale, promovând și dezvoltând:

(a)     măsurile (metodologii, instrumente, structuri) de consolidare a capacității statelor membre de prevenire și combatere a criminalității transfrontaliere, a formelor grave de criminalitate și a criminalității organizate, inclusiv a terorismului, în special prin parteneriate de tip public-privat, schimb de informații și de cele mai bune practici, acces la date, tehnologii interoperabile, statistică comparată și criminologie aplicată, comunicații publice și acțiuni de sensibilizare;

(b)     coordonarea administrativă și operațională, cooperarea, înțelegerea reciprocă și schimbul de informații între autoritățile de aplicare a legii din statele membre, alte autorități naționale, organismele relevante ale Uniunii și, după caz, cu țările terțe;

(c)     acțiunile de formare în aplicarea politicilor europene de formare, inclusiv prin programe speciale de schimb în domeniul aplicării legii Uniunii, în vederea promovării unei veritabile culturi europene în domeniul judiciar și al aplicării legii;

(d)     măsurile și bunele practici pentru protecția și susținerea martorilor și a victimelor infracționalității;

(e)     măsurile de consolidare a capacității administrative și operaționale a statelor membre de protejare a infrastructurii critice în toate sectoarele activității economice, inclusiv prin parteneriate de tip public-privat și prin condiții mai bune de coordonare, cooperare, schimb și diseminare de know-how și experiență în cadrul Uniunii și cu țările terțe relevante;

(f)      conexiuni sigure și coordonarea eficace între participanții la sistemele sectoriale de alertă rapidă și la cooperarea în caz de situații de criză la nivelul Uniunii și la nivel național, inclusiv centre de criză pentru a permite elaborarea rapidă a unor evaluări cuprinzătoare și exacte în situații de criză, coordonarea măsurilor de răspuns și împărtășirea informațiilor din surse deschise, a informațiilor confidențiale și clasificate.

(g)     măsurile (metodologii, instrumente și structuri) de consolidare a capacității administrative și operaționale a statelor membre și a Uniunii în vederea dezvoltării de evaluări cuprinzătoare ale amenințărilor și riscurilor pentru a permite Uniunii să dezvolte abordări integrate pe baza aprecierilor comune și împărtășite în situații de criză și în vederea consolidării înțelegerii reciproce a diverselor definiții privind nivelurile de amenințare stabilite de statele membre și de țările partenere.

4.         Instrumentul contribuie, de asemenea, la finanțarea asistenței tehnice la inițiativa statelor membre și a Comisiei.

Articolul 4

Acțiuni eligibile

1.         Având în vedere obiectivele definite la articolul 3, și în lumina concluziilor acceptate ale dialogului de politică, conform articolului 13 din Regulamentul (UE) nr. XXX/2012 [regulamentul orizontal], acest instrument susține acțiunile efectuate în statele membre, și în special următoarele acțiuni:

(a)     acțiuni de îmbunătățire a cooperării polițienești și a coordonării între autoritățile de aplicare a legii, inclusiv echipele comune de anchetă și orice altă formă de operațiune comună transfrontalieră, accesul la informații și schimbul de informații și tehnologii interoperabile;

(b)     colaborarea în rețea, încredere reciprocă, înțelegere și învățare, identificarea, schimbul și diseminarea de know-how, experiență și bune practici, împărtășirea informațiilor, acțiuni comune de sensibilizare și prognoză, planificare de contingență și interoperabilitate;

(c)     activități analitice, de monitorizare și evaluare, inclusiv studii și evaluări ale amenințărilor, riscurilor și impactului;

(d)     activități de sensibilizare, difuzare și comunicare;

(e)     achiziționarea și/sau actualizarea echipamentelor tehnice, securizarea unităților, infrastructurilor, incintelor conexe și a sistemelor, în special a sistemelor TIC și a componentelor acestora, inclusiv în scopul cooperării europene în domeniul infracțiunii informatice, în special cu Centrul European de Combatere a Criminalității Cibernetice;

(f)      schimburi, formare și educație pentru personalul și experții autorităților relevante, inclusiv formare lingvistică și exerciții sau programe comune;

(g)     măsuri de desfășurare, transferare, testare și validare a noilor metodologii sau tehnologii, inclusiv a proiectelor-pilot și a măsurilor ulterioare aferente proiectelor de cercetare în domeniul securității finanțate de Uniune.

2.         Având în vedere obiectivele definite la articolul 3, instrumentul sprijină, de asemenea, acțiunile referitoare la țările terțe și întreprinse în aceste țări, în special următoarele acțiuni:

(a)     acțiuni de îmbunătățire a cooperării polițienești și a coordonării între autoritățile de aplicare a legii, inclusiv echipele comune de anchetă și orice altă formă de operațiune comună transfrontalieră, accesul la informații și schimbul de informații și tehnologii interoperabile;

(b)     colaborarea în rețea, încredere reciprocă, înțelegere și învățare, identificarea, schimbul și diseminarea de know-how, experiență și bune practici, împărtășirea informațiilor, acțiuni comune de sensibilizare și prognoză, planificare de contingență și interoperabilitate;

(c)     achiziționarea și/sau actualizarea echipamentelor tehnice, inclusiv a sistemelor TIC și a componentelor acestora;

(d)     schimburi, formare și educație pentru personalul și experții autorităților relevante, inclusiv formare lingvistică;

(e)     activități de sensibilizare, difuzare și comunicare;

(f)      evaluări ale amenințărilor, riscurilor și ale impactului;

(g)     studii și proiecte pilot.

Articolul 5

Resurse globale și punere în aplicare

1.         Resursele globale alocate pentru punerea în aplicare a prezentului regulament se ridică la 1 128 de milioane EUR.

2.         Creditele anuale sunt autorizate de către autoritatea bugetară în limitele cadrului financiar.

3.         Resursele globale se execută prin următoarele mijloace:

(a)     programe naționale, în conformitate cu articolul 6;

(b)     acțiuni ale Uniunii, în conformitate cu articolul 7;

(c)     asistență tehnică, în conformitate cu articolul 8;

(d)     asistență de urgență, în conformitate cu articolul 9.

4.         Bugetul alocat în temeiul instrumentului este executat prin gestiune partajată, în conformitate cu articolul 55 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. XXXX/2012 [noul regulament financiar][23], cu excepția acțiunilor Uniunii menționate la articolul 7, a asistenței tehnice menționate la articolul 8 alineatul (1) și a asistenței de urgență menționată la articolul 9.

5.         Resursele globale se utilizează, cu titlu indicativ, după cum urmează:

(a)     564 de milioane EUR pentru programele naționale ale statelor membre;

(b)     564 de milioane EUR pentru acțiunile Uniunii, pentru asistența de urgență și asistența tehnică, la inițiativa Comisiei.

6.         Împreună cu resursele globale stabilite pentru Regulamentul (UE) nr. XXX/2012 de instituire, ca parte a Fondului pentru securitate internă, a instrumentului de sprijin financiar pentru frontiere externe și vize, resursele globale disponibile pentru prezentul regulament, astfel cum au fost stabilite la alineatul (1) constituie pachetul financiar pentru Fondul pentru securitate internă și reprezintă principala referință pentru autoritatea bugetară în cursul procedurii bugetare anuale în conformitate cu punctul 17 din Acordul interinstituțional între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară[24].

7.         Țările asociate la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen participă la instrument în conformitate cu prezentul regulament.

8.         Se încheie acorduri privind contribuțiile financiare ale acestor țări la instrument și privind normele suplimentare necesare în vederea participării, inclusiv dispoziții de asigurare a protecției intereselor financiare ale Uniunii și a competenței în materie de audit a Curții de Conturi.

Contribuțiile financiare ale acestor țări se adaugă la resursele globale disponibile de la bugetul Uniunii menționate la alineatul (1).

Articolul 6

Programe naționale

1.         Programul național care trebuie pregătit în temeiul acestui instrument și cel care trebuie pregătit în temeiul Regulamentului (UE) nr. XXX/2012 de instituire, ca parte a Fondului pentru securitate internă, a instrumentului de sprijin financiar pentru frontiere externe și vize se elaborează în comun de statele membre și se propun Comisiei sub forma unui program național unic pentru fond, în conformitate cu articolul 14 din Regulamentul (UE) nr. XXX/2012 [regulamentul orizontal].

2.         În temeiul programelor naționale care urmează a fi analizate și aprobate de Comisie în temeiul articolului 14 din Regulamentul (UE) nr. XXX/2012 [regulamentul orizontal], statele membre se concentrează pe proiectele care abordează prioritățile strategice ale Uniunii enumerate în anexa la prezentul regulament.

3.         Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 11 cu scopul de a modifica anexa menționată la alineatul (2) prin modificarea priorităților strategice ale Uniunii, prin adăugarea de noi priorități sau prin eliminarea unora dintre aceste priorități.

Articolul 7

Acțiunile Uniunii

1.         La inițiativa Comisiei, prezentul instrument poate fi utilizat pentru finanțarea acțiunilor transnaționale sau a acțiunilor de interes special pentru Uniune („acțiunile Uniunii”) privind obiectivele generale, specifice și operaționale prevăzute la articolul 3.

2.         Pentru a beneficia de finanțare, acțiunile Uniunii trebuie să fie conforme cu prioritățile identificate în strategiile, programele și evaluările amenințărilor și riscurilor relevante pentru Uniune și să susțină în special:

(a)     pregătirea, monitorizarea, sprijinul administrativ și tehnic, crearea unui mecanism de evaluare necesar pentru punerea în aplicare a politicilor privind cooperarea polițienească, prevenirea și combaterea infracționalității și gestionarea crizelor;

(b)     proiecte transnaționale care implică două sau mai multe state membre sau cel puțin un stat membru și o țară terță;

(c)     activități analitice, de monitorizare și evaluare, inclusiv evaluări ale amenințărilor, riscurilor și impactului, precum și proiecte de monitorizare a punerii în aplicare a legislației Uniunii și a obiectivelor de politică ale Uniunii în statele membre;

(d)     proiecte de promovare a colaborării în rețea, a încrederii reciproce, a înțelegerii și învățării, a identificării și difuzării bunelor practici și a abordărilor inovatoare la nivelul Uniunii, programe de formare profesională și de schimburi;

(e)     proiecte care susțin dezvoltarea de instrumente metodologice, în special instrumente statistice, metode și indicatori comuni;

(f)      achiziționarea și/sau actualizarea echipamentelor tehnice, instalațiilor de securitate, infrastructurilor, incintelor conexe și a sistemelor, în special a sistemelor TIC și a componentelor acestora la nivelul Uniunii, inclusiv în scopul cooperării europene în domeniul infracțiunii informatice, în special cu Centrul European de Combatere a Criminalității Cibernetice;

(g)     proiecte de consolidare a sensibilizării cu privire la politicile și obiectivele Uniunii în rândul persoanelor interesate și a publicului larg, inclusiv comunicarea instituțională privind prioritățile politice ale Uniunii;

(h)     proiecte cu un grad ridicat de inovare care dezvoltă noi metode și/sau care contribuie la propagarea de noi tehnologii cu potențial de transfer în alte state membre, în special proiecte care au ca obiectiv testarea și validarea rezultatelor proiectelor de cercetare în materie de securitate finanțate de Uniune;

(i)      studii și proiecte‑pilot;

(j)      acțiuni în raport cu țările terțe și acțiuni desfășurate în țările terțe, astfel cum se prevede la articolul 4 alineatul (2).

3.         Acțiunile Uniunii sunt puse în aplicare în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (UE) nr. XXX/2012 [regulamentul orizontal].

Articolul 8

Asistență tehnică

1.         La inițiativa și/sau în numele Comisiei, instrumentul poate contribui anual cu până la 800 000 EUR la asistența tehnică aferentă Fondului pentru securitate internă, în conformitate cu articolul 10 din Regulamentul (UE) nr. XXX/2012 [regulamentul orizontal].

2.         La inițiativa unui stat membru, instrumentul poate contribui cu până la 5% din suma totală alocată statului membru pentru asistența tehnică în temeiul programului național, în conformitate cu articolul 20 din Regulamentul (UE) nr. XXX/2012 [regulamentul orizontal].

Articolul 9

Asistență de urgență

1.         Prezentul instrument oferă asistență financiară pentru a răspunde nevoilor urgente și specifice în situații de urgență, astfel cum sunt definite la articolul 2 litera (j).

2.         Asistența de urgență este pusă în aplicare în conformitate cu mecanismul prevăzut la articolul 8 din Regulamentul (UE) nr. XXX/2012 [regulamentul orizontal].

Articolul 10

Resurse pentru acțiuni eligibile în statele membre

1.         Suma de 564 de milioane EUR se alocă, cu titlu indicativ, statelor membre după cum urmează:

(a)     30% proporțional cu dimensiunea totală a populației lor;

(b)     10% proporțional cu dimensiunea teritoriului lor;

(c)     10% proporțional cu numărul călătorilor și volumul mărfurilor care tranzitează aeroporturile și porturile maritime internaționale;

(d)     10% proporțional cu numărul infrastructurilor critice europene desemnate în conformitate cu Directiva 2008/114/CE;

(e)     40% invers proporțional cu produsul intern brut (standardul puterii de cumpărare pe cap de locuitor).

2.         Cifrele de referință pentru datele menționate la alineatul (1) sunt cele mai recente statistici elaborate de Comisie (Eurostat) pe baza datelor furnizate de statele membre în conformitate cu legislația Uniunii, precum și datele furnizate Comisiei de către statele membre în conformitate cu Directiva 2008/114/CE. Data de referință este 30 iunie 2013.

Articolul 11

Exercitarea delegării

1.         Se conferă Comisiei competența de a adopta acte delegate, sub rezerva respectării condițiilor stabilite în prezentul articol.

2.         Delegarea competențelor menționată în prezentul regulament este conferită Comisiei pentru o perioadă de șapte ani de la [data intrării în vigoare a prezentului regulament]. Delegarea competenței se reînnoiește tacit pentru perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opune unei astfel de reînnoiri cu cel puțin trei luni înainte de expirarea fiecărei perioade.

3.         Delegarea competențelor menționată în prezentul regulament poate fi revocată în orice moment de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare încheie delegarea competențelor menționată în decizia respectivă. Aceasta produce efecte începând cu ziua următoare publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau la o dată ulterioară, specificată în decizie. Revocarea nu aduce atingere validității actelor delegate care sunt deja în vigoare.

4.         De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

5.         Un act delegat adoptat în conformitate cu prezentul regulament intră în vigoare doar dacă Parlamentul European sau Consiliul nu formulează obiecții în termen de două luni de la notificarea actului respectiv Parlamentului European sau Consiliului sau dacă, înainte de expirarea perioadei în cauză, atât Parlamentul European, cât și Consiliul au informat Comisia că nu vor prezenta obiecții. Acest termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Articolul 12

Procedura comitetului

1.         Comisia este asistată de Comitetul comun „Azil, migrație și securitate” instituit în temeiul articolului 55 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. XXX/2012 [regulamentul orizontal].

2.         În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Articolul 13

Aplicabilitatea Regulamentului (UE) nr. XXX/2012

            Dispozițiile Regulamentului (UE) nr. XXX/2012 [regulamentul orizontal] se aplică instrumentului.

Articolul 14

Abrogare

Decizia 2007/125/JAI a Consiliului se abrogă începând cu 1 ianuarie 2014.

Articolul 15

Dispoziții tranzitorii

1.         Prezentul regulament nu afectează continuarea sau modificarea, inclusiv anularea totală sau parțială a proiectelor, până la data închiderii acestora sau până la data aprobării asistenței financiare de către Comisie pe baza Deciziei 2007/125/JAI a Consiliului sau a oricărui alt act legislativ care se aplică asistenței respective la data de 31 decembrie 2013.

2.         Atunci când adoptă decizii privind cofinanțarea în temeiul instrumentului, Comisia ia în considerare măsurile adoptate pe baza Deciziei 2007/125/JAI a Consiliului, înainte de [data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene], care au repercusiuni financiare pe perioada care face obiectul cofinanțării.

3.         Sumele angajate pentru cofinanțare, aprobate de Comisie în perioada 1 ianuarie 2011 - 31 decembrie 2013, pentru care documentele necesare închiderii operațiunilor nu au fost trimise Comisiei până la expirarea termenului‑limită pentru înaintarea raportului final, sunt dezangajate automat de către Comisie până la 31 decembrie 2017, având ca efect rambursarea sumelor plătite în mod necuvenit.

Sumele aferente operațiunilor care au fost suspendate ca urmare a unor proceduri judiciare sau a unor căi de atac administrative cu efect suspensiv nu sunt luate în considerare la calcularea sumelor care vor fi dezangajate în mod automat.

4.         Statele membre prezintă Comisiei, până la 30 iunie 2015, un raport de evaluare a rezultatelor și a efectelor acțiunilor cofinanțate prin Decizia 2007/125/JAI a Consiliului pentru perioada 2011 - 2013.

5.         Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului, până la 31 decembrie 2015, un raport privind rezultatele obținute și privind aspectele calitative și cantitative ale punerii în aplicare a Deciziei 2007/125/JAI Consiliului pentru perioada 2011 – 2013.

Articolul 16

Revizuire

            Pe baza unei propuneri a Comisiei, Parlamentul European și Consiliul revizuiesc prezentul regulament cel târziu până la data de 30 iunie 2020.

Articolul 17

Intrare în vigoare și aplicare

            Prezentul regulament intră în vigoare în a […] zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Regulamentul este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în statele membre, în conformitate cu tratatele.

Adoptat la

Pentru Parlamentul European,                     Pentru Consiliu,

Președintele                                                  Președintele

ANEXĂ

Lista priorităților strategice ale Uniunii [articolul 6 alineatul (2)]

· Măsuri de prevenire și combatere a criminalității transfrontaliere, a formelor grave de criminalitate și a criminalității organizate, în special traficul de droguri, traficul de persoane, exploatarea sexuală a copiilor și proiecte de identificare și dezmembrare a rețelelor infracționale, de protejare a economiei împotriva infiltrărilor de natură infracțională și de reducere a stimulentelor financiare prin sechestrarea, înghețarea și confiscarea bunurilor obținute din activități infracționale.

· Măsuri având ca scop creșterea gradului de securitate pentru cetățeni și întreprinderi în mediul informatic, în special proiecte de consolidare a capacității de asigurare a aplicării legii și a capacității sistemului judiciar, proiecte care să asigure colaborarea în cadrul sectorului în vederea responsabilizării și protejării cetățenilor și proiecte de îmbunătățire a capacităților pentru a face față atacurilor informatice.

· Măsuri de prevenire a terorismului și de combatere a radicalizării și a recrutării teroriștilor, în special proiecte care să permită comunităților să elaboreze la nivel local abordări și politici de prevenire, proiecte care să permită autorităților competente să împiedice accesul teroriștilor la fonduri și materiale și să urmărească tranzacțiile lor, proiecte de protejare a transportului de călători și de marfă, precum și proiecte de consolidare a securității în ceea ce privește explozivii și materialele chimice, biologice, radiologice și nucleare.

· Măsuri menite să extindă capacitatea administrativă și operațională a statelor membre de protejare a infrastructurii critice în toate sectoarele economice, inclusiv cele reglementate de Directiva 2008/114, în special proiecte de promovare a parteneriatelor de tip public‑privat, pentru a crea un climat de încredere și pentru a facilita cooperarea, coordonarea, planificarea de contingență, precum și schimbul și difuzarea informațiilor și a bunelor practici în rândul participanților din sectorul public și privat.

· Măsuri care să asigure o mai mare reziliență a Europei la crize și la catastrofe, în special proiecte de promovare a dezvoltării unei politici coerente a Uniunii în domeniul gestionării riscurilor care corelează evaluările amenințărilor și riscurilor de procesul decizional, precum și proiectele care sprijină răspunsul eficient și coordonat la criză, prin corelarea capacităților existente (sectoriale), a centrelor cu experiență și de sensibilizare cu privire la o anumită situație, inclusiv cele pentru sănătate, protecție civilă și terorism.

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.           CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

              1.1.    Denumirea propunerii/inițiativei

              1.2.    Domeniul (domeniile) de politică în cauză în structura ABM/ABB

              1.3.    Natura propunerii/inițiativei

              1.4.    Obiectiv(e)

              1.5.    Motivele propunerii/inițiativei

              1.6.    Durata acțiunii și a impactului financiar al acesteia

              1.7.    Tipul (tipurile) de gestiune preconizat(e)

2.           MĂSURI DE GESTIONARE

              2.1.    Dispoziții în materie de monitorizare și raportare

              2.2.    Sistemul de gestionare și control

              2.3.    Măsurile de prevenire a fraudelor și a neregulilor

3.           IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

              3.1.    Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

              3.2.    Impactul estimat asupra cheltuielilor

              3.2.1. Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

              3.2.2. Impactul estimat asupra creditelor operaționale

              3.2.3. Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ

              3.2.4. Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual

              3.2.5. Participarea terților la finanțare

              3.3.    Impactul estimat asupra veniturilor

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1. CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI 1.1. Denumirea propunerii/inițiativei

Comunicarea „Construirea unei Europe deschise și sigure: bugetul în domeniul afacerilor interne în perioada 2014-2020”;

Propunere de Regulament de stabilire a dispozițiilor generale privind Fondul pentru azil și migrație și instrumentul de sprijin financiar pentru cooperarea polițienească, prevenirea și combaterea criminalității și gestionarea crizelor;

Propunere de Regulament de instituire a instrumentului de sprijin financiar pentru cooperarea polițienească, prevenirea și combaterea criminalității și gestionarea crizelor;

Propunere de Regulament privind instituirea, ca parte a Fondului pentru securitate internă, a instrumentului de sprijin financiar pentru frontiere externe și vize.

1.2. Domeniul (domeniile) de politică în cauză în structura ABM/ABB[25]

În prezent, rubrica 3, titlul 18 – Afaceri interne

Perspectivele financiare multianuale viitoare: Rubrica 3 (Securitate și cetățenie) – „Securitate internă”

Natura propunerii/inițiativei

þ Propunerea/inițiativa se referă la o acțiune nouă (finanțarea afacerilor interne pentru perioada 2014-2020)

¨ Propunerea/inițiativa se referă la o acțiune nouă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare[26]

¨ Propunerea/inițiativa se referă la prelungirea unei acțiuni existente

¨ Propunerea/inițiativa se referă la o acțiune reorientată către o acțiune nouă

1.3. Obiective 1.3.1. Obiectiv (obiective) strategic(e) multianual(e) al(e) Comisiei vizat(e) de propunere/inițiativă

Obiectivul final al politicilor în materie de afaceri interne este crearea unui spațiu fără frontiere interne, în care cetățenii UE și resortisanții țărilor terțe pot intra, circula, locui sau lucra, aducând idei noi, capital, cunoștințe și inovare sau completând lacunele piețelor naționale ale forței de muncă, încrezători că drepturile lor sunt respectate pe deplin și că securitatea le este garantată. Cooperarea cu țările din afara UE și cu organizațiile internaționale este esențială pentru îndeplinirea acestui obiectiv.

Importanța crescândă a politicilor în materie de afaceri interne a fost confirmată de Programul de la Stockholm și de planul de acțiune aferent, a cărui implementare constituie o prioritate strategică pentru Uniunea Europeană și acoperă domenii cum ar fi migrația (migrația legală și integrarea, azilul, migrația ilegală și returnarea), securitatea (prevenirea și combaterea terorismului și a criminalității organizate, cooperarea polițienească), gestionarea frontierelor externe (inclusiv politica în materie de vize), precum și dimensiunea externă a acestor politici. De asemenea, Tratatul de la Lisabona împuternicește Uniunea să facă dovada unei ambiții sporite în efortul de a răspunde preocupărilor zilnice ale cetățenilor în domeniul libertății, securității și justiției. Prioritățile politicii în domeniul afacerilor interne, în special integrarea resortisanților țărilor terțe, ar trebui considerată, de asemenea, în contextul celor șapte inițiative emblematice prezentate în Strategia Europa 2020, care urmărește să sprijine UE în depășirea actualei crize economice și financiare și realizarea unei creșteri inteligente, durabile și favorabile incluziunii.

Fondul pentru securitate internă va furniza asistența financiară necesară pentru transformarea obiectivelor Uniunii în materie de afaceri interne în rezultate concrete.

1.3.2. Obiectiv(e) specific(e) și activitatea (activitățile) ABM/ABB în cauză

FONDUL PENTRU SECURITATE INTERNĂ

Instrumentul de sprijin financiar pentru cooperarea polițienească, prevenirea și combaterea criminalității și gestionarea crizelor

În conformitate cu prioritățile identificate în strategiile, evaluările amenințărilor și riscurilor, programele relevante ale Uniunii, instrumentul va contribui la realizarea următoarelor obiective specifice:

(a)        prevenirea și combaterea criminalității transfrontaliere, a formelor grave de criminalitate și a criminalității organizate, inclusiv a terorismului, consolidarea coordonării și a cooperării între autoritățile de asigurare a aplicării legii din statele membre și cu țările terțe relevante;

(c)        consolidarea capacității statelor membre și a Uniunii de gestionare eficientă a riscurilor și a situațiilor de criză legate de securitate, pregătirea și protejarea persoanelor și a infrastructurii critice împotriva atacurilor teroriste și a altor incidente legate de securitate.

Activitățile ABM/ABB în cauză: 18.05

Instrumentul de sprijin financiar în domeniul frontierelor externe și al vizelor

În conformitate cu prioritățile identificate în strategiile, evaluările amenințărilor și riscurilor, programele relevante ale Uniunii, instrumentul va contribui la realizarea următoarelor obiective specifice:

(a)        sprijinirea unei politici comune în materie de vize pentru a facilita libera circulație a persoanelor în scopuri legitime, a asigura tratamentul egal pentru resortisanții țărilor terțe și pentru a aborda migrația ilegală;

(b)        susținerea gestionării frontierelor, pentru a se asigura, pe de o parte, un nivel ridicat de protecție a frontierelor externe și, pe de altă parte, trecerea în condiții normale a frontierelor externe, în conformitate cu acquis-ul Schengen.

Activitățile ABM/ABB în cauză: 18.02 (în ceea ce privește Fondul pentru frontiere externe).

1.3.3. Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

A se preciza efectele pe care propunerea/inițiativa ar trebui să le aibă asupra beneficiarilor vizați/grupurilor vizate.

Efectele propunerii asupra beneficiarilor vizați/grupurilor vizate sunt descrise mai detaliat în secțiunea 4.1.2 din evaluarea impactului.

În general, simplificarea introdusă la toate nivelurile procesului de finanțare și în fiecare mod de gestionare va avea un efect benefic evident asupra proceselor în cadrul cărora se va gestiona sprijinul financiar.

Cooperarea polițienească, prevenirea și combaterea criminalității, gestionarea crizelor

Principalii beneficiari ai sprijinului financiar vor fi statele membre și autoritățile de asigurare a aplicării legii din aceste state, precum și orice altă autoritate specializată în protecția infrastructurii critice și în gestionarea crizelor, dar și organizațiile internaționale și neguvernamentale relevante, după caz (de exemplu, în domeniul prevenirii criminalității, al politicilor de combatere a radicalismului și a diferitelor forme de trafic).

Grupul vizat care beneficiază de schimbări va fi întreaga populație.

Principalele realizări vor fi 1) capacitatea administrativă și operațională consolidată a statelor membre de a depista și a instrumenta infracțiunile legate de criminalitatea transfrontalieră, gravă și organizată, inclusiv terorismul, pentru a reduce amenințările în domeniul securității care provin din astfel de infracțiuni și 2) o mai bună rezistență la criză și dezastre datorită unei politici mai coerente la nivelul UE în domeniul gestionării riscurilor, care să coreleze evaluările amenințărilor și riscurilor de actul decizional în domeniul de politică relevant, pe de o parte, și o reacție mai eficientă și coordonată a UE la criză, care să conecteze capacitățile existente cu expertiza, pe de altă parte. O realizare importantă va fi, de asemenea, ameliorarea capacităților statelor membre de a preveni, de a pregăti și de a proteja cetățenii și infrastructurile critice împotriva atacurilor teroriste și a altor amenințări grave privind securitatea.

Frontiere externe și vize

La nivelul statelor membre, principalii beneficiari ai sprijinului financiar pentru politica în domeniul frontierelor și al vizelor vor fi serviciile care pun în aplicare acquis-ul UE, Codul frontierelor Schengen și Codul de vize: poliția de frontieră, poliția și serviciile consulare. Grupul țintă care beneficiază de schimbări îl constituie călătorii, toate persoanele care trec frontierele externe pentru a intra în UE. Rezultatele vor include capacitățile întărite ale acestor servicii (1) de a desfășura supravegherea frontierelor și de a fi în legătură cu alte servicii de aplicare a legii, în cadrul Sistemului european de supraveghere (EUROSUR); (2) de a gestiona fluxurile de migrație la consulate (solicitări de vize) și (3) de a îmbunătăți gestionarea fluxurilor de călători la punctele de trecere a frontierelor, asigurând, pe de o parte, un nivel ridicat și uniform de protecție, în cooperare cu alte servicii de asigurare a aplicării legii și, pe de altă parte, un proces lin de trecere a frontierelor, în conformitate cu acquis-ul și cu principiul tratamentului în condiții de respect și demnitate. Un rezultat important specific va fi crearea a două sisteme informatice noi ale UE cu privire la trecerea frontierelor de către resortisanții țărilor terțe (un sistem UE de intrare-ieșire și un program UE de înregistrare a pasagerilor).

1.3.4. Indicatori de rezultat și de impact

A se preciza indicatorii care permit monitorizarea punerii în aplicare a propunerii/inițiativei.

Din cauza necesității de a organiza un dialog cu privire la domeniul de politică înainte de definirea programelor naționale, în această etapă nu se pot stabili indicatori definitivi care vor fi utilizați în evaluarea modului de îndeplinire a obiectivelor specifice menționate anterior. Cu toate acestea,

- în ceea ce privește cooperarea polițienească, prevenirea și combaterea criminalității, indicatorii vor include numărul de operațiuni transfrontaliere comune și numărul de documente referitoare la cele mai bune practici și de evenimente organizate. Indicatorii privind gestionarea crizei și protecția infrastructurii critice vor include numărul de instrumente instituite și/sau actualizate ulterior pentru facilitarea protecției infrastructurii critice de către statele membre în toate sectoarele economiei, precum și numărul de evaluări privind amenințările și riscurile întocmite la nivelul Uniunii;

- în domeniul frontierelor și vizelor, indicatorii vor include numărul de posturi consulare dotate cu echipamente, securizate și/sau consolidate pentru a asigura prelucrarea eficientă a cererilor de vize și pentru a furniza servicii de calitate solicitanților de vize, precum și dezvoltarea de echipamente pentru controlul la frontiere și reținerea la frontierele externe a resortisanților clandestini din țările terțe, ținându-se seama de gradul de risc al secțiunii frontierei externe în cauză. Indicatorii de impact au rolul de a măsura creșterea gradului de securitate a frontierelor, capacitatea de eliberare a vizelor și capacitatea de a gestiona în condiții de siguranță și fără incidente traficul transfrontalier de călători.

1.4. Motivul (motivele) propunerii/inițiativei 1.4.1. Cerințe de îndeplinit pe termen scurt sau lung

În perioada 2014-2020, UE se va confrunta în continuare cu importante provocări în domeniul afacerilor interne.

Pentru creșterea economică, culturală și socială a UE este necesar și benefic să se asigurare un climat de siguranță și securitate. UE are un rol decisiv, atât în ceea ce privește abordarea amenințărilor în domeniul criminalității grave și organizate, al criminalității cibernetice și al terorismului, cât și în ceea ce privește asigurarea gestionării frontierelor externe ale UE sau reacția rapidă la crizele emergente cauzate de om sau de calamitățile naturale. În era globalizării, în care amenințările sunt tot mai frecvente și au din ce în ce mai frecvent o dimensiune transnațională, niciun stat membru nu poate reacționa eficient de unul singur. Este necesar un răspuns european coerent și global, astfel încât să se asigure că autoritățile de asigurare a aplicării legii își pot desfășura activitatea în mod eficient, fără impedimente legate de frontiere și jurisdicții.

Cooperarea cu țările din afara UE și cu organizațiile internaționale este esențială pentru îndeplinirea acestor obiective. Evenimentele recente din Africa de Nord au arătat cât este de important pentru UE să dispună de o abordare globală și coordonată în materie de migrație, frontiere și securitate. Prin urmare, dimensiunea externă tot mai importantă a politicilor UE în domeniul afaceri interne trebuie consolidată, în deplină coerență cu politica externă a UE.

1.4.2. Valoarea adăugată a implicării UE

Gestionarea fluxurilor de migrație și a amenințărilor la adresa securității reprezintă provocări care nu pot fi rezolvate prin acțiunea individuală a statelor membre. Acestea sunt domenii în care există o valoare adăugată evidentă în mobilizarea bugetului UE.

Unele state membre suportă o sarcină majoră din cauza situației lor geografice și a lungimii frontierelor externe ale Uniunii Europene pe care trebuie să le gestioneze. Eliminarea controalelor la frontierele interne trebuie însoțită de măsuri comune pentru eficientizarea controlului și a supravegherii frontierelor externe ale UE. Prin urmare, principiul solidarității și diviziunea echitabilă a responsabilităților între statele membre se află în centrul politicilor comune privind azilul, imigrația și frontierele externe. Bugetul UE oferă mijloacele de abordare a implicațiilor financiare ale acestui principiu. În domeniul securității, criminalitatea gravă și organizată, terorismul și alte amenințări care țin de securitate au tot mai frecvent un caracter transfrontalier. Cooperarea și coordonarea transnațională între autoritățile de asigurare a aplicării legii sunt aspecte esențiale pentru prevenirea și combaterea cu succes a acestor infracțiuni, de exemplu prin schimburi de informații, investigații comune, tehnologii interoperabile și evaluări comune ale amenințărilor și riscurilor.

Gestionarea fluxurilor de migrație, a frontierelor externe ale UE și a securității UE necesită resurse și capacități considerabile din partea statelor membre. Îmbunătățirea cooperării și coordonării operaționale care implică punerea în comun a resurselor în domenii cum ar fi formarea și dotarea cu echipamente, duce la economii de scară și sinergii, ceea ce asigură o utilizare mai eficientă a fondurilor publice și consolidează solidaritatea, încrederea reciprocă și partajarea responsabilității între statele membre în ceea ce privește politicile comune ale UE. Acest lucru este deosebit de relevant în domeniul securității, în care sprijinul financiar pentru toate formele de operațiuni transfrontaliere comune este esențial pentru consolidarea cooperării între poliție, vamă, poliția de frontieră și autoritățile judiciare.

În ceea ce privește dimensiunea externă a afacerilor interne, este evident că adoptarea de măsuri și punerea în comun a resurselor la nivelul UE vor crește semnificativ influența de care are nevoie UE pentru a convinge țările terțe să se alăture UE în problemele legate de migrație și securitate care prezintă interes în primul rând pentru UE și pentru statele membre.

Dreptul UE de a acționa în domeniul afacerilor interne derivă din titlul V „Spațiul de libertate, securitate și justiție” din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în special articolul 77 alineatul (2), articolul 78 alineatul (2), articolul 79 alineatele (2) și (4), articolul 82 alineatul (1), articolul 84 și articolul 87 alineatul (2) din TFUE. Cooperarea cu țările terțe și cu organizațiile internaționale este reglementată de articolul 212 alineatul (3) din TFUE. Propunerile sunt conforme principiului subsidiarității, întrucât cea mai mare parte a finanțării va fi executată în conformitate cu principiul gestiunii partajate și cu respectarea competențelor instituționale ale statelor membre.

1.4.3. Învățăminte desprinse din experiențele similare anterioare

Cu toate că, în general, se consideră că instrumentele financiare actuale din domeniul afacerilor interne își îndeplinesc obiectivele și funcționează eficient, învățămintele desprinse din evaluarea la jumătatea perioadei și din consultarea părților interesate au evidențiat că este necesar:

– să se simplifice și să se raționalizeze viitoarele instrumente din domeniul afacerilor interne prin reducerea la două a numărului de programe financiare, prin crearea unui Fond pentru azil și migrație și a unui Fond pentru securitate internă. Acest lucru va permite UE să utilizeze într-un mod mai strategic instrumentele sale, astfel încât acestea să poată oferi un răspuns mai prompt priorităților și cerințelor politice ale UE;

– să se consolideze rolul UE pe scena mondială, prin includerea unei componente cu dimensiune externă în viitoarele fonduri, astfel încât să se întărească influența UE privind dimensiunea de politică externă a politicilor din domeniul afacerilor interne;

– să se acorde prioritate gestiunii partajate și nu gestiunii centralizate, atunci când este posibil, pentru a se elimina sarcinile birocratice inutile;

– să se instituie o abordare axată mai mult pe rezultate în ceea ce privește gestiunea partajată, prin trecerea la o programare multianuală cu un dialog de politică la nivel de funcționari de rang înalt, ceea ce va asigura că programele naționale ale statelor membre sunt pe deplin aliniate la obiectivele și prioritățile de politică ale UE și sunt concentrate pe obținerea de rezultate;

– să se îmbunătățească gestiunea centralizată pentru a oferi o serie de instrumente pentru activitățile aferente politicii în domeniu, inclusiv sprijin pentru acțiunile transnaționale, în special acțiuni inovative și acțiuni în țările terțe sau în legătură cu acestea (dimensiunea externă), precum și acțiuni urgente, studii și evenimente;

– să se stabilească un cadru comun de reglementare, cu un set comun de norme privind programarea, raportarea, gestionarea financiară și controalele financiare, care să fie cât mai asemănător cu cadrul celorlalte fonduri ale UE gestionate în conformitate cu modul de gestiune partajată, astfel încât toate părțile interesate să înțeleagă mai bine normele și să se asigure un grad ridicat de coerență și consecvență;

– să se ofere un răspuns rapid și eficient în cazuri de urgență, prin structurarea în așa fel a fondurilor încât UE să poată reacționa corespunzător în situații cu o evoluție rapidă;

– să se consolideze rolul agențiilor din domeniul afacerilor interne pentru a se stimula cooperarea practică dintre statele membre, prin mandatarea lor să pună în aplicare acțiuni specifice, în același timp asigurându-se un control politic adecvat asupra activităților acestor agenții.

În evaluarea impactului și în expunerile de motive din fiecare regulament sunt incluse mai multe detalii.

1.4.4. Coerența și posibila sinergie cu alte instrumente relevante

O serie de alte instrumente ale UE vor oferi sprijin pentru activitățile care sunt complementare celor care vor fi finanțate în temeiul Fondului pentru securitate internă:

Delimitarea între Fondul pentru securitate internă și Instrumentul financiar pentru protecție civilă va rămâne așa cum a fost descrisă la articolul 3 din actualul program CIPS: calamitățile naturale și dezastrele cauzate de om în mod involuntar intră în domeniul de aplicare al protecției civile (accidente), în timp ce dezastrele cauzate de om în mod intenționat intră în sfera securității și, prin urmare, vor face obiectul Fondului pentru securitate internă.

Atacurile teroriste sau alte incidente din sfera securității vor rămâne în afara domeniului de aplicare al Fondului de solidaritate al UE. Nu este clar nici domeniul de aplicare a articolului 222 din TFUE (clauza de solidaritate), nici măsura în care acest articol este aplicabil în scopul sprijinirii statelor membre care fac obiectul unui atac terorist sau al calamităților naturale ori a dezastrelor cauzate de om, întrucât este necesar să se adopte în mod oficial normele de aplicare a acestui articol, care nu au fost nici măcar propuse încă. Posibilitatea unei finanțări de urgență în cazul unui atac terorist major sau al altor incidente legate de securitate va fi intra, prin urmare, în sfera de aplicare a Fondului pentru securitate internă.

Decalajul dintre cercetarea în domeniul securității în cadrul Programului Orizont 2020 și aplicarea în practică a rezultatelor cercetării va fi eliminat, întrucât Fondul pentru securitate internă va prevedea obiective specifice și acțiuni eligibile care să permită finanțarea testării și a validării rezultatelor cercetării științifice („prototipuri”), în vederea aplicării lor constante în activitatea practică („achiziționare cu caracter precomercial”).

Viitorul Program pentru justiție va fi strâns legat de Fondul pentru securitate internă și complementar acestuia, în special componenta privind justiția penală, dar se va concentra mai mult pe cooperarea judiciară, armonizarea procedurală și recunoașterea reciprocă, ceea ce, în practică, va fi de natură să împiedice apariția unor suprapuneri majore.

Componentele dimensiunii externe a Fondului pentru securitate internă vor sprijini acțiunile din țările terțe și legate de acestea, care au în vedere, în principal, interesele și obiectivele UE, au un impact direct în UE și în statele membre ale acesteia și asigură continuitatea cu activitățile puse în aplicare pe teritoriul UE. Această finanțare va fi concepută și executată în concordanță cu acțiunea externă a UE și cu politica sa externă. Finanțarea în cauză nu este concepută pentru sprijinirea acțiunilor care sunt orientate spre dezvoltare și care vor suplimenta, când este cazul, asistența financiară acordată prin instrumentele de ajutor extern. În acest context, succesorul Programului tematic „Migrație și azil” și al Instrumentului de stabilitate va prezenta un interes deosebit pentru domeniul afacerilor interne. În timp ce instrumentele pentru ajutor extern sprijină fie nevoile de dezvoltare ale țărilor beneficiare, fie interesele politice generale ale UE față de partenerii strategici, fondurile pentru afacerile interne vor sprijini acțiuni specifice din țările terțe, în interesul obiectivelor de securitate internă ale UE. Prin urmare, acestea vor înlătura un decalaj specific și vor contribui la completarea setului de instrumente de care dispune UE.

1.5. Durata acțiunii și a impactului financiar al acesteia

þ Propunere/inițiativă pe durată determinată

– þ    Propunere/inițiativă în vigoare de la 1.1.2014 până la 31.12.2020

– þ    Impact financiar din 2014 până în 2023

¨ Propunere/inițiativă pe durată nedeterminată

– punere în aplicare cu o perioadă de creștere în intensitate din AAAA până în AAAA,

– urmată de o perioadă de funcționare în regim de croazieră.

1.6. Modul (modurile) de gestionare preconizat(e)[27]

þGestiune centralizată directă de către Comisie

þ Gestiune centralizată indirectă, cu delegarea sarcinilor de execuție:

– þ    agențiilor executive

– þ    organismelor instituite de Comunități[28]

– þ    organismelor publice naționale/organismelor cu misiune de serviciu public.

– ¨    persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în temeiul titlului V din Tratatul privind Uniunea Europeană, identificate în actul de bază relevant în sensul articolului 49 din Regulamentul financiar

þ Gestiune partajată cu statele membre

þGestiune descentralizată împreună cu țări terțe

þ Gestiune în comun cu organizații internaționale (de precizat)

Dacă se indică mai multe moduri de gestionare, se furnizează detalii suplimentare în secțiunea „Observații”.

Observații:

În principal, propunerile vor fi puse în aplicare prin gestiune partajată, împreună cu programele naționale multianuale.

Obiectivele care urmează a fi atinse în conformitate cu programele naționale vor fi completate de „acțiunile Uniunii” și de un mecanism de reacție rapidă pentru a face față situațiilor de urgență. În cea mai mare parte, acestea vor fi sub forma unor granturi și achiziții în cadrul gestiunii partajate și vor include acțiuni în țările terțe și în legătură cu acestea.

Vor fi utilizate toate mijloacele posibile pentru a se evita fragmentarea, prin concentrarea resurselor în vederea realizării unui număr restrâns de obiective ale UE, precum și prin utilizarea expertizei principalelor părți interesate, după caz, pe baza acordurilor de parteneriat și a acordurilor cadru.

Asistența tehnică la inițiativa Comisiei va fi pusă în aplicare prin gestiune directă centralizată.

Țările asociate la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen vor participa, de asemenea, la cele două instrumente ale Fondului pentru securitate internă, care constituie o dezvoltare a acquis-ului Schengen (instrumentul privind frontierele și vizele și instrumentul privind cooperarea polițienească), ca și cum ar fi state membre, în baza acordurilor de asociere la Schengen. Vor participa la aceste instrumente în conformitate cu dispozițiile regulamentului, implementând propriile programe naționale multianuale, având posibilitatea de a solicita finanțare în cadrul acțiunilor Uniunii etc. Ca și în cadrul Fondului pentru frontiere externe, vor fi încheiate acorduri speciale care vor preciza normele suplimentare necesare pentru participarea acestor țări (norme derivate din Regulamentul financiar, din normele de punere în aplicare a acestui regulament și din tratate, inclusiv competența de auditare a Curții de Conturi). Având în vedere că aceste state vor contribui la bugetul UE pentru cele două instrumente proporțional cu PIB-urile lor, acordurile vor stabili, de asemenea, contribuțiile care vor fi primite de la aceste state, în cadrul împărțirii responsabilității privind guvernanța Schengen, indiferent de valoarea alocațiilor pe care le primesc în cadrul acestor instrumente. Până în prezent, statele asociate sunt Norvegia, Islanda, Elveția și Liechtenstein.

2. MĂSURI DE GESTIONARE 2.1. Dispoziții în materie de monitorizare și raportare

A se preciza frecvența și condițiile.

În cazul gestiunii partajate, se propune un cadru coerent și eficient de raportare, monitorizare și evaluare. Pentru fiecare program național, statele membre vor fi invitate să înființeze un comitet de monitorizare la care poate participa și Comisia.

Statele membre vor raporta anual cu privire la implementarea programului multianual. Aceste rapoarte reprezintă o condiție preliminară pentru efectuarea plăților anuale. Pentru a fi luate în considerare în cadrul procesului de evaluare la jumătatea perioadei, rapoartele vor fi solicitate în 2017 pentru a furniza informații suplimentare cu privire la progresele înregistrate în vederea atingerii obiectivelor. Un exercițiu similar va avea loc în 2019, pentru a facilita, după caz, regularizările în cursul ultimului exercițiu financiar (2020).

Pentru a sprijini dezvoltarea unei culturi întemeiate pe evaluări în domeniul afacerilor interne, fondurile vor avea un cadru comun de evaluare și monitorizare cu indicatori de politică globali, care pun în evidență o abordare axată pe rezultate a fondurilor și rolul esențial pe care îl pot juca în mixul de politici pentru atingerea obiectivului de creare a unui spațiu de libertate, securitate și justiție. Acești indicatori se referă la impactul pe care l-ar putea avea fondurile: dezvoltarea unei culturi comune în ceea ce privește securitatea frontierelor, cooperarea polițienească și gestionarea crizelor; gestionarea eficace a fluxurilor de migrație în UE; tratamentul corect și echitabil al resortisanților țărilor terțe; solidaritate și cooperarea între statele membre în abordarea problemelor legate de migrație și de securitatea internă și o abordare comună la nivelul UE privind migrația și securitatea în ceea ce privește țările terțe.

Pentru a asigura aplicarea corespunzătoare a principiilor privind evaluarea și, ținând seama de experiența practică legată de evaluare în statele membre în cadrul finanțării actuale acordate de către UE în domeniul afacerilor interne, Comisia și statele membre vor coopera pentru a dezvolta cadrul comun de evaluare și monitorizare, inter alia prin definirea modelelor și a indicatorilor comuni privind rezultatele și realizările.

Toate măsurile vor fi stabilite la începutul perioadei de programare, permițând astfel statelor membre să instituie propriile sisteme de raportare și de evaluare pe baza principiilor și cerințelor convenite.

Pentru a reduce sarcina administrativă și pentru a asigura sinergii între raportare și evaluare, informațiile necesare pentru rapoartele de evaluare vor valorifica și completa informațiile furnizate de către statele membre în rapoartele anuale privind punerea în aplicare a programelor naționale.

În 2018, Comisia va prezenta, de asemenea, un raport privind evaluarea la jumătatea perioadei a programelor naționale.

Într-o perspectivă mai generală, Comisia va prezenta, până la 30.6.2018, un raport intermediar privind utilizarea fondurilor, precum și un raport de evaluare ex-post până la 30.6.2024, care să acopere întreaga activitate de punere în aplicare (și anume, nu doar programele naționale, în cadrul gestiunii partajate).

2.2. Sistemul de gestiune și control 2.2.1. Riscul (riscurile) identificat(e)

DG HOME nu s-a confruntat cu riscuri importante de eroare în programele sale de cheltuieli. Acest lucru este confirmat de absența constantă a unor constatări semnificative în rapoartele anuale întocmite de Curtea de Conturi, precum și de absența unei rate de eroare reziduală mai mare de 2 % în ultimii ani în rapoartele anuale de activitate ale DG HOME (și ale fostei DG JLS).

În cazul gestiunii partajate, riscurile generale legate de punerea în aplicare a programelor curente pot fi grupate, în principal, în trei categorii:

– riscul utilizării ineficiente sau al direcționării insuficiente a fondurilor;

– erori provenind din complexitatea normelor și din deficiențe ale sistemelor de gestionare și control;

– utilizarea ineficientă a resurselor administrative (proporționalitatea limitată a cerințelor).

De asemenea, merită menționate elementele specifice privind sistemul celor patru fonduri în cadrul Programului general „Solidaritate și gestionarea fluxurilor de migrație”.

– Sistemul programelor anuale asigură efectuarea cu regularitate a plăților finale, pe baza cheltuielilor certificate și auditate. Cu toate acestea, perioada de eligibilitate a programelor anuale nu este legată de exercițiul financiar al UE și, prin urmare, lanțul de asigurare nu este pe deplin satisfăcător, chiar dacă sistemul este foarte elaborat.

– Comisia a stabilit norme de eligibilitate detaliate. Acest lucru asigură, în principiu, omogenitatea cheltuielilor finanțate. Cu toate acestea, creează un volum de muncă inutil pentru autoritățile naționale și pentru Comisie și sporește riscul de erori ale beneficiarilor și/sau ale statelor membre din cauza interpretării eronate a normelor UE.

– Sistemele actuale de gestionare și control sunt foarte asemănătoare cu sistemele din cadrul fondurilor structurale. Cu toate acestea există mici diferențe, în special în ceea ce privește responsabilitățile la nivelul autorităților de certificare și al autorităților de audit. Din această cauză se creează confuzie în statele membre, în special atunci când autoritățile acționează în cele două tipuri de fonduri. De asemenea, crește riscul de erori, ceea ce necesită o monitorizare mai intensă.

Aceste elemente vor fi schimbate semnificativ în cadrul prezentei propuneri:

– sistemele de gestionare și control vor respecta cerințele generale stabilite în fondurile CSC și vor fi conforme pe deplin cu noile cerințe ale noului Regulament financiar: cele trei autorități vor fi înlocuite de două autorități (autoritatea responsabilă și autoritatea de audit), rolurile acestora fiind precizate pentru a se obține o asigurare îmbunătățită;

– programarea multianuală corelată cu verificarea și validarea anuală în baza plăților efectuate de autoritatea responsabilă va alinia perioadele de eligibilitate la situațiile financiare anuale ale Comisiei, fără să mărească sarcina administrativă comparativ cu sistemul actual;

– controalele la fața locului vor fi efectuate ca parte a controalelor de nivelul 1, și anume, de către autoritatea responsabilă, și vor sta la baza declarației anuale de asigurare de gestiune;

– clarificarea și simplificarea normelor de eligibilitate, precum și armonizarea lor cu alte instrumente UE de asistență financiară va reduce erorile făcute de către beneficiarii care recurg la asistență financiară din diferite surse. Aceste norme de eligibilitate vor fi stabilite la nivel național, cu excepția unor principii de bază, similare celor utilizate pentru fondurile CSC;

– este încurajată utilizarea unor opțiuni simplificate pentru costuri, în special în cazul granturilor cu valoare redusă.

În cazul gestiunii centralizate, principalele riscuri sunt următoarele:

– riscul unei slabe corespondențe între proiectele primite și prioritățile politice ale DG HOME;

– riscul unei slabe calități a proiectelor selectate și al proastei execuții tehnice a proiectului, reducând impactul programelor; din cauza procedurilor de selecție inadecvate, lipsa de expertiză sau monitorizarea insuficientă;

– riscul utilizării ineficiente sau neeconomice a fondurilor alocate, atât în cazul granturilor (complexitatea rambursării costurilor eligibile efective, coroborată cu posibilități limitate de verificare documentară a costurilor eligibile), cât și în cazul achizițiilor (uneori există un număr limitat de furnizori economici cu cunoștințele de specialitate necesare, motiv pentru care posibilitățile de a compara ofertele de preț sunt insuficiente);

– riscul privind capacitatea organizațiilor mai mici (în special) de a controla efectiv cheltuielile și de a asigura transparența operațiunilor desfășurate;

– riscul reputațional pentru Comisie în cazul în care se descoperă fraude sau activități infracționale; din sistemele de control intern ale părților terțe se pot extrage numai asigurări parțiale, din cauza numărului destul de mare de contractanți și beneficiari eterogeni, fiecare operând propriul sistem de control, adeseori de dimensiuni mai degrabă reduse.

Se preconizează că majoritatea acestor riscuri va fi redusă datorită unei direcționări îmbunătățite a propunerilor și a utilizării unor elemente simplificate incluse în noul Regulament financiar.

2.2.2. Metoda (metodele) de control preconizată (preconizate)

Gestiunea partajată:

La nivelul statelor membre, arhitectura propusă privind sistemele de gestionare și control reprezintă o evoluție a configurației instituite în perioada 2007-2013 și păstrează majoritatea funcțiilor îndeplinite în perioada curentă, inclusiv verificările administrative și la fața locului, auditul sistemelor de gestionare și control și auditul proiectelor. Cu toate acestea, ordinea acestor funcții a fost modificată, astfel încât verificările la fața locului să devină o responsabilitate clară a autorității responsabile, ca parte integrantă din pregătirea exercițiului anual de verificare și închidere a conturilor.

Pentru consolidarea responsabilității, autoritățile responsabile vor fi acreditate de către un organism de acreditare național, care răspunde de supravegherea lor constantă. Se preconizează că reducerea numărului de autorități – eliminarea autorității de certificare și reducerea numărului de fonduri – va avea drept efect reducerea sarcinii administrative și o posibilitate sporită de consolidare a capacității administrative dar, în același timp, va permite o diviziune mai clară a responsabilităților.

Până în prezent nu există a estimare fiabilă cu privire la costul controalelor aferente fondurilor din domeniul afaceri interne care fac obiectul gestiunii partajate. Singura estimare disponibilă se referă la FEDER și la Fondul de coeziune, unde costurile aferente sarcinilor care trebuie îndeplinite în cadrul controalelor (la nivel național, cu excepția costurilor suportate de Comisie) sunt estimate la circa 2 % din totalul fondurilor administrate în perioada 2007-2013. Aceste costuri sunt legate de următoarele domenii de control: 1 % din costuri provin din coordonarea și pregătirea programelor naționale, 82 % se referă la gestionarea programelor, 4 % la certificare și 13 % la audit.

Următoarele propuneri vor crește costurile aferente controlului:

– înființarea și funcționarea unui organism de acreditare și, în general, modificarea sistemului;

– prezentarea unei declarații de gestionare atașată la situațiile financiare anuale;

– verificările la fața locului care vor fi întreprinse de autoritatea responsabilă;

– necesitatea unei activități de audit suplimentare, efectuată de autoritățile de audit în vederea auditării declarației de gestionare.

Cu toate acestea, există și propuneri care vor reduce costurile aferente controlului:

– autoritatea de certificare va înceta să mai existe. Deși funcțiile sale vor fi parțial transferate către autoritatea responsabilă, aceasta va permite statului membru să economisească o parte semnificativă a costurilor privind certificarea ca urmare a îmbunătățirii eficienței administrative, a necesității reduse de coordonare și a reducerii domeniului de aplicare al auditurilor;

– controalele care vor fi efectuate de către autoritatea de audit vor fi orientate mai mult spre reefectuarea (unui eșantion) al controalelor administrative și la fața locului întreprinse la primul nivel de autoritatea responsabilă. Acest lucru va accelera procedura contradictorie și va asigura că sunt efectuate toate controalele necesare înainte de prezentarea situațiilor financiare anuale;

– utilizarea costurilor simplificate va reduce sarcina și costurile administrative la toate nivelurile, atât pentru administrații, cât și pentru beneficiari;

– închiderea anuală și limitarea perioadei pentru verificarea și validarea conformității la 36 de luni va duce la reducerea perioadei de păstrare a documentelor în vederea controlului, atât pentru administrațiile publice, cât și pentru beneficiari;

– crearea de fluxuri de comunicare electronică între Comisie și statele membre va fi obligatorie.

La acestea trebuie adăugate elementele de simplificare menționate la punctul 2.2.1 de mai sus care vor contribui, de asemenea, la reducerea sarcinii administrative a beneficiarilor și, prin urmare, reprezintă o reducere simultană a riscurilor de eroare și a sarcinii administrative.

Prin urmare, în ansamblu, se preconizează că aceste propuneri vor duce la redistribuirea costurilor de control, mai degrabă decât la o creștere sau o reducere. Cu toate acestea, se anticipează că această redistribuire a costurilor (la nivelul tuturor funcțiilor și datorită unui sistem de control adecvat, precum și la nivelul statelor membre și al programelor), va permite o reducere mai eficientă a riscurilor, precum și îmbunătățirea și eficientizarea lanțului de asigurare.

La nivelul Comisiei, nu se preconizează ca în primul semestru al perioadei de programare să scadă costul gestionării și al controalelor aferente gestiunii partajate, în . Și aceasta deoarece, în primul rând, valoarea și domeniile de politică vizate de gestiunea partajată vor crește, comparativ cu perioada curentă. Prin urmare, menținerea acelorași resurse necesită deja creșterea eficienței. În plus, primii ani vor fi caracterizați prin existența multor sarcini importante care vor trebui îndeplinite: încheierea programelor 2007-2013 (ultimele rapoarte de închidere au ca termen data de 31 martie 2016), dialoguri de politică și aprobarea programelor naționale multianuale pentru perioada 2014-2020, instituirea noului sistem de verificare și închidere a conturilor. În a doua jumătate a perioadei, resursele potențiale disponibile vor fi utilizate pentru îmbunătățirea evaluării și a monitorizării.        

Gestiunea centralizată

În ceea ce privește gestiunea centralizată, Comisia va continua să aplice actualul său sistem de control, alcătuit din următoarele elemente constitutive: supravegherea operațiunilor de către direcțiile operaționale, controlul ex-ante de către unitatea Buget și Control, Comitetul privind achizițiile interne, controalele ex-post privind granturile ori auditurile capacității de audit intern și/sau ale serviciului de audit intern. Sectorul de control ex-post aplică o „strategie de detectare” care vizează detectarea unui număr cât mai ridicat de anomalii în vederea recuperării plăților necuvenite. Pe baza acestei strategii, auditurile sunt efectuate pe un eșantion de proiecte selectate aproape exclusiv pe baza unei analize a riscurilor.

Datorită acestei combinații de controalele ex-ante și ex-post, precum și de controale ale documentelor, și la fața locului, rata de eroare reziduală medie cuantificabilă a fost sub 2 % în ultimii ani. Prin urmare, sistemul de control intern, precum și costul acestuia este considerat adecvat în DG HOME pentru realizarea obiectivului de a se obține o rată de eroare scăzută.

Totuși, în acest context, DG HOME va continua să analizeze posibilitățile de consolidare a gestiunii și de creștere a simplificării. În special, toate opțiunile simplificate puse la dispoziție în cadrul noului Regulament financiar vor fi utilizate cât mai mult posibil, întrucât se estimează că ele vor contribui la reducerea sarcinii administrative a beneficiarilor și, prin urmare, reprezintă o reducere simultană a riscurilor de erori și a sarcinii administrative pentru Comisie.

Noi direcții de acțiune

Propunerile prevăd noi direcții de acțiune pentru finanțarea din partea UE în domeniul afacerilor interne, de exemplu o mai bună utilizare a competențelor existente în cadrul agențiilor UE, dezvoltarea dimensiunii externe și consolidarea mecanismelor de urgență.        Acestea vor necesita noi metode de gestionare și control pentru DG HOME.   Sumele care vor fi alocate acestor noi direcții de acțiune nu sunt încă stabilite, dar este puțin probabil să fie semnificative în comparație cu bugetul general pentru afaceri interne. Cu toate acestea, va fi extrem de important să se stabilească mijloacele interne și sistemul de lucru pentru îndeplinirea acestor noi sarcini cât mai devreme posibil în perioada respectivă, cu respectarea deplină a principiilor bunei gestiuni financiare.

Analiza de mai sus arată în mod clar că, în pofida tuturor simplificărilor introduse, nivelul resurselor umane necesare pentru execuția bugetului majorat al DG HOME va trebui consolidat. Necesarul de resurse umane va fi acoperit din efectivele de personal ale DG-ului în cauză, alocate deja gestionării acțiunii și/sau realocate intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, prin resurse suplimentare ce ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și în lumina constrângerilor bugetare.

2.3. Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

A se preciza măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate.

Pe lângă aplicarea tuturor mecanismelor de control normative, DG HOME va elabora o strategie antifraudă, în conformitate cu noua strategie a Comisiei de luptă împotriva fraudei (CAFS) adoptată la 24 iunie 2011 pentru a se asigura, inter alia, alinierea deplină la CAFS a controalelor sale interne privind combaterea fraudei și elaborarea unei abordări privind gestionarea riscurilor legate de fraude care să vizează identificarea zonelor cu risc de fraudă și formularea răspunsurilor adecvate. Atunci când este necesar, vor fi create rețele, precum și instrumente informatice adecvate de analiză a cazurilor de fraudă cu fonduri.

În ceea ce privește gestiunea partajată, CAFS identifică în mod clar necesitatea unor propuneri de regulamente din partea Comisiei pentru perioada 2014-2020, pentru a solicita statelor membre să pună în aplicare măsuri de prevenire a fraudei eficace și proporționale cu riscurile de fraudă identificate. Propunerea actuală include la articolul 5 o cerință clară a statelor membre de a preveni, detecta și corecta neregulile și de a le raporta Comisiei. Detaliile suplimentare în ceea ce privește aceste obligații vor face parte din normele detaliate privind funcțiile autorității responsabile, astfel cum sunt prevăzute la articolul 24 alineatul (5) litera (c).

În plus, articolul 41 cuprinde dispoziții clare cu privire la refolosirea fondurilor provenite din corecții financiare în baza concluziilor Comisiei sau ale Curții de Conturi.

3. IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI 3.1. Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

· Linii bugetare de cheltuieli existente

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

Rubrica din cadrul financiar multianual || Linia bugetară || Tipul cheltuielilor || Contribuție

Numărul || Dif.[29] || Țări AELS[30] || Țări candidate[31] || Țări terțe || În sensul articolului 18 alineatul (1) litera (aa) din Regulamentul financiar

3 ||   || Dif. || NU || NU || NU || NU

· Noile linii bugetare a căror creare se solicită

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

Rubrica din cadrul financiar multianual || Linia bugetară || Tipul cheltuielilor || Contribuție

Numărul Rubrica 3: || Dif./Nedif. || Țări AELS || Țări candidate || Țări terțe || În sensul articolului 18 alineatul (1) litera (aa) din Regulamentul financiar

3 || 18 01 04 bb – Fondul pentru securitate internă – Poliție și criminalitate – Asistență tehnică || Nedif. || NU || NU || DA || NU

3 || 18 02 bb - Fondul pentru securitate internă – Poliție și criminalitate || Dif. || NU || NU || DA || NU

3 || 18 01 04 cc – Fondul pentru securitate internă – Frontiere și vize – Asistență tehnică || Nedif. || NU || NU || DA || NU

3 || 18 02 cc - Fondul pentru securitate internă – Frontiere și vize || Dif. || NU || NU || DA || NU

Contribuțiile țărilor terțe se referă la ambele componente ale Fondului pentru securitate internă.

Criteriile și metoda pentru calcularea acestor contribuții urmează să fie negociate între UE și statele asociate pe baza unei proceduri separate. Presupunând procente similare cu cele utilizate în prezent în cadrul FFE, statele asociate vor fi invitate să contribuie cu aproximativ 210 milioane EUR la componenta Frontiere și vize și cu aproximativ 50 de milioane EUR la componenta Cooperare polițienească.

3.2. Impactul estimat asupra cheltuielilor 3.2.1. Sinteza impactului estimat asupra cheltuielilor

milioane EUR (cu 3 zecimale)

Rubrica din cadrul financiar multianual: || Numărul 3 || Securitate și cetățenie

DG HOME || || || 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || După 2020 || TOTAL

Ÿ Credite operaționale (prețuri curente) || || || || || || || || ||

18 02 bb Fondul pentru securitate internă - Poliție și criminalitate || Angajamente || (1a) || 135,076 || 143,047 || 151,283 || 159,791 || 168,578 || 177,653 || 187,022 || || 1 122,450

Plăți || (2a) || 15,714 || 43,881 || 71,419 || 111,709 || 147,854 || 156,248 || 164,918 || 410,707 || 1 122,450

18 02 cc  Fondul pentru securitate internă – Frontiere și vize || Angajamente || (1a) || 422,310 || 447,186 || 472,886 || 499,435 || 526,856 || 555,173 || 584,412 || - || 3 508,258

Plăți || (2a) || 59,999 || 120,794 || 223,204 || 350,813 || 461,098 || 487,256 || 514,275 || 1 290,818 || 3 508,258

Credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul anumitor programe[32] || || || || || || || || ||

18 01 04 bb            Fondul pentru securitate internă - Poliție și criminalitate || || || 0,800 || 0,800 || 0,800 || 0,800 || 0,800 || 0,800 || 0,800 || || 5,600

18 01 04 cc             Fondul pentru securitate internă – Frontiere și vize || || || 1,700 || 1,700 || 1,700 || 1,700 || 1,700 || 1,700 || 1,700 || || 11,900

TOTAL credite pentru DG HOME || Angajamente || =1+1a +3 || 559,886 || 592,733 || 626,669 || 661,726 || 697,934 || 735,326 || 773,934 || || 4 648,208

Plăți || =2+2a +3 || 78,213 || 167,174 || 297,123 || 465,023 || 611,452 || 646,004 || 681,693 || 1 701,525 || 4 648,208

Rubrica din cadrul financiar multianual: || 5 || „Cheltuieli administrative”

Întrucât există elemente comune în punerea în aplicare a Fondului pentru azil și migrație și a Fondului pentru securitate internă, ca de exemplu un dialog de politică cu fiecare stat membru și dat fiind că, în vederea asigurării gestionării noilor fonduri (precum și închiderea programelor gestionate în prezent), organizarea internă a DG HOME ar putea suferi modificări, nu este posibil să se împartă cheltuielile administrative între Fondul pentru azil și migrație și Fondul pentru securitate internă.

Prin urmare, cifrele referitoare la rubrica 5 de mai jos corespund cheltuielilor administrative totale considerate necesare pentru asigurarea gestionării ambelor fonduri de către DG și nu există un total al creditelor.

milioane EUR (cu 3 zecimale)

|| || || 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || După 2020 || TOTAL

DG: HOME ||

Ÿ Resurse umane || 20,841 || 20,841 || 20,841 || 20,841 || 20,841 || 20,841 || 20,841 || || 145,887

Ÿ Alte cheltuieli administrative || 0,156 || 0,159 || 0,162 || 0,165 || 0,168 || 0,172 || 0,175 || || 1,157

TOTAL DG HOME || Credite || 20,997 || 21,000 || 21,003 || 21,006 || 21,009 || 21,013 || 21,016 || || 147,044

TOTAL credite în cadrul RUBRICII 5 din cadrul financiar multianual || (Total angajamente = Total plăți) || 20,997 || 21,000 || 21,003 || 21,006 || 21,009 || 21,013 || 21,016 || || 147,044

milioane EUR (cu 3 zecimale)

|| || || 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || || TOTAL

TOTAL credite în cadrul RUBRICILOR 1-5 din cadrul financiar multianual || Angajamente || N/A || N/A || N/A || N/A || N/A || N/A || N/A || N/A ||

Plăți || || || || || || || || ||

3.2.2. Impactul estimat asupra creditelor operaționale

– ¨  Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite operaționale

– þ  Propunerea implică utilizarea de credite operaționale, conform explicațiilor de mai jos:            Politica în domeniul afacerilor interne este pusă în aplicare, în principal, prin gestiune partajată. Cu toate că prioritățile în materie de cheltuieli sunt stabilite la nivelul UE, gestionarea curentă efectivă revine autorităților responsabile la nivel național. Indicatorii comuni privind realizările și obiectivele vor fi stabiliți împreună de către Comisie și autoritățile responsabile, ca parte a programelor lor naționale, și aprobate de Comisie. Prin urmare, este dificil să se specifice ținte privind realizările înainte de conceperea, negocierea și aprobarea programelor pentru perioada 2013-2014.  În ceea ce privește gestiunea centralizată, nu este posibil pentru DG HOME să furnizeze o listă completă a tuturor rezultatelor care vor fi obținute prin intervenția financiară în cadrul fondurilor, a costurilor și a valorilor medii, în conformitate cu prezenta secțiune. Nu există în prezent instrumente statistice care să permită calcularea pe baza actualelor programe a costurilor medii relevante, și o astfel de definiție precisă ar fi contrară principiului conform căruia viitorul program ar trebui să ofere un grad suficient de flexibilitate pentru a permite adaptarea la prioritățile politice în perioada 2014-2020. Acest lucru este valabil în special pentru asistența de urgență și acțiunile din țările terțe și în legătură cu acestea.

Credite de angajament în milioane EUR (cu 3 zecimale)

Obiective și realizări ò || || || Anul N || Anul N+1 || Anul N+2 || Anul N+3 || A se menționa numărul de ani necesar pentru a reflecta durata impactului (a se vedea punctul 1.6) || TOTAL

REALIZĂRI

Tipul realizării[33] || Costul mediu al realizării || Numărul de realizări || Cost || Numărul de realizări || Cost || Numărul de realizări || Cost || Numărul de realizări || Cost || Numărul de realizări || Cost || Numărul de realizări || Cost || Numărul de realizări || Cost || Număr total de realizări || Total costuri

OBIECTIVUL SPECIFIC NR. 1[34] || || || || || || || || || || || || || || || ||

- Realizare || || || || || || || || || || || || || || || || || ||

- Realizare || || || || || || || || || || || || || || || || || ||

- Realizare || || || || || || || || || || || || || || || || || ||

Subtotal obiectivul specific nr. 1 || || || || || || || || || || || || || || || ||

OBIECTIVUL SPECIFIC nr. 2… || || || || || || || || || || || || || || || ||

- Realizare || || || || || || || || || || || || || || || || || ||

Subtotal obiectivul specific nr. 2 || || || || || || || || || || || || || || || ||

COSTURI TOTALE || || || || || || || || || || || || || || || ||

3.2.3. Impactul estimat asupra creditelor cu caracter administrativ 3.2.3.1. Sinteză

– ¨  Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite administrative

– þ Propunerea implică utilizarea de credite administrative, conform explicațiilor de mai jos:

Întrucât există elemente comune în punerea în aplicare a Fondului pentru azil și migrație și a Fondului pentru securitate internă, ca de exemplu un dialog de politică cu fiecare stat membru și dat fiind că organizarea internă a DG HOME în vederea asigurării gestionării noilor fonduri (precum și închiderea programelor gestionate în prezent) ar putea suferi modificări, nu este posibil să se împartă cheltuielile administrative între Fondul pentru azil și migrație și Fondul pentru securitate internă.

Prin urmare, cifrele referitoare la rubrica 5 de mai jos corespund cheltuielilor administrative totale considerate necesare pentru asigurarea gestionării ambelor fonduri de către DG și nu există un total al creditelor.

milioane EUR (cu 3 zecimale) HOME

RUBRICA 5 din cadrul financiar multianual[35] || 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || TOTAL

Resurse umane HOME || 20,841 || 20,841 || 20,841 || 20,841 || 20,841 || 20,841 || 20,841 || 145,887

Alte cheltuieli administrative || 0,156 || 0,159 || 0,162 || 0,165 || 0,168 || 0,172 || 0,175 || 1,157

Subtotal RUBRICA 5 din cadrul financiar multianual || 20,997 || 21,000 || 21,003 || 21,006 || 21,009 || 21,013 || 21,016 || 147,044

În afara RUBRICII 5[36] din cadrul financiar multianual[37] || 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || TOTAL

Resurse umane HOME || 0,640 || 0,640 || 0,640 || 0,640 || 0,640 || 0,640 || 0,640 || 4,480

Alte cheltuieli cu caracter administrativ || 1,860 || 1,860 || 1,860 || 1,860 || 1,860 || 1,860 || 1,860 || 13,020

Subtotal în afara RUBRICII 5 din cadrul financiar multianual || 2,500 || 2,500 || 2,500 || 2,500 || 2,500 || 2,500 || 2,500 || 17,500

TOTAL || N/A || N/A || N/A || N/A || N/A || N/A || N/A || N/A

3.2.3.2.  Necesarul de resurse umane estimat

– ¨  Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane

– þ Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos: cifrele utilizate pentru anul n sunt cele pentru anul 2011,

Întrucât există elemente comune în punerea în aplicare a Fondului pentru azil și migrație și a Fondului pentru securitate internă, ca de exemplu un dialog de politică cu fiecare stat membru și dat fiind că organizarea internă a DG HOME în vederea asigurării gestionării noilor fonduri (precum și închiderea programelor gestionate în prezent) ar putea suferi modificări, nu este posibil să se împartă cheltuielile administrative între Fondul pentru azil și migrație și Fondul pentru securitate internă,

Prin urmare, cifrele referitoare la rubrica 5 de mai jos corespund cheltuielilor administrative totale considerate necesare pentru asigurarea gestionării ambelor fonduri de către DG și nu există un total al creditelor,

Estimarea trebuie exprimată în valoare întreagă (sau cel mult cu o zecimală)

|| || Anul N || Anul N+1 || Anul N+2 || Anul N+3 || Anul N+4 || Anul N+5 || Anul N+6

Ÿ Posturi din schema de personal (posturi de funcționari și de agenți temporari) HOME ||

|| 18 01 01 01 (la sediu și în birourile de reprezentare ale Comisiei) || 136 || 136 || 136 || 136 || 136 || 136 || 136

|| XX 01 01 02 (în delegații) || 15 || 15 || 15 || 15 || 15 || 15 || 15

|| 18 01 05 01 (cercetare indirectă) || || || || || || ||

|| 10 01 05 01 (cercetare directă) || || || || || || ||

|| Ÿ Personal extern (în echivalent normă întreagă: ENI)[38] ||

|| 18 02 01 (AC, INT, END din „pachetul global”) || 16 || 16 || 16 || 16 || 16 || 16 || 16

|| XX 13 02 02 (AC, INT, JED, AL și END în delegații) || 10 || 10 || 10 || 10 || 10 || 10 || 10

|| 18 01 04 bb[39] || - la sediu[40] || 4 || 4 || 4 || 4 || 4 || 4 || 4

|| - în delegații || * || * || * || * || * || * || *

|| 18 01 04 cc[41] || - la sediu[42] || 6 || 6 || 6 || 6 || 6 || 6 || 6

|| - în delegații || * || * || * || * || * || * || *

|| XX 01 05 02 (AC, INT, END - în cadrul cercetării indirecte) || || || || || || ||

|| 10 01 05 02 (AC, INT, END – în cadrul cercetării directe) || || || || || || ||

|| Alte linii bugetare (13 01 04 02) || || || || || || ||

|| TOTAL || N/A || N/A || N/A || N/A || N/A || N/A || N/A

XX este domeniul de politică sau titlul din buget în cauză,

Necesarul de resurse umane va fi acoperit din efectivele de personal ale DG-ului în cauză, alocate deja gestionării acțiunii și/sau realocate intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, prin resurse suplimentare ce ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii de alocare anuală și în lumina constrângerilor bugetare, Sumele și alocările vor fi ajustate în eventualitatea externalizării către o agenție executivă,

Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:

Funcționari și agenți temporari la sediul central || Sarcinile care trebuie îndeplinite cuprind toate sarcinile necesare gestionării unui program financiar, cum ar fi: - furnizare de contribuții pentru procedura bugetară;  - desfășurarea dialogului politic cu statele membre;     - pregătirea programelor de lucru anuale/deciziilor de finanțare, stabilirea priorităților anuale, aprobarea programelor naționale;      - gestionarea programelor naționale, a cererilor de propuneri și a cererilor de oferte, precum și a procedurilor de selecție ulterioare;           - comunicarea cu părțile interesate (beneficiarii potențiali/efectivi, statele membre, etc.,); - elaborarea orientărilor pentru statele membre;              - gestionarea proiectelor din punct de vedere financiar și operațional;   - efectuarea controalelor, astfel cum sunt descrise mai sus (control ex ante, comitet privind achizițiile publice, audituri ex post, audit intern, verificarea și închiderea conturilor);            - contabilitate;      - dezvoltarea și gestionarea granturilor și a instrumentelor informatice naționale de gestionare a programului;   - monitorizarea și raportarea privind realizarea obiectivelor, inclusiv în rapoartele anuale de activitate și în rapoartele ordonatorului de credite subdelegat,

Personal extern || Sarcinile sunt similare celor îndeplinite de funcționari și agenți temporari, cu excepția sarcinilor care nu pot fi îndeplinite de personalul extern

Personalul din delegații || Pentru a contribui la dezvoltarea punerii în aplicare a politicii în domeniul afacerilor interne, în special a dimensiunii sale externe, delegațiile UE vor trebui să aibă expertiză necesară în afaceri interne, Aceasta poate fi asigurată de personal de la Comisia Europeană și/sau Serviciul European de Acțiune Externă,

3.2.4. Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual

– þ  Propunerea/inițiativa este compatibilă cu cadrul financiar multianual următor,

– ¨  Propunerea/inițiativa necesită o reprogramare a rubricii corespunzătoare din cadrul financiar multianual,

A se explica reprogramarea necesară, precizându-se liniile bugetare în cauză și sumele aferente,

– ¨  Propunerea/inițiativa necesită recurgerea la instrumentul de flexibilitate sau la revizuirea cadrului financiar multianual[43],

A se explica necesitatea efectuării acestei acțiuni, precizând rubricile și liniile bugetare în cauză, precum și sumele aferente,

3.2.5. Participarea terților la finanțare

– Propunerea/inițiativa nu prevede cofinanțare din partea terților

– þ Propunerea prevede că finanțarea din partea Uniunii Europene are nevoie de cofinanțare, Suma exactă nu poate fi cuantificată, Regulamentul stabilește ratele maxime de cofinanțare, diferențiate în funcție de tipurile de acțiuni:

Credite în milioane EUR (cu 3 zecimale)

|| 2014 || 2015 || 2016 || 2017 || 2018 || 2019 || 2020 || Total

A se preciza organismul care asigură cofinanțarea || SM || SM || SM || SM || SM || SM || SM ||

TOTAL credite cofinanțate || de stabilit || de stabilit || de stabilit || de stabilit || de stabilit || de stabilit || de stabilit ||

3.3. Impactul estimat asupra veniturilor

– þ  Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor,

– ¨  Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

– ¨         asupra resurselor proprii

– ¨         asupra diverselor venituri

milioane EUR (cu 3 zecimale)

Linia bugetară pentru venituri: || Credite disponibile pentru exercițiul bugetar în curs || Impactul propunerii/inițiativei[44]

Anul N || Anul N+1 || Anul N+2 || Anul N+3 || A se introduce numărul de coloane necesar pentru a reflecta durata impactului (a se vedea punctul 1,6)

Articolul …,,, || || || || || || || ||

Pentru diversele venituri alocate, a se preciza linia bugetară (liniile bugetare) de cheltuieli afectată (afectate),

A se preciza metoda de calcul al impactului asupra veniturilor,

[1]               JO C 115, 4.5.2010, p. 1.

[2]               COM(2010) 673 final.

[3]               COM(2011) 500 final.

[4]               COM(2011) 318 final, 16 iunie 2011: Comunicare privind evaluarea intermediară a programului-cadru „Securitate și protecția libertăților” (2007-2013).

[5]               Documentele consultării și raport privind rezultatele consultării sunt disponibile pe site-ul internet al DG Afaceri interne: http://ec.europa.eu/home-affairs/news/consulting_public/consulting_0020_en.htm

[6]               „Revizuirea bugetului UE”, COM(2010) 700, 19.10.2010.

[7]               Propunerea Comisiei - Regulament privind normele financiare aplicabile bugetului anual al Uniunii [COM (2010) 815 final, 22.12.2010]. Prezenta propunere constituie retragerea oficială de către Comisie a propunerilor legislative precedente COM (2010) 71 final și COM (2010) 260 final.

[8]               JO C…

[9]               JO C…

[10]             JO C…

[11]             Documentul Consiliului 7120/10.

[12]             COM(2010) 673 final.

[13]             JO L ….

[14]             JO L ….

[15]             JO L 58, 24.2.2007, p. 7.

[16]             JO L 176, 10.7.1999, p. 31.

[17]             JO L 53, 27.2.2008, p. 1.

[18]             JO L 160, 18.6.2011, p. 1.

[19]             JO L …

[20]             JO L 321, 8.12.2009, p. 44.

[21]             JO L 164, 22.6.2002, p. 3.

[22]             JO L 330, 9.12.2008, p. 21.

[23]             JO L ….

[24]             COM(2011) 403 final.

[25]             ABM: (Activity-Based Management ): gestionarea pe activități – ABB (Activity-Based Budgeting): stabilirea bugetului pe activități.

[26]             Astfel cum se menționează la articolul 49 alineatul (6) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar.

[27]             Explicațiile privind modurile de gestionare, precum și trimiterile la Regulamentul financiar sunt disponibile pe site-ul BudgWeb: http://www.cc.cec/budg/man/budgmanag/budgmanag_en.html

[28]             Astfel cum sunt menționate la articolul 185 din Regulamentul financiar.

[29]             Dif. = credite diferențiate / Nedif. = credite nediferențiate.

[30]             AELS: Asociația Europeană a Liberului Schimb.

[31]             Țările candidate și, după caz, țările potențial candidate din Balcanii de Vest.

[32]             Asistența tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

[33]             Realizările se referă la produse și servicii care urmează a fi furnizate (de ex.: numărul de schimburi de studenți finanțate, numărul de km de străzi construite etc.).

[34]             Conform descrierii din secțiunea 1.4.2. „Obiectiv(e) specific(e) ...”

[35]             Pachetul global, pe baza alocării finale din 2011 pentru resursele umane, inclusiv funcționari și personal extern.

[36]             Asistența tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

[37]             Personalul extern finanțat de la fostele linii BA, pe baza alocării finale pentru 2011 pentru resursele umane, inclusiv personalul extern de la sediul central și din delegații.

[38]             AC = agent contractual; INT = personal pus la dispoziție de agenți de muncă temporară („Intérimaire”); JED = „Jeune Expert en Délégation” (expert tânăr în delegații); AL = agent local; END = expert național detașat;

[39]             Sub plafonul pentru personal extern din credite operaționale (fostele linii „BA”).

[40]             În special pentru fonduri structurale, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și Fondul european pentru pescuit (FEP).

[41]             Sub plafonul pentru personal extern din credite operaționale (fostele linii „BA”).

[42]             În special pentru fonduri structurale, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și Fondul european pentru pescuit (FEP).

[43]             A se vedea punctele 19 și 24 din Acordul interinstituțional.

[44]             În ceea ce privește resursele proprii tradiționale (taxe vamale, cotizațiile pentru zahăr), sumele indicate trebuie să fie sume nete, și anume sume brute după deducerea a 25 % pentru costuri de colectare.