Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 32015D1873

Decizia de punere în aplicare (UE) 2015/1873 a Consiliului din 8 octombrie 2015 privind supunerea substanțelor 4-metil-5-(4-metilfenil)-4,5-dihidrooxazol-2-amină (4,4′-DMAR) și 1-ciclohexil-4-(1,2-difeniletil)piperazină (MT-45) unor măsuri de control

JO L 275, 20/10/2015, p. 32–34 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

Legal status of the document In force

ELI: http://data.europa.eu/eli/dec_impl/2015/1873/oj

20.10.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 275/32


DECIZIA DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) 2015/1873 A CONSILIULUI

din 8 octombrie 2015

privind supunerea substanțelor 4-metil-5-(4-metilfenil)-4,5-dihidrooxazol-2-amină (4,4′-DMAR) și 1-ciclohexil-4-(1,2-difeniletil)piperazină (MT-45) unor măsuri de control

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Decizia 2005/387/JAI a Consiliului din 10 mai 2005 privind schimbul de informații, evaluarea riscurilor și controlul noilor substanțe psihoactive (1), în special articolul 8 alineatul (3),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

având în vedere avizul Parlamentului European,

întrucât:

(1)

În cadrul unei sesiuni speciale a Comitetului științific extins al Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie (EMCDDA), a fost elaborat, în conformitate cu articolul 6 din Decizia 2005/387/JAI, un raport de evaluare a riscurilor noii substanțe psihoactive 4-metil-5-(4-metilfenil)-4,5-dihidrooxazol-2-amină (4,4′-DMAR), care a fost transmis ulterior Comisiei și Consiliului la 19 septembrie 2014.

(2)

4,4′-DMAR este un derivat sintetic substituit al oxazolinei. Este un derivat al substanțelor aminorex și 4-metilaminorex (4-MAR), două stimulente sintetice controlate în temeiul Convenției Organizației Națiunilor Unite din 1971 privind substanțele psihotrope.

(3)

Substanța 4,4′-DMAR este disponibilă pe piața drogurilor din Uniune cel puțin din decembrie 2012, fiind notificată în sistemul de avertizare timpurie în decembrie 2012. Nouă state membre au raportat detectări ale acestei substanțe ca urmare a unor confiscări, în principal sub formă de pulbere și tablete de culoare albă sau colorată, precum și în probe biologice prelevate.

(4)

4,4′-DMAR a apărut pe piața noilor substanțe psihoactive ca „substanță chimică utilizată în cercetare”, fiind vândută de comercianți cu amănuntul din mediul online, iar în prezent este disponibilă la distribuitorii stradali de droguri. 4,4′-DMAR este vândută și consumată ca substanță în sine, dar a fost, de asemenea, vândută în mod înșelător pe piața ilicită drept ecstasy și amfetamine.

(5)

Au fost înregistrate 31 de decese asociate cu 4,4′-DMAR în trei state membre, în perioada iunie 2013-iunie 2014. În majoritatea cazurilor, 4,4′-DMAR fie a fost cauza decesului, fie, împreună cu alte substanțe, a contribuit în mod probabil la deces. Un stat membru a raportat un caz de intoxicație neletală.

(6)

Nu există studii privind toxicitatea substanței 4,4′-DMAR.

(7)

Nu există date privind frecvența utilizării 4,4′-DMAR. Cu toate acestea, informațiile disponibile sugerează că aceasta nu a fost utilizată pe scară largă. Informațiile obținute în urma cazurilor care au implicat decese sugerează, de asemenea, că utilizatorii 4,4′-DMAR au consumat această substanță în necunoștință de cauză, în contextul în care căutau alte stimulente.

(8)

Există o implicare limitată a grupurilor infracționale organizate în fabricarea, distribuția, traficul și furnizarea de 4,4′-DMAR în Uniune. Precursorii chimici și procedurile de sinteză utilizate pentru fabricarea 4,4′-DMAR sunt necunoscute.

(9)

4,4′-DMAR nu se regăsește pe lista substanțelor controlate în temeiul Convenției unice a Organizației Națiunilor Unite din 1961 privind substanțele stupefiante sau al Convenției Organizației Națiunilor Unite din 1971 privind substanțele psihotrope. Substanța nu face în prezent și nu a făcut obiectul niciunei evaluări în cadrul sistemului Organizației Națiunilor Unite și nici nu este prevăzută o astfel de evaluare.

(10)

În cazul substanței 4,4′-DMAR nu s-a stabilit sau recunoscut vreo utilizare medicală, umană sau veterinară, în Uniune. În afară de utilizarea ei în materiale analitice de referință și în cercetarea științifică de investigare a caracteristicilor sale chimice, farmacologice și toxicologice, nu există niciun indiciu că substanța ar fi utilizată în alte scopuri.

(11)

Raportul de evaluare a riscurilor arată că dovezile științifice disponibile referitoare la substanța 4,4′-DMAR sunt limitate și evidențiază faptul că ar fi necesare cercetări suplimentare pentru a se determina riscurile pentru sănătate și riscurile sociale pe care aceasta le prezintă. Cu toate acestea, dovezile și informațiile disponibile în prezent oferă motive suficiente pentru ca substanța 4,4′-DMAR să fie supusă unor măsuri de control în întreaga Uniune. Din cauza riscurilor pentru sănătate pe care le prezintă consumul de 4,4′-DMAR, demonstrate de detectarea substanței în mai multe cazuri de deces, a faptului că utilizatorii pot consuma substanța în necunoștință de cauză și a faptului că substanța este lipsită de valoare medicală, 4,4′-DMAR ar trebui să fie supusă unor măsuri de control.

(12)

Întrucât trei state membre aplică deja măsuri de control privind substanța 4,4′-DMAR în temeiul unor dispoziții naționale conforme cu obligațiile care decurg din Convenția Organizației Națiunilor Unite din 1971 privind substanțele psihotrope iar cinci state membre aplică alte măsuri legislative pentru a o controla, supunerea acestei substanțe unor măsuri de control în întreaga Uniune ar contribui la evitarea apariției unor obstacole în ceea ce privește asigurarea respectării legii și cooperarea judiciară la nivel transfrontalier și ar oferi protecție împotriva riscurilor legate de prezența și utilizarea substanței.

(13)

În cadrul unei sesiuni speciale a Comitetului științific extins al EMCDDA, a fost elaborat, în conformitate cu articolul 6 alineatele (2), (3) și (4) din Decizia 2005/387/JAI, un raport de evaluare a riscurilor prezentate de noua substanță psihoactivă 1-ciclohexil-4-(1,2-difeniletil)piperazină (MT-45), care a fost transmis ulterior Comisiei și Consiliului la data de 6 octombrie 2014.

(14)

MT-45 este o piperazină N,N′-disubstituită, având un inel de ciclohexan atașat de unul din atomii de azot din inelul piperazinei și o grupare 1,2-difeniletil atașată de celălalt atom de azot. MT-45 face parte dintr-o serie de analgezice pe bază de 1-(1,2-difeniletil)piperazină inventate la începutul anilor 1970.

(15)

MT-45 este prezentă pe piața drogurilor din Uniune din octombrie 2013, fiind vândută ca „substanță chimică utilizată în cercetare”, în special pe internet. EMCDDA a identificat 12 site-uri internet pe care substanța MT-45 a fost oferită spre vânzare de furnizori și comercianți cu amănuntul, dintre care unii se pare că își au sediul în Uniune.

(16)

Un stat membru a raportat un total de 28 de decese care au survenit între noiembrie 2013 și iulie 2014. În majoritatea cazurilor, s-a confirmat din punct de vedere analitic prezența MT-45 în probele biologice. Aproximativ 18 cazuri de intoxicații neletale au fost, de asemenea, raportate de către același stat membru, iar caracteristicile clinice ale acestora au fost similare intoxicației cu opioide, răspunzând în unele cazuri la naloxonă, un antagonist al receptorilor opioizi.

(17)

Există mai multe studii pe animale care indică faptul că toxicitatea acută a substanței MT-45 este de câteva ori mai mare decât cea a morfinei.

(18)

Informațiile disponibile în prezent sugerează că MT-45 nu a fost utilizată pe scară largă. Substanța pare să fie utilizată în principal în mediul familial, fie de către utilizatori care doresc să încerce o substanță nouă, fie de utilizatori dependenți de opioide care nu au acces la heroină sau orice alt opioid. Utilizatorii pot combina MT-45 cu alte substanțe psihoactive. Nu există nicio informație cu privire la riscurile sociale care pot fi legate de MT-45.

(19)

Nu există dovezi care să ateste implicarea criminalității organizate în fabricarea, distribuția, traficul și furnizarea substanței MT-45 în Uniune. Precursorii chimici și procedurile de sinteză utilizate pentru fabricarea MT-45 detectate în statele membre sunt necunoscute.

(20)

MT-45 nu se regăsește pe lista substanțelor controlate în temeiul Convenției unice a Organizației Națiunilor Unite din 1961 privind substanțele stupefiante sau al Convenției Organizației Națiunilor Unite din 1971 privind substanțele psihotrope. Substanța nu face în prezent și nu a făcut obiectul niciunei evaluări în cadrul sistemului Organizației Națiunilor Unite și nici nu este prevăzută o astfel de evaluare.

(21)

În cazul substanței MT-45 nu s-a stabilit sau recunoscut vreo utilizare medicală, umană sau veterinară, în Uniune. În afară de utilizarea ei în materiale analitice de referință și în cercetarea științifică de investigare a caracteristicilor sale chimice, farmacologice și toxicologice, nu există niciun indiciu că substanța ar fi utilizată în alte scopuri.

(22)

Raportul de evaluare a riscurilor arată că dovezile științifice disponibile referitoare la substanța MT-45 sunt limitate și evidențiază faptul că ar fi necesare cercetări suplimentare pentru a se determina riscurile pentru sănătate și riscurile sociale pe care aceasta le prezintă. Cu toate acestea, dovezile și informațiile disponibile în prezent oferă motive suficiente pentru ca MT-45 să fie supusă unor măsuri de control în întreaga Uniune. Din cauza riscurilor pentru sănătate pe care le prezintă, demonstrate de detectarea substanței în mai multe cazuri de deces, precum și a faptului că substanța este lipsită de valoare medicală, MT-45 ar trebui să fie supusă unor măsuri de control.

(23)

Întrucât un stat membru aplică deja măsuri de control privind substanța MT-45 în temeiul unor dispoziții naționale conforme cu obligațiile care decurg din Convenția unică a Organizației Națiunilor Unite din 1961 privind substanțele stupefiante și din Convenția Organizației Națiunilor Unite din 1971 privind substanțele psihotrope și întrucât șapte state membre aplică alte măsuri legislative pentru a o controla, supunerea acestei substanțe unor măsuri de control în întreaga Uniune ar contribui la evitarea apariției unor obstacole în ceea ce privește asigurarea respectării legii și cooperarea judiciară la nivel transfrontalier și ar oferi protecție împotriva riscurilor legate de prezența și utilizarea substanței.

(24)

Decizia 2005/387/JAI conferă Consiliului competențe de executare cu scopul de a oferi, la nivelul Uniunii, un răspuns rapid și bazat pe cunoștințe de specialitate în cazul apariției unor noi substanțe psihoactive detectate și raportate de statele membre, prin supunerea substanțelor respective unor măsuri de control în întreaga Uniune. Deoarece au fost respectate condițiile și procedura pentru începerea exercitării competențelor de punere în aplicare sus-menționate, ar trebui adoptată o decizie de punere în aplicare pentru a supune substanțele 4,4′-DMAR și MT-45 unor măsuri de control în întreaga Uniune.

(25)

Danemarcei îi revin obligații în temeiul Deciziei 2005/387/JAI și, prin urmare, aceasta participă la adoptarea și aplicarea prezentei decizii, care pune în aplicare Decizia 2005/387/JAI.

(26)

Irlandei îi revin obligații în temeiul Deciziei 2005/387/JAI și, prin urmare, aceasta participă la adoptarea și aplicarea prezentei decizii, care pune în aplicare Decizia 2005/387/JAI.

(27)

Regatului Unit nu îi revin obligații în temeiul Deciziei 2005/387/JAI și, prin urmare, acesta nu participă la adoptarea prezentei decizii, care pune în aplicare Decizia 2005/387/JAI, nu are obligații în temeiul acesteia și nici nu face obiectul aplicării sale,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Următoarele noi substanțe psihoactive fac obiectul măsurilor de control în întreaga Uniune:

(a)

4-metil-5-(4-metilfenil)-4,5-dihidrooxazol-2-amină) (4,4′-DMAR);

(b)

1-ciclohexil-4-(1,2-difeniletil)piperazina (MT-45).

Articolul 2

Până la data de 21 octombrie 2016, statele membre iau măsurile necesare, în conformitate cu dreptul lor intern, pentru a supune noile substanțe psihoactive menționate la articolul 1 măsurilor de control și sancțiunilor penale, astfel cum prevede legislația lor în baza obligațiilor care le revin în temeiul Convenției unice a Organizației Națiunilor Unite din 1961 privind substanțele stupefiante și/sau al Convenției Organizației Națiunilor Unite din 1971 privind substanțele psihotrope.

Articolul 3

Prezenta decizie intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezenta decizie se aplică în conformitate cu tratatele.

Adoptată la Luxemburg, 8 octombrie 2015.

Pentru Consiliu

Președintele

J. ASSELBORN


(1)  JO L 127, 20.5.2005, p. 32.


Top