This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 52021AE2488
Opinion of the European Economic and Social Committee on the Recommendation for a Council Recommendation on the economic policy of the euro area (COM(2020) 746 final) (additional opinion)
Avizul Comitetului Economic și Social European privind recomandarea de Recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro [COM(2020) 746 final] (aviz suplimentar)
Avizul Comitetului Economic și Social European privind recomandarea de Recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro [COM(2020) 746 final] (aviz suplimentar)
JO C 105, 4.3.2022, p. 158–163
(BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)
4.3.2022 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 105/158 |
Avizul Comitetului Economic și Social European privind recomandarea de Recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro
[COM(2020) 746 final]
(aviz suplimentar)
(2022/C 105/28)
Raportor: |
doamna Kristi SÕBER |
Decizia Biroului |
26.4.2021 |
Temei juridic |
Articolul 32 alineatul (1) din Regulamentul de procedură și articolul 29 litera (a) din normele de aplicare a Regulamentului de procedură |
Secțiunea competentă |
Secțiunea pentru uniunea economică și monetară și coeziune economică și socială |
Data adoptării în secțiune |
5.10.2021 |
Data adoptării în sesiunea plenară |
20.10.2021 |
Sesiunea plenară nr. |
564 |
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri) |
166/2/1 |
1. Concluzii și recomandări
1.1. |
Comitetul Economic și Social European (CESE) este pe deplin conștient de faptul că pandemia încă nu s-a terminat, că impactul său economic va dura mai mulți ani și că este necesar și urgent un nou mix specific de politici economice. CESE salută cele mai recente previziuni ale Comisiei Europene care indică faptul că, începând din 2021, economiile din UE și din zona euro se vor accelera din nou (datele preliminare confirmând acest lucru), în special datorită redresării investițiilor, cu sprijinul solid al instrumentului NextGenerationEU (NGEU), îndeosebi a Mecanismului de redresare și reziliență. |
1.2. |
În același timp, CESE recunoaște că UE trece prin cea mai grea perioadă din istoria economică a integrării europene, care afectează consumul și investițiile private, precum și performanța comerțului exterior. În acest moment critic, numai cheltuielile publice pot contribui la ameliorarea situației. |
1.3. |
Într-o situație specifică și unică cum este aceasta, a fost necesar să se creeze un nou mix de politici economice de urgență pentru a face față crizei. CESE apreciază reacția rapidă atât la nivelul UE, cât și la nivelul statelor membre și salută faptul că procesul dublei tranziții a devenit o parte substanțială a efortului și strategiei de redresare. |
1.4. |
În special în prima jumătate a anului 2020, inițiativele pentru investiții ca reacție la coronavirus au contribuit la atenuarea circumstanțelor economice foarte dificile, în principal prin stabilizarea piețelor, a locurilor de muncă și a veniturilor personale. Acest prim pas a fost urmat de NGEU, cea mai solidă și mai inovatoare contribuție bugetară, care a răspuns direct la efectele pandemiei. CESE salută călduros ambele inițiative, considerându-le un răspuns rapid și flexibil la pandemie. |
1.5. |
CESE este pe deplin conștient de pozițiile diferite cu privire la pandemie și de impacturile diferite ale acesteia, care au cauzat divergențe mari între statele membre. CESE solicită să se ia în considerare fenomenul divergențelor din zona euro și să se dea dovadă de prudență în răspunsul la performanțele bugetare semnificativ deteriorate. Comitetul salută flexibilitatea adoptată, într-un cadru comun, în politicile economice și programele de redresare naționale adaptate, care respectă nevoile specifice ale statelor membre. Se recomandă să se facă dovadă de aceeași flexibilitate și la punerea în aplicare a programelor de redresare și reziliență. |
1.6. |
CESE subliniază necesitatea de a atinge, în perioada următoare, un nou echilibru între politicile monetare și cele bugetare și de a elimina dezechilibrele macroeconomice identificate. CESE este conștient de creșterea semnificativă a ponderii datoriei în PIB în ultimul an. După redresarea economică, reducerea ponderii datoriei în PIB trebuie realizată astfel încât să se promoveze creșterea favorabilă incluziunii, să se evite nedreptățile sociale și efectele negative pentru întreprinderi, precum și asupra pieței forței de muncă. |
1.7. |
CESE respectă și înțelege constatarea că redresarea post-COVID-19 va fi însoțită la scară largă de măsuri de politică structurală (1) care vor fi, în general, în acord cu Pactul verde european. În acest sens, CESE sprijină legăturile dintre procesul de redresare, consolidarea fiscal-bugetară și practicile de înverzire a bugetelor. |
1.8. |
CESE este ferm convins că învățămintele desprinse din pandemie ar trebui să se reflecte în efortul global de a contribui la o dezvoltare a UE și a zonei euro care, pe termen lung, să fie eficace din punct de vedere economic, echitabilă din punct de vedere social și durabilă din punctul de vedere al mediului. |
1.9. |
Spre deosebire de criza anterioară din 2009-2011, în care sectorul bancar și cel financiar au fost unul dintre factorii declanșatori ai recesiunii care a urmat, CESE salută, de această dată, starea bună și robustă a acestor două sectoare, care a contribuit la depășirea mai lină a acestei situații dificile. |
1.10. |
CESE solicită, cu tot respectul, menținerea integrității pieței unice și prevenirea apariției oricăror semne de fragmentare, ca o condiție fundamentală pentru ca economiile din UE și din zona euro să poată înregistra pe viitor rezultate pozitive. Această integritate ar trebui sprijinită totodată și prin progrese adecvate în dezvoltarea uniunii bancare și a uniunii piețelor de capital. |
1.11. |
CESE recunoaște și respectă faptul că au fost desprinse unele învățăminte importante din criza anterioară, care au fost utilizate pentru a sprijini stabilitatea macroeconomică, și solicită instituțiilor UE responsabile să îmbunătățească guvernanța politicii economice a UE și să se asigure că învățămintele desprinse din pandemie se reflectă, în consecință, în eforturile continue de reformă. |
2. Cadru și context
Performanța macroeconomică actuală și perspective
2.1. |
Pandemia de COVID-19 a cauzat o depresiune economică bruscă și profundă, dar, în 2020, scăderea PIB-ului a fost, în cele din urmă, ușor mai mică decât se estimase inițial. Scăderea a fost mai mare decât cea înregistrată în ultima criză economică (în 2020, economia zonei euro a scăzut cu 6,5 % pe an, față de 4,5 % în 2009; economia UE a scăzut cu 6,0 % pe an în 2020, față de 4,3 % în 2009; se preconizează că atât economia UE, cât și cea a zonei euro vor crește cu 4,8 % în 2021). Prin urmare, ne confruntăm cu o situație economică excepțională și cu cea mai slabă performanță economică a Europei de după cel de-al doilea război mondial. |
2.2. |
În 2020, atât consumul privat, cât și investițiile private au scăzut substanțial (ambele cu 7,4 % față de anul precedent), iar comerțul exterior a fost, de asemenea, grav afectat. Numai cheltuielile publice au crescut ușor în 2020, cu 1,3 % în comparație cu anul precedent. Până în prezent, din cauza măsurilor de urgență, nu s-au înregistrat nici pierderi masive de locuri de muncă, nici pierderi mari de venituri, de ordinul celor provocate de criza din 2008. Declinul substanțial al activității economice ne arată însă că și productivitatea a scăzut. |
2.3. |
Anul 2021 este considerat, în general, un an de redresare (în special datorită sporirii activităților de investiții, care ar trebui să ajungă la 6,2 %, conform previziunilor Comisiei Europene), dar continuă să stea sub semnul incertitudinii din cauza impactului pandemiei asupra agenților economici și a modificării comportamentelor lor. |
Mixul de politici economice de urgență
2.4. |
Din cauza pandemiei, a fost necesar să se creeze un nou mix de politici economice de urgență pentru a oferi un răspuns imediat, dar și pe termen mediu, la șocul suferit. Principala prioritate a acestuia este de a face față consecințelor economice și sociale ale pandemiei, de a le elimina și de a le reduce, precum și de a menține Europa pe o traiectorie competitivă și sustenabilă. |
2.5. |
O altă parte integrantă a răspunsului pe termen mediu și pe termen lung la pandemie, precum și a efortului de redresare, reconstrucție și reziliență (strategia 3R), este procesul dublei tranziții (verde și digitală), cu accentul puternic pe care îl pune pe considerentele sociale și pe respectarea statului de drept și a altor valori fundamentale ale UE. În plus, CESE solicită să se pună un mai mare accent pe combaterea inegalităților și pe abordarea consecințelor crizei, în special pentru persoanele cele mai vulnerabile. |
Politica monetară
2.6. |
BCE își continuă politica profund expansionistă ca răspuns specific la pandemie. Cu toate acestea, recent, BCE a anunțat că ar putea fi menținute condițiile de finanțare favorabile, cu un ritm de achiziții nete de active în cadrul programului de achiziționare în regim de urgență în caz de pandemie (PEPP) moderat mai redus decât în ultimele două trimestre. |
Orientarea bugetară și consolidarea fiscal-bugetară
2.7. |
Inițiativele pentru investiții ca reacție la coronavirus (CRII și CRII+), care au redirecționat și realocat fondurile politicii de coeziune, au contribuit într-o mare măsură la echilibrarea și compensarea consecințelor negative, la stabilizarea piețelor și la protejarea locurilor de muncă și a veniturilor personale. |
2.8. |
Cel mai inovator instrument inventat, dezvoltat și pus în aplicare în prezent ca răspuns direct la pandemia de COVID-19 este, fără îndoială, programul NGEU, al cărui principal obiectiv este de a atenua efectele negative ale pandemiei. |
2.9. |
Orientarea bugetară foarte expansionistă a NGEU a fost sprijinită în mod excepțional și temporar prin activarea clauzei derogatorii generale a Pactului de stabilitate și de creștere. |
2.10. |
Cu toate acestea, pe lângă măsurile adoptate la nivel național, angajamentul bugetar a fost extrem de costisitor și a dus la deteriorarea indicatorilor fiscali. |
2.11. |
O reducere fezabilă a ponderii datoriei în PIB trebuie realizată astfel încât să se evite nedreptățile sociale și efectele negative nejustificate asupra pieței forței de muncă. Pentru a îmbunătăți indicatorii fiscali, este esențială o strategie de creștere durabilă și favorabilă incluziunii. |
Măsurile de politică structurală și măsurile de reglementare
2.12. |
Pandemia de COVID-19 a revelat unele deficiențe structurale grave în ceea ce privește funcționarea economiilor și societăților europene. Prin urmare, învățămintele care trebuie desprinse în urma pandemiei de COVID-19 includ nu doar instituirea unei noi normalități, ci și punerea în aplicare a unor măsuri pentru ca sistemele economice și societale să devină mai reziliente (ceea ce deja presupune o mai mică fragilitate și vulnerabilitate). Aceasta include nu numai jaloane pentru o dublă tranziție echitabilă din punct de vedere social, sisteme de asistență medicală mai eficiente și interconectate și distribuția serviciilor medicale în întreaga Europă, ci și sprijinirea unei zone euro mai competitive în interiorul și în afara Europei, inclusiv investiții strategice care să sprijine industria europeană și să consolideze poziția UE într-un context global. |
2.13. |
În prima fază a pandemiei, piața unică a fost grav afectată, fluxurile comerciale tradiționale fiind întrerupte între statele membre ale UE și chiar și în interiorul acestora, din cauza măsurilor restrictive severe. Situația a fost rezolvată prin intervenția Comisiei Europene, care a creat coridoare verzi. |
Intermedierea financiară
2.14. |
Sectorul bancar și financiar din UE și din zona euro și-a demonstrat puterea și reziliența, grație noilor reglementări și norme adoptate după criza anterioară. În prezent, sectorul este mai puternic sub aspectul bunurilor sale de capital și al sănătății portofoliului său. Totuși, ar putea apărea o serie de riscuri legate de solvabilitatea clienților săi, ceea ce ar putea duce la proliferarea împrumuturilor neperformante. |
Guvernanța
2.15. |
Actuala criză ne-a reamintit că arhitectura cadrului de guvernanță economică al UE este incompletă. Odată cu Mecanismul de redresare și reziliență, natura semestrului european s-a schimbat în mod fundamental: dat fiind că plata fondurilor este legată de punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări, aceste recomandări au devenit într-o măsură și mai mare obligatorii din punct de vedere politic. Societatea civilă ar trebui să fie implicată într-o măsură mai mare în procesul semestrului european. Principiul parteneriatului, care are o tradiție îndelungată în politica de coeziune, ar trebui să servească drept model pentru un instrument eficient de implicare a societății civile. |
3. Observații generale
3.1. |
CESE recunoaște că scenariile de redresare vor depinde într-o foarte mare măsură de intensitatea pandemiei și de succesul campaniilor de vaccinare, precum și de anumite aspectele structurale (de exemplu, de performanța sectoarelor care au fost afectate în mare măsură sau în totalitate, precum turismul, ospitalitatea, transportul, cultura și activitățile recreative și de ponderea lor în economie). Va fi, de asemenea, esențială, flexibilitatea potențială a politicii fiscale, pentru a permite adoptarea de măsuri compensatorii și a garanta eficiența lor. |
3.2. |
CESE regretă că impactul economic al pandemiei a accentuat divergențele dintre economiile din zona euro în ceea ce privește performanța economică, indicatorii fiscali, inflația și soldul operațiunilor cu exteriorul, ceea ce ar putea influența semnificativ situația economică și socială și competitivitatea economiilor afectate și a zonei euro în ansamblu, precum și dezechilibrele interne și externe. |
3.3. |
CESE apreciază răspunsul foarte cuprinzător și destul de flexibil al principalilor actori ai politicii economice a UE la pandemie, și anume Banca Centrală Europeană (cu programele sale de achiziționare și ratele sale ale dobânzii de referință), Mecanismul european de stabilitate (MES – cu instrumentele sale de sprijin pentru stabilitatea macroeconomică) și Comisia [cu inițiativa sa foarte inovatoare privind NGEU, completată de alte măsuri de urgență, precum CRII(+), instrumentul SURE, flexibilitatea în ceea ce privește normele fiscale și cele privind ajutoarele de stat, precum și reglementările financiare și alte măsuri excepționale care au oferit statelor membre flexibilitatea necesară pentru adoptarea măsurilor necesare de gestionare a crizei]. |
3.4. |
CESE are convingerea că rezultatele mixului de politici economice de urgență vor avea o importanță crucială. În esență, trebuie să se ajungă la un acord comun și coordonat între politica monetară și răspunsurile politicii fiscal-bugetare. Trebuie adoptate reforme relevante pentru a sprijini o redresare sustenabilă (prin măsuri de promovare a energiei curate, digitalizării, inovării și a economiei circulare, printre altele). Impactul NGEU și interacțiunea sa cu alte politici economice sunt importante, în special în țările care primesc fonduri substanțiale. |
3.5. |
CESE consideră că mixul de politici economice de urgență conține și anumite limite pentru a preveni orice consecințe negative viitoare asupra stabilității prețurilor și a indicatorilor disciplinei fiscal-bugetare pe termen mediu și lung, ca urmare a actualelor politici expansioniste. Există riscuri ridicate, mai ales la adresa dezvoltării viitoare a finanțelor publice. În acest context, CESE subliniază necesitatea unei politici fiscale echitabile și durabile, printre altele prin combaterea fraudei fiscale și a planificării fiscale agresive. |
3.6. |
CESE se așteaptă ca NGEU să readucă zona euro și economiile UE la nivelurile lor de dinainte de pandemie, dar și să sprijine măsuri de politică structurală importante, în special în vederea unei tranziții verzi și digitale, ținând seama în mod corespunzător de preocupările sociale și de cele legate de ocuparea forței de muncă. În ceea ce privește NGEU, CESE apreciază faptul că UE a reușit să adopte o măsură atât de amplă într-un timp atât de scurt, dar consideră, totodată, că trebuie depuse eforturi pentru a aborda eventualele deficiențe, cum ar fi consultarea insuficientă a societății civile în contextul elaborării planurilor naționale de redresare și reziliență. |
3.7. |
CESE este conștient că un alt instrument inovator conceput și pus în aplicare ca răspuns direct la pandemie este SURE, care urmărește să sprijine guvernele în eforturile lor de a proteja locurile de muncă și veniturile personale. |
3.8. |
CESE recomandă ca următoarea consolidare fiscal-bugetară să respecte practicile de înverzire a bugetelor (2) și sprijinul pentru investițiile publice verzi, pentru a contribui la Pactul verde al UE și la o situație bugetară mai sănătoasă a UE. CESE este pe deplin conștient de impactul negativ considerabil al crizei actuale asupra finanțelor publice. |
3.9. |
CESE lansează un avertisment cu privire la dezactivarea prematură a clauzei derogatorii generale (3), însă va fi oricum necesar să se pună accentul pe sustenabilitatea finanțelor publice îndată ce pandemia se va fi încheiat în mod clar, iar redresarea va fi în plină desfășurare. În acel moment, politicile fiscal-bugetare și instrumentele fiscale ar trebui reorientate astfel încât să se adopte strategii adecvate pe termen mediu și lung. CESE salută decizia Comisiei de a relansa revizuirea cadrului de guvernanță economică al UE în toamna anului 2021. Normele fiscale ar trebui să fie aplicate integral numai după ce au fost revizuite. Așadar, în locul unei „reveniri”, CESE recomandă un „viraj” spre un cadru revizuit de guvernanță economică (4). În opinia CESE, orice cadru bugetar viitor trebuie să fie favorabil investițiilor, prin punerea în aplicare a unei reguli de aur pentru investițiile publice fără a pune în pericol stabilitatea fiscală și financiară pe termen mediu, să promoveze creșterea economică și să permită statelor membre să pună în aplicare o politică anticiclică în perioadele de recesiune economică. |
3.10. |
CESE este în favoarea unor reforme menite să facă din sistemele de venituri publice sisteme mai eficiente și mai echitabile, care să deplaseze centrul de greutate al impozitării de la impozitarea muncii și investițiile productive și să se axeze mai mult pe taxele de mediu și pe externalitățile legate de stabilirea prețurilor, precum și pe o structură de stimulente mai eficientă și îmbunătățită, pentru a limita practicile de evitare a obligațiilor fiscale. |
3.11. |
CESE apreciază faptul că sectorul bancar și financiar din UE și din zona euro se află într-o situație mult mai bună în comparație cu criza anterioară; altfel spus, sunt mai puțin vulnerabile și mai reziliente. Totuși, CESE recomandă totodată să nu se subestimeze unele dintre riscurile de solvabilitate care ar putea fi consecința pierderilor de venituri suferite de clienții din aceste sectoare. Acest lucru ar putea duce la proliferarea împrumuturilor neperformante în bilanțurile băncilor. CESE salută faptul că sectorul bancar din zona euro și-a demonstrat stabilitatea și că, până în prezent, nu a fost afectat în mod semnificativ de criză. |
3.12. |
CESE este ferm convins că buna funcționare a pieței unice înseamnă și o mai mare reziliență și eficiență a zonei euro și a economiilor UE în ansamblu. De asemenea, Comitetul consideră că este deosebit de important ca piața unică să fie finalizată, pentru ca inflexibilitățile și imperfecțiunile economice să poată fi limitate. |
3.13. |
CESE salută mixul specific de politici economice adoptat anul trecut pentru a oferi un răspuns imediat la pandemie, care a fost ajustat în permanență pentru a reflecta evoluția situației. CESE consideră că măsurile de răspuns ale UE ar putea atenua în mod eficace eventualele efecte negative pe termen lung ale crizei asupra performanței economice a zonei euro și a UE, precum și asupra piețelor forței de muncă din UE și ar putea frâna accentuarea divergențelor economice și sociale. În același timp, este esențial să se abordeze dezechilibrele majore pentru a acoperi în mod eficace o serie de riscuri macroeconomice semnificative, inclusiv riscurile de creștere a inegalităților. |
3.14. |
CESE este ferm convins că buna funcționare a sistemelor de sănătate, de protecție socială și de gestionare a situațiilor de urgență este esențială pentru o dezvoltare economică durabilă pe termen lung. Pandemia a revelat și a consolidat această legătură, care ar trebui, în consecință, să se reflecte și în punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale. |
3.15. |
CESE recomandă ferm continuarea eforturilor de finalizare a arhitecturii uniunii economice și monetare, inclusiv adaptarea semestrului european la programul NGEU, finalizarea uniunii bancare și a uniunii piețelor de capital și revizuirea cadrului de guvernanță economică. Ar trebui să se analizeze dacă modul de concepere a NGEU ar putea fi și un exemplu pentru o eventuală mobilizare și utilizare în viitor a resurselor financiare comune ale UE. |
3.16. |
CESE subliniază că principalul pachet de măsuri menite să abordeze efectele negative ale pandemiei a fost elaborat în prima jumătate a anului 2020, altfel spus chiar înainte ca efectele cele mai grave ale pandemiei să fie resimțite în majoritatea statelor membre. Prin urmare, ar putea fi luată în considerare o evaluare a relevanței și a caracterului adecvat al măsurilor adoptate. Planificarea joacă un rol esențial în anticipare, ceea ce permite să se ofere răspunsuri în continuare la noua realitate cauzată de pandemie, care este departe de a fi depășită; ca atare, se impune o planificare permanentă. |
4. Observații specifice
4.1. |
CESE apreciază publicarea de către Comisie a șapte inițiative emblematice menite să servească drept orientări pentru punerea în practică a Mecanismului de redresare și reziliență în fiecare stat membru. Este foarte important ca aceste inițiative să fie coerente cu provocările și prioritățile identificate pentru redresarea în urma pandemiei de COVID-19 în cadrul Recomandării Consiliului privind politica economică a zonei euro. |
4.2. |
CESE recunoaște importantul rol de sprijin jucat de fondul de garantare paneuropean al Băncii Europene de Investiții în protejarea și stimularea sectorului afacerilor din zona euro și din UE în ansamblu. |
4.3. |
În ceea ce privește redresarea economică, CESE propune să se pună accentul pe creșterea economică și pe justiția socială, ceea ce va duce la creșterea veniturilor și a PIB-ului. O orientare bugetară sustenabilă, în vederea reducerii sarcinii pentru generațiile viitoare și a limitării riscurilor asociate cu rate mai mari ale dobânzii sau cu o producție mai scăzută, necesită o creștere mai mare a activității economice, care ar putea fi facilitată prin a) consolidarea investițiilor publice și b) reforme care să sprijine tranziția către o economie verde și digitală. |
4.4. |
CESE recunoaște și respectă faptul că s-au desprins unele învățăminte importante din criza precedentă, care au fost folosite în sprijinul stabilității macroeconomice, și este ferm convins că învățămintele desprinse în urma pandemiei ar trebui să se reflecte, în consecință, în eforturile continue de reformă axate pe reducerea sarcinii administrative asupra întreprinderilor, prin digitalizarea administrațiilor publice, a IMM-urilor și a sectorului de afaceri în ansamblu, identificarea electronică și sisteme de justiție mai eficiente. |
Bruxelles, 20 octombrie 2021.
Președinta Comitetului Economic și Social European
Christa SCHWENG
(1) Definiția BCE în: „ECB Occasional Paper Series” – Structural Policies in the Euro-area; iunie 2018: politica economică structurală = măsuri de politică economică adoptate cu scopul ca piețele forței de muncă, piețele de produse și piețele financiare să își amelioreze cadrele instituționale și de reglementare, în vederea consolidării condițiilor pentru o creștere economică pe termen lung și a garantării efectelor de distribuire dorite.
(2) Document de dezbatere, Elva Bova (2021), Green Budgeting Practices in the EU: A First Review („Practici de înverzire a bugetelor în UE: o primă trecere în revistă”).
(3) JO C 429, 11.12.2020, p. 227.
(4) JO C 429, 11.12.2020, p. 227, și avizul din proprie inițiativă al CESE pe tema „Redefinirea cadrului bugetar al UE pentru o redresare durabilă și o tranziție justă” (ECO/553), a se vedea pagina 10 din prezentul Jurnal Oficial.